GRILE NURSING

1. * Apariția hipoglicemiei este favorizată de următoarele, cu excepția:

a. Supradozarea insulinei
b. Efort fizic intens
c. Infectie acută
d. Alimentație insuficientă
e. Consum exesiv de acool

2. Educația pacientului cu diabet zaharat trebuie să cuprindă urmatoarele aspecte:

a. Cunoașterea regimului alimentar
b. Cunoașterea măsurilor de igienă pentru prevenirea infecțiilor
c. Cunoașterea restricțiilor referitoare la consumul de lichide pentru prevenirea
edemelor
d. Cunoașterea măsurilor de tratament a hipoglicemiei
e. Auto-monitorizarea glicemiei

3. Care dintre următoarele pot fi cauză de hiperglicemie?

a. Consumul excesiv de alimente cu conținut mare de sare
b. Stresul
c. Infecții, febră
d. Exercițiul fizic în exces după administrarea insulinei
e. Omiterea tratamentului pentru diabet

4. *Care dintre următoarele manifestări nu este caracteristică diagnosticului de

afectare a schimbului de gaze la nivel pulmonar:
a. Modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiilor, dispnee.
b. Oboseală, letargie, iritabilitate.
c. Confuzie, cefalee matinală.
d. Febra.
e. Cianoza

5. Intervențiile nursei pentru îngrijirea pacientului cu respirație ineficientă cuprind

următoarele:
a. Monitorizarea frecvenței respiratorii, amplitudinea respirației și efortul respirator.
b. Monitorizarea culorii tegumentelor, saturația arterială a oxigenului prin
pulsoximetrie.
c. Administrarea medicației și oxigenului la recomandarea medicului.
d. Controlul glicemiei înainte de fiecare masă și administrarea insulinei.
e. Asigurarea repausului obligatoriu la pat.
6. Care dintre următoarele afirmații referitoare la alterarea schimbului de gaze ca
urmare a unei afecțiuni respiratorii cronice sunt adevărate:
a. Oxigenul corecteazǎ hipoxemia.
b. Pacienţii cu BPOC necesitǎ de obicei O2 administrat în flux scǎzut – 1-2
litri/minut.
c. Administarea medicaţiei bronhodilatatoare se face preferabil pe cale orală.
d. Monitorizarea saturaţiei arteriale a O2 se face prin pulsoximetrie.
e. Alterarea schimbului de gaze este consecința anxietății pacientului

7. * Diagnosticul de nursing „intoleranță la efort” determină următoarele intervenții din

partea nursei, cu excepția:
a. Asigurarea imobilizării la pat până la recuperarea capacității fizice.
b. Identifică activităţiile pe care pacientul le consideră utile.
c. Incurajează pacientul să participe la planificarea activităţilor de recuperare fizică.
d. Instruieşte şi ajută pacientul să alterneze perioadele de odihnă cu cele de
activitate.
e. Identifică şi limitează factorii ce reduc toleranţa la efort.

8. Care dintre următoarele reprezintă intervenții de nursing general la pacientul cu

diagnostic de scădere a debitului cardiac?
a. Cântarirea pacientului, zilnic inaintea micului dejun.
b. Instruieşte şi ajută pacientul să evite suprasolicitarea fizică.
c. Schimbaţi frecvent poziţia pacientului în pat/fotoliu.
d. Invatati pacientul tehnici de reducere a stresului.
e. Limitarea mobilizării active și pasive până la rezolvarea cauzei bolii.

9. Evaluarea funcțiilor vitale cuprinde:

a. Schimbarea pansamentului.
b. Efectuarea clismei evacuatore
c. Măsurarea pulsului
d. Evaluarea tensiunii arteriale
e. Determinarea frecvenței respiratorii ( daca tr 3)

10. Pacientul cu anxietate are nevoie de sisteme de suport psihic temporar sau
intermitent. Nursa trebuie să identifice și să contacteze sistemele de suport
disponibile. Acestea pot fi:
a. Membrii familiei
b. Primăria
c. Biserica
d. Asociaţii locale de suport pentru îngrijirea sănătăţii
e. Serviciul de urgență al spitalului
11. * Evaluarea pacientului cu funcție mentală alterată (confuz) cuprinde următoarele,
cu excepția:
a. Evaluarea pericolelor potenţiale pentru siguranţa pacientului.
b. Medicaţia utilizată anterior internării.
c. Capacitatea de a conduce vehicule.
d. Consumul de alcool/droguri.
e. Capacitatea de auto-îngrijire a pacientului

12. Intervențiile nursei pentru îngrijirea unui pacient cu tulburare de memorie cuprind:
a. Comunicaţi pacientului locul unde se află, data şi ora de mai multe ori în cursul
zilei; postaţi la vedere un calendar şi un ceas.
b. Păstraţi lucrurile personale separat pentru a nu creea confuzie.
c. Nu planificaţi activităţile de rutină şi nu insistaţi în efectuarea lor.
d. Comunicați cu pacientul doar când este necesar (doar daca tr 3)
e. Incurajaţi pacientul să desfăşoare activităţile zilnice; oferiţi-i instrucţiuni clare şi
supravegheaţi cu răbdare efectuarea acestora.

13. Evaluarea unui pacient cu dificultăți de comunicare verbală cuprinde:

a. Controlul greutății corporale și a indexului de masă corporală.
b. Evaluarea impactului pierderii comunicării verbale asupra personalului medical
de îngrijire.
c. Evaluați care este modalitatea de afectare a vorbirii- deficit de auz, de exprimare
sau de înțelegere a vorbirii.
d. Identificați posibilitatea ca pacientul să nu cunoască limba în care i se comunică.
e. Evaluați capacitatea pacientului de a comunica prin alte canale- gesturi, scris,
acțiuni

14. *Diagnosticul de nursing „ retenția urinară” se referă la:

a. nevoia imperioasă de a urina
b. incapacitatea de a goli vezica urinară
c. posibilitatea pierderii involuntare de urină
d. polakidisurie
e. nicturie

15. Care dintre următoarele condiții pot determina incontinență urinară?

a. infecțiile urinare
b. slăbirea musculaturii perineale
c. deshidratarea
d. scăderea în greutate
e. consumul excesiv de sare
16. Care din următoarele reprezintă posibile complicații ale incontinenței urinare?
a. Deshidratarea
b. Infecția urinară
c. Depresia
d. Hipertensiunea arterială
e. Reacția alergică

17. * Care dintre următoarele reprezintă o cauză a constipației cronice?

a. Consumul în exces de fructe și legume.
b. Aport de lichide peste 2 L/zi
c. Sedentarismul
d. Fumatul
e. Consumul de alcool

18. Evaluarea pacientului cu diaree cuprinde următoarele aspecte:

a. Evaluarea respirației
b. Aspectul și frecvența scaunelor diareice
c. Evaluarea obiceiurilor alimentare și a consumului de lichide
d. Aspectul tegumentelor și examenul abdomenului
e. Evaluarea mersului și capacității de menținere a poziției

19. Intervențiile nursei în îngrijirea pacientului cu incontinență fecală spitalizat cuprinde

următoarele:
a. Efectuarea manevrelor de creștere a continenței sfincterului anal.
b. Asigurarea igienei corporale
c. Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
d. Intervenții de consiliere profesională
e. Intervenții de reinserție socială/familială

20. * Evaluarea pacientului cu afectarea capacității de autoîngrijire cuprinde

următoarele, cu excepția:
a. Evaluarea abilității de a se alimenta.
b. Capacitatea funcțională motorie.
c. Evaluarea riscului de hiperglicemie.
d. Consumul de alcool/droguri.
e. Status neuro-psihic
21. Intervențiile nursei pentru îngrijirea unui pacient cu afectarea capacității de
autoîngrijire cuprind:
a. Efectuarea tratamentul recomandat pentru afecțiunile
musculo-scheletale/neuro-psihice) în limita competențelor nursei.
b. Inițierea unui program individualizat de hrănire a pacientului.
c. Nursa nu are atribuții legate de ameliorarea capacității de autoîngrijire a
pacientului.
d. Nursa asigură doar suport informațional pacientului și aparținătorilor
e. Solicitarea echipamentelor ajutătoare pentru pacient în funcție de gradul de
dependență în efectuarea activităților de îngrijire

22. Evaluarea unui pacient cu dificultăți de menținere a locuinței în condiții normale

cuprinde:
a. Controlul greutății corporale și a indexului de masă corporală.
b. Evaluarea factorilor ce împiedică efectuarea în bune condiții a activităților
casnice uzuale.
c. Identificați împreună cu pacientul/aparținătorii acestuia măsurile ce ar facilita
efectuarea activităților casnice.
d. Evaluarea funcțiilor vitale
e. Evaluarea medicației administrate și a efectelor adverse ale acesteia

23. * Diagnosticul de nursing „ afectarea mobilității ” se referă la:

a. Lipsa cunoștințelor despre boală
b. Tulburări comportamentale
c. Limitarea mișcărilor fizice.
d. Deficit de sensibilitate
e. Sedentarism

24. Evaluarea pacientului cu afectarea mobilității fizice trebuie să cuprindă:

a. Stabilirea gradului de dependență funcțională
b. Evaluarea statusului neurologic
c. Evaluarea aportului și eliminării de lichide
d. Evaluarea funcției renale
e. Evaluarea obiceiurilor alimentare

25. Îngrijiți un pacient imobilizat la pat de 2 luni după ce a suferit un accident vascular
cerebral. Care sunt complicațiile posibile legate de imobilizarea prelungită la pat?
a. Greață/vărsături
b. Leziuni tegumentare la nivelul zonelor de sprijin
c. Tromboza venoasă
d. Hipertensiune arterială
e. Infecție urinară
26. * Pentru favorizarea circulației în insuficiența circulatorie prin afectarea arterelor
periferice, pacientul va menține membrele inferioare:
a. În poziție ridicată față de nivelul inimii (planul patului)
b. În poziție declivă față de nivelul inimii (planul patului)
c. Într-o poziție indiferentă față de nivelul inimii (planul patului)
d. Cu genunchii flectați
e. Cu coapsa flectată pe abdomen

27. Intervențiile nursei la pacientul spitalizat cu tromboză venoasă sunt:

a. Monitorizați funcțiile vitale la 4 ore interval
b. Administrați medicația anticoagulantă
c. Utilizați dispozitivele antistază recomandate de medic
d. Aplicați metodele de combatere a pierderilor de lichide
e. Controlați glicemia înainte de fiecare masă

28. Care dintre următoarele intervenții nu sunt recomandate în îngrijirea piciorului

afectat de insuficiență circulatorie:
a. Examinarea zilnică a picioarelor pentru depistarea zonelor de eritem, tǎieturi,
flictene.
b. Mersul pe jos desculț pentru stimularea circulației
c. Aplicații calde la nivelul extremității afectate pentru stimularea circulației
d. Baia zilnică a picioarelor
e. Exerciţii zilnice de stimulare a circulaţiei.

29. * Insomnia reprezintă:

a. Incapacitatea de a respira corect în timpul somnului.
b. Inabilitatea de a asigura un somn calitativ și de durată suficientă.
c. Inabilitatea de a menține poziția culcată.
d. Incapacitatea de a se trezi din somn
e. Coma superficială

30. Intervențiile nursei la pacientul cu sindrom post-traumatic sunt:

a. Asigurarea nevoilor fizice de bază
b. Tratamentul efectiv a leziuni fizice
c. Asigurați izolarea pacientului pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești.
d. Reorientați pacientul asupra mediului, asupra realității ori de câte ori este
nevoie.
e. Asistenta medicală nu are atribuții specifice în îngrijirea pacientului cu sindrom
post-traumatic.
31. Evaluarea pacientului cu reacție de doliu constă în:
a. Evaluarea capacității motrice a pacientului.
b. Istoricul pierderii recente
c. Evaluarea tratamentului antinfecțios administrat
d. Evaluarea modului în care pacientul reacționează la pierderea survenită
e. Evaluarea riscului de afectare a integrității tegumentare
32. * Febra se referă la creșterea temperaturii corporale peste:
a. 39 grade Celsius
b. 37 grade Celsius
c. 35 grade Celsius
d. 37,8 grade Celsius
e. 38,5 grade Celsius

33. Sunt considerați pacienți cu risc de infecție :

a. Pacienții vârstnici
b. Pacienții cu boli infecțioase acute.
c. Pacienții cu etilism şi malnutriţie.
d. Pacienții aflați în tratament medicamentos permanent.
e. Pacienții supuși unor proceduri invazive de diagnostic.

34. Educația pacientului aflat la risc de infecție trebuie să cuprindă:

a. Informații despre cauza bolii și tratamentul acesteia.
b. Informații despre serviciile sociale de suport.
c. Informații despre spălarea mâinilor şi igiena corporală.
d. Informații despre factorii care cresc riscul de infecţie.
e. Informații despre simptomele şi semnele de infecţie.

35. Monitorizarea pacientului aflat la risc de infecție se referă la:

a. Monitorizarea temperaturii corporale minim de 2 ori/zi
b. Monitorizarea electrocardiogramei
c. Monitorizarea modului de efectuare a igienei corporale de către pacient
d. Monitorizarea integrității tegumentare
e. Monitorizarea efectelor adverse ale medicației administrate.

36. * Care dintre următorii factori de risc favorizează apariția leziunilor de decubit?
a. Fumatul.
b. Ortostatismul prelungit
c. Imobilizarea prelungită
d. Consumul excesiv de grăsimi
e. Medicația antalgică

37. Pentru prevenirea traumatismelor prin cădere asistenta intervine prin următoarele:
a. Asigurați ridicarea protecțiilor laterale ale patului.
b. Mențineți patul în poziție înaltă când nu acordați îngrijiri pacientului.
c. Cereți și insistați ca pacientul să solicite ajutor înainte de a se ridica din pat.
d. Susțineți fizic pacientul când merge la baie sau se ridică pentru alte intervenții.
e. Schimbați poziția pacientului în pat la fiecare 2 ore (DACA TR 4)
38. Intervențiile nursei la pacientul cu risc de afectare a integrității tegumentare sunt:
a. Asigurarea igienei corporale
b. Schimbarea poziției pacientului în pat pe durata nopții
c. Utilizarea dispozitivelor antidecubit
d. Monitorizarea caracterului tusei și expectorației
e. Efectuarea exercițiilor de respirație și tuse controlată

39. Educația pacientului cu clearance bronșic ineficient ( afectarea permeabilității căilor

respiratorii) la externare cuprinde:
a. Sǎ recunoascǎ semnele iniţiale ale unei infecţii respiratorii.
b. Sǎ se mențină hidratat.
c. Să reducă consumul de lichide în perioadele de acutizare a bolii.
d. Cum să-și ia medicamentele și să evite automedicația
e. Să asigure repausul absolut la pat pe durata nopții și cel puțin 2 ore după mese

40. Intervențiile imediate la un pacient cu convulsii sunt:

a. Asigurați ridicarea protecțiilor laterale ale patului și acoperirea lor cu material
moale (pături)
b. Poziționați pacientul în decubit dorsal cu capul în hiperextensie.
c. Poziționați pacientul în decubit lateral pentru a preveni aspirația secrețiilor în
căile respiratorii.
d. Desfaceți hainele strâmte (curea, nasturi, cravată) și susțineți pacientul pe
durata crizei convulsive.
e. Administrați lichide intravenos.

41. * Cea mai obiectivă metoda pentru evaluarea intensității durerii este:
a. Observarea manifestărilor fizice ale pacientului
b. Utilizarea unei scale pentru durere de la 1 la 10, în care 10 este durere foarte
intensă.
c. Evaluarea parametrilor vitali
d. Evaluarea balanței hidrice
e. Toate de mai sus

42. Intervențiile nursei la pacientul cu durere acută constau în:

a. Administrați medicația antalgică în funcție de necesitate, respectând prescripția
medicului și evitarea efectelor adverse.
b. Asigurați perioade de odihnă neîntreruptă.
c. Ajutați pacientul să adopte o poziție confortabilă, care ameliorează durerea.
d. De îndată ce durerea a ajuns la un nivel acceptabil inițiați metode
nonfarmacologice de control a acesteia.
e. Asigurați mobilizarea precoce a pacientului pentru evitarea leziunilor de decubit.
43. Cauze posibile de greață sunt:
a. Temperatura și umiditatea scăzută a mediului ambiant.
b. Infecții ale tractului digestiv.
c. Intoxicații cu substanțe exogene sau endogene.
d. Sarcina
e. Hipertensiunea arterială

44. Obiectivele intervențiilor nursei la pacientul cu durere cronică sunt:

a. Durerea cedează definitiv la creșterea dozelor și a frecvenței administrării
medicamentelor antalgice.
b. Pacientul identifică legătura dintre conflictul psihic și durere și factorii care
afectează apariția sau agravarea durerii.
c. Pacientul cunoaște și utilizează tehnici neinvazive pentru controlul durerii.
d. Pacientul cunoaște și aplică un plan de management al durerii ce cuprinde
diverse activități, un program de odihnă, exerciții fizice și medicamente antalgice.
e. Pacientul se adresează serviciilor comunitare de consiliere și terapie de grup
care-l pot susține.

45. Care dintre următoarele reprezintă cauze de izolare socială?

a. Activitatea profesională individuală.
b. Prezența unei infirmitati.
c. Vârsta înaintată
d. Lipsa resurselor financiare
e. Perioada copilăriei

46. Diagnosticul de nursing „risc de sinucidere” poate fi pus în prezența urmatorilor

factori de risc:
a. Fizici: durere cronică, boală terminală.
b. Psihologici: abuz în copilărie, abuz de droguri, alcool, istoric familial de suicid.
c. Situaționali: adolescenți instabili emoționali fără suport familial, instabilitate
economică, izolare socială.
d. Factori de risc cardiovascular
e. Nici unii dintre factorii menționati mai sus

47. Diagnosticul de nursing „risc de violenta” are urmatoarele caracteristici definitorii

(simptome):
a. Izolare socială
b. Agitație psiho-motorie
c. Amenințarea cu lovirea, disturgerea obiectelor
d. Agresiune verbală
e. Comunicare deficitara

48. In timp ce asista un pacient la masa asistenta lasa furculita pe tava si porneste
aspiratorul pt suctiune. De ce?
 a. Pacientul inclina capul pe spate cand bea .
b. Pacientul se ineaca
c. Bucati de alimente s-au imparstiat pe hainele pacientului
d. Asistenta considera ca dieta pacientului este gresita

49. * Ce trebuie sa spuna asistenta infirmierei ce asista un pacient dependent pt a manca

o friptura?
a. Sa coboare capul patului la un unghi de 30 grade
b. Sa incurajeze pacientul sa bea tot lichidul inainte.
c. Sa taie friptura in bucati (inghitituri) mici
d. Sa se asigure ca friptura este fierbinte

50. Cand asistati un pacient care are dificultati de a se hrani singur de ce asistenta cere
pacientului sa incerce sa manance singur?
a. Ca sa determine ce nivel de asistenta are nevoie pacientul
b. Ca sa identifice ce aliment ii cauzeaza problem
c. Ca sa vada ce mana foloseste pacientul pt a se hrani
d. Pentru a creste increderea pacientului in capacitatile sale

51. *In timp ce hraneste un pacient care se recupereaza dupa un stroke infirmiera nu
observa daca pacientul a inghitit o bucata de aliment. Ce trebuie sa faca aceasta pt a
se asigura ca pacientul a inghitit alimentul?
a. Ofera pacientului putina apa pt a favoriza inghitirea
b. Verifica gura pacientului pt a verifica daca alimentul a ramas in cav bucala
c. Aspira cavitatea bucala
d. Ii da pacientului urmatoarea bucata de aliment

52. De ce intreaba asistenta pacientul daca a avut transit gazos inainte de a-l alimenta?
a. Ca sa se asigure ca masa anterioara a fost complet digerata
b. Ca sa se asigure ca masa nu va determina balonare
c. Ca sa evalueze daca tractul digestive functioneaza
d. Ca sa determine daca pacientul tolereaza alimentele date la masa anterioara

53. Care dintre pacientii de mai jos sunt la risc de disfagie?

a. Un pacient de 22 ani cu traumatism cranian
b. O femeie de 44 ani poststroke (fumatoare, contraceptive orale)
c. O pacienta de 76 ani cu dementa
d. Un pacient de 55 ani in tratament paleativ pt cancer de pancreas

54. infirmiera alimenteaza un pacient cu risc de aspiratie. Ce o instruiti sa raporteze

imediat?
a. Cantitatea de alimente consumaa
 b. Aparitia tusei
c. Apetitul scazut al pacientului
d. Preferintele alimentare ale pacientului

55. Care este cea mai eficienta metoda de a preveni aspiratia?

a. Observati atent pacientul pt tuse, reflex de voma, inec, disfonie
b. Monitorizarea SpO2 pe pulsoximetru
c. NPO pt toti pacientii la risc pana la evaluarea logopedului
d. Urmariti pacientul pentru semne subtile ale prezentei aspiratiei (silentioase) –
pacientul nu vorbeste, constienta diminuata, voce “umeda”, dificultate de a
elimina secretiile, absenta reflexului de deglutitie

56. Care tip de alimente nu vor fi date pacientului disfagic?

a. Sandwich cu ou, salata, paine alba
b. Oua omleta cu biscuit cu sos
c. Supa de pui cu taitei
d. Budinca de orez

57. *Unui pacient in repaus la pat i se permite sa se ridice in picioare pentru a folosi
ploscarul. Ce trebuie sa faca asistenta pt siguranta pacientului inainte de a-l ajuta sa
se ridice?
a. Sa determine riscul de hipotensiune ortostatica
b. Sa examineze zona perineala pt leziuni tegumentare
c. Sa ceara pacientului sa-i demonstreze cum se utilizeaza plosca
d. sa- instruiasca pacientul cum sa utilizeze alarma luminoasa
e. Sa coboare nivelul patului cat mai aproape de sol

58. Un pacient imobilizat la pat solicita plosca. Pacientul are un tub nazogastric, o linie iv
si un cateter urinar. Ce trebuie sa faca asistenta in primul rand pentru a efectua
manevra in siguranta?
a. Inchide paravanul de protectie
b. Ridica aparatoarea laterala a patului de partea opusa celei in care asistenta
lucreaza
c. Solicita si obtine ajutor din partea unui alt cardu medical
d. Ridica patul la o inaltime de lucru comfortabila
e. Plaseaza o aleza sub sezutul pacientului

59. *Unui pacient dependent si confuz i se pune plosca in pat. Care este cel mai bun mod
de a asigura siguranta pacientului?
a. Raspunde prompt la alarma luminoasa
b. Ridica partile laterale ale patului inainte de a parasi salonul.
 c. Plaseaza o mana sub sezutul pacientului pt a-l ajuta sa se ridice de pe plosca.
d. Verifica pacientul din 5 in 5 minute pana cand plosca poate fi indepartata.
e. Plaseaza o alezade unica folosinta sub pacient

60. Asistenta pune o plosca in pat unui pacient care a fost operat la genunchi in urma cu
24 ore. Care este cea mai buna metoda de a optimiza comfortul pacientului cat
foloseste plosca ?
a. Ridica partea inferioara a patului pt a permite flexia genunchilor
b. Administreaza un antidolorific prescris po
c. Evalueaza abilitatea pacientului de a se misca in pat
d. Ridica capul patului la 30-60 grade
e. Ajuta pacientul sa mentine pozitia sezand pe durata folosirii urinarului

61. *Asistenta observa striuri de sange in scaunul pacientului. Ce trebuie sa faca in

primul rand?
a. Anunta medicul
b. Intreaba pacientul daca stie sa sufere de hemoroizi
c. Verifica documentele medicale ale pacientului daca a mai avut sange in scaun
d. Documenteaza observatia si indica necesitatea monitorizarii ulterioare
e. Efectueaza un test pt hemoragii oculte in scaun

62. Cum poate asistentul/a sa evite controlul constient al respiratiei de catre pacient in
timpul evaluarii?
a. Masurand concomitent temperatura
b. Evaluand respiratia dupa masurarea pulsului
c. Masurand respiratia dupa masurarea TA
d. Masurand respiratia inainte de evaluarea TA
e. In timp ce pacientul doarme

63. *Asistentul/a masoara SpO2 83%. Ce trebuie sa faca mai intai?

a. Reevalueaza SpO2 prin plasarea pulsoximetrului intr-o locatie diferita
b. Raporteaza imediat medicului
c. Recomanda pacientului repaus la pat 30 minute
d. Intreaba pacientul daca are dificultati in respiratie
e. Administreaza oxigen pe sonda nazala la 4 L/min

64. * Asistenta se pregateste sa masoare saturatia arteriala a O2 prin pulsoximetrie la un

pacient obez. Care dintre urmatoarela ajuta la obtinerea unei masuratori reale?
a. Plasarea senzorului la nivelul lobului urechii
 b. Plasarea senzorului la nivelul marginii narinei
c. Plasarea senzorului pe deget
d. Utilizarea unui senzor adeziv de unica folosinta
e. Plasarea senzorului in palma

65. *Un pacient acuza o durere de intensitate 6 din 10. Asistenta administreaza un
antalgic conform schemei de tratament recomandata de medic. Care dintre
urmatoarele confirma eficienta tratamentului administrat?
a. Pacientul este linistit.
b. Pacientul afirma ca intensitatea durerii este de 3 din 10
c. Pacientul spune familiei ca azi se simte mai bine
d. Pacientul are o frecventa respiratorie in timp ce doarme de 18, inainte era de 22
resp/min.
e. Pacientul nu solicita alte calmante ale durerii

66. Ce va spune asistentul infirmierei care-l ajuta cu ingrijirea pacientului despre

managementul durerii acestuia?
a. ‘ Anunta-ma cu 30 minute inainte de a transporta pacientul ca sa pot administra
medicatia pt durere.
b. ‘ Asigura-te ca TV in camera pacientului este deschis tot timpul.
c. Spune-mi imediat daca observi la pacient grimase, pozitii antalgice sau orice
comportament diferit.
d. I-am administrat pacientului calmante, te rog informeaza-ma intr-o ora daca
durerea s-a ameliorat.
e. Da-i pacientului un paracetamol daca are dureri

67. * Asistentul/a observa ca pacientul nu are nici un semn /simptom asociat durerii ca si
sudoratie, tahicardie, hipertensiune. Pacientul pare oricum morocanos si
necooperant. Ce concluzie trage asistenta?
a. Probabil este un dependent de droguri si nu are defapt o durere reala.
b. Pacientul are mai mult o problema mentala decat una fizica
c. Absenta semnelor si simptomelor fizice se asociaza cu durerea cronica
d. Evaluarea durerii pacientului nu poate fi efectuata pana cand nu se trateaza
anxietatea acestuia.
e. Pacientul nu are nevoie de antalgice in acest moment deoarece durerea nu este
intensa.

68. Asistenta intenționează să măsoare tensiunea arterială a pacientului. Ce reprezintă

măsurarea sistolică?
a. Presiune minimă pe pereții arteriali
b. Presiunea exercitată asupra peretelui arterial.
 c. Schimbarea presiunii dintr-o poziție culcată în poziție așezată
d. Ultimul sunet auzit la măsurarea tensiunii arteriale

69. *Ce trebuie sa faca asistentul/a daca TA masurata nu este in limite normale?
a. Sa verifice masuratorile anterioare
b. Sa verifice daca manseta tensiometrului si pozitia bratului este corecta
c. Sa raporteze imediat medicului
d. Sa recomande pacientului sa stea in pat 30 minute si sa repete masuratoarea
e. Sa repete masuratoarea la celalalt brat

70. *Delegati masurarea functiilor vitale unei infirmiere si observati ca valorile TA notate
de aceasta sunt mult mai reduse decat cele anterioare masurate de d-voastra. Care
ar fi explicatia cea mai probabila?
a. Manseta tensiometrului este prea mare pt circumferinta bratului pacientului
b. Deflatia mansetei s-a efectuat prea lent
c. Bratul pacientului nu a fost sprijnit pe durata masuratorii
d. Manseta tensiometrului nu a fost pozitionata corect
e. Masuratoarea este al unui alt pacient

71. Ce determina masurarea unor valori ale TA prea ridicate?

a. Manseta tensiometrului este prea mare
b. Manseta tensiometrului este prea larga
c. Masurarea TA la bratul in care este in curs o PEV
d. Bratul este pozitionat deasupra nivelului inimii
e. Bartul este pozitionat sub nivelul inimii

72. *Ce masuri de prevenire a infectiilor sunt necesare cand masuram TA?
a. Purtarea manusilor de unica folosinta
b. Evitarea masurarii TA la bratul in care este inserata o linie iv
c. Curatarea stetoscopului cu alcool sanitar inainte si dupa utilizare
d. Umflarea mansetei cu 30 mmHg peste valoarea prezisa a TA
e. La pacientul aflat in izolare pt o infectie transmisibila nu se masoara TA

73. Unde se masoara TA la o pacienta care a suferit o interventie de mastectomie

stanga?
a. La bratul stang
b. La bratul drept
c. Masurarea TA este contarindicata
d. La unul din membrele inferioare
e. La nivelul coapsei
74. *Carui pacient ii poate fi aplicata o restrictie fizica?
a. Unui pacient de 83 de ani cu dementa si istoric de “vagabondaj” la care
evaluarea riscului de cadere arata risc crescut.
 b. Unei paciente critice de 42 ani cu o leziune traumatica a creierului care a incercat
in mod repetat sa-si smulga canula iv
c. Unui pacient de 74 ani imobilizat la pat la risc de escare
d. Unui pacient de 60 de ani cu dementa care pare mai confuz la scurt timp dupa
aplicarea unei restrictii fizice pentru 1 ora in aceea dimineata

75. *De ce trebuie asistenta sa instruiasca infirmiera sa indeparteze restrictia fizica la

fiecare 2 ore de la incheietura mainii unui pacient confuz?
a. Pentru a incerca o metoda alternativa mai putin inconfortabila pt pacient
b. Pentru a verifica ca restrictia nu e foarte stransa prin aplicarea a 2 degete sub
dispozitiv
c. Pentru a verifica integritatea tegumentelor si mobilitatea incheieturii
d. Pentru a respecta recomandarile standard ale unitatii sanitare
e. Restrictia fizica nu trebuie verificata decat dupa 4 ore de la aplicare

76. *Ce trebuie sa ceara asistenta infirmierei ce supravegheaza un pacient caruia I s-a
aplicat o restrictie fizica la incheietura mainii?
a. “ Spune-mi cand se modifica pulsul pacientului”
b. “ Spune-mi cand pielea de sub restrictie prezinta roseate/ abraziune”
c. Spune-mi cand crezi ca se poate indeparta restrictia”
d. Spune-mi daca pacientul are nevoie de un calmant al durerii”
e. Spune-mi cand trebuie sa-I administrez un sedativ”

77. *Asistenta discuta riscul de cadere cu sotia unui pacient cu deficit cognitiv. Care este
cel mai bun raspuns al asistentei cand sotia afirma ca “ nu-mi place sa-l tinem legat
de pat”?
a. Sunt sigura ca nu doriti sa cada din nou!
b. Puteti sa-mi sugerati o alternativa?
c. Ce anume faceati acasa ca sa preveniti caderea?
d. O sa incercam toate alternativele disponibile inainte de a folosi restrictia fizica.
e. Este recomandarea medicului cu scopul de a proteja pacientul

78. *Cand o infirmiera intra in salonul unui pacient cu restrictie in centura il gaseste
cerand ajutor cu camasa mototolita la nivelul pieptului. Ce trebuie sa faca infirmiera?
a. Verifica TA si pulsul inainte de a indrepta camasa
b. Dezleaga restrictia, indreapta camasa si reaseaza restrictia
c. Apasa alarma si solicita ajutor (daca tr 2)
d. Intreaba pacientul de ce ajutor are nevoie
e. Indeparteaza restrictia si anunta asistenta
79. Asistentul/a are la dispozitie o singura alarma de pat pentru 5 pacienti cu dementa.
La care dintre acesti pacienti sa o foloseasca?
 a. Pacientului care a avut un comportament agresiv cu personalul medical in
ultimele 2 saptamani?
b. Pacientului returnat saptamana trecuta de colegii din sectia medicala vecina
unde a fost gasit stand pe pat intr-un salon
c. Pacientului care are nutritie prin gastrostoma acoperita cu un bandaj protectiv
d. Pacientului care a refuzat sa manance in ultima sapatamana si care a scazut in
greutate cu 10% in ultima luna
e. Pacientului care in mod repetat si-a smuls canula iv

80. *Ingrijiti un pacient cu boala Alzheimer. De ce trebuie sa acoperiti partea externa a

cateterului urinar?
a. Pentru a proteja patul
b. Pentru a impiedica accesul pacientului la cateter
c. Pentru a impiedica pacientul sa paraseasca patul nesupravegheat
d. Pentru a nu fi vazut de vizitatori
e. Pentru a respecta protocolul spitalului referitor la ingrijirea pacientului cu cateter
urinar

81. *Un pacient cu deficit cognitiv intreaba in mod repetat cand vine in vizita fiica lui?
Cum rezolvati problema?
a. Evaluati orientarea in spatiu si timp a pacientului
b. Telefonati fiicei si-i solicitati sa vina in vizita mai repede decat avea planificat
c. Ii spuneti pacientului cand este planificata vizita fiicei si –i cereti sa repete ca sa
va asigurati ca a auzit si a inteles
d. Marcati data vizitei in calendarul pacientului.
e. Spuneti pacientului ca nu stiti dar va informati si-l veti anunta

82. *Un pacient cu dementa apare frustrate si plictisit. Va ganditi sa-I oferiti o activitate
recreativa. Sotia acestuia va spune ca a lucrat 40 de ani ca mecanic de intretinere la
avioane si ca este o fire singuratica. Care activitate este mai potrivita?
a. Un joc de cuvinte incrucisate pentru incepatori
b. Un joc de carti cu alti 3 parteneri de joc
c. Terapie saptamanala cu un golden retriever
d. Un lego cu un nivel de dificultate adaptat gradului de deficit cognitiv al
pacientului
e. Terapie bisaptamanala prin activitati fizice de grup
83. Delegati responsabilitatea ingrijirii unui pacient cu dementa infirmierei. Care dintre
urmatoarele afirmatii ale infirmierei trebuie verificata si monitorizata de catre
asistenta?
a. “I-am incurajat pe fiul si nora lui sa stea cat mai mult cu el in timpul orelor de
vizita chiar daca nu mai aveau subiecte de vorbit”
b. ” Am intrebat pacientul in fiecare ora daca vrea sa mearga la baie”
c. “Pacientul nu poate sa vada sonda Foley pentru ca am acoperit-o cu pampersul
si pantalonii de pijama.”
d. “ Astazi e mai dezorientat, n-a prea inteles nimic din ceea ce i s-a spus, asa ca nu
i-am mai pus aparatul auditiv”
e. “ Trebuie sa-i oferim alta activitate recreativa, nu poate sa citeasca”

84. *Bradicardia reprezintă:

a. Creșterea frecvenței respirațiilor
b. Scăderea frecvenței pulsațiilor sub 60/min
c. Accelerarea frecvenței pulsațiilor
d. Puls aritmic
e. Puls filiform

85. *In timpul evaluarii initiale a pacientului care este scopul masurarii pulsului radial?
a. Evaluarea perfuziei periferice
b. Stabilirea unei valori bazale in cadrul evaluarii functiilor vitale
c. Evaluarea riscului cardiovascular al pacientului
d. Determinarea saturatiei arteriale a oxigenului
e. Compararea valorii pulsului cu masuratorile anterioare

86. Aveti urmatoarele informatii :

-temperatura 36.8 *C
-puls radial 112, slab
-puls apical 118, neregulat
-respiratii 24, regulate
-TA 105/55 brat drept
-TA 102/50 brat stang

Care este deficitul de puls?

a. 2
b. 3
c. 6
d. 45
e. 5

87. *Ce trebuie sa faca asistenta (prioritar) daca pulsul unui pacient este neregulat?
 a. Masoara pulsul pe durata unui minut
b. Evalueaza prezenta deficitului de puls
c. Asteapta 5 minute si masoara din nou pulsul
d. Cauta in documentatia pacientului sa vada daca pulsul neregulat a mai fost
prezent
e. Anunta medicul

88. *Care din urmatoarele manifestari nu este caracteristica diagnosticului de afectare a

schimbului de gaze la nivel pulmonar:
a. Modificarea frecventei si amplitudinii respiratiilor, dispnee
b. Oboseala, letargie, iritabilitate
c. Confuzie, cefalee matinala
d. Febra
e. Cianoza

89. Interventiile nursei pentru ingrijirea pacientului cu respiratie ineficienta cuprind

urmatoarele:
a. Monitorizarea frecventei respiratorii, amplitudinea respiratiei si efortul
respirator
b. Monitorizarea culorii tegumentelor, saturatia arteriala a oxigenului prin
pulsoximetrie
c. Administrarea medicatiei si oxigenului la recomandarea medicului
d. Controlul glicemiei inainte de fiecare masasi administrarea insulinei
e. Asigurarea repausului obligatoriu la pat

90. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la alterarea schimbului de gaze ca

urmare a unei afectiuni respiratorii cronice sunt adevarate:
a. Oxigenul corecteaza hipoxemia
b. Pacientii cu BPOC necesita de obicei O2 administrat in flux scazut -1-2 litri/minut
c. Administrarea medicatiei bronhodilatatoare se face preferabil pe cale orala (daca
tr 4)
d. Monitorizarea saturatiei arteriale a O2 se face prin pulsoximetrie
e. Alterarea schimbului de gaze este consecinta anxietatii pacientului