Teste Sanitar Amg PDF Free

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA
ANUL 2013
1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI
Ce este scris cu rosu, nu mai invatati, pentru ca, dupa

ultima corectura sunt intrebari scoase.
Pentru a va ajuta, cel mai bine este sa le scoteti fiecare
inainte de a le invata pentru a va fi mai usor de retinut.
2
MODULUL 13:BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau fals
cu „F” .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Observaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupun
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi
aplicate în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării interbenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
SUBIECTUL I
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii

autonome
2 Problemă de dependenţă B flexie/extensie
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament
medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea datelor B observaţia, interviul
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de
realizare a obiectivelor
3
SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista care:

a. respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul
înconjurător, cu valorile şi principiile sale de viaţă;
b. acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant;
c. realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie funcşională de colaborare.
2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune:

a. pregătire socială, tehnică;
b. însuşirea componentelor de bază şi a atitudinilor potrivite faţă de pacient;
c. pregătire comportamentală.
3. Asistenta medicală:
a. răspunde de propria ei activitate, de practica ei;
b. supraveghează îngrijirile auxiliare şi pregătirea elevilor;
c. ambele.
4. Responsabilităţile care definesc direcţiile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele
medicale" sunt:
a. promovarea sănătăţii;
b. prevenirea îmbolnăvirilor;
c. restabilirea sănătăţii;
d. înlăturarea suferinţei.
5. Nursa generalistă presupune:

a. o pregătire pluridisciplinară;
b. însuşirea competenşelor de bază şi nu numai cunoştinţele;
c. să aibă cunoştinşe de psihologie;
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de pacient şi familia sa ;
e. să aibă capacitate de empatie.
6. Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :

a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
7. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :

a. independentă;
b. dependentă;
c. interdependentă.
8. Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:

a. stabilirea relaţiilor de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;
b. aplicarea metodelor de observaţie, de tratament sau de readaptare;
4
c. promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.
9. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:

a. observarea, la pacient a modificărilor produse de boală sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
10. Funcţia asistentei medicale, de natură interdependenta, presupune:

a. actiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic sau social;
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
11. Funcţiile specifice asistentei medicale şi care se regăsesc in cadrul funcţiilor de natură
independentă, dependentă şi interdependentă sunt:
a. funcţia profesională;
b. funcţia educativă;
c. funcţia economică;
d. funcţia de cercetare.
12. Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:
a. cunoaşterea unui model de îngrijire (nursing);
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific;
c. cunoaşterea pacientului.
13. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:

a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.
14. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
b. etice, legislative;
c. ambele.
15. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:

a. un instrument de investigaţii, analiză;
b. un instrument de planificare şi evaluare a îngrijirilor;
c. un scop în sine.
16. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:

a. încredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectivă, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaşesc limitele de competenţă
17. Empatia – calitate esenţială în nursing, se defineşte ca fiind:

a. identificarea asistentei cu persoana îngrijită;
5
b. transpunerea ,,în pielea pacientului" pentru a-i înţelege problemele, fără a pierde condiţia ,,
ca şi cum";
c. identificarea totală psihică, afectivă cu persoana îngrijită.
18. Funcţiile autonome ale asistentei medicaleconstau în:

a. asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului;
b. administrarea medicaţiei;
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu pacientul şi aparţinătorii;
d. transmiterea de informaţii şi învăţăminte pacientului pentru păstrarea sănătăţii.
19. Rolul asistentei medicale este:

a. să asigure îngrijirea pacientului numai în raport cu indicaţiile medicului;
b. să ajute persoana bolnavă să-şi recapete sănătatea;
c. să suplinească persoana bolnavă pentru satisfacerea nevoilor sale.
20. Asistenta trebuie să ofere o orientare reală unui pacient internat prin:
a. luarea deciziilor în numele pacientului;
b. ignorarea pacientului care nu vorbeşte clar;
c. oferirea de informaţii pentru orientarea pacientului în timp şi spaţiu;
d. apostrofarea pacientului necooperant.
21. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:
a. îngrijiri centrate pe sarcini;
b. îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;
c. ambele.
22. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a. păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.
23. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

a. promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;
b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi
psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitară.
24. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.
25. Modelul de nursing privind autoângrijirea este elaborat de:

a. Dorotheea Orem;
b. Carista Roy;
c. Nancy Roper.
6
26. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:
a. punctajul obţinut actualizând satisfacerea fiecărei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.
27. Procesul de îngrijire reprezintă:

a. metodă care permite acordarea îngrijirilor;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale
fizice, psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului.
28. Interviul reprezintă:

a. forma specială de interacţiune verbală;
b. metodă de culegere a datelor variabile şi stabile;
c. instrument de personalizare a îngrijirilor.
29. Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:

a. capacitatea de a formula întrebări inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile şi de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activă a pacientului şi de a-l readuce la subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obţinute.
30. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire: a,c,b,e,d

a. culegerea datelor – assesmentul;
b. planificarea îngrijirilor;
c. analiza şi interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
31. Componentele esenţiale ale unui model conceptual sunt:

a. postulatele;
b. valorile;
c. elementele.
32. Postulatele sunt:

a. suportul teoretic şi ştiinţific al modelului conceptual;
b. enunţuri pentru susţinerea altor enunţuri;
c. recunoscute şi acceptate (nu trebuie demonstrate).
33. Modelul Virginiei Henderson este susţinut de următoarele valori:

a. asistenta posedă funcţii care sunt proprii;
b. când asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din funcţiile sale unui
personal necalificat;
c. socientatea aşteaptă un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate să-l primească
de la nici un alt personal.
7
34. Dificultăţile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă:
a. de forţă;
b. de voinţă;
c. de forţă, de voinţă, de cunoştinţe.
35. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de
gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei.
36. Manifestarea de dependenţă este:

a. semn observabil care permite identificare stării de dependenţă;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale.
37. Problema de dependenţă este definită ca:

a. semn observabil defavorabil în starea pacientului;
b. schimbare defavorabilă de ordin biopsihosocial în satisfacerea unei nevoi fundamentale
care se manifestă prin semne observabile;
c. nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;
38. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

a. actuală, potenţială;
b. descrescândă, permanentă;
c. ambele.
39. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;
c. ambele.
40. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;
b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;
c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă sau extrinsecă ce influenţează negativ
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.
41. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei în raport cu:
a. anturajul său;
b. partenerul de viaţă;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncă.
8
42. Cunoaşterea pacientului presupne:
a. cunoaşterea deficienţelor pacientului;
b. cunoaşterea aşteptărilor acestuia în ce priveşte îngrijirea, sănătatea şi spitalizarea sa;
c. cunoaşterea propriilor resurse pentru a face faţă nevoilor de sănătate.
43. Mijloacele principale cele mai eficace de a obţine informaţiile dorite despre pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
44. Elementele de evitat în utilizarea observaţiei sunt:

a. subiectivismul;
b. judecăţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.
45. Interviul:
a. este o formă de interacţiune verbală între asistentă şi pacient;
b. permite depistarea nevoilor nesatisfăcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare a îngrijirilor.
46. Pentru ca datele culese să poată orienta asistenta spre intervenţii individualizate este
important ca ele să fie:
a. analizate;
b. interpretate;
c. analizate şi interpretate.
47. Dificultatea în alaniza şi interpretarea datelor provine din:

a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaţii;
b. caracterul schimbător al unui număr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care culege datele.
48. Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

a. descrierea procesului patologic;
b. enunţul problemei de dependenţă, a sursei de dificultate şi a manifestării de dependenţă;
c. enunţul manifestării de dependenţă.
49. Diagnosticul de îngrijire poate fi:

a. actual;
b. potenţial;
c. posibil.
50. Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

a. enunţul problemei;
b. enunţul sursei de dificultate;
c. ambele.
9
51. Diagnosticul de îngrijire:
a. orientează asistenta spre intervenţii autonome; ţine cont de problema de sănătate în sine a
pacientului;
b. orientează practicianul spre tratament.
52. Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:

a. stabilirea unui plan de intervenţie;
b. prevederea etapelor şi a mijloacelor de desfăşurare;
c. prevederea precauţiilor care trebuie luate.
53. Planul de intervenţie :

a. ţine cont şi de prescripţiile medicale;
b. cuprinde două componente: obiectivele şi intervenţiile;
c. nu ţine cont de toate sursele de informaţie.
54. Planul de intervenţie permite asistentei medicale :

a. să judece urgenţele şi importanţa problemelor de dependenţă ;
b. să decidă priorităţile de respectat în cursul unei zile de muncă;
c. ambele.
55. Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel:

a. descrierea comportamentului pe care îl aşteptăm de la pacient;
b. activitatea pe care asistenta îşi propune să o îndeplinească;
c. ambele;
56. Obiectivul de ingrijire vizează:

a. atitudinea;
b. comportamentul sau acţiunea pacientului însuşi;
c. ambele.
57. Obiectivele de îngrijire se elaborează pe baza sistemului SPIRO:

a. specificitate, performanţă, realism;
b. idividualizare;
c. implicare, observabilitate.
58. Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

a. din punct de vedere al capacităţii persoanei;
b. din punct de vedere al abilităţii şi disponibilităţii asistentei pentru a-l ajuta să atingă
obiectivul;
c. ambele.
59. Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:

a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
10
60. Obiectivele pot fi formulate pe termen:
a. scurt;
b. mediu;
c. lung.
61. Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:
a. răspund nevoilor specifice ale pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
d.
62. Intervenţiile trebuie să fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, măsurabile (evaluabile);
c. ambele.
63. Pentru ca intervenţiile să fie evaluabile trebuie:

a. să indice la ce oră, în care moment al zilei şi la ce interval, pe ce durată;
b. să aibe performanţă maximă;
c. să se aplice o singură dată, să nu fie repetabile.
64. Aplicarea îngrijirilor:

a. este strîns legată de planificarea îngrijirilor;
b. are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa su orice
alt nivel de independenţă;
c. ambele.
d.
65. Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării pacientului:
a. înainte de intervenţie;
b. înainte, în timpul şi după intervenţie;
c. după intervenţie.
66. În formularea intervenţiei se va indica:

a. cui se adresează acţiunea;
b. orarul;
c. natura acţiunii cu verb activ, observabilă, măsurabilă;
d. semnătura asistentei care planifică, execută îngrijirile;
e. toate.
67. In executarea îngrijirilor se implică:

a. pacientul;
b. asistenta medicală;
c. echipa de îngrijire;
d. familia.
68. Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:

a. intervenţii constante;
11
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.
69. În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanţe:

a. când acesta ajunge la spital;
b. când se face interviul pentru culegerea datelor;
c. când se execută îngrijirile zilnice.
70. Evaluarea îngrijirilor:

a. este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor;
b. trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei
medicale
12
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
SUBIECTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR.
RASPU
ÎNTREB BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
NS
ARE
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
SUBIECTUL II- ASOCIERE

NR.
ÎNT
NR.
RE RASPUNS BIBLIOGRAFIE
PAGINĂ
BA
RE
1-b, 2-d, 3-e, 4-a, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
A
5-c corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002 59
1 – b, 2 –d, 3- e, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
B 38
4 – c, 5 - a corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
SUBIECTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ

NR. NR.
RASPU
ÎNTRE BIBLIOGRAFIE PAGI
NS
BARE NĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare
3 c 14
nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
4 a,b,c,d 14
5 a,b,c,d,e 14
6 a,b,c 14
7 a,b,c 16
8 a,c 16
9 a 16
10 a,b,c 17
11 a,b,c,d 17
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
17 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
18 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
25 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
30 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
31 a,b,c 27
32 a,b,c 27
33 a,b,c 28
34 c 28
38 c 35
39 c 36
40 c 30
41 a,b,c,d,e 36
42 a,b,c 40
43 a,b,c 41
44 a,b,c,d 41
45 a,b,c 42
46 c 48
47 a,b,c 48
48 b 52
49 a,b,c 53
50 a 52
51 a 59
52 a,b,c 60
53 a,b 60
54 c 60
55 a 60
56 c 61
57 a,b,c 62
58 c 62
59 c 64
60 a,b,c 64
61 c 65
62 c 65
63 a 65
64 c 66
65 b 66
66 e 66
67 a,b,c,d 66
68 a,b,c 68
69 a,b,c 70
70 a,b,c 72
MODULUL 14 - FIINTA UMANA SI NURSING-UL
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau cu „F” fals .
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370-
380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
SUBIECTUL II
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
SUBIECTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:

a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Globul vezical este o formatiune tumorala:

a) suprapubiana,dura,mobila la palparea bimanuala;
b) ovala,elastica,localizata in hipogastru;
c) suprapubiana,intens dureroasa la palpare,aderenta la peretele abdominal anterior.
13. Hipostenuria reprezinta:

a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
15. Vomica reprezinta:

a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
18. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
19. Subfebrilitatea reprezinta:

a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.
20. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
21. Pacientul cu hipertermie prezinta:

a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
22.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:

a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din organism.
23. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.
24. Functiile pielii sunt:

a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
25. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
27.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
28. Amnezia reprezinta:

a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
29. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:

a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
30. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei,mobilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.
31. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:

a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
32. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
33.Frecventa respiratiei variaza in functie de:

a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
34. Dispneea Kussmaul este:

a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.
35. Dispneea Cheyne- Stockes este:

a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
36. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
37. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
38. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;

a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
39. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
40. Valoarea normala a TA la adult este:

a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
41. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:

a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
42. Izostenuria reprezinta:

a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul
alimentar.
43. Ischiuria reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
44. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:

a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
45. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.
46. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta :

a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :

a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
48.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la preanz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
49.Pentru cresterea temepraturii la nou-nascut , se pot folosi:

a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
50. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;

a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
51. Anxietatea reprezinta:

a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
52.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:

a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;
c) fobie.
53.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:

a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferiaore;
c) a unui singur membru.
54. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:

a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.
55. Afazia este tulburarea:

a) de sensibilitate a pielii;
b) scaderea volumului muscular;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
56. Enurezisul este:

a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.
57. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:

a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
58. Anuria reprezinta:

a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
59. Poliuria reprezinta:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.
60. Vomica este:

a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING
TESTUL A ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARI
I
1 A Ghid de nursing 109
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
TESTUL B ASOCIERI
I
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
II Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste 12
2 C 1150 de teste 12
3 A 1150 de teste 12
4 E 1150 de teste 12
5 D 1150 de teste 12
III
1 C Ghid de nursing
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU

1 B 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 A 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 A,B 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 A,B 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 A,B,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 A,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 B,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 A,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
49 A,B Ghid de nursing 187
50 A,C Ghid de nursing 187
52 A,C Ghid de nursing 215
54 A,B Ghid de nursing 216
MODULUL 16 -TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau
adevarat sau cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.

2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea
căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Citoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul
mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa
examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
SUBIECTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false

2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice
4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn
2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon
5 Spalatura auriculara E endoscop
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic
2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii

bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea
pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si

medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
SUBIECTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel:

a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
3. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mâna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
7.În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
Care este umiditatea admisă?
8. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:

a) căldura,radiaţiilegamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9. Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare eficientă:
a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
11. Ortopneea se defineşte ca o:

a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie in poziţie verticală a corpului;
c) respiraţie in poziţie orizontală a corpului
12. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
13. Drenajul postural inseamnă:

a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub de dren.
14. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰
b) alcool 70˚
c) bromocet 1 g ‰
15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
16.Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de protecţia
muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:

a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente din metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic.
18.Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;
c) distrugerea păduchilor.
19.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării
sau după externare.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:

a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:

a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgenţă
23. Cand calea naturală eficientă in administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul
chirurgical, cel puţin in primele zile postoperator, putem folosi următoarele căi:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoasă;
c) sonda nazogastrică sau nazojejunală.
24. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:
a) înţepare în pulpa degetului:
b) înţepare pe faţa plantară a halucelui;
c) puncţie venoasă.
25. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.

In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană varstnică:
a) 36°C;
b) 37,4°C;
c) 35,1°C.
26.Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:

a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:

a) când se suspectează o bacteriemie;
b) când se suspectează o septicemie;
c) ori de câte ori pacientul are febră.
28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:

a) depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afecţiuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.
30.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) la jumătatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:

a) sonda gastrică Faucher;
b) sonda duodenală Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru:

a) drenarea căilor biliare;
b) alimentaţie artificială;
c) evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:

a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului
(când aceasta nu se face spontan).
37.Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b) crearea unei căi false prin forţarea sondei;
c) boli infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.
38.Spălătura gastrică este indicată în:

a) intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
b) pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă;
c) ulcer gastric în perioada dureroasă.
39.Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese fermentative.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea conţinutului intestinului gros;
b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;
c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determină prezenţa microbilor
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c) nu arată decat creşterea germenilor.
42.Pentru pregătirea copiilor in vederea explorării radiologice a colonului se efectuează:
a) clismă evacuatoare;
b) pauză alimentară de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alături de familie.
44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:
a) pacientul va respira adanc, va tuşi şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă renală;
c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
45. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riză de astm bronşic;
d) anurie.
46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări consideraţi utile şi imediate:

a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonară;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este:

a) să explice pacientului de ce este necesar;
b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2;
c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei;
d) să observe atent reacţiile pacientului şi să adapteze debitul in funcţie de colorarea cianotică a
acestuia.
48 Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator
49. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:

a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
50. După efectuarea puncţiei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
51.Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) substanţe medicamentoase uleioase.
52.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană.
53.Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:

a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.
54.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-externă fesieră;
b) faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară.
55.Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:

a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
56.Accidentele injecţiei subcutanate

a) sunt următoarele, cu excepţia:
b) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
c) hematom prin perforarea unui vas;
d) flebalgia.
57.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.
58. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important să
se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pună cateva picături de apă distilată periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
59.Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;
c) emboliei gazoasă.
60. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.
61.În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
62. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
63.Paracenteza abdominal reprezintă:

a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.
64.Paracenteza abdominală se efectuează:

a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;
b) în fosa iliacă dreaptă;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.
65.Toracocenteza reprezintă puncţia:

a) cavităţii peritoneale;
b) cavităţii pericardice;
c) cavităţii pleurale.
66. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:

a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
67.Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru:

a) evacuarea unei colecţii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural.
68.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:

a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
69.Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:

a) lipotimiei şi colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
70.Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru:

a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanţelor medicamentoase.
71. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:

a) pătrunderii acului în miocard;
b) şocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
72. Puncţia articulară este indicată în:

a) artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
73. După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;
c) nu necesită îngrijire specială.
74. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
c) hârtie de turnesol.
75. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică.
76. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală.
77. Locul puncţiei osoase este:

a) sternul;
b) creasta iliacă;
c) tibia, calcaneul.
78. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:

a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
79. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin:

a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
80. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:

a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare aşezată sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
81.După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
82.Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:

a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substanţe medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.
83.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie de starea generală, pacientul se aşează în poziţie:
a) spate de pisică;
b) cocoş de puşcă;
c) pleurostotonus.
84.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:

a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, greaţă, vărsături;
b) contractarea feţei, gâtului sau a unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.
85.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.
86.Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:

a) puncţie negativă;
b) hemoragie intravezicală;
c) hematemeza.
87.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b) substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
88. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator.
89. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt:

a) urografia şi echografia;
b) laparoscopia şi sumarul de urină;
c) colecistocolangiografia şi endoscopia.
90. Pentru examinare EEG:

a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c) poziţia pacientului va fi in ortostatism
91.Hidratarea şi mineralizarea organismului are drept scop:

a) administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;
b) depurativ - diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
92. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:

a) decubit lateral;
b) şezand;
c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale.
93. După puncţia lombară pacientul are voie:

a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus;
b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice
94. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu:

a) apă şi săpun;
b) tinctură de iod;
c) alcool sanitar
95. Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratării;
b) simptomatologia deshidratării;
c) investigaţii de laborator.
96.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:
a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie, diaforeză, diuretice);
b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită, edem
periferic);
c) ambele.
97. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie să
ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie că era modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător
calitativ
98 In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:

a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R. (excepţie la tuberculină);
c) desensibilizare in reacţii
99. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sangelui şi a organelor hemato-formatoare se

află:
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare;
b) numărarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
100. La atingerea nervului sciatic, tradusă prin durere violentă se:

a) se retrage aerul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
101.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie.
102. Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin:

a) puncţie osoasa
b) funcţie splenică
c) scintigramă hepatică şi splenică
103. Audiograma se efectuează cu:

a) vocea şoptită la diferite distanţe;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
104. Pentru determinarea grupelor sanguine în sistemul OAB şi Rh este necesar ca:
a) determinarea să se facă prin ambele metode (Beth - Vincent şi Simonin);
b) determinarea să se facă de doi tehnicieni;
c) să se folosească două serii de seruri test.
105. Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzională are drept scop:

a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare acute;
c) asigurarea că pacientul beneficiază de transfuzia pe care o primeşte.
106.Incompatibilitatea transfuzională se previne prin următoarele măsuri:

a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh la primitor;
b) alegerea unui sânge de donator izogrup OAB şi Rh;
c) executarea probelor de compatibilitate directă (Jeanbereau) şi biologică Oelecker.
107. Prin transfuzie înţelegem:

a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui;
c) ambele.
108. Transfuzia de sânge are drept scop:

a) restabilirea masei sanguine şi asigurarea numărului de globule roşii necesare transportului
oxigenului în caz de hemoragii, anemii, stări de şoc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienţelor.
109. Accidentele transfuziei sunt:

a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma şocului hemolitic;
b) transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane puternice
c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea sângelui neîncălzit.
110. Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia:

a) ieşirea acului din venă;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonară cu cheaguri.
111. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.
112. Regimurile dietetice urmăresc:

a) punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme;
b) echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului;
c) îndepărtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali.
113. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
114. După efectuarea puncţiei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
115. Alimentarea activă la pat se face aşezând pacientul în poziţie:

a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
116. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de
contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare completă a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
117. În testul Addler se determină prezenţa:

a) unei ulceraţii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.
118. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;
c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.
119.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:

a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
120.Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:

a) inconştienţi;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice.
121. Pentru recoltarea de secreţie in cazul unei otoragii abundente folosim:

a) o seringă cu un ac scurt;
b) o compresă sterilă şi o pensă;
c) un porttampon intr-o eprubetă sterilă.
122.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu:

a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) soluţie Ringer
123.Temperatura se măsoară în:

a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.
124.Hiperpirexia reprezintă:
a) temperatura corpului peste 40- 41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
125. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:

a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate;
c) prezenţa produselor patologice — puroi, sange, paraziţi.
126.Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:

a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
127. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de:

a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu în glicerină 1/20
128.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei:

a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de vedere psihic;
b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare - observare);
c) nu se anunţă pacientul.
129. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află:

a) seringa Guyon;
b) sonda gastrică şi duodenală sterilă - de unică folosinţă;
c) pensa hemostatică
130.Calităţile pulsului depind de:

a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea şi presiunea arterială.
131.Pulsul de poate măsura manual (digital) la:

a) artera radială, cubitală;
b) artera carotidă;
c) vena jugulară.
132.Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
133. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare, asistenta medicală va

explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre, cu excepţia:
a) va incălzi apa pentru clismă (37,2° C) şi va aşeza bolnavul in decubit lateral;
b) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm in canalul anal;
c) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului
134. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
135. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
136. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

a) din 24-48 h;
b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
137. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a) in condiţii sterile, in recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
138. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
139. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon după
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.
140. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:
a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;
b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;
c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia in
ortostatism.
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
SUBIECTUL I- ADEVARAT/FALS
INTREBARI
I
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de 65
teste nursing
2 A 141
3 F 141
4. A 147
5 F 84
6 A 34
7 A 34
8 A 34
9 F 34
10 A 34
11 F 61
12 A 61
13 F 61
14 F 65
15 F 65
16 F 84
17 F 84
18 A 103
19 F 103
20 F 103
SUBIECTUL II- ASOCIERI

I
1 D l. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri 155
acordate de asistentii medicali
2 A 116
3 B 157
4 E 155
5 C 154
II
1 B 125
2 A 112
3 C 157
4 E 232
5 D 124
III
1 B 155
2 C 120
3 E 116
4 D 108
5 A 112
IV
1 e 155
2 b 145
3 d 112
4 c 156
5 a 141
SUBIECTUL III -RASPUNS MULTIPLU

1 a
2 b
3 a
4 c
5 a
6 a,c
7 a
8 a,c
9 a
10 a
11 b
12 b
13 b
14 a
15 b
16 a,b
17 a,c
18 b
19 a
20 c
21 a,b
22 b
23 a,b,c
24 a,b
25 a
26 c
27 a,b
28 a,b
29 c
30 a,b
31 a
32 a.b
33 a,b
34 a,b
35 c
36 a,b
37 a,b
38 a,b
39 a,b
40 a,b,c
41 b
42 a,b
43 b
44 a
45 b
46 b
47 a,c
48 d
49 c
50 c
51 a
52 a,b,c
53 a,c
54 a,b
55 a,b
56 c
57 a,c
58 c
59 c
60 a
61 a
62 c
63 a
64 a,c
65 c
66 b
67 a,b
68 b
69 b
70 b,c
71 a
72 a,b
73 b
74 c
75 c
76 c
77 a,b,c
78 c
79 a,c
80 b
81 a
82 a,b
83 a,b
84 a,b
85 c
86 a,b
87 c
88 d
89 a
90 b
91 a,b,c
92 a,b,c
93 b
94 b
95 a,b,c
96 c
97 c
98 b
99 a,b,c
100 a,b
101 a
102 a,b,c
103 c
104 a,b,c
105 a,b,c
106 a,b,c
107 c
108 a,b,c
109 a,b,c
110 c
111 c
112 a,b,c
113 a
114 a,b
115 a,b
116 b
117 b
118 c
119 a
120 a
121 c
122 a,b,c
123 c
124 a
125 a,b,c
126 b
127 a,b
128 b.c
129 b,c
130 a,b,c
131 a,b
132 c
133 a
134 b
135 b
136 b
137 e
138 b
139 c
140 a
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat
sau cu „F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe

obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient, iar
mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
SUBIECTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele umede
SUBIECTUL III
1. Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină:
a) nu prezintă importanţă în prevenirea infecţiilor cu transmitere sanguină;
b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni.
12.În cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutană, înţepătură, tăietură) ce
atitudine luaţi?
a) stimularea sângerării locale;
b) clătirea cu apă;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este crescută în serviciile:

a) nou-născuţi;
b) terapie intensivă;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente în prevenirea infecţiilor nosocomiale sunt:

a) alegerea procedurilor de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie;
b) măsuri de igienă spitalicească;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune.
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:

a) pregătirea materialelor pentru sterilizare şi respectarea condiţiilor de păstrare şi utilizare a lor;
b) respectă şi răspunde de aplicarea regulilor de igienă şi regulilor de tehnică aseptică;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tăiere , înţepare cu obiecte ascuţite, constau
în :
a) colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la
îndemână şi marcate corespunzător;
b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c) recapişonarea acelor folosite.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminării cu agenţi microbieni, se efectuează:
a) înainte şi după aplicarea unui tratament pacienţilor;
b) numai la intrarea în serviciu.
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie;
18.Echipamentul de protecţie este :
a) bariera între lucrător şi sursa de infecţie ;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de spital;
c) utilizat în timpul activităţilor care presupun risc de infecţie.
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se referă la:

a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională;
b) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de bază în aplicarea Precauţiunilor Universale consideră:

a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
c) că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea infecţiilor nosocomiale cuprind:

a) respectarea regulilor de tehnică aseptică în efectuarea tratamentelor prescrise;
b) supravegherea menţinerii condiţiilor de igienă şi a toaletei bolnavilor imobilizaţi;
c) supravegherea aplicării tratamentului cu antibiotice în funcţie de antibiogramă şi evoluţia
clinică a bolnavului.
22. Infecţia nosocomială este:

a) infecţia contactată în spital sau alte unităţi sanitare cu paturi;
b) infecţia care se referă la orice boală datorată microorganismelor;
c) infecţia dobândită în spital şi uneori diagnosticată după ieşirea din spital.
23. Care din agenţii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecţii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toţi;
c) numai bacteriile.
24. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de
către :
a) fiecare asistent medical prin societăţile de aisgurări;
b) angajator, prin societăţile de asigurări;
c) nu este necesară protecţia asistentului medical.
25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este de a:

a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale sanguină personalului , la locul de muncă;
b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.
26. Sterilizarea urmeşte:

a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe toate suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe
obiecte cu utilizare medicală;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe suprafaţa instrumentelor chirurgicale.
27. Infecţia de defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
29. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
31. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:

a) căldura, radiaţiile gamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică, înainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
36. De la sala de pansamente septice aţi primit instrumentele pentru a le pregăti în vederea sterilizării.
Aşezaţi în ordine operaţiunile de execuţie a acestei manopere:
a) spălare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aşezare în trusă.
37. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează astfel:

a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de var cloros 40 g ‰;
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15g ⁄ m3;
c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g ‰.
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰;
b) alcool 70°;
c) bromocet 1 g ‰.
39. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în comparaţie cu soluţia dezinfectantă:

a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de protecţia
muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:

a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării
sau după externare.
44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
45. Sursa de infecţie poate fi:

a) pacientul şi produsele sale patologice;
b) personalul medical şi echipamentul său de lucru;
c) apa şi alimentele
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
A. ADEVĂRAT / FALS
NR. ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A Chirurgie pentru cadre medii – F. 64
4 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 67
B. ASOCIERE
PAGINĂ
I. 1-c, 2-e, 3-b, Chirurgie pentru cadre medii – F. 82-83
4-a, 5-d Daschievici, M Mihăilescu, 2004
II. 1-b, 2-d, 3-a, Chirurgie pentru cadre medii – F. 87
4-e, 5-c Daschievici, M Mihăilescu, 2004
C. ÎNTREBĂRI TIP GRILĂ
PAGINĂ
1 b Chirurgie pentru cadre medii – F. 64
2 c Chirurgie pentru cadre medii – F. 75
3 a Chirurgie pentru cadre medii – F. 75
5 c Chirurgie pentru cadre medii – F. 76
11 b,c 1030 teste pentru examene şi 154
concursuri pentru asistenţii medicali –
OAMR, 2004
12 a,c 1030 teste pentru examene şi 154
OAMR, 2004
13 a,b 1030 teste pentru examene şi 154
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
23 b 1030 teste pentru examene şi 70
OAMR, 2004
OAMR, 2004
25 a 1030 teste pentru examene şi 68
OAMR, 2004
OAMR, 2004
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau
adevarat sau cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează in muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
SUBIECTUL II
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
SUBIECTUL III
1. Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea urmatoarelor efecte

locale:
a) favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive;
b) protejarea mucoasei gastro-intestinale;
c) inlocuirea fermenţilor digestivi(cand aceştia lipsesc)
2.Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci cand:

a)medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la:

a) pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
b) pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă;
c) pacienţii operaţi pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub forma de:
a) gaze sau substanţe gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;
c) pulberi fine.
5. Administrarea medicamentelor pe cale respiraţorie se face pentru:

a) decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;
b) imbogaţirea in oxigen a aerului inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de:

a) soluţii;
b) mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor

folosim:
a) ansă de platină;
b) baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu un tampon de vată;
c) tampon montat pe o sondă butonată,comprese sterile.
8. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are urmatoarele avantaje:

a) dozarea exactă a unui medicament ce ajunge in snge;
b) evitarea tractului digestiv;
c) posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor inconştienţi.
9.Prin injectia subcutanată se poate introduce in organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) subtanţe medicamentoase uleioase.
10.Prin injecţia intramusculară se pot introduce in organism:

a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice
c) soluţii uleioase.
11.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-externa fesieră;
b) faţa externă a coapsei,treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce in organism:

a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
13. Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepţia:

a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin inţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală intr-un vas de sange a unei substanţe uleioase
15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepţia:

a) flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
b) hematomului prin străpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepţia:

a) distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoasă
17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:

a) desodat;
b) hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substanţe obţinute prin sinteza avand proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele căi,cu excepţia:

a) orală;
b) intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanată
20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:

a) să se identifice germenul patogen;
b) sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;
c) să se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:

a) administrarea medicamentelor la care se urmăreste un efect prelungit;
b) efect depurativ-diluând si favorizând excreţia din organism a produsilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoasă se poate face prin:

a) ace metalice fixate direct in vena;
b) canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c) denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce soluţii:

a) izotonice;
b) hipertonice;
c) uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:

a) hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b) embolia gazoasă prin patrunderea aerului in curentul circulator;
c) flebită, necroză
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:

a) stabilirea felului deshidratarii;
b) simptomatologia deshidratarii;
c) investigaţii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizează dupa natura si concentraţia

soluţiei astfel:
a) soluţiile izotone se administrează cu un ritm de 60-150 picături pe minut (500 ml/ora)
b) soluţiile hipertone se administrează cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 ml/ora)
c) hidrolizatele de proteină se administrează cu un ritm de 40-60 picături/minut(50 ml/oră)
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi gentamicină unui pacient care are o perfuzie
cu glucoză 5%.Cum procedaţi?
a) injectaţi intramuscular separate cele doua antibiotice;
b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le injectati intramuscular;
c) introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu glucoză
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%?

a) penicilina;
b) tetraciclina;
c) ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modifică brusc,asistenta

medicala actioneaza astfel:
a) intrerupe perfuzia,scoate acul de puncţie;
b) intrerupe perfuzia si inlocuieşte flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c) anunţă imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:

a) perfuziile in venele membrului pelvin;
b) perfuziile pe cateter;
c) ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi:

a) local;
b) general;
c) numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutanată se

utilizează:
a) inoforeza;
b) fricţionarea;
c) ambele metode.
33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat,prezintă un inscris neclar sau după
deschidere cad cioburi in interior, procedăm astfel:
a) administrăm conţinutul fără reţinere;
b) filtram conţinutul inainte de administrare;
c) nu administram conţinutul
34.Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează

administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a) mănuşi;
b) mască;
c) este suficientă spalarea pe maini dupa efectuarea administrării
35.Calea naturală,comodă si foarte acceptată de bolnav (calea orală si bucală) prezintă şi

unele dezavantaje enumerate mai jos:
a) nu are acţiune imediată;
b) se poate folosi cand bolnavul varsă;
c) nu se folosesc la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus
36.Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme
si este folosită:
a) dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) cand se urmăreşte o acţiune locală,in special;
c) cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si greţuri.
37.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este
acesta:
a) absorbţie rapidă,totală;
b) dozare precisă;
c) necesită instrumentar si soluţii injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administrează:

a) anestezicele volatile;
b) aerosolii;
c) oxigenul
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au

acţiune:
a) antiseptică;
b) antiinflamatoare;
c) epitelizantă;
d) antialgică
40.După administrarea medicamentelor,asistenta medicală va urmări efectele acestora:

a) modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei;
b) eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c) greţuri,frisoane,transpiraţii;
d) modificări ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecţia intravenoasă se poate face:

a) numai in venele epicraniene;
b) păstrând cea mai buna venă pentru urgenţe;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală este caracteristică pentru injecţia:

a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică
43.Pe care din urmatoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai
putin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală
44.Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin:

a) administrare intravenoasă;
b) administrare intraarterială;
c) administrare subcutanată
45.Când un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros,asistenta medicală

trebuie să ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de
importantă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie ca erau
modificate;
c) numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunzător calitativ
46.In care din urmatoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R(excepţie la tuberculină);
c) desensibilizare in reacţii alergice
47.Injecţia subcutanată se efectuează:

a) zilnic in acelasi loc;
b) alternând locurile de elecţie;
c) nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se administrează:

a) soluţii izotone,uleioase,coloidale;
b) soluţii izotone,hipertone;
c) soluţii izotone
49.Resorbţia medicamentului administrat prin injecţia intramusculară incepe:

a) după 5-10 minute de la administrare;
b) instantaneu;
c) imediat după injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă prin durere violentă se intervine astfel:

a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
51.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge se produce:

a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul asezat in:

a) decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins si membrul pelvin drept flectat;
b) decubit dorsal;
c) poziţie genupectorală
53.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se face cu scopul:

a) aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie;
b) creşterii metabolismului energetic al organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.După administrarea medicamentelor, în sacul conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii

locale:
a) congestive;
b) lăcrimare,prurit;
c) ambele variante sunt corecte
55.După administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală,asistentul medical va

semnala medicului manifestările ieşite din comun:
a) diplopie;
b) palpitaţii;
c) ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală respectă urmatoarele principii:

a) se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
b) nu se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
c) administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se face cu pacientul aşezat in poziţie de:

a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stang;
c) ortostatism cu hiperextensia capului
58.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respectă urmatoarele principii

cu excepţia:
a) se administrează soluţii la temperatura corpului;
b) se administrează soluţiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni
lezarea timpanului
c) se administrează soluţii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbţie
59.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se

recomandă a fi:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral pe partea sănătoasă;
c) semişezând,cu capul in hiperextensie
60.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in scop terapeutic va fi de:

a) 4litri/minut;
b) 5litri/minut;
c) 6litri/minut
61.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se balonează ,vom recomanda:

a) retragerea sondei pana aproape de vălul palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă
prea profund, oxigenul poate ajunge în stomac);
b) schimbarea alternativă a narinelor la introducerea sondei;
c) verificarea funcţionării umidificatorului.
62.Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern poate avea drept scop:

a) obţinerea unui efect terapeutic;
b) înmuierea dopului de cerumen;
c) profilactic, în vederea prevenirii otitei medii supurante.
63.Nerespectarea căilor de administrare a medicamentelor:

a) nu influenţează efectul medicamentelor;
b) are efecte nedorite;
c) duce la complicaţii locale la locul de administrare a injecţiilor.
64.Asistenta medicală:
a) este nevoită să trezească bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;
b) trezeşte bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c) stabileşte orarul de administrare respectând somnul pacientului.
65.Asocierea mai multor medicamente în aceeaşi seringă:

a) menajează bolnavul de înţepături;
b) duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
c) priveşte în mod direct medicul.
66.Când administrează tratamentul, asistenta medicală:

a) lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b) administrează personal supozitoarele,picăturile pentru ochi şi nas;
c) administrează întîi tabletele,soluţiile şi picăturile apoi injecţiile
67.Asistenta medicală are grijă:

a) să informeze pacientul despre timpul în care se va instala efectul medicamentelor;
b) să atragă atenţia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c) să corecteze dozele prescrise.
68.Regulile generale de pregătire şi administrare a injecţiilor prevăd:

a) injectare imediată a conţinutului seringii;
b) verificarea soluţiei injectabile;
c) pregătirea cu 30 min.înainte de administrare.
69.Accidentele survenite la administrarea injecţiilor intramusculare sunt:

a) atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b) atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c) patrunderea cu acul într-un vas sanguin.
70.Accidentele survenite în urma injecţiei intravenoase sunt:

a) flebalgia
b) supuraţia aseptică;
c) tumefierea bruscă a ţesutului perivenos,hematom.
71.Cu ocazia administrării antibioticelor, asistenta medicală trebuie să cunoască:

a) doza totală pe zi de antibiotic ce trebuie administrată unui pacient;
b) durata tratamentului;
c) cantitatea exactă a unei doze.
72.Personalul care manevrează antibiotic poate să se sensibilizeze fată de aceste

substante,fiind expus la:
a) dermite profesionale;
b) şoc anafilactic;
c) urticarie.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
SUBIECTUL I- ADEVARAT / FALS

NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali
Editura Viaţa Medicală Românească,2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing 107

3 F L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 140



asistentii medicali
6 F L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 150


Editura Viata Medicală Românească,2002

SUBIECTUL II 1
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGI
NĂ
1 1-E Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 150
medicali
Sub redacţia Lucreţia Titircă
2 2-A Tehnici de ingrijire pentru asistentii 146
medicali
3 3-B Tehnici de ingrijire pentru asistentii 159
medicali
Sub redactia Lucreţia Titircă
Editura Viata Medicală Românească,2002
4 4-C Tehnici de ingrijire pentru asistentii 161
medicali
5 5-D Ghid de nursing 134-135
2.
NR.ÎNTREBAR RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
E
1 1-D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 139
catre asistenţii medicali
Editura Viaţa Medicală
Românească,2003
2 2-E Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 146
medicali
Românească,2002
3 3-A Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 140
medicali
Românească,2002
4 4-B Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 154
medicali
Românească,2002
5 5-C Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 150
medicali
Românească,2002
TESTUL C
NR.ÎNTREBA RĂSPUN BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
RE S
1. ABC 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. A BC idem 37
3. AB idem 37
4. AB idem 37
5. ABC idem 37
6. AC idem 37
7. BC idem 38
8. ABC idem 38
9. A idem 38
10. AC idem 38
11. AB idem 38
12. AB idem 38
13. C idem 39
14. AC idem 39
15. C idem 39
16. C idem 39
17. A idem 39
18. C idem 42
19. C idem 42
20. ABC idem 43
21. ABC idem 43
22. ABC idem 43
23. AB idem 43
24. ABC idem 43
25. ABC idem 43
26. AC idem 73
27. A idem 144
28. C idem 144
29. BC 147
30. C 147
31. AB 1555 teste de evaluare continuă in 49
nursing
Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. C idem 49
33. C idem 50
34. AB idem 50
35. AC idem 50
36. AB idem 50
37. C idem 51
38. ABC idem 51
39. ABCD idem 51
40. ABCD idem 51
41. BC idem 51
42. C idem 51
43. C idem 51
44. AB idem 52
45. D idem 52
46. B idem 52
47. B idem 52
48. A idem 53
49. C idem 53
50. AB idem 53
MODULUL 23. PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE SAU FALSE.

NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.

2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă este
drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul
mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE :
I.
1. astmul bronsic a. mucolitice

2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
II.
1. tuberculoza primara a. caverna

2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
C. INDICAŢI RĂSPUNSUL CORECT:

MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepţia:

a. frison solemn;
b. tuse seacă persistentă;
c. febră (39 -41°C);
d. junghi toracic.
e. expectoraţie mucopurulentă
2. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :

a.drenaj postural, aspiraţie bronşică, spalatură bronşică;
b. administrarea corticoizilor;
c.tratament antibiotic.
3. Criza de astm bronşic are durată variabilă:

a.15 min- 3 ore;
b. 30 min;
c.2 ore.
4. Sputa din astmul bronşic este:

a.mucopurulentă;
b. ruginie;
c.alb- sidefie cu aspect perlat.
5. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:

a.administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice;
b. administrarea de antitusive;
c.drenaj postural.
6. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a. vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;
b. expectoraţie mucopurulentă , febră în platou;
c. frison unic, febră 39-40, junghi toracic.
7. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a. Penicilina G;
b. Tetraciclina;
c. Biseptol.
8. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepţia :

a. şancrul de inoculare , adenopatiile traheo – bronşice;
b. leziuni condensate;
c. leziuni cavitare.
9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizează prin:

a.corticoterapie;
b. tuberculostatice;
c.antibiotice.
10. Complicaţiile pneumoniei sunt:

a. bronşita cronică;
b. emfizemul pulmonar;
c. pleurezia sero-fibrinoasă.
11. Procesul inflamator în pneumonia pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:

a. şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate;
b. congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
c. leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.
12. Tratamentul bronşitei cronice vizează:

a. reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul infecţiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b. chimioprofilaxia contacţilor;
c. administrarea miofilinului şi corticoterapie i.v.
13. Examenul fizic în pneumonia pneumococică pune în evidenţă:

a.sindrom de condensare pulmonară;
b. leziuni cozeoase;
c.leziuni fibro-cavitare.
14. Leziunea primitivă in TBC se numeşte :

a.adenopatie traheo-bronşică;
b. tuberculoza miliară;
c.şancru de inoculare.
15. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică constă în urmatoarele,cu excepţia:

a. medicaţie simpaticomimetică;
b. tratamentul infecţiei bacteriene;
c. medicaţie anticolinergică.
NURSING
16. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este sfătuit:
a. să evite mediul poluat, tabagismul;
b. să-şi păstreze greutatea corporală în limitele vârstei/sexului;
c. să evite practicarea sporturilor în timpul anotimpurilor reci.
17. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului de îngrijire, asistenta va observa la un pacient
cu o afecţiune pulmonară:
a. aspectul abdomenului;
b. culoarea tegumentelor;
c. aspectul toracelui, mişcările celor două hemitorace.
18. Spirografia explorează:

a. volumele şi capacităţile pulmonare;
b. volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;
c. arborele traheobronşic, folosind substanţă de contrast.
19. Bronhografia reprezintă examenul:
a. radiologic al aparatului respirator;
b. endoscopic al aparatului respirator;
c. radiologic al arborelui traheobronşic.
20. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire:

a. clismă evacuatoare;
b. administrarea atropinei, cu 30 de minute înaintea examenului;
c. întreruperea alimentaţiei.
21. Intervenţiile autonome ale asistentei în hemoptizie sunt:

a. aşezarea pacientului în poziţie Trendelemburg;
b. instituirea repausului fizic, psihic şi vocal;
c. aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea retrosternală;
d. învăţarea pacientului să efectueze inspiraţii forţate;
e. aşezarea pacientului în poziţie semişezând.
22. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criză de astm bronşic i se dă poziţia:

a. semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lîngă corp;
b. decubit lateral;
c. Trendelemburg.
23. Ca intervenţii de urgenţă în criza de asm bronşic se vor aplica:

a. administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;
b. educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm;
c. oxigenoterapie.
24. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se numeşte :

a. disfonie;
b. afonie;
c. răguşeală.
25. Tusea este un act util atunci când :

a. favorizează eliminarea corpilor stăini;
b. favoroizează eliminarea secreţiilor patologice din căile aeriene.
26. Efectul frecvent al fumatului este :

a. bronşita tabagică;
b. emfizemul pulmonar;
c. cancer bronhopulmonar;
d. gastrita tabagică.
27. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:

a. dispnee paroxistică expiratorie;
b. dispnee inspiratorie şi expiratorie;
c. dispnee paroxistică inspiratorie.
28. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:

a. restrictivă;
b. obstructivă;
c. mixtă.
29. În perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat în vitamine;
b. regim alimentar desodat;
c. consum excesiv de lichide
30. Primoinfecţia TBC se face:

a. pe cale cutanată;
b. pe cale aeriană;
c. pe cale sexuală.
31. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei primare este:

a. IDR la antimicotice;
b. IDR la tuberculină;
c. IDR la antibiotice.
32. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele obiective , cu excepţia:

a. întarirea rezistenţei nespecifice a organismului;
b. vaccinare antituberculoasă;
c. vaccinare antigripală.
33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte în :

a. scleroemfizem pulmonar;
b. corp străin în laringe sau trahee;
c. astm bronşic.
34. Pentru descoperirea gradului de infecţie tuberculoasă se efectuează :

a. vaccinarea B.C.G.;
b. intradermoreacţia la tuberculină I.D.R;
c. reacţia Cassoni.
35. Dispneea, în bolile pulmonare, este datorată:

a. scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor respiratorii;
b. contaminării cu pneumococ;
c. comprimării organelor abdominale .
36. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:

a. senzaţie de vomă;
b. caldură retrosternală şi jenă respiratorie;
c. vărsătură.
37. Durerea toracică poate avea drept cauze:

a. afecţiuni cardiovasculare;
b. afecţiuni pleuropulmonare;
c. ambele.
38. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:
a. reducere ireversibilă a diametrului bronhiilor;
b. dispnee expiratorie;
c. reducerea reversibilă a diametrului bronhiilor.
39. Spirografia explorează:

a. volumele pulmonare după efort;
b. arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de contrast;
c. volumele şi capacităţile pulmonare.
40. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin:

a. IDR la tuberculină;
b. IDR Cassoni;
c. IDR Dick.
41. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit pentru :

a. a stabili amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane;
b. a stabili existenţa reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice;
c.se citeşte la locul injectării intradermice după 72 de ore de la injectare .
42. Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa:

a. scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de dioxid de carbon;
b. comprimării organelor abdominale;
c. obstrucţiei căilor respiratorii.
43. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:

a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
44. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:

a. ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b. depistarea precoce a bolii;
c. vaccinarea antigripală.
45. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu

excepţia:
a. febră, frison;
b. transpiraţii nocturne;
c. febră de tip remitentă, durere toracică.
46. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:

a. dispnee paroxistică inspiratorie;
b. febră şi junghi toracic;
c. dispnee paroxistică expiratorie şi bradipnee.
47. Astmul bronşic este o afecţiune caracterizată prin crize de dispnee paroxistică de tip expirator.
Ce intervenţii delegate de urgenţă aplică asistenta medicală în criză :
a. administrarea de miofilin intravenos;
b. prednison oral;
c. antihistaminice;
d. sedative.
48. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:

a. administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie;
b. administrarea de antibiotice;
c. drenaj postural.
49. Rolul delegat al asistentei medicale în tratarea crizei de astm bronşic este:
a. tratamentul, medicaţia bronhodilatatoare;
b. administrarea de oxigen pe sonda nazală sau mască;
c. cortico steroizi
50. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii pacientul este sfătuit:

a. să întrerupă fumatul şi să evite mediul poluat,
b. să- şi păstreze greutatea corporala in raport cu varsta;
c. sa evite practicarea sporturilor de iarnă.
51. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:

a. combaterea obstrucţiei , inflamaţiei , spasmului;
b. administrarea penicilinei G;
c. administrarea de lichide calde.
52. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :

a. roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;
b. sidefie – perlată;
c. spumoasă , aerată.
53. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru TBC este:

a. febra 39 – 40 grade C;
b. tuse seacă persistentă peste 3 săptamâni;
c. frison unic 30 – 40 minute.
54. Manifestările de dependenţă frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la
fumătorii cronici sunt :
a. tuse persistentă rezistentă la tratament în formele avansate ;
b. hemoptizia ;
c. dispneea .
55. Pentru spirografie, pacientul necesită următoarea pregătire :

a. cu 24 ore înainte se întrerupe medicaţia excitantă sau sedativă a centrilor respiratori;
b. repaus fizic şi psihic cu 30 minute înaintea examenului;
c. nu necesită pregătire.
56. Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT) normali în raport
cu tabelele CECO sunt:
a. 50% din valorile ideale;
b. 70-80% din valorile ideale;
c. 100% faţă de valorile ideale.
57. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:

a. pahar conic gradat;
b. cutie Petri sterilă;
c. tăviţă renală.
58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:

a. senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia sângelui,
gust de sânge;
b. senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;
c. senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sînge.
59. Insuficienţa respiratorie acută poste fi determinată de:

a. expunerea la frig, căldură;
b. obstrucţia căilor respiratorii superioare;
c. bronhoalveolite de deglutiţie.
60. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la

recomandarea medicului următoarele examinări:
a. IDR la PPD;
b. testul Schick;
c. IDR Cassoni.
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
A. ADEVĂRAT / FALS
NR. ÎNTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
1 A 1150 teste nursing – L. 61
Titircă, 2008
2 F 1150 teste nursing – L. 61
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
B. ASOCIERE
NR. ÎNTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
I. 1-e, 2-c, 3-a, Medicină internă pentru 123,128,121,154,
4-d, 5-b cadre medii – C. Borundel, 149
2006
II. 1-d, 2-c, 3-e, Medicină internă pentru 152,129,161,154,12
4-a, 5-b cadre medii – C. Borundel, 3
2006
C. INTREBĂRI TIP GRILĂ
MEDICINĂ INTERNĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
1 e Medicină internă –
specialităţi înrudite şi terapii 90
paliative – Mioara Mincu,
2004
2 a Urgenţe medico- 33
chirurgicale – sinteze pentru
cadre medii – L. Titircă,
2012
2012
4 c Medicină internă pentru 278
cadre medii – C. Borundel,
2006
2012
2006
7 a Medicină internă pentru 288
2006
2006
9 b Medicină internă pentru 310
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
NURSING
16 a,b 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
17 b,c 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
18 a 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
19 c 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
Titircă, 2008
21 b,c,e 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
Titircă, 2008
23 a,c 1150 teste nursing – L. 60
Titircă, 2008
24 b Medicină internă – 90
specialităţi înrudite şi terapii
2004
25 a,b Medicină internă – 90
2004
26 a,b,c,d Medicină internă – 91
2004
2012
2006
2006
2006
2006
2006
33 a,c Medicină internă pentru 249
2006
34 b Medicină internă – 91
2004
35 a,c Îngrijiri speciale acordate 37
pacienţilor de către
asistenţii medicali, L.
Titircă, 2008
36 b Urgenţe medico- 29
2012
2006
2006
39 c Explorări funcţionale şi 12
îngrijiri speciale acordate
bolnavului – L. Titircă,
2008
Titircă, 2008
41 a,b,c Medicină internă – 91
2004
42 a,b,c 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
2006
2006
45 c 1150 teste nursing – L. 60
Titircă, 2008
2006
2004
48 a Medicină internă – 91
2004
2004
50 a Îngrijiri speciale acordate 36
pacienţilor de către
asistenţii medicali, L.
Titircă, 2008
2012
2006
2006
54 a,b Medicină internă – 92
2004
55 a,b 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
Titircă, 2008
57 b 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
SUBIECTUL A.
Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:
Notati-le cu A sau F
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminazecrescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11.Factorii de risc major a arterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12.EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13.FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14.Presiunea venoasa masurata periferic are valoare de 110-140mmHg.
15.Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
16.Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
17.In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
18.Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
19.Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
20.Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa
mai buna.
SUBIECTUL B.
Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
I.
1 Flebografie A Fragilitate capilara

2 Oscilometrie B Activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C Vene
4 E.K.G D Zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E Pulsatii arteriale
II.
1 H.T.A A Durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B Dilatari ale venelor
3 I.M.A C Claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D Durere precordiala mai mare de 30 minute
5 Varice E Durere occipitala matinala
III.
1 I.M.A A Combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B Purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C Evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D Evacuarea lichidului
5 Endocardita E Interzicerea oricarui efort fizic si psihic
SUBIECTUL C.
MEDICINA INTERNA CARDIOLOGIE
1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:

a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:

a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:

a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:

a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:

a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:

a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:

a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:

a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:

a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:

a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:

a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:

a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:

a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:

a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) Necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19. Principala cauza a anginei pectorale este:

a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20. Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:

a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21. In insuficienta cardiaca dreapta exista:

a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22 Perioada cea mai critica din IMA este:

a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23Despre varice se poate afirma:

a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:

a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25Uruitura diastolica se intalneste in:

a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
SUBIECTUL C
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
Incercuiti raspunsul corect:
26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?

a) arteriale,venoase,capilare,mixte;
b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?

a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;
d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a
hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31 Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie?

a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
32. Care dintre afectiunilecardiace pot provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?

a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34 Unde palpam in mod normal socul apexian?

a) saptiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?

a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?

a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim
in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagfiene
38. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:

a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39. In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40. Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardiovascular sunt metode
neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:

a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.
42Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43. Claudicatia intermitenta apare:

a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a
instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.
45. Accidentele punctiei pericardice sunt:

a) socul pericardic;
b) socul apexian;
c) patrunderea acului in miocard.
SUBIECTUL C
CARDIO-NURSING
Incercuiti raspunsul corect:
46. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:

a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
47. Boala varicoasa se caracterizeaza prin:

a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente ceanotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate
48. Flebografia reprezinta:

a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
49.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)ometoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.
50 Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.
51.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:

a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:

a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c)dureaza peste 30 de minute.
53 Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:

a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.
54. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:

a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
55. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
56. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:

a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
57. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:

a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
58. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:

a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.
59 Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.
60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la

mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-i sa intrerupa mersul pentru a-i ceda
durerea.
Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.
61.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:

a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
62.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare.:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.
64 Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:

a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
65 Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:

a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
66. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :

a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:

a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.
68 Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:

a) mese mici, in numar de 4-5 / 24 h;
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
69. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca
constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.
70. Palpitatiile ca menifestari de dependenta apar:

a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
71Pulsul:-
a)se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c)este neregulat in aritmia extrasistolica.
72. Pulsul:-
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) Se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) Nu se modifica in caz de febra.
73. Accidentele punctiei pericardice sunt:

a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-

a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:

a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:

a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:

a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
78In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
79In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:

c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
80. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.
81 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
83Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:

a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.
84 Durerea din infarct miocardic dureaza:

a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
85 Sunt indicate in infarct miocardic acut:

a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctu
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN
CARDIOLOGIE
TESTUL A ADEVARAT/FALS
INTREBARII
1 A Ingrijiri acordate bolnavului 53
2 F Ingrijiri acordate bolnavului 55
4. F Ingrijiri acordate bolnavului 55
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 F 1150 de teste 65
16 A 1150 de teste 65
17 F 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
20 A 1150 de teste 65
TESTUL B ASOCIERI
I
1 C Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 E Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 D Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 B Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
II
1 E Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
2 C Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
3 D Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
4 A Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
5 B Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
III Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
1 E Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
2 C Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
3 B Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
4 D Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
5 A Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU
MEDICINA INTERNA
1 A Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 34
2 B Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 34
3 A,B Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 34
5 C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 71
7 B,C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 71
12 C Medicina interna- Borundel 340
13 A,C Medicina interna 341
14 A,B Medicina interna Borundel 355
15 D Medicina interna Borundel 372
16 A,B Medicina interna Borundel 368
17 C,D Medicina interna Borundel 371
18 A Medicina interna Borundel 370
19 B Medicina interna Borundel 366
21 B,C,D Medicina interna Borundel 378
23 A,B,C,D Medicina interna Borundel 414
24 B,C Medicina interna Borundel 381
25 C Medicina interna Borundel 347
CHIRURGIE
26 B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 A,C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 A,B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 B,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 B,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 A,C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 B,C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 B,C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 A,B,C Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
45 A,C Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 146
NURSING
46 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
47 C 1150 de teste cap.2.2 61
48 B 1150 de teste cap.2.2 61
49 A,C 1150 de teste cap.2.2 61
50 A 1150 de teste cap.2.2 61
51 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
52 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
53 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
54 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
55 A,B,D 1150 de teste cap.2.2 61
56 A 1150 de teste cap.2.2 61
57 B 1150 de teste cap.2.2 61
58 B 1150 de teste cap.2.2 61
59 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
60 B 1150 de teste cap.2.2 61
61 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
62 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
63 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
64 A 1150 de teste cap.2.2 61
65 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
66 A,C 1150 de teste cap.2.2 61
67 C 1150 de teste cap.2.2 61
68 A,B,C 1150 de teste cap.2.2 61
69 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
70 C 1150 de teste cap.2.2 61
73 A,C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 11
85 A,C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 33
MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE SAU
FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza
diareei.
4. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
6. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a
doua zi a operaţiei
7. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie
gastro-intestinală acută.
8. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale
orală şi intravenos.
9. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie,
tumefacţia amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
11. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE :
I.
1. Vărsături cu conţinut bilios a. Cancer gastric
2. Vărsături cu conţinut sanghinolent b. Dischinezie biliară
3. Vărsături cu conţinut fecaloid c. Alcoolici
4. Vărsături cu conţinut mucos d. Ocluzie intestinală
5. Vărsături cu conţinut alimentar e. Stenoză pilorică
II.
1.Vărsături matinale a. Stenoză pilorică
2. Vărsături postprandiale precoce b. Alcoolism
3. Vărsături postprandiale tardive c. Ulcer gastric
4.Vărsături la 24 h după masă d. Sindrom de HTIC
5.Vărsături în jet, neprecedate de greţuri e. Ulcer duodenal
C. INDICAŢI RĂSPUNSUL CORECT:

MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere în flancul abdominal drept;
b) flatulenţă;
c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi.
2.
3. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de :
a) alcoolism;
b) paraziţi;
c) infecţii biliare.
4.
5. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o gastrită cronică:
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente, tocături, afumături, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice;
d) toate.
6.
7. Colonul iritabil se caracterizează prin :
a) diaree postprandială;
b) scaun cu mucus, puroi, sânge;
c) epigastralgii.
8.
9. Tabloul clinic în enterocolita acută se caracterizează prin:
a) poliurie;
b) vărsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
10.
11. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă în:
a) disurie;
b) steluţe vasculare;
c) varice esofagiene.
12.
13. Durerea în colica biliară are următoarele caracteristici:
a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază în membrul inferior şi cedează la
administrare de antispastice;
c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare de morfină.
14.
15. Următoarele explorări paraclinice confirmă prezenţa ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastrică;
c) hemoragii oculte.
16.
17. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără complicaţii , tratamentul de bază este medical şi
în conducerea tratamentului se va ţine seama de:
a) evoluţia stării generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare rapidă a alimentaţiei;
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid a vieţii normale.
18.
19. În cazul unui pacient cu colică biliară ce prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
combătute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
20.
21.
22.
23. CHIRURGIE
24.
25. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestivă superioară , în cazul
unei pierderi de masă circulantă:
a) mică;
b) medie;
c) mare.
26.
27. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul căilor biliare.
28.
29. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,,abdomen de lemn”.
30.
31. O hemoragie digestivă în care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:
a) asimptomatică;
b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, lipotimie;
c) are semnele caracteristice şocului hemoragic.
32.
33. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestivă;
c) gastrita cronică.
34.
35. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
36.
37. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie gastrică.
38.
39. Ce modificări de laborator se pot întâlni în pancreatita acută?
a) amilazemia şi amilazuria crescute în primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
40.
41. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente în etajul superior şi alterarea marcată a stării generale;
b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în umăr , stare generală uşor alterată;
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi vărsături.
42.
43. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor
poate fi dată de :
a) inflamaţia peretelui colecistic;
b) prezenţa unui obstacol în coledoc;
c) un proces inflamator al căilor biliare.
44.
45. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
următoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroasă;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
46.
47. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?
a) vărsăturile;
b) greţurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze ;
d) meteorismul.
48.
49. Când apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaţa pe nemâncate;
b) după amiază;
c) noaptea;
d) după masă bogată în grăsimi sau alimente colecistokinetice.
50.
51. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr
şi spate, cu durată mare, febră, care este temporar sau deloc influenţată de antispastice şi
antialgice, poate fi produsă de :
a) colică renală;
b) colecistită acută;
c) colică hepatică;
d) apendicită acută subhepatică.
52. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
53.
54. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vărsături se numeşte:
a) hemoptizie;
b) hematemeză;
c) melenă.
55.
56. NURSING
57.
58. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenţia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
59.
60. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicată la pacienţii cu :
a) HDS;
b) peritonită;
c) ulcer gastric.
61.
62. În vederea efectuării irigoscopiei este necesar să:
a) se administreze regim hidric în preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clismă şi administrare de ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaţie bogată în celuloză .
63.
64. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologică a colonului fără substanţă de contrast;
b) examinarea radiologică a colonului cu substanţă contrast;
c) examinarea endoscopică a colonului.
65.
66. Colangiografia constă în :
a) radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale
orală;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substanţă de
contrast administrată pe cale intravenoasă;
c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului după adminstrarea substanţei de
contrast pe cale orală .
67.
68. Colangiografia este contraindicată la pacienţii cu:
a) afecţiuni hepato-biliare acute;
b) reacţii alergice la iod;
c) insuficienţă renală.
69.
70. Pentru efectuarea colangiografiei , testarea sensibilităţii organismului la substanţa de
contrast se face:
a) prin administrare ID a 1 ml de substanţă ;
b) prin administrare SC a 1 ml de substanţă;
c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml de substanţă omogenizată cu sânge.
71.
72. În cazul colangiografiei , nu se administrează prânzul Boyden :
a) pacienţilor colecistectomizaţi ;
b) pacienţilor cu icter;
c) pacienţilor cu insuficienţă renală acută.
73.
74. După efectuarea primei radiografii , în cazul colecistografiei medicul recomandă
administrarea de :
a) antihistaminice;
b) prânzul Boyden;
c) razebil.
75.
76. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în cazul gastroscopiei sunt
următoarele , cu excepţia:
a) asigură pacientului un climat calm , de căldură umană;
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa
investigaţiei;
c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi administrează o tabletă de diazepam.
77.
78. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizează:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
79.
80. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure când este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
81.
82. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienţii cu:
a) constipaţie;
b) diaree cronică;
c) pusee hemoroidale acute.
83.
84. Spălătura gastrică este contraindicată în:
a) cancer gastric;
b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) stază gastrică însoţită de procese fermentative.
85.
86.
87. Paracenteza abdominală se efectuează :
a) în fosa iliacă dreaptă;
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.
88.
89. Explorarea funcţională a pancreasului se face prin metode directe şi indirecte . Enzimele
pancreatice se cercetează în:
a) sânge;
b) suc pancreatic;
c) sânge, urină, suc pancreatic.
90.
91. În caz de digestie deficitară, la examenul microscopic al materiilor fecale se depistează:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloză în cantităţi mici.
92.
93. Următorele explorări ale ficatului au semnificaţie etiopatogenică:
a) determinarea imunoglobulinelor;
b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;
c) determinarea bilirubinemiei.
94.
95. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:
a) lacto-făinos;
b) complet;
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne.
96.
97. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza pilorică.
98.
99. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :
a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ;
c) nu are legătură cu alimentaţia
100.
101. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomandă respectarea unui
regim alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brânza de vaci;
c) pâine veche , soteuri de zarzavat.
102.
103. La externarea din spital asistenta recomandă pacientului cu ulcer gastro-duodenal:
a) să respecte orarul meselor ;
b) să evite stresul fizic şi psihic;
c) să aibe o alimentaţie completă fără restricţii.
104.
105. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de obicei toamna şi primăvara este
întâlnită la pacienţii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiază biliară;
c) rectocolită.
106.
107. Manifestările de dependenţă întâlnite în hemoragia digestivă sunt :
a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură retrosternală;
b) paloare, transpiraţii reci abundente, hipotensiune arterială;
108.
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături, hipertensiune arterială.
109. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;
b) durere în hipocondrul drept însoţită de greţuri şi vărsături;
c) durere localizată în epigastru însoţită de senzaţia de arsură.
110.
111. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu
ciroză hepatică sunt:
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi notarea diurezei şi greutăţii corporale;
b) pregătirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale sângelui.
112.
113. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi operaţi pentru această afecţiune vor primi
următoarele recomandări:
a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi călduţe de şezut;
b) dietă adecvată pentru evitarea constipaţiei;
c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
114.
115. După oprirea vărsăturilor , un pacient diagnosticat cu colecistită este realimentat
astfel:
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smântână , peşte.
116.
117. Pacientul cu colecistectomie prezintă drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medicală va supraveghea:
a) cantitatea zilnică de secreţie ;
b) ca drenul să nu se cudeze;
c) aspectul secreţiilor.
118.
119. În bolile digestive ora de administrare a medicaţiei antisecretoare este:
a) după mese;
b) în timpul meselor;
c) înaintea meselor.
120.
121. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale acordate pacienţilor cu
rectocolită ulcero-hemoragică sunt următoarele:
a) asigură repaus fizic şi psihic complet;
b) asigură igienă corporală şi de pat;
c) administrează medicaţie hemostatică şi preparate de fier.
122.
123. Pacientul cu rectocolită ulcero-hemoragică este educat :
a) să respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate în celuloză;
b) să consume alimente bogate în vitamine , uşor digerabile;
c) să –şi asigure un aport suficient proteic (carne slabă fiartă , brânza proaspătă).
124.
125. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta în perioada de debut următoarele
manifestări de dependenţă:
a) balonări postprandiale, meteorism abdominal, flatulenţă;
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
c) subicter, ascită.
126.
127. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.
128.
129. La externarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a se
autoîngriji:
a) să-şi schimbe aparatul colector;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei;
c) să-şi menţină igiena generală.
130.
131. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă este:
a) bogat în proteine şi grăsimi;
b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;
c) sărac în lipide şi celuloză.
132.
133. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici.Durerea cu localizare
în hipocondrul drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :
a) litiaza biliară;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolită.
134.
135. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;
a) la 2 ore după mese;
b) înaintea meselor;
c) în timpul meselor.
136.
137. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
administrează:
a) 1 fiolă Morfină;
b) 1 fiolă Mialgin;
c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie.
138.
139.
140. BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE
141.
142. A. ADEVĂRAT / FALS
143. NR. 144. R 145. BIBLIOGRAFI 146. NR.
ÎNTREBA ASPUN E PAGINĂ
RE S
147. 1 148. F 149. 1150 teste nursing 150. 71
– L.Titircă, 2008
151. 2 152. A 153. 1150 teste nursing 154. 71
155. 3 156. F 157. 1150 teste nursing 158. 71
159. 4 160. F 161. 1150 teste nursing 162. 71
163. 5 164. A 165. 1150 teste nursing 166. 71
167. 6 168. F 169. 1150 teste nursing 170. 71
171. 7 172. A 173. Tehnici de 174. 210
evaluare şi îngrijiri
acordate de asistenţii
medicali- L. Titircă, 2002
175. 8 176. F 177. Tehnici de 178. 212
179. 9 180. A 181. Tehnici de 182. 235
183. 10 184. A 185. Tehnici de 186. 234
187. 11 188. A 189. Ghid de nursing – 190. 257
L. Titircă, 1998
191. 12 192. F 193. Ghid de nursing – 194. 257
L. Titircă, 1998
195. B. ASOCIERE
196. NR. 197. R 198. BIBLIOGRAFIE 199. NR.
ÎNTREBA ASPUN PAGINĂ
RE S
200. I. 201. 1 202. Ghid de nursing – 203. 139
-b, 2-a, L. Titircă, 1998
3-d, 4-c,
5-e
204. II. 205. 1 206. Ghid de nursing – 207. 139
-b, 2-c, L. Titircă, 1998
3-e, 4-a,
5-d
208. C. INTREBĂRI TIP GRILĂ
209. ME 210. R 211. BIBLIOGRAFI 212. NR.
DICINĂ ASPUN E PAGINĂ
INTERNĂ S
213. 1 214. c 215. Teste pentru 216. 77
pregătirea asistenţilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
217. 2 218. a 219. Teste pentru 220. 78
medicali, Liliana
Rogozea 1997
221. 3 222. d 223. Medicină internă 224. 246
– specialităţi înrudite şi
terapii paliative – Mioara
Mincu, 2004
225. 4 226. a 227. Teste pentru 228. 80
medicali, Liliana
Rogozea 1997
229. 5 230. b 231. Teste pentru 232. 81
,c pregătirea asistenţilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
233. 6 234. b 235. Teste pentru 237. 82
,c pregătirea asistenţilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
236.
238. 7 239. a 240. 1030 teste pentru 241. 5
examene şi concursuri
pentru asistenţii
medicali- OAMR, 2004
242. 8 243. b 244. 1030 teste pentru 245. 7
pentru asistenţii
246. 9 247. a 248. 1030 teste pentru 249. 47
pentru asistenţii
250. 10 251. a 252. 1030 teste pentru 253. 71
,c examene şi concursuri
pentru asistenţii
254. CHI 255. R 256. BIBLIOGRAFI 257. NR.
RURGIE ASPUN E PAGINĂ
S
258. 11 259. b 260. Chirurgie pentru 261. 723
cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
262. 12 263. b 264. 1030 teste pentru 265. 8
pentru asistenţii
266. 13 267. c 268. 1030 teste pentru 269. 9
pentru asistenţii
270. 14 271. c 272. 1030 teste pentru 273. 9
pentru asistenţii
274. 15 275. b 276. 1030 teste pentru 277. 10
pentru asistenţii
278. 16 279. a 280. Chirurgie pentru 281. 723
,c,d cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
282. 17 283. c 284. Chirurgie pentru 285. 720
cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
286. 18 287. a 288. Chirurgie pentru 289. 720
,b cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
290. 19 291. a 292. 1030 teste pentru 293. 41
pentru asistenţii
294. 20 295. b 296. 1030 teste pentru 297. 44
pentru asistenţii
298. 21 299. c 300. Teste pentru 301. 120
medicali, Liliana
Rogozea 1997
cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
,d cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
,d cadre medii-
F.Daschievici, M.
Mihăilescu, 2004
318. 26 319. b 320. Teste pentru 321. 107
medicali, Liliana
Rogozea 1997
322. NUR 323. R 324. BIBLIOGRAFI 325. NR.
SING ASPUN E PAGINĂ
S
326. 27 327. a 328. Tehnici de 329. 210
medicali- L. Titircă,
2002
330. 28 331. a 332. Tehnici de 333. 210
,b evaluare şi îngrijiri
2002
334. 29 335. a 336. Tehnici de 337. 213
2002
338. 30 339. b 340. Tehnici de 341. 212
2002
342. 31 343. b 344. Tehnici de 345. 214
2002
346. 32 347. a 348. Tehnici de 349. 214
,b ,c evaluare şi îngrijiri
2002
350. 33 351. c 352. Tehnici de 353. 216
2002
354. 34 355. a 356. Tehnici de 357. 217
,b,c evaluare şi îngrijiri
2002
358. 35 359. b 360. Tehnici de 361. 215
2002
362. 36 363. c 364. Tehnici de 365. 233
2002
366. 37 367. b 368. Explorări 369. 59
funcţionale şi îngrijiri
speciale acordate
bolnavului – L Titircă,
2008
370. 38 371. b 372. 1030 teste pentru 373. 11
pentru asistenţii
374. 39 375. c 376. Tehnici de 377. 237
2002
378. 40 379. a 380. Tehnici de 381. 126
2002
382. 41 383. b 384. Tehnici de 385. 54
,c evaluare şi îngrijiri
2002
386. 42 387. c 388. 1150 teste 389. 68
nursing – L.Titircă, 2008
390. 43 391. b 392. Explorări 393. 59
speciale acordate
2008
394. 44 395. c 396. Explorări 397. 54
speciale acordate
2008
398. 45 399. a 400. Explorări 401. 59
speciale acordate
2008
402. 46 403. c 404. 1030 teste pentru 405. 9
pentru asistenţii
406. 47 407. b 408. 1030 teste pentru 409. 9
pentru asistenţii
410. 48 411. a 412. 1150 teste 413. 69
,c nursing – L.Titircă, 2008
414. 49 415. a 416. 1150 teste 417. 69
,b nursing – L.Titircă, 2008
418. 50 419. a 420. 1150 teste 421. 69
422. 51 423. b 424. 1030 teste pentru 425. 10
pentru asistenţii
426. 52 427. c 428. 1030 teste pentru 429. 11
pentru asistenţii
430. 53 431. a 432. 1150 teste 433. 70
434. 54 435. a 436. 1150 teste 437. 70
,b nursing – L.Titircă, 2008
438. 55 439. a 440. 1150 teste 441. 70
442. 56 443. a 444. 1150 teste 445. 72
,b,c nursing – L.Titircă, 2008
446. 57 447. c 448. 1150 teste 449. 71
450. 58 451. a 452. Îngrijiri speciale 453. 84
,b acordate pacienţilor de
către asistenţii medicali-
Lucreţia Titircă, 2008
454. 59 455. b 456. Îngrijiri speciale 457. 84
,c acordate pacienţilor de
458. 60 459. a 460. Îngrijiri speciale 461. 85
,b acordate pacienţilor de
462. 61 463. c 464. 1150 teste 465. 72
466. 62 467. a 468. 1150 teste 469. 71
,b,c nursing – L.Titircă , 2008
470. 63 471. c 472. 1150 teste 473. 71
474. 64 475. a 476. 1150 teste 477. 69
nursing – L.Titircă ,2008
478. 65 479. c 480. 1150 teste 481. 71
482. 66 483. c 484. 1150 teste 485. 71
486.
487. MODULUL 26 Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
488.
489. Testul A
490.
491. Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false.
492. Notaţi-le cu A sau F:
493.
494. 1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea
dignosticului de infecţie urinară.
495. 2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
496. 3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
497. 4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
498. 5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea
circulaţiei şi alterarea eliminării urinare.
499. 6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
500. 7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura
pierderile de lichide la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare
grad de temperatură.
501. 8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
502. 9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
503. 10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai
prin tuburi de dren.
504.
505.
506. Testul B.
507. Asociaţi noţiunile din prima coloană cu cele din a doua coloană :
508. 1.
509.
510. 511. Semnul godeului 512. 513. Urocultură
1 A
514. 515. Examen bacteriologic 516. 517. Sânge
2 B
518. 519. Glomerulonefrită 520. 521. Streptococ betahemolitic
3 acută C
522. 523. Hematurie 524. 525. 3000 ml urină
4 D
526. 527. Poliurie 528. 529. Edem renal
5 E
530. 2.
531.
532. 533. Urografie 534. 535. Iodura Na 10%
1 A
536. 537. Cistoscopie 538. 539. Hemodializă
2 B
540. 541. I.R.C. 542. 543. Substanţă iodată injectată
3 C i.v.
544. 545. Pielografie 546. 547. Endoscopie
4 D
548. 549. Hipostenurie 550. 551. Urină diluată
5 E
552.
553.
554.
555.
556.
557.
558. Testul C Medicină internă
559.
560. 1.Durerea de origine renală:
561. a. se poate prezenta sub formă de durere lombară, durere pelviperineală şi
cistalgie;
562. b. poate fi declanşată de trepidaţii, mers rapid, eforturi fizice;
563. c. este calmată prin găsirea unei poziţii antalgice.
564.
565. 2. Diureza normală este de :
566. a. 500 – 100 ml pe 24 ore;
567. b. 1500 – 2500 ml pe 24 ore;
568. c. 1000 – 2000 ml pe 24 ore.
569.
570. 3. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml pe 24 de ore se numeşte :
571. a. oligurie;
572. b. anurie;
573. c. disurie.
574.
575. 4. Glomerulonefrita acută :
576. a. apare in timpul unei infecţii streptococice;
577. b. se caracterizează prin leziuni renale datorate reacţiei antigen-anticorp, cu
fixare de complement la nivelul membranei bazale glomerulare;
578. c. se caracterizează prin hematurie, hipertensiune arterială şi edeme.
579.
580. 5. Hematuria :
581. a. modifică aspectul macroscopic al urinii care devine tulbure, cu depozit pe
fundul vasului şi miros fetid;
582. b. poate fi prezentă in purpura Henoch-Schonlein;
583. c. se pune în evidenţă numai prin examene de laborator.
584.
585. 6. Edemele de origine renală :
586. a. apar iniţial localizate la nivelul pleoapelor şi retromaleolar sunt mai accentuate
dimineaţa şi au tendinţa la regresie în timpul zilei;
587. b. sunt albe, moi, pufoase (păstrează godeu);
588. c. apar in glomerulonefrite acute şi cronice, în sindroamele nefrotice şi in
insuficienţa renală cronică.
589.
590. 7. Urografia intravenoasă :
591. a.apreciază secretia şi excreţia renală;
592. b.apreciează anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii
urinare (calculii, dilataţii, malformaţii);
593. c.presupune testarea obligatorie a sensibilităţii la iod.
594.
595. 8. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale caracterizate prin :
596. a. afectarea interstiţiului renal ;
597. b. proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
598. c. prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000 germeni pe ml)
599.
600. 9. Sindromul nefritic acut presupune :
601. a. oligurie;
602. b. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
603. c. hipertensiune arterială.
604.
605. 10. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
606. a. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
607. b. hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
608. c. hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
609.
610. 11.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se traduce prin :
611. a. poliurie şi polakiurie;
612. b. leucociturie masivă;
613. c. hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.
614.
615. 12. Insuficienţa renală acută poate sa apară în :
616. a. traumatisme pelviene cu ruptură de vezică şi extravazarea urinii;
617. b. scăderea volumului sanguin circulant;
618. c. necroză papilară.
619.
620. 13. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
621. a. creşterea concentraţiei sărurilor urinare;
622. b. hipertiroidie;
623. c. solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
624.
625. 14. Principalul element diagnostic al unei infecţii urinare îl reprezintă :
626. a. febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea stării generale;
627. b. durerea lombară colicativă;
628. c. bacteriuria semnificativă.
629.
630. 15. Cea mai importantă măsură terapeutică în hematurie este :
631. a. tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
632. b. tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea cauzei care o produce (litiază,
tumori, corpi străini, etc);
633. c. inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de sânge, plasmă, masă
eritrocitară.
634.
635. Afecţiuni chirurgicale urologice
636.
637. 16.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale sistolice, ca să se poată produce
filtrarea renală?
638. a. 50 mmHg;
639. b. 60 mmHg;
640. c. 70 mmHg.
641.
642. 17. Care este investigaţia radiologică, care ne dă datele cele mai precise privind
aspectul anatomic si funcţia aparatului urinar ?
643. a. cistografie;
644. b. pielografie ascendentă;
645. c. urografie intravenoasa;
646. d. uretero-pielografie retrogradă.
647.
648. 18. Care dintre factorii de mai jos pot contribui la litogeneză?
649. a. staza urinară;
650. b. modificările de circulaţie;
651. c. infecţia urinară.
652.
653. 19. Cum iau naştere calculii?
654. a. prin precipitarea şi agregarea sărurilor urinare;
655. b. precipitarea are loc în jurul unui nucleu organic;
656. c. datorită concentraţiei crescute de săruri în urină,
657. d. precipitarea are loc în jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate.
658.
659. 20. În ce situaţie se poate produce o insuficienţă renală cronică?
660. a. într-o litiază veche;
661. b. prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroză renală;
662. c. prin fenomene de obstrucţie şi infecţioase intermitente, se produce o degradare
treptată, dar avansată a funcţiei renale;
663. e. prin tulburări de filtrare glomerulară.
664.
665. 21. Colica renală este produsă de :
666. a. calculi mari care stagnează în bazinet;
667. b. calculi vezicali;
668. c. calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;
669. d. urini hiperconcentrate în săruri urinare.
670.
671. 22. Incercuiţi tumora malignă care ţine de rinichi:
672. a. adenocarcinom;
673. b. limfosarcom;
674. c. neuroblastom;
675. d. osteosarcom.
676.
677. 23. Hematuria produsă în cancerul renal are urmatoarele caractere :
678. a. este terminală;
679. b. unilaterală;
680. c. este insoţită de dureri;
681. d. este totală, spontană, capricioasă, nedureroasă.
682.
683. 24. In care din următoarele afecţiuni globul vezical apare cel mai frecvent ?
684. a. traumatism de bazin, cu fractură de pube;
685. b. litiază renală;
686. c. adenom de prostată;
687. d. prostatită cronică.
688.
689. 25. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostată ?
690. a. tratamentul hormonal;
691. b. tratamentul fizioterapic;
692. c. cateterismul vezical;
693. d. tratamentul chirurgical constând in adenomectomie pe cale transvezicală sau
prin rezecţie endoscopică transuretrală.
694.
695. 26. Tratamentul cancerului de prostată constă în :
696. a. citostatice si tratament imunoterapic;
697. b. extirparea prostatei în totalitate împreună cu limfatice pelvine;
698. c. alături de tratamentul chirurgical – estrogenoterapie, castrare bilaterală;
699. d. citostatice şi cobaltoterapie.
700.
701. 27. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce
retenţia acută de urină ?
702. a. adenom şi cancer de prostată;
703. b. afecţiuni neurologice: tabes, siringomielie;
704. c. compresiuni medulare;
705. d. calcul sau cheag care astupă colul vezical, traumatism de uretră, stricturi
uretrale.
706.
707. 28. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi se remediază extrem de
greu?
708. a. anuriile produse de şocul traumatic sau hemoragic;
709. b. anuriile renale;
710. c. anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
711. d. anuriile postrenale.
712.
713. 29. Absenţa micţiunilor inseamnă întotdeauna anurie?
714. a. da, absenţa micţiunilor este consecinţa anuriei;
715. b. nu, şi alte cauze pot produce absenţa micţiunilor, fără să fie anurie;
716. c. absenţa micţiunilor poate apărea în retenţia acută de urină;
717. d. în plăgile renale sau vezicale, urina produsă se elimină în afara căilor urinare
sau normale.
718.
719. 30. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin între foiţele vaginale,
testiculare, care din semnele de mai jos le găsim?
720. a. creşterea de volum a hemiscrotului la nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
721. b. existenţa unei formaţiuni tumorale, care se reduce în clinostatism;
722. c. formaţiunea este nedureroasă, sub tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată la
percuţie;
723. d. este opacă la transluminaţie.
724.
725.
726.
727.
728.
729. Nursing
730.
731. Incercuiţi răspunsurile corecte:
732.
733. 31.Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face
astfel:
734. a. 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
735. b. 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, nefermentescibilă;
736. c. 2-3 zile alimentaţie desodată.
737.
738. 32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face în modul următor :
739. a. prima urină de dimineaţă;
740. b. urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
741. c. urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în
repaus la pat.
742.
743. 33. Urografia reprezintă :
744. a. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast pe
bază de iod, injectată intravenos;
745. b. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodură
de sodiu 10%, injectată prin cateterism ureteral;
746. c. examenul radiologic al vezicii urinare.
747.
748. 34. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :
749. a. suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;
750. b. clismă evacuatoare;
751. c. aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.
752.
753. 35. Proba Volhard explorează :
754. a. clearance-ul la uree;
755. b. capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei;
756. c. sedimentul urinar.
757.
758. 36. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin :
759. a. proba celor trei pahare;
760. b. proba Adiss – Hamburger;
761. c. proba Zimniţki.
762.
763. 37. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :
764. a. localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;
765. b. localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă,
profundă;
766. c. localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.
767.
768. 38. Se recomandă unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de
urgenţă, pentru care este pregătit astfel :
769. a. clismă evacuatoare;
770. b. spălătură vezicală;
771. c. nu se face pregătire.
772.
773. 39. Într-o calculoză renală, până la eliminarea calculului, în planul de îngrijire al
pacientului, vor fi aplicate următoarele intervenţii:
774. a. creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
775. b. măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
776. c. determinarea cantităţii de albumină in urină.
777.
778. 40. Intervenţiile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale
permanente la un pacient cu incontinenţă urinară constau in:
779. a. observarea aspectului urinei în vasul colector;
780. b. menţinerea permeabilităţii tuburilor prelungitoare;
781. c. golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în funcţie de volumul de urină.
782.
783. 41. Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca problemă de dependenţă :
784. a. comunicare ineficientă la nivel senzorial ;
785. b. potenţial de exces de volum lichidian;
786. c. deficit de autoîngrijire.
787.
788. 42. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de :
789. a. examenul sumar de urină;
790. b. urocultură;
791. c. valoarea ureei şi a creatininei în sânge.
792.
793. 43. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi
prezintă :
794. a. poliurie;
795. b. anurie;
796. c. disurie.
797.
798. 44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :
799. a. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;
800. b. suplinirea definitivă a funcţiei renale prin hemodializă;
801. c. reechilibrarea funcţiei renale.
802.
803. 45. Alimentaţia pacientului cu I.R.C.urmareşte :
804. a. creşterea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp;
805. b. reducerea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
şi creatininei din sânge;
806. c. asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide.
807.
808. 46. Intervenţiile autonome ale asistentei în îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
809. a. măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;
810. b. dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele
atârnate;
811. c. alimentaţie desodată.
812.
813.
814. 47. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
815. a. durere lombară;
816. b. hematurie macroscopică;
817. c. vărsături.
818.
819. 48. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială in cazul adenomului de
prostată întâlnim :
820. a. incontinenţă urinară;
821. b. jet urinar fără presiune, întrerupt;
822. c. retenţie acută de urină.
823.
824. 49. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în :
825. a. vegetale cu restricţie de proteine;
826. b. sucuri de citrice;
827. c. produse lactate, carne.
828.
829. 50. Intervenţiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienţă renală acută
constau in:
830. a. efectuarea bilanţului hidric;
831. b. diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenală hemodializată şi
dializă peritoneală;
832. c. aplicaţii calde în regiunea lombară.
833.
834. 51. Care din urmatoarele manifestări de dependenţă sunt semnificative pentru o
insuficienţă renală acută?
835. a. oligo-anurie;
836. b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
837. c. hematuria.
838.
839. 52. Intervenţiile asistentei medicale în insuficienţa renală cronică este un element
important al activităţii medicale. Educarea pacieţilor se referă la :
840. a. exerciţii fizice intense;
841. b. necesitatea restricţiilor alimentare;
842. c. igiena riguroasă a tegumentelor.
843.
844. 53. Problemele pacientului cu insuficienţă renală cronică pot fi :
845. a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funcţiei tubulare;
846. b. alterarea integrităţii pielii;
847. c. insomnia.
848.
849. 54. La un pacient cu hematurie macroscopică proba celor trei pahare permite
precizarea :
850. a. sediului hematuriei;
851. b. intensităţii hematuriei;
852. c. durata hematuriei.
853.
854.
855.
856. 55. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile autonome ale asistentului
medical sunt :
857. a. monitorizarea diurezei;
858. b. administrarea tratamentului;
859. c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.
860.
861. 56. Edemele din bolile renale sunt :
862. a. albe, pufoase;
863. b. cianotice, indurate;
864. c. roşii, tegumentele prezentând teleagiectazii.
865.
866. 57. Postoperator, la un pacient care prezintă glob vezical, se recomandă:
867. a. administrarea de diuretice;
868. b. imobilizarea la pat;
869. c. montarea unei sonde urinare.
870.
871. 58. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea regimului alimentar al
pacientului, restricţiile vizând aportul de:
872. a. proteine;
873. b. lipide;
874. c. glucide.
875.
876. 59. Poliuria reprezintă :
877. a. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
878. b. dureri la micţiune;
879. c. cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.
880.
881. 60. Polakiuria este :
882. a. cantitate mare de urină pe 24 de ore;
883. b. incontinenţă urinară;
884. c. micţiuni dese cu cantitate mică de urină.
885.
886. 61. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la :
887. a. administrarea de diuretice;
888. b. administrarea de antispastice;
889. c. sondaj vezical.
890.
891. 62. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :
892. a. în condiţii sterile, în recipient special;
893. b. un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
894. c. numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.
895.
896. 63. Stabiliţi priorităţile in efectuarea sondajului vezical : (d, b, c, a e)
897. a. îmbrăcarea mănuşilor sterile;
898. b. poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
899. c. toaleta organelor genitale externe;
900. d. pregătirea materialelor necesare sondajului;
901. e. introducerea sondei.
902.
903. 64. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
904. a. sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară;
905. b. repetarea sondajelor vezicale;
906. c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.
907.
908. 65. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală
are ca prioritate în îngrijire:
909. a. măsurarea debitului urinar, orar;
910. b. prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;
911. c. să fixeze bine tuburile de dren.
912.
913. 66. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :
914. a. absenţa urinei in vezica urinară:
915. b. scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;
916. c. eliminarea urinei cu dificultate.
917.
918. 67. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura
poziţia pacientului :
919. a. decubit dorsal;
920. b. poziţia Fowler;
921. c. decubit lateral pe partea sănătoasă.
922.
923. 68. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei :
924. a. normală;
925. b. crescută;
926. c. scăzută.
927.
928. 69. Anuria reprezintă :
929. a. absenţa urinei in vezică;
930. b. scaderea cantităţii de urină;
931. c. eliminarea urinei cu dificultate.
932.
933. 70. Poliuria reprezintă :
934. a. micţiuni frecvente in cantităţi mici;
935. b. eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;
936. c. sete exagerată.
937.
938.
939.
940.
941. Nefrologie, urologie si nursing specific
942.
943. BAREM DE CORECTARE
944.
945. TESTUL A
946. 947. 948. Bibliografie 949.
Numa Răs Nu
r p m
în u ă
tr n r
eb s
ar p
e a
g
i
n
ă
950. 951. 952. Teste grila – Nursing 1150 de teste 955.
1 F 953. Autori : Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria 84
Zamfir
954. Editura Viata Medicala Românească 2003.
956. 957. 958. Idem 959.
2 F 84
960. 961. 962. Idem 963.
3 A 84
964. 965. 966. Idem 967.
4 F 84
968. 969. 970. Idem 971.
5 A 84
972. 973. 974. Idem 975.
6 A 84
976. 977. 978. Idem 979.
7 F 84
980. 981. 982. Idem 983.
8 A 84
984. 985. 986. Idem 987.
9 F 84
988. 989. 990. Idem 991.
10 F 84
992.
993.
994.
996. TESTUL B.
997.
998. 1.
999. 1000. 1001. Bibliografie 1002.
132
Numa Răs Nu
r p m
în u ă
tr n r
eb s
ar p
e a
g
i
n
ă
1003. 1004. 1005. Ghid de nursing 1008.
1 1 - 1006. Sub redacţia Lucreţia Titirică 145
E 1007. Editura Viata Medicală Românească,2001
1009. 1010. 1011. Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 1014.
2 2 - 1012. Sub redactia Lucreţia Titirică 94
A 1013. Editura Viata Medicală Românească,2002
1015. 1016. 1017. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 1020.
3 3 – asistentii medicali 112
C 1018. Sub redactia Lucreţia Titirică
1019. Editura Viata Medicală Românească,2003
1021. 1022. 1023. Ghid de nursing 1026.
4 4 – 1024. Sub redactia Lucreţia Titirică 145
B 1025. Editura Viata Medicală Românească,2001
1027. 1028. 1029. Ghid de nursing 1032.
5 5 - 1030. Sub redactia Lucreţia Titirică 143
D 1031. Editura Viata Medicală Românească,2001
1033.
1034.
1035.
1036. 2.
1037. 1038. 1039. Bibliografie 1040.
Numa Răs Nu
r p m
în u ă
tr n r
eb s
ar p
e a
g
i
n
ă
1041. 1042. 1043. Tehnici de ingrijire pentru asistenţii medicali 1046.
C 1045. Editura Viata Medicală Românească,2002
133
D 1051. Editura Viata Medicală Românească,2002
3 3 – asistentii medicali 108
B 1056. Sub redactia Lucreţia Titirică
1057. Editura Viata Medicală Românească,2003
A 1063. Editura Viata Medicală Românească,2002
1065. 1066. 1067. Ghid de nursing 1070.
E 1069. Editura Viata Medicală Românească,2001
1071.
1072.
1073. TESTUL C.
1074. MEDICINA INTERNĂ.
1075. 1.
1076. 1077. 1078. Bibliografie 1079.
Numa Răs Nu
r p m
în u ă
tr n r
eb s
ar p
e a
g
i
n
ă
1080. 1081. 1082. Medicină internă 1087.
1 A,B 1083. Specialităţi înrudite şi terapii paliative 283
1084. Ştiintă & Tehnică Bucureşti 1998
1085. Coordonator Prof. Dr. docent Nicolae
Crîngulescu
1086. Prefată Dr. Mioara Mincu
1088. 1089. 1090. Idem 1091.
2 C 283
1092. 1093. 1094. Idem 1095.
3 B 283
1096. 1097. 1098. Idem 1099.
4 A,B 285
,
C
1100. 1101. 1102. Idem 1103.
5 B 284
1104. 1105. 1106. Idem 1107.
6 A,B 284
,
C
134
1108. 1109. 1110. Idem 1111.
7 A,B 284
,
C
1112. 1113. 1114. Idem 1115.
8 B 284
1116. 1117. 1118. Idem 1119.
9 A,C 285
1120. 1121. 1122. Idem 1123.
10 A,B 285
,
C
1124. 1125. 1126. Idem 1127.
11 B 285
1128. 1129. 1130. Idem 1131.
12 A,B 285
,
C
1132. 1133. 1134. Idem 1135.
13 A 286
1136. 1137. 1138. Idem 1139.
14 C 286
1140. 1141. 1142. Idem 1143.
15 B 287
1144.
1145.
1146.
1147.
1148.
1149. Afecţiuni chirurgicale urologice
1150.
1151. 1152. 1153. Bibliografie 1154.
Numa Răsp Nu
r u m
în ns ă
tr r
eb
ar p
e a
g
i
n
ă
1155. 1156. 1157. Chirurgie 1162.
16 1–C 1158. Specialităţi chirurgicale 836
1159. Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale
1160. Autori :Dr. Silvian Daşchievici, Dr. Mihai
135
Mihăilescu
1161. Editura Medicală 2007
1163. 1164. 1165. Idem 1166.
17 2–C 837
1167. 1168. 1169. Idem 1170.
18 3 – 837
A
,C
,
D
,E
1171. 1172. 1173. Idem 1174.
19 4 – 838
B,
D
1175. 1176. 1177. Idem 1178.
20 5 – 838
A
,C
1179. 1180. 1181. Idem 1182.
21 6–C 838
1183. 1184. 1185. Idem 1186.
22 7–D 840
1187. 1188. 1189. Idem 1190.
23 8 – 840
B,
D
1191. 1192. 1193. Idem 1194.
24 9–C 841
1195. 1196. 1197. Idem 1198.
25 10 – 841
D
1199. 1200. 1201. Idem 1202.
26 11 – 841
B,
D
1203. 1204. 1205. Idem 1206.
27 12 – 841
A
,
D
1207. 1208. 1209. Idem 1210.
28 13 – 842
B
1211. 1212. 1213. Idem 1214.
29 14 – 842
B,
C,
136
D
1215. 1216. 1217. Idem 1218.
30 15 – 842
A
,C
1219.
1220.
1221. Nursing in nefrologie, urologie.
1222.
1223. 1224. 1225. Bibliografie 1226.
Numă Răsp Nu
r u m
în ns ă
tr r
eb
ar p
e a
g
i
n
ă
1227. 1228. 1229. Teste grilă– Nursing 1150 de teste. 1232.
31 B 1230. Autorii : Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, 81
Maria Zamfir.
1231. Editura Viaţa Medicală Românească –
anul apariţiei 2003.
1233. 1234. 1235. Idem 1236.
32 C 81
1237. 1238. 1239. Idem 1240.
33 A 81
1241. 1242. 1243. Idem 1244.
34 C 81
1245. 1246. 1247. Idem 1248.
35 B 81
1249. 1250. 1251. Idem 1252.
36 A 81
1253. 1254. 1255. Idem 1256.
37 B 82
1257. 1258. 1259. Idem 1260.
38 C 82
1261. 1262. 1263. Idem 1264.
39 A 82
1265. 1266. 1267. Idem 1268.
40 A,B, 82
C.
1269. 1270. 1271. Idem 1272.
41 B,C. 82
1273. 1274. 1275. Idem 1276.
137
42 B 82
1277. 1278. 1279. Idem 1280.
43 B 83
1281. 1282. 1283. Idem 1284.
44 A,C. 83
1285. 1286. 1287. Idem 1288.
45 B,C. 83
1289. 1290. 1291. Idem 1292.
46 A,C. 83
1293. 1294. 1295. Idem 1296.
47 B 83
1297. 1298. 1299. Idem 1300.
48 B 83
1301. 1302. 1303. Idem 1304.
49 A 83
1305. 1306. 1307. 1030 Teste pentru examene şi concursuri 1309.
50 A,B pentru asistenţi medicali. 2004 120
1308.
1310. 1311. 1312. Idem 1313.
51 A,B 121
1314. 1315. 1316. Idem 1317.
52 B,C 122
1318. 1319. 1320. Idem 1321.
53 A,B 122
1322. 1323. 1324. Teste pentru asistenţi medicali 1114 1326.
54 A întrebări 91
1325. Autori : Viorel Gherghină, Mircea
Timofte, Gheorghe Nicolae – 2009.
1327. 1328. 1329. Idem 1330.
55 A 105
1331. 1332. 1333. Idem 1334.
56 A 106
1335. 1336. 1337. Idem 1338.
57 C 142
1339. 1340. 1341. Idem 1342.
58 A 189
1343. 1344. 1345. Teste de evaluare continuă în nursing – 1348.
59 C 1555 90
1346. Coordonator Dr. Mioara Mincu
1347. Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
1349. 1350. 1351. Idem 1352.
60 C 90
1353. 1354. 1355. Idem 1356.
61 C 91
1357. 1358. 1359. Idem 1360.
62 A 92
1361. 1362. 1363. Idem 1364.
138
63 D,B, 93
C,
A
,E
.
1365. 1366. 1367. Idem 1368.
64 A 93
1369. 1370. 1371. Idem 1372.
65 A 96
1373. 1374. 1375. Idem 1376.
66 A 95
1377. 1378. 1379. idem 1380.
67 C 94
1381. 1382. 1383. Ghid de nursing 1386.
68 C 1384. Sub redacţia Lucreţia Titirică 146
1385. Editura Viata Medicală Românească
1387. 1388. 1389. Idem 1390.
69 A 146
1391. 1392. 1393. Idem 1394.
70 B 146
1395.
1396.
1397.
139
1398. MODULUL 27/ ANUL II CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIE GENERALA
1399.
1400. Testul A
1401. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
1402. Notati raspunsul cu A sau F
1403.
1404. 1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
1405. 2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
1406. 3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat
doreste.
1407. 4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o
perfuzie cu ser fiziologic
1408. 5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul
intors lateral
1409. 6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
1410. 7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a
comportamentului, supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului ,
evacuarea vezicii.
1411. 8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea
deficientelor organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic,
prevenirea complicatiilor ce pot aparea postoperator.
1412. 9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la
haluce spre radacina coapsei.
1413. 10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
1414. 11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
1415. 12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
1416. 13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care
curge in jet continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
1417. 14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este
stafilococul.
1418. 15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
1419.
1420. Testul B
1421. II. Faceti corespondenta datelor intre prima si a doua coloana
1422. A.
1423. 1424. melena a) 1425. varsatura
1.
1426. 1427. hematemeza b) 1428. sputa
2.
1429. 1430. hemoptizie c) 1431. urina
3.
1432. 1433. hematurie d) 1434. scaun
4.
1435. 1436. epistaxis e) 1437. rinoragie
5.
1438.
1439.
140
1440. B.
1441. 1. furuncul a. flictena cu continut serocitrin
1442. 2. abces cald b. agent etiologic streptococul
1443. 3. acnee c. inflamatie a aparatului polisebaceu
1444. 4. erizipel d. infectie purulenta bine delimitata
1445. 5. arsura gr II e. leziune inflamatorie a glandelor seboreice
1446.
1447.
1448.
1449. Testul C
1450. Indicati raspunsurile corect
1451. 1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:
1452. a. paloare
1453. b. ameteli in ortostatism
1454. c. transpiratii reci
1455. d. lipotimie in clinostatism
1456.
1457. 2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor
venoase si a declansarii tromboemboliei in:
1458. a. preoperator
1459. b postoperator
1460. c. preoperator, intraoperator si postoperator
1461.
1462. 3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
1463. b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
1464. c. vasoconstrictia arteriala
1465. d. scaderea hematocritului
1466.
1467. 4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:
1468. a. narcoza si iritatia peritoneala
1469. b. aparitia unui ulcer de stres
1470. c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei
1471.
1472. 5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara
hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei
1473. b. dureaza 3-4 luni
1474. c. dupa tranfuzie de sange
1475. d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat
1476.
1477. 6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul
gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
1478. b. pansament compresiv
1479. c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
1480. d. aplicarea atenta a unui garou
1481.
141
1482. 7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:
1483. a. interesarea epidermului si partial a dermului
1484. b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
1485. c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
1486. d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale
1487.
1488.
1489. 8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice
1490. b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii
1491. c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului
1492. d castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera
1493.
1494. 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?
1495. a. streptococul, stafilococul
1496. b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
1497. c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
1498.
1499. 10. Care din manoperele de mai jos sunt necesare pentru pregatirea bolnavilor cu
stenoza esofagiana pentru operatie?
a. asigurarea alimentatiei pe cale parenterala
1500. b. instituirea gastrostomiei pentru realimentare
1501. c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei, asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
1502. d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru prevenirea infectiilor pulmonare
1503.
1504. 11. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
intestinale mecanice, consta in:
1505. a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
1506. b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii
generale pana la reluarea tranzitului
1507. c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei
1508.
1509. 12. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie
pentru afectiuni cronice?
a. pneumonie
1510. b. emfizem pulmonar
1511. c. astm bronsic
1512. d. traheobronsite acute
1513.
1514. 13. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital
1515. b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bune
1516. c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
1517. d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti
1518.
1519. 14. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?
a. soc hemoragic
142
1520. b. soc in arsuri si deshidratare
1521. c. soc septic si alergii
1522. d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala
1523.
1524. 15. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
clasica?
1525. a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc
1526. b. evita inciziile mari- laparotomia
1527. c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale peretelui
1528. d. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta
1529.
1530. 16. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
1531. a. septicemia postoperatorie
1532. b. abcesul fesier
1533. c. infectarea plagii chirurgicale
1534.
1535. 17. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:
1536. a. soc compensat, soc decompensat, coma
1537. b. soc compensat, soc ireversibil
1538. c. soc decompensat, coma
1539.
1540. 18. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate „hemoragii medicale”?
1541. a. hemoragia prin ruptura de anevrism
1542. b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
1543. c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal
1544. d. hemoragii medicamentoase
1545. e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
1546.
1547. 19. Plagile prin muscatura de animal contaminat cu rabie sunt:
1548. a. contuze
1549. b. infectate
1550. c. atone
1551. d. cu marginile regulate
1552.
1553. 20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un
caine necunoscut?
1554. a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
1555. b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice
1556. c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem
pacientul la serviciul antirabic
1557. d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
1558.
1559. 21. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte
(viespi, albine)?
1560. a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota
1561. b. anemii hemolitice
1562. c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
1563. d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee
143
1564.
1565. 22. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
1566. b. dupa arsuri electrice
1567. c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri
1568. d. dupa arsuri cu fosfor
1569.
1570. 23. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
1571. b. stingerea vestimentatiei aprinse
1572. c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele
1573. d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
1574. e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de
metilen, violet de gentiana
1575.
24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu
suprafata arsa si si greutatea corporala
1576. b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
1577. c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa
1578.
1579. 25. Socul cardiogen pote fi produs de:
1580. a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
1581. b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare
1582. c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare
1583. d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra
inimii, leziuni obstructive ale marilor vase.
1584.
1585. 26. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice
1586. b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de
administrare
1587. c. sa facem o anamneza corecta
1588. d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de
compatibilitate inainte de transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si
izoRh.
1589.
1590. 27. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie
pentru urmariea bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
1591. b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea
debitului urinar
1592. c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele socului
1593. d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corecta
1594. e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului
1595.
1596. 28. caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?
144
1597. a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
1598. b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
1599. c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
1600.
1601. 29. Care este limita de caldura nelezanta?
1602. a. 45C
1603. b. 38C
1604. c. 55C
1605. d. 80C
1606.
1607. 30. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezie, cum va fi asezat in pat bolnavul?
1608. a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand schimba in anumite limite pozitia in
pat, dupa dorinta
1609. b. decubit dorsal fara perna
1610. c. pozitie Fowler
1611.
1612. 31. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?
1613. a. asociatia de boli
1614. b. interventiile de urgenta
1615. c. conditiile de munca si viata
1616. d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor
1617.
1618. 32. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?
1619. a. locurile libere existente in sectie
1620. b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea
ajutarii acestora din urma
1621. c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
1622. d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare
1623.
1624. 33. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului?
a. socul prin arsuri
1625. b. hiperhidratare
1626. c. hemoragie digestiva mare
1627. d. poliglobulie
1628.
1629. 34. Ce se produce in segmentul de sub garou?
a. vasoconstrictie arteriala
1630. b. trombozarea vaselor
1631. c. dilatarea paralitica
1632. d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
cu scaderea brusca a TA
1633.
1634. 35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care
tasneste sangele rosu aprins in jeturi discontinue.
1635. a. la radacina coapsei
1636. b. deasupra plagii
1637. c. dedesubtul plagii
1638. d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
145
1639.
1640. 36. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
1641. b. formarea trombusului alb
1642. c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
1643. d. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina
1644. e. formarea coagului rosu
1645.
1646. 37. Cand este indicata aplicarea unui pansament umed?
1647. a. in plagile recente
1648. b. in plagile care secreta abundent
1649. c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
1650. d. in tromboflebite
1651.
1652. 38. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
1653. b. sa aiba o buna putere absorbanta
1654. c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
1655. d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri
1656.
1657. 39. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte
aderente, folosim:
1658. a. neofalina
1659. b. eterul
1660. c. apa oxigentata
1661. d. bromocetul
1662.
1663. 40. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
1664. b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
1665. c. activarii circulatiei locale
1666.
1667. 41. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?
1668. a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
1669. b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
1670. c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
1671.
1672. 42. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:
1673. a. plagi iatrogene
1674. b. plagi accidentale
1675. c. plagi intentionate
1676. d. plagi profunde
1677.
1678. 43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic medicamentos
1679. b. socul hemoragic, traumatic
1680. c. socul cardiogen, socul electric
1681. d. socul prin arsura, socul operator
146
1682.
1683. 44. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
1684. b. soc traumatic
1685. c. soc septic
1686. d. soc prin arsura
1687.
1688. 45. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in
stadiul de soc compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
1689. b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare
1690. c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
1691. d. ridica tonusul bolnavului
1692.
1693. 46. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?
1694. a. hemoragia intratisulara
1695. b. hematom la nivelul mezenterului
1696. c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
1697. d. hemopericard
1698.
1699. 47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de :
1700. a. diapedeza leucocitelor
1701. b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestora
1702. c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)
1703.
1704. 48. Ce intelegem prin plagi perforante?
1705. a. plagi ale tegumentelor
1706. b. plagi insotite de fracturi deschise
1707. c. plagi care patrund in cavitatile naturale
1708. d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva
1709.
1710. 49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:
1711. a. cu soc hipovolemic
1712. b. fara complicatii
1713. c. cu soc toxicoseptic
1714.
1715. 50. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui
socat?
1716. a. restabilirea volemica si corectarea acidozei
1717. b. intreruperea timpurie a reanimarii
1718. c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului
1719. d. excesul de desocare
1720.
1721. 51. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a
bolnavului?
1722. a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavului
147
1723. b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor,
ziarelor, programelor de televiziune
1724. c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea
eventualelor tulburari psihice
1725. d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata,
varsaturi
1726. e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge
bine
1727.
1728. 52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
1729. a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa operatie
1730. b. regim hidric timp de 4-5zile
1731. c. administrare de constipante 4-5 zile
1732. d. clisma dupa 4-5 zile
1733. e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de recin 20g
1734.
1735. 53. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?
1736. a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
1737. b. in primele 3 zile dupa operatie,
1738. c. in seara operatiei
1739. d. a doua zi dupa operatie
1740.
1741. 54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:
1742. a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
1743. b. hiperemie locala
1744. c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a
toxinelor microbiene, asupra terminatiilor nervoase
1745.
1746. 55. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?
1747. a. tulburarile respiratorii
1748. b. contractura maseterina si trismus
1749. c. dureri abdominale
1750. d. tulburari sfincteriene
1751.
1752. 56. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
1753. b. proba celor 3 pahare
1754. c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
1755. d. examenul clinic al bolnavului
1756.
1757. 57. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
1758. a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
1759. b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin
1760. c. ligatura si sutura vaselor
1761. d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg
1762.
1763. 58. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?
148
1764. a. arsuri gr I
1765. b. arsuri gr II
1766. c. arsura gr III
1767. d. arsura gr IV
1768.
1769. 59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele degr III ?
1770. a. sunt de aceeasi intensitate
1771. b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
1772. c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII
1773.
1774. 60. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil de a face soc?
1775. a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumatic
1776. b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului
1777. c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie
1778. d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
1779. e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinse
1780. f. transportul la spital cu orice mijloc
1781.
1782. 61. De cele mai multe ori o HDS se
1783. evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?
1784. a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
1785. b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac
1786. c. daca sangele este evacuat foarte repede
1787. d. cand exista o enterocolita
1788.
1789. 62. In infectiile cronice avem o crestere
1790. a. neutrofilelor
1791. b. limfocitelor
1792. c. eozinofilelor
1793. d. reticulocitelor
1794.
1795. 63. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
1796. a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
1797. b. infectia splinei
1798. c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
1799. d. fragilitatea vasculara
1800. e. deficiente ale factorilor de coagulare
1801.
1802. 64. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc
postcombustional?
1803. a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
1804. b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
1805. c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
1806. d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
1807.
149
1808. 65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere:
1809. a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergic
1810. b. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergie
1811. c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice
1812. d. tratament cu antialgice si anticoagulante
1813.
1814. 66. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
1815. b. sa urineze
1816. c. sa destinda abdomenul
1817. d. sa bea lichide
1818.
1819. 67. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
1820. b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
1821. c. inflamatia glandelor sudoripare
1822.
1823. 68. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul
de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare
1824. b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihica
1825. c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice grave
1826. d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca
1827.
1828. 69. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce:
1829. a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentului
1830. b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile
1831. c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
1832. d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile
1833.
1834. 70. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:
1835. a. furunculul antracoid
1836. b. abcesul
1837. c. furunculul
1838. d. foliculita
1839.
1840. 71. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?
1841. a. regim alimentar obisnuit
1842. b. regim hidric
1843. c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric
1844. d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei
1845.
1846. 72. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:
1847. a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice
1848. b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonare
1849. c. combaterea durerii
1850. d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
150
1851.
1852. 73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de
ischemie periferica, se va practica:
1853. a. excizia copleta a escarelor
1854. b. excizia partiala a escarelor
1855. c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la
altul, depasind-o in tesut sanatos in profunzime
1856. d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica
1857.
1858. 74. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
1859. a. lipotimie
1860. b. oligoanurie
1861. c. supuratii locale
1862. d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
1863.
1864. 75. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico –septic postcombustional?
1865. a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres
1866. b. HTA , cardipopatie ischemica
1867. c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala
1868. d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala
1869.
1870. 76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in
cazul interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite
1871. b. imiedicam staza gastrica
1872. c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care,
alaturi de lipsa peristalticii produce staza
1873. d. prevenim varsaturile
1874.
1875. 77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
1876. a. regim alimentar cu multe lichide
1877. b. repaus la pat
1878. c. oxigenoterapie
1879. d. medicatie tonicardiaca
1880. e. administarea preoperatorie de atropina
1881.
1882. 78. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
1883. a. dezobstructia cailor respiratorii
1884. b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
1885. c. traheostomie
1886.
1887. 79. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica
o imobilizare in aparat gipsat?
1888. a. plagi cu hemoragie mare
1889. b. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoane
1890. c. plagi supurate
151
1891. d. plagi cu leziuni osteo-articulare
1892.
1893. 80. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
1894. a. invazia apei din tesuturi in circulatie
1895. b. vasoconstrictiei
1896. c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
1897. d. cresterii diurezei
1898.
1899. 81. Ce constatam in tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de inoculare
1900. b. semnele locale sunt neinsemnate
1901. c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice
1902.
1903. 82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de:
1904. a. febra de resorbtie
1905. b. supuratia plagii operatorii
1906. c. infectie pulmonara sau urinara
1907. d. afectiune intercurenta
1908.
1909. 83. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
1910. a. 2000-3000 cal
1911. b. 800-1000 cal
1912. c. 1000-1500 cal
1913. d. 3000-4000 cal
1914.
1915. 84. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
1916. a. edem cerebral
1917. b. agitatie, confuzii, halucinatii
1918. c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase
1919. d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta
1920.
1921. 85. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:
1922. a. bandaj lipit cu material adeziv
1923. b. prastia
1924. c. bandaj in T
1925. d. infasarea sub forma de evantai
1926.
1927. 86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:
1928. a. coloana vertebrala
1929. b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene
1930. c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior
1931. d. bolnavii operati cu rahianestezie
1932.
1933. 87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?
1934. a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde
1935. b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse
1936. c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat
152
1937. d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV
1938.
1939. 88. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:
1940. a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
1941. b. cauzat de componenta anestezica
1942. c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei
1943. d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita,
dezechilibru hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc
1944.
1945. 89. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate
folosi in urmatoarele operatii:
1946. a. rezectia gastrica
1947. b. operatii ce se executa in cavitatea toracica
1948. c. amputatia de mamela
1949. d. tiroidectomie subtotala
1950.
1951. 90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
1952. a. fixare cu leucoplast
1953. b. fixare cu plasa autoadeziva
1954. c. fixare capelina
1955. d. fixare cu galifix
1956.
1957. 91. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic
decompensat?
1958. a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
1959. b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutie
1960. c. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatininei
1961. d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.
1962.
1963. 92. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa
cu tendinta la soc?
1964. a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombine
1965. b. transfuzie cu sange, interventie precoce
1966. c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazin
1967. d. transfuzie intra si postoperatorie
1968.
1969. 93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
1970. a. normala
1971. b. moderata
1972. c. medie
1973. d. grava
1974.
1975. 94. Combaterea durerii in soc se face cu:
1976. a. medicamente indicate de medic
153
1977. b. xilina 0,5 – 1%
1978. c. mialgin
1979.
1980. 95. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?
1981. a. pleurezie purulenta
1982. b. abcces pulmonar
1983. c. tromboza a sinusurilor cavernoase
1984.
1985. 96. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin:
1986. a. hemoconcentratie
1987. b. hemodilutie
1988. c. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocritului
1989. d. cresterea numarului de hematii si a hematocritului
1990.
1991. 97. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale?
1992. a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinoliza
1993. b. metroragii, hemotorax
1994. c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina rupta
1995. d. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor
1996.
1997. 98. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand
vom corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il operam
1998. b. operam si apoi corectam postoperator;
1999. c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
2000. d. corectarea se va face in functie de starea generala
2001.
2002. 99. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate?
2003. a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
2004. b. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual
cantarirea bolnavului
2005. c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana
la care nu se dezechilibreaza hemodinamica
2006. d. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
2007.
2008. 100. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
2009. b. abces cald
2010. c. abces rece
2011. d. flegmon
2012.
2013. 101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa?
2014. a. soc hipovolemic
2015. b. enterocolita, dischinezie biliara
2016. c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
154
2017. d. colica saturniana, colica renala, apendicita acuta
2018. e. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
2019.
2020. 102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu:
2021. a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
2022. b. peritonite ale etajului abdominal inferior
2023. c. operatii esofagiene
2024. d. irigatie cerebrala deficitara
2025.
2026. 103. Socul hemoragic se poate produce cand:
2027. a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului
prin proba hemoragiei oculte
2028. b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta
2029. c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta
2030. d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic
2031.
2032. 104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea?
2033. a. bolnavi varstnici
2034. b. tineri si copii
2035. c. hipertensivi, cardiaci
2036. d. bolnavi cu diabet insipid
2037.
2038. 105. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
2039. a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
2040. b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
2041. c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala
2042.
2043. 106. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
2044. a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
2045. b. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide
2046. c. TA normala, puls rapid, pupile normale
2047. d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
2048.
2049. 107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite:
2050. a. urmarirea evolutiei bolnavilor
2051. b. aparitia eventuala a unor complicatii
2052. c. eficienta tratamentului aplicat
2053. d. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie
2054.
2055. 108. Genunchiera se poate folosi in:
2056. a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
2057. b. entorse ale genunchiului
2058. c. tuberculoza a genunchiului
2059. d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului
155
2060.
2061. 109. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului?
2062. a. frigul si caldura excesiva
2063. b. antrenamentul la efort fizic
2064. c. denutritia si oboseala fizica
2065. d. moralul si starea psihica buna
2066.
2067. 110. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:
2068. a. streptococul hemolitic
2069. b. stafilococul auriu
2070. c. Haemophilus influenzae
2071. d. germeni anaerobi
2072.
2073. 111. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
2074. a. aparare musculara
2075. b. meteorism accentuat
2076. c. matitate deplasabila in flancuri
2077. d. hematemeza si melena
2078.
2079. 112. Cum pregatim preoperator colonul?
2080. a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
2081. b. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetate
2082. c. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziu
2083. d. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
2084.
2085. 113. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?
2086. a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare
2087. b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie
2088. c. la 48-78 ore
2089. d. depinde de tipul anesteziei efectuate
2090.
2091. 114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului?
a. sa fie sangeranda
2092. b. sa fie curata, fara secretii
2093. c. sa nu aiba sfaceluri
2094. d. sa aiba tesut de granulatie abundent
2095.
2096. 115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:
2097. a. la locul accidentului
2098. b. la dispensarul medical
2099. c. in camera de garda a spitalului
2100. d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie
2101.
2102. 116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura?
2103. a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului
2104. b. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea
hematocritului si Hb
156
2105. c. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
2106. d. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
2107.
2108. 117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin:
2109. a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicale
2110. b. clisma zilnica
2111. c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie
2112. d. administrare de purgative saline
2113.
2114. 118. Cand se executa infasarea sub forma de spica?
2115. a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
2116. b. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample
2117. c. pentru mentinerea unui pansamen la nivelul capului
2118. d. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului
2119.
2120. 119. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de
gradul:
2121. a. II
2122. b. III
2123. c. IV
2124.
2125. 120. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem gandi?
2126. a. dezvoltarea gangrenei gazoase
2127. b. neacomodarea cu pansamentul
2128. c. existenta unui hematom
2129.
2130.
2131. TESTUL I- ADEVARAT /FALS

2132. N 2133. 2134. BIBLIOGRAFIE 2135.
R. RĂSPUN NR.
ÎNTRE S P
BARII A
G
I
N
Ă
2136. 1 2137. 2138. Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, 2140.
F Maria Zamfir 140
2139. – Nursing 1150 de teste ,2003.
2141. 2 2142. 2143. Idem 2144.
A 140
2145. 3 2146. 2147. Idem 2148.
F 140
2149. 4 2150. 2151. Idem 2152.
157
A 140
2153. 5 2154. 2155. Idem 2156.
A 51
2157. 6 2158. 2159. Idem 2160.
F 51
2161. 7 2162. 2163. Idem 2164.
A 50
2165. 8 2166. 2167. Idem 2168.
A 49
2169. 9 2170. 2171. Idem 2172.
F 51
2173. 1 2174. 2175. S.Daschievici- Chirurgie, 2007 2176.
0 A 322
1 F 323
2 F 324
3 A 250
4 A 134
5 A 137
2197. TESTUL II- ASOCIERI
2198. A
d Maria Zamfir 132
2202. – Nursing 1150 de teste ,2003.
a Maria Zamfir 132
2208. 3 2209. 2210. – Nursing 1150 de teste ,2003. 2211.
b 132
c Maria Zamfir 132
2216. 5 2217. 2218. – Nursing 1150 de teste ,2003. 2219.
e 132
2220. B
c 132
d 133
e 133
b 134
a 342
2241. TESTUL III - GRILA
158
a,b 249
2246. 2 2247. 2248. OAMR-1030 teste pentru examene 2249.
c si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 37
b 249
a si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 37
b,d 250
a 250
a,b,d 342
a,b,d 563
b 131
0 b,c,d 573
1 b si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 48
2 a,d 575
3 a,b 564
4 d 564
5 b,c,d 570
6 a si concursuri pentru asistenti medicali, 2004 38
8 b,d,e 249
9 a,b 321
0 c 322
1 a,d 322
2 a,d 342
3 c,e 343
4 a 345
5 a,d 419
159
6 b,c,d 419
7 a,b,d 421
8 b 131
9 a 341
0 c 629
1 a,b,d 563
2 d 564
3 b,c 565
4 c,d 251
5 b 251
6 a,b,c,d,e 250
7 c,d 323
8 a,b,d 323
9 c,d 323
0 c 131
1 b 321
2 a 321
3 b,d 414
4 b,d 416
5 c 422
6 c,d 248
7 b,c 131
8 d 321
9 b 342
0 b,c,d 421
160
1 a,b,c,d,e 564
2 b,c,e 631
3 c 630
4 c 132
5 b 137
6 b 250
7 c 251
8 b 342
9 b 342
0 b,d,e,f 419
1 b,c 248
2 b 565
3 a,c 248
4 b 418
5 a,b,c 577
6 a,c 630
7 b 132
8 b,c 345
9 b,c 418
0 c 132
1 c 577
2 a,b 630
3 c 344
4 c,d 322
5 a,c 418
161
6 a,c 630
7 b,c,d 574
8 c 344
9 b,d 323
0 a 250
1 c 137
2 b,c 631
3 a 638
4 b 634
5 b 324
6 a 630
7 b 342
8 d 417
9 b,c 632
0 c 324
1 a,d 417
2 b,d 574
3 d 634
5 c 133
6 a,d 343
7 a,d 416
8 c 573
9 a,b 636
00 b 133
162
01 a,c,e 342
02 a,c 630
03 c 416
04 a,c 634
05 b 134
06 b,c 416
07 a,b,c,d 632
08 b,d 324
09 a,c 415
10 b 134
11 a,c 250
12 b,d 574
13 c 631
14 b,c 323
15 d 343
16 a,c,d 418
17 a,c 631
18 a,b 324
19 c 345
20 a 136
2722.
2723.
163
2724. 2725. 2726. 2727. 2728.
2729. MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
2730.
2731. Notati cu “ADEVARAT” sau “FALS” enunturile de mai jos:
2732.
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de ruptura
de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat.
2733.
2734.
2735. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana “B”
2736. 1.
2737. A 2738. B
1. F.O. a. stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si
simptomelor unor boli
2. Semiologie b. document medical si medico legal
3. Transfuzie c. examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” d. soc hemoragic
5. Cefalee e. e. durere de cap
2739.
2740. 2.
2741. A 2742. B
1. Hematom intracranian a. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de constienta post b. respiratie paradoxala
traumatism cranio cerebral
3. Volet costal c. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + crepitatii osoase d. fractura
5. LCR limpede la punctia rahidiana 2743. e. comotie cerebrala
2744.
2745. 3.
2746. A 2747. B
1. Pneumotorax traumatic a. capelina
Hemotorax masiv b. manitol 20%
Edem cerebral c. punctie exploratorie +radiografie
Pansarea unei plagi la nivelul capului d. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie
acuta
Trusa pentru reanimare cardiaca e. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
electrocardioscop
2748.
164
2749. 4.
2750. A 2751. B
1. Incizie a. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara b. luxatii
3. Ruptura de ligamente c. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza d. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer e. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
2752.
2753. 5.
2754. A 2755. B
1. Atele Cramer a. pretratamentul socului incepe la locul
accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura b. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os
3. Soc traumatic c. segmentele osoase sunt acoperite integral de
piele
4. Fracturi inchise d. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la nivelul C6C7 e. paralizia membrelor inferioare
2756.
2757. 6.
2758. A 2759. B
1. Accidentatii inconstienti (in stare de coma) a. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte
2. Bandaj circular in jurul fruntii b. pozitie orizontala cu capul mai declin
3. Transportul unui accidentat constient cu c. transportul se face in pozitie laterala sau
epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie d. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a mandibulei e. plagile regiunii frontale
2760.
2761. 7.
2762. A 2763. B
1. Soc hemoragic a. pierderile depasesc peste 30% din masa
circulanta
2. Prevenirea socului operator b. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in concentratii ridicatec. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
in oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie d. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala e. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a
substantei cerebrale
2764.
2765. 8.
2766. A 2767. B
165
1. Aparat respirator a. pneumonie hipostatica
2. Pielea b. tromboze
3. Aparatul digestiv c. deformari articulare
2768. 4. Aparatul circulator d. incetinirea tranzitului
2769. 5.Aparatul locomotor e. escare de decubit
2770.
2771. 9.
2772. A 2773. B
1. Contuzie medulara a. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara b. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala c. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu volet costal d. durere ce se intensifica in timpul miscarilor
respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat 2774. e. tensiunea arteriala scazuta,
puls rapid si depresibil, transpiratii
reci
2775.
2776. 10.
2777. A 2778. B
1. Placa penetranta abdominala a. este police in “cocos de pusca” sau “cap de
rata”
2. Luxatie scapulo-humerala b. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui c. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura postoperator d. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele se
scot mai tarziu
5. Dupa o interventie chirurgicala bolnavul e. spontan dupa 4-6 ore
urineaza
2779.
2780.
2781. Marcati cu “x” raspunsul corect:
2782.
2783. 1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:
2784. a. obligatoriu
2785. b. nu este absolut necesar
2786. c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta
2787.
2788. 2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:
2789. a. mai importante decat la entorse
2790. b. mai putin importante decat la entorse
2791. c. nu se produc leziuni articulare
2792.
2793. 3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:
166
2794. a. se administreaza analgezice majore
2795. b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala
2796. c. se administreaza sedative
2797.
2798. 4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:
2799. a. articulatia de deasupra zonei fracturate
2800. b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
2801. c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate
2802.
2803. 5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii
si mai putin grava este:
2804. a. fractura in “lemn verde”
2805. b. luxatia deschisa a cotului
2806. c. fractura diafizei peroneului
2807.
2808. 6. Prin fractura deschisa se intelege:
2809. a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor,
tendoanelor si vaselor
2810. b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
2811. c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul
2812.
2813. 7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:
2814. a. fractura in “varf de clarinet”
2815. b. fractura in “lemn verde”
2816. c. fractura prin infundare
2817.
2818. 8. Fractura cominutiva reprezinta:
2819. a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
2820. b. fracturi multiple ale oaselor
2821. c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os
2822.
2823. 9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
2824. a. echimozele si hematomul
2825. b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase
2826. c. deformarea regiunii
2827.
2828. 10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
2829. a. numai focarul de fractura
2830. b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt
2831. c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
2832.
2833. 11. Prin plagi perforante intelegem:
2834. a. plagi ale tegumentelor
2835. b. plagi care patrund in cavitatile naturale
2836. c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din
cavitatea respectiva
2837.
2838. 12. Prin plagi recente intelegem:
167
2839. a. plagi produse in ziua respective
2840. b. plagi produse in urma cu 6-8 ore
2841. c. plagi produse in ultimele 48 ore
2842.
2843. 13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
2844. a. plagile recente
2845. b. plagile cu secretii abundente
2846. c. tromboflebite
2847.
2848. 14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
2849. a. fixare cu leucoplast
2850. b. fixare cu plasa autoadeziva
2851. c. fixare cu basma (capelina)
2852.
2853. 15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la
bolnavii imobilizati datorita:
2854. a. pozitiei incorecte
2855. b. din cauza imobilizarii indelungate
2856. c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator
2857.
2858. 16. Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:
2859. a. intindere a ligamentelor si capsulei articulare
2860. b. rupturi ale ligamentelor
2861. c. afectiune cronica a articulatiei
2862.
2863. 17. Simptomele entorsei sunt:
2864. a. durerea
2865. b. impotenta functionala
2866. c. febra
2867.
2868. 18. Hemartroza se defineste prin:
2869. a. prezenta sangelui in cavitatea articulatiei
2870. b. prezenta apei in cavitatea articulatiei
2871. c. este evidentiata clinic numai in articulatia genunchiului
2872.
2873. 19. Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in :
2874. a. calmarea durerii
2875. b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata
2876. c. aplicarea unei atele
2877.
2878. 20. Luxatia se caracterizeaza prin:
2879. a. durere vie si impotenta functionala
2880. b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
2881. c. febra
2882.
2883. 21. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :
2884. a. extrem de important
2885. b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea
168
2886. c. in fractura nu apare deformarea regiunii
2887.
2888. 22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:
2889. a. intreruperea continuitatii osului
2890. b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
2891. c. hipotermii
2892.
2893. 23. Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
2894. a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
2895. b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii
2896. c. oxigenoterapie
2897.
2898. 24. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:
2899. a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
2900. b. se vor strange moderat intre ele cu un bandaj
2901. c. se va face un pansament compresiv
2902.
2903. 25. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin
ajutor:
2904. a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un
pansament steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital
2905. b. reducerea focarului de fractura
2906. c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate
2907.
2908. 26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul se face:
2909. a. la pat
2910. b. la cabinetul EKG
2911. c. la cabinetul asistentelor
2912.
2913. 27. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale:
2914. a. varus equin
2915. b. scolioza
2916. c. luxatia de sold
2917. d. lordoza
2918.
2919. 28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara tratamentului medicamentos prescris de
medic, asistenta ii recomanda:
2920. a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
2921. b. sa se odihneasca cat mai mult
2922. c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu si vitamine
2923.
2924. 29. Bursita se manifesta prin:
2925. a. sindrom inflamator
2926. b. varsaturi
2927. c. ameteli
2928. d. febra
2929. e. limitarea miscarilor in articulatie
169
2930.
2931. 30.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a
suferit o amputatie:
2932. a. potential de complicatii
2933. b. anxietate
2934. c. perturbarea imaginii corporale
2935.
2936. 31.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie:
2937. a. incurajarea sa-si priveasca bontul
2938. b. existenta posibilitatii de protezare
2939. c. existenta fenomenului de “membru fantoma”
2940. d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
2941.
2942. 32.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:
2943. a. persoana varstnica
2944. b. femeia la menopauza
2945. c. fetite
2946. d. baieti
2947.
2948. 33. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:
2949. a. durere intensa aparuta brusc
2950. b. impotenta functionala
2951. c. deformarea regiunii la distanta
2952. d. echimoza
2953.
2954. 34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata
in aparat gipsat este consecinta:
2955. a. imobilizarii segmentelor corpului
2956. b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
2957. c. schimbarii locului de munca
2958.
2959. 35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:
2960. a. aparat gipsat gambiero-podal
2961. b. aparat gipsat pelvi-podal
2962. c. atela gipsata femuro-podala
2963. d. atela gipsata gambiero-podala
2964.
2965. 36. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala
2966. a. umar in epolet
2967. b. usoara abductie a bratului
2968. c. umar globular
2969.
2970. 37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:
2971. a. atela gipsata brahio-palmara
2972. b. aparat gipsat brahio-palmar
2973. c. atela gipsata antebrahio-palmara
2974.
2975. 38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:
170
2976. a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
2977. b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii
2978. c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
2979. d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
2980.
2981. 39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar:
2982. a. furnicaturi, amorteli
2983. b. cefalee, ameteli
2984. c. presiune la nivelul membrului afectat
2985.
2986. 40. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
2987. a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
2988. b. urmarirea culorii si temperaturii membrelor
2989. c. incurajarea pacientului
2990. d. interzicerea vizitatorilor
2991. e. program de mobilizare la 8 ore
2992.
2993. 41. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii:
2994. a. se alipesc cele doua segmente
2995. b. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste
intr-o compresa si se pune intr-un sac de plastic
2996. c. se panseaza cu comprese umede/solutie cloramina
2997. d. se introduce intr-un recipient cu gheata
2998.
2999. 42. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:
3000. a. punctie osoasa
3001. b. biopsie osoasa
3002. c. scintigrafie osoasa
3003.
3004. 43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?
3005. a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau
ventral
3006. b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
3007. c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
3008.
3009. 44.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
3010. a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor
3011. b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut
3012. c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor
3013.
3014. 45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:
3015. a. executa miscarile permise
3016. b. este ajutat de apartinatori
3017. c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
171
3018.
3019. 46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu
exceptia:
3020. a. greturi si varsaturi
3021. b. escare
3022. c. anchiloze
3023.
3024. 47. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:
3025. a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv
3026. b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
3027. c. masurarea pulsului si TA
3028. d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte
3029.
3030. 48. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit
de asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie:
3031. a. potential de complicatii
3032. b. deficit de autoingrijire
3033. c. discomfort
3034. d. durere
3035.
3036. 49. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
3037. a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati
3038. b. evitarea ortostatismului prelungit
3039. c. respectarea unei alimentatii echilibrate
3040. d. evitarea sedentarismului
3041.
3042. 50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele
interventii:
3043. a. repausul regiunii
3044. b. observarea unor semne legate de limitarea miscarilor
3045. c. captarea varsaturilor pe 24 h
3046. d. masaj al regiunii
3047.
3048. 51. Respiratia paradoxala este caracteristica:
3049. a. traumatismelor cranio-cerebrale
3050. b. insuficientei cardio-respiratorii
3051. c. traumatismelor toracice cu volet costal
3052. d. astm bronsic
3053.
3054. 52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:
3055. a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate
3056. b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii
osoase
3057. c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate
3058.
172
3059. 53. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
3060. a. lipsei de continuitate a pielii
3061. b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave
3062. c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea
unor nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
3063.
3064. 54. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
3065. a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii
3066. b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos
3067. c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital
3068.
3069. 55. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :
3070. a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril,
bandajul care fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa
produca constrictie
3071. b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa
fie acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
3072. c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca
cu un tampon de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
3073.
3074. 56. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:
3075. a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital
3076. b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat
3077. c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie,
transport la spital
3078.
3079. 57. Contuzia se caracterizeaza prin:
3080. a. leziuni tisulare
3081. b. integritatea tegumentelor
3082. c. hemoragie externa
3083.
3084. 58.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:
3085. a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil
3086. b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu
3087. c. suprainfectie cu germeni patogeni
3088.
3089. 59. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:
3090. a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul
3091. b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza
3092. c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa
173
3093. d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase
3094.
3095. 60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte:
3096. a. hipertrofie musculara
3097. b. redoare musculara
3098. c. escare de decubit
3099. d. hipotrofie musculara
3100.
3101. 61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
3102. a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile
imunizare active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la
persoanele neimunizate in prealabil
3103. b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate
in prealabil
3104. c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
3105.
3106. 62. Calusul vicios se produce atunci cand:
3107. a. fractura nu a fost redusa corect
3108. b. cand in focarul de fractura s-a produs o infectie
3109. c. la persoanele adulte
3110.
3111. 63. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
3112. a. un hematom supraaponevrotic
3113. b. echimoza
3114. c. un hematom subaponevrotic
3115. d. un serom
3116.
3117. 64. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de reducere chirurgicala:
3118. a. fractura de rotula
3119. b. fractura de humerus
3120. c. fractura extremitatii distale a radiusului
3121. d. fracturile de olecran
3122.
3123.
3124.
3125.
3126.
3127.
3128.
3129.
3130.
3131.
3132.
3133.
3134.
174
3135.
3136. BAREM MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
3137.
3138. ADEVARAT / FALS
3139.
3140. NR 3141. 3142. BIBLIOGRAFI 3143. PAG
INTREBAR RASPU E INA
E NS
1. 3144. 3145. S. Daschievici- 3147. 369
F 3146. Chirurgie 2007
2. 3148. 3149. S. Daschievici- 3151. 308
3. 3152. 3153. S. Daschievici- 3155. 320
A 3154. Chirurgie 2007
4. 3156. 3157. S. Daschievici- 3159. 312
5. 3160. 3161. F. Chiru- 3162. 72
A Ingrijirea omului
bolnav si a omului
sanatos
6. 3163. 3164. S. Daschievici- 3166. 369
7. 3167. 3168. F. Chiru- 3169. 75
F Ingrijirea omului
bolnav si a omului
sanatos
8. 3170. 3171. S. Daschievici- 3173. 768
9. 3174. 3175. S. Daschievici- 3177. 770
10. 3178. 3179. S. Daschievici- 3181. 770
3182.
3183.
3184.
3186.
3187. 1.
E NS
3192. 1. 3193. 3194. S. Daschievici- 3196. 488
b 3195. Chirurgie 2007
3197. 2. 3198. 3199. S. Daschievici- 3201. 487
a 3200. Chirurgie 2007
3202. 3. 3203. 3204. S. Daschievici- 3206. 399
d 3205. Chirurgie 2007
175
3207. 4. 3208. 3209. S. Daschievici- 3211. 369
c 3210. Chirurgie 2007
3212. 5. 3213. 3214. S. Daschievici- 3216. 499
e 3215. Chirurgie 2007
3217. 2.
E NS
3222. 1. 3223. 3224. S. Daschievici- 3226. 732
3227. 2. 3228. 3229. S. Daschievici- 3231. 729
3232. 3. 3233. 3234. S. Daschievici- 3236. 752
3237. 4. 3238. 3239. S. Daschievici- 3241. 370-
d 3240. Chirurgie 2007 371
3242. 5. 3243. 3244. S. Daschievici- 3246. 728
3247.
3248. 3.
E NS
3253. 1. 3254. 3255. S. Daschievici- 3257. 754
3258. 2. 3259. 3260. S. Daschievici- 3262. 753
3263. 3. 3264. 3265. S. Daschievici- 3267. 731
3268. 4. 3269. 3270. S. Daschievici- 3272. 317
3273. 5. 3274. 3275. S. Daschievici- 3277. 51
3278.
3279. 4.
E NS
3284. 1. 3285. 3286. S. Daschievici- 3288. 212
3289. 2. 3290. 3291. S. Daschievici- 3293. 379
3294. 3. 3295. 3296. S. Daschievici- 3298. 364
3299. 4. 3300. 3301. S. Daschievici- 3303. 365
3304. 5. 3305. 3306. L. Titirca – 3307. 350
e Urgente medico-
176
chirurgicale
3308.
3309. 5.
E NS
3314. 1. 3315. 3316. L. Titirca – 3317. 350
d Urgente medico-
chirurgicale
3318. 2. 3319. 3320. L. Titirca – 3321. 312
b Urgente medico-
chirurgicale
3322. 3. 3323. 3324. L. Titirca – 3325. 264
a Urgente medico-
chirurgicale
3326. 4. 3327. 3328. L. Titirca – 3329. 312
c Urgente medico-
chirurgicale
3330. 5. 3331. 3332. L. Titirca – 3333. 283
e Urgente medico-
chirurgicale
3334.
3335. 6.
E NS
3340. 1. 3341. 3342. L. Titirca – 3343. 290
c Urgente medico-
chirurgicale
3344. 2. 3345. 3346. L. Titirca – 3347. 291
e Urgente medico-
chirurgicale
3348. 3. 3349. 3350. L. Titirca – 3351. 291
a Urgente medico-
chirurgicale
3352. 4. 3353. 3354. L. Titirca – 3355. 290
b Urgente medico-
chirurgicale
3356. 5. 3357. 3358. L. Titirca – 3359. 293
d Urgente medico-
chirurgicale
3360.
3361. 7.
E NS
3366. 1. 3367. 3368. S. Daschievici- 3370. 399
177
3371. 2. 3372. 3373. S. Daschievici- 3375. 401
3376. 3. 3377. 3378. S. Daschievici- 3380. 453
3381. 4. 3382. 3383. S. Daschievici- 3385. 402
3386. 5. 3387. 3388. L. Titirca – 3389. 280
e Urgente medico-
chirurgicale
3390.
3391. 8.
E NS
3396. 1. 3397. 3398. Mozes- Tehnica 3399. 1129
a ingrijirii bolnavului
3400. 2. 3401. 3402. Mozes- Tehnica 3403. 1129
e ingrijirii bolnavului
3404. 3. 3405. 3406. Mozes- Tehnica 3407. 1129
d ingrijirii bolnavului
3408. 4. 3409. 3410. Mozes- Tehnica 3411. 1129
b ingrijirii bolnavului
3412. 5. 3413. 3414. Mozes- Tehnica 3415. 118-
c ingrijirii bolnavului 119
3416.
3417.
3418. 9.
E NS
3423. 1. 3424. 3425. S. Daschievici- 3427. 745
3428. 2. 3429. 3430. S. Daschievici- 3432. 750
3433. 3. 3434. 3435. S. Daschievici- 3437. 751
3438. 4. 3439. 3440. S. Daschievici- 3442. 752
3443. 5. 3444. 3445. S. Daschievici- 3447. 752
3448.
3449.
3450. 10.
E NS
3455. 1. 3456. 3457. S. Daschievici- 3459. 758
178
3460. 2. 3461. 3462. S. Daschievici- 3464. 763
3465. 3. 3466. 3467. S. Daschievici- 3469. 764
3470. 4. 3471. 3472. S. Daschievici- 3474. 619
3475. 5. 3476. 3477. S. Daschievici- 3479. 618
3480.
3481.
3482. Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
3483.
3484. NR 3485. 3486. BIBLIOGRAFIE 3487. PAG
INTREBA RASPU INA
RE NS
3488. 1 3489. 3490. S. Daschievici 3492. 364
c 3491. Chirurgie-2007
3493. 2 3494. 3495. S. Daschievici 3497. 365
a 3496. Chirurgie-2007
3498. 3 3499. 3500. S. Daschievici 3502. 365
b 3501. Chirurgie-2007
3503. 4 3504. 3505. S. Daschievici 3507. 376
3508. 5 3509. 3510. S. Daschievici 3512. 369
3513. 6 3514. 3515. S. Daschievici 3517. 373
3518. 7 3519. 3520. S. Daschievici 3522. 369
3523. 8 3524. 3525. S. Daschievici 3527. 369
3528. 9 3529. 3530. S. Daschievici 3532. 370
3533. 10 3534. 3535. S. Daschievici 3537. 376
3538. 11 3539. 3540. S. Daschievici 3542. 305
3543. 12 3544. 3545. S. Daschievici 3547. 303
3548. 13 3549. 3550. S. Daschievici 3552. 309
3553. 14 3554. 3555. S. Daschievici 3557. 317
3558. 15 3559. 3560. S. Daschievici 3562. 379
3563. 16 3564. 3565. S. Daschievici 3567. 362
a,b 3566. Chirurgie-2007
3568. 17 3569. 3570. S. Daschievici 3572. 363
179
a.b 3571. Chirurgie-2007
3573. 18 3574. 3575. S. Daschievici 3577. 363
a,c 3576. Chirurgie-2007
3578. 19 3579. 3580. S. Daschievici 3582. 364
3583. 20 3584. 3585. S. Daschievici 3587. 365
3588. 21 3589. 3590. S. Daschievici 3592. 370
3593. 22 3594. 3595. S. Daschievici 3597. 371
3598. 23 3599. 3600. S. Daschievici 3602. 374
3603. 24 3604. 3605. S. Daschievici 3607. 374
3608. 25 3609. 3610. S. Daschievici 3612. 374
3613. 26 3614. 3615. Mozes – Tehnica 3616. 1131
a ingrijirii bolnavului
3617. 27 3618. 3619. L. Titirca- 3621. 18
a si c 3620. Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3622. 28 3623. 3624. C. Borundel- 3625. 916
a,b,d Manual de Medicina
interna pentru cadre
medii
3626. 29 3627. 3628. L. Titirca- 3630. 20
a,c 3629. Ingrijiri special
3631. 30 3632. 3633. L. Titirca- 3635. 22
c 3634. Ingrijiri special
3636. 31 3637. 3638. L. Titirca- 3640. 29
a,b,c 3639. Ingrijiri special
3641. 32 3642. 3643. L. Titirca- 3645. 18
3646. 33 3647. 3648. S. Daschievici 3650. 359
3651. 34 3652. 3653. L. Titirca- 3655. 22
a,b 3654. Ingrijiri special
180
3656. 35 3657. 3658. L. Titirca- 3660. 367
3661. 36 3662. 3663. S. Daschievici 3665. 763
3666. 37 3667. 3668. S. Daschievici 3670. 760
3671. 38 3672. 3673. L. Titirca- 3675. 25
d 3674. Ingrijiri special
3676. 39 3677. 3678. L. Titirca- 3680. 25
a,c 3679. Ingrijiri special
3681. 40 3682. 3683. L. Titirca- 3685. 28
a,b,c 3684. Ingrijiri special
3686. 41 3687. 3688. L. Titirca- 3690. 321
b,d 3689. Ingrijiri special
3691. 42 3692. 3693. C. Borundel- 3694. 137
c Manual de Medicina
medii
3695. 43 3696. 3697. C. Borundel- 3698. 921
b Manual de Medicina
medii
3699. 44 3700. 3701. L. Titirca- 3703. 25
b 3702. Ingrijiri special
3704. 45 3705. 3706. L. Titirca- 3708. 25
a 3707. Ingrijiri special
3709. 46 3710. 3711. C. Borundel- 3712. 918
a Manual de Medicina
medii
3713. 47 3714. 3715. L. Titirca- 3717. 19
b 3716. Ingrijiri special
181
3718. 48 3719. 3720. L. Titirca- 3722. 22
a,b,c,d 3721. Ingrijiri special
3723. 49 3724. 3725. L. Titirca- 3727. 8
a,b,c,d 3726. Ingrijiri special
3728. 50 3729. 3730. L. Titirca- 3732. 20
a,b 3731. Ingrijiri special
3733. 51 3734. 3735. S. Daschievici- 3736. 752
c Chirurgie
3737. 52 3738. 3739. S. Daschievici- 3740. 363
a Chirurgie
3741. 53 3742. 3743. S. Daschievici- 3744. 304
c Chirurgie
3745. 54 3746. 3747. S. Daschievici- 3748. 307
a Chirurgie
3749. 55 3750. 3751. S. Daschievici- 3752. 310
a Chirurgie
3753. 56 3754. 3755. S. Daschievici- 3756. 374
a Chirurgie
3757. 57 3758. 3759. S. Daschievici- 3760. 357
a si b Chirurgie
3761. 58 3762. 3763. S. Daschievici- 3764. 361
a Chirurgie
3765. 59 3766. 3767. S. Daschievici- 3768. 365
d Chirurgie
3769. 60 3770. 3771. S. Daschievici- 3772. 379
b si d Chirurgie
3773. 61 3774. 3775. S. Daschievici- 3776. 29
a Chirurgie
3777. 62 3778. 3779. S. Daschievici- 3780. 373
a, c Chirurgie
3781. 63 3782. 3783. S. Daschievici- 3784. 380
c Chirurgie
3785. 64 3786. 3787. S. Daschievici- 3788. 386
d Chirurgie
3789.
182
3790. MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING
SPECIFIC
3791.
3793.
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru
rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
3794. cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana
la colaps, soc infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma
in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei
cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a
tumorilor, afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
3795.
3796.
3797.
3799. 1.
3800. A 3801. B
3802. 1. Angina streptococica 3803. a. 10-11 zile
3804. 2.Perioada de incubatie 3805. b. scarlatina
in rujeola
3806. 3.Masca Filatov 3807. c. penicilina
3808. 4.Streptococ β hemolitic 3809. d. hiperpigmentare liniara la
grup A nivelul pliurilor cotului
3810. 5.Semn Pastia-Grozovici f. e. angina streptococica
3811.
3812.
183
3813. 2.
3814. A 3815. B
3816. 1. Rubeola 3817. a. varicela
3818. 2. Febra+catar oculo 3819. b. varsaturi, colici abdominale,
nazal+ adenopatie scaune diareice, muco-sanguinolente
3820. 3. Eruptie pruriginoasa 3821. c. efect teratogen asupra
produsului de conceptie
3822. 4.Dizenterie 3823. d. tetanos
3824. 5. Risus sardonicus g. e. rubeola
3825.
3826. 3.
3827. A 3828. B
3829. 1. Difterie 3830. a. scarlatina
3831. 2. R. Dick 3832. b. R. Schick
3833. 3. IDR la PPD 3834. c. se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
3835. 4. R. Widal 3836. d. punerea in evidenta a
anticorpilor specifici
3837. 5. Examene serologice h. e. febra tifoida
3838.
3839. 4.
3840. A 3841. B
3842. 1. Raze ultraviolete 3843. a. masura ce se ia pentru a evita
transmiterea infectiilor pe cale digestiva
3844. 2. Controlul 3845. b. dezinfectarea termometrelor
bacteriologic (coprocultura)
periodic la personalul ce lucreza
la instalatiile centrale de apa
3846. 3. Cloramina 0,5 % 3847. c. metoda de dezinfectare a
aerului
3848. 4. Imunizare activa 3849. d. seruri, imunoglobuline
3850. 5. Imunizare pasiva i. e. vaccin , profilaxie
3851.
3852.
3853. 5.
3854. A 3855. B
3856. 1. Seroprofilaxie 3857. a. toxiinfectie alimentara
3858. 2. Produse alimentare 3859. b. hepatita A
intens contaminate cu bacterii
sau toxinele acestora
3860. 3. Cale de transmitere 3861. c. utilizarea serurilor in scop
digestiva profilactic
3862. 4. Icter 3863. d. test imunoenzimatic
3864. 5. Test Elisa 3865. e. coloratia galbena a
tegumentelor si a sclerelor
3866.
3867. 6.
184
3868. A 3869. B
3870. 1. Semnul Koplik 3871. a. meningococ
3872. 2. Meningita 3873. b. recoltare a maduvei osoase de
cerebrospinala la nivelul sternului in portiunea de unire a
doua treimi superior cu o treime inferior
3874. 3. Medulocultura 3875. c.rujeola
3876. 4. Hidrazida acidului 3877. d. Mycobacterium tuberculosis
izonicotinic (HIN)
3878. 5.B.C.G. j. e. bacilul Calmette-Guerin
3879.
3880.
3882.
3883. 1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:
3884. a. penicilina
3885. b.tetraciclina si cloramfenicol
3886. c. doxicilina
3887.
3888. 2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:
3889. a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
3890. b.stafilococul auriu
3891. c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3892.
3893. 3. Eruptia in scarlatina este:
3894. a. micropapuloasa, aspra la pipait
3895. b.micropapuloasa, catifelata la pipait
3896. c. veziculara
3897.
3898. 4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
3899. a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei
cotului si inghinal
3900. b.Koplik – puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea molar
3901. c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual
3902.
3903. 5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va
sugereaza:
3904. a. varicela
3905. b.rujeola
3906. c. scarlatina
3907.
3908. 6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
3909. a. 3-6 zile
3910. b.8-11 zile
3911. c. 14-21 zile
3912.
3913. 7. Evolutia eruptiei in rujeola:
3914. a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive
185
3915. b.nu lasa urme
3916. c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina
3917.
3918. 8. Importanta rubeolei este data de :
3919. a.efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
congenitale
3920. b.complicatiile toxice, septice postinfectioase
3921. c.evolutia asimptomatica
3922.
3923. 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:
3924. a.macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare
3925. b.micropapuloasa, pe fond congestiv
3926. c.maculopapuloasa, cu tendinte la confluare
3927.
3928. 10. Incubatia in rubeola dureaza :
3929. a.2-3 sapatamani
3930. b.1-2 saptamani
3931. c.1 saptamana
3932.
3933. 11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :
3934. a.rujeola
3935. b.rubeola
3936. c.scarlatina
3937.
3938. 12. Eruptia este pruriginoasa in :
3939. a. scarlatina
3940. b. rubeola
3941. c. varicela
3942.
3943. 13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :
3944. a. oreion
3945. b. varsat
3946. c. pojar
3947.
3948. 14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :
3949. a. hepatita acuta virala
3950. b. toxiinfectia alimentare
3951. c. scarlatina
3952.
3953. 15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare
toxica, subliniaza sindromul clinic din :
3954. a. tetanos
3955. b. dizenterie
3956. c. hepatita virala
3957.
3958. 16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
3959. a. aerogena
3960. b. fecal-orala
186
3961. c. parenterala
3962.
3963. 17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :
3964. a. contaminarea hainelor
3965. b. mainile murdare
3966. c. mustele
3967.
3968. 18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii
cu :
3969. a. anatoxina tetanica
3970. b. verorab
3971. c. anatoxina difterica
3972.
3973. 19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » precedat uneori de tresariri musculare
la nivelul plagii este semn patognomonic pentru:
3974. a. scarlatina
3975. b. tetanos
3976. c. dizenterie
3977.
3978. 20. “Rasul sardonic” apare in:
3979. a. scarlatina
3980. b. rujeola
3981. c. tetanos
3982.
3983. 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:
3984. a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem
3985. b. catar nazal, febra inalta, diaree
3986. c. febra+catar+semnul koplick
3987.
3988. 22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:
3989. a. cresterea mare a febrei
3990. b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile
3991. c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait
3992.
3993. 23.Patognomonic pentru rujeola este:
a.semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c.catar ocular, nazo-bronsic
3994.
3995. 24. Rujeola eruptiva :
3996. a. este insotita de prurit
3997. b. nu este insotita de prurit
3998. c. nu produce prurit
3999.
4000. 25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie
sunt :
4001. a. febra, frisoane, tahipnee
4002. b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
187
4003. c. apatie, imobilitate
4004.
4005. 26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :
4006. a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
4007. b. reechilibrarea hidro-electrolitica
4008. c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva
4009.
4010. 27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
4011. a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
4012. b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii
4013. c. hipotermie
4014.
4015. 28. Rubeola este o boala :
4016. a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie
micropapuloasa fugace si febra inconstanta
4017. b. cu izolare la domiciliu
4018. c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital
4019.
4020. 29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :
4021. a. poliadenopatia
4022. b. uneori splenomegalie
4023. c.ciclul lingual
4024.
4025. 30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome :
4026. a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav
4027. b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi toracic
4028. c. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana
4029.
4030. 31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :
4031. a. tetraciclina
4032. b. penicilina G
4033. c. ampicilina
4034.
4035. 32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in
colectivitate:
4036. a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
4037. b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice
4038. c. cand toate elementele de pe piele au cruste
4039. d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele
4040.
4041. 33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei
infectii :
4042. a. calea de transmitere
4043. b. gazda receptiva
4044. c. temperatura adecvata
4045. d. sursa de infectie
4046.
4047. 34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
188
4048. a. rubeola
4049. b. zona zooster
4050. c. rujeola
4051. d. parotidita epidemica
4052.
4053. 35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi :
4054. a. ceaiul de musetel
4055. b. alcool iodat
4056. c. alcool mentolat
4057. d. pudra de talc cu mentol
4058.
4059. 36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de
ingrijire-nursing este :
4060. a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati
4061. b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
4062. c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui
4063.
4064. 37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este
formulata astfel :
4065. a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei
4066. b. durere la inghitit alimente solide
4067. c. nerespectarea regimului alimentar impus
4068.
4069.
4070. 38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face :
4071. a. prin coloane de aer
4072. b. prin picaturile lui Pflügge
4073. c. prin mainile murdare duse la gura
4074.
4075. 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de
date :
4076. a. epidemiologice
4077. b. clinice
4078. c. de laborator
4079.
4080. 40. Calea de transmitere in bolile infectioase poate fi :
4081. a. directa
4082. b. mixta
4083. c. indirecta
4084.
4085. 41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :
4086. a. fecal-orala
4087. b.contact sexual
4088. c.parenterala
4089.
4090. 42. Hepatita cronica survine in proportie de :
4091. a. 30% dupa hepatita virala de tip A
4092. b. 40-50% dupa hepatita de tip C
189
4093. c. 60% dupa hepatita de tip E
4094.
4095. 43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :
4096. a. laxativ
4097. b. hepatoprotector
4098. c. antialgic
4099.
4100. 44. Incubatia in hepatita B este de :
4101. a. 2-6 saptamani
4102. b. 1 ½ - 6 saptamani
4103. c. 2-23 saptamani
4104.
4105. 45. Virusul hepatitei B este prezent :
4106. a. in saliva, lichidul seminal si sange
4107. b. pe tegumente
4108. c. pe regiunile paroase
4109.
4110. 46. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :
4111. a.hemoleucogramei
4112. b.ionogramei
4113. c. imunoglobulinelor
4114.
4115. 47. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa,
solutii care contin :
4116. a. arginina, sorbitol
4117. b. insulina
4118. c. aminoacizi
4119.
4120. 48. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
4121. a. coma de gr.I
4122. b. coma de gr.II
4123. c. coma de gr. IV
4124.
4125. 49. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
flux biliar crescut se pot administra :
4126. a. sedative
4127. b. coleretice
4128. c. antibiotice
4129.
4130. 50. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :
4131. a. repausul
4132. b. consumul de lipide de origine animala
4133. c. consumul de sucuri carbogazoase
4134.
4135.
190
4136. BAREM MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING
SPECIFIC
4137.
4139.
4140. 4141. 4142. Bibliografia 4143.
Întreb Rezolv Pagina
ar area
ea
4144. 4146. 4148. L. Titirca- Ingrijiri speciale 4149.
4145. acordate pacientilor de catre asistentii
1 4147. medicali 4150.
A 253
2 F acordate pacientilor de catre asistentii
medicali 4155.
277
3 A acordate pacientilor de catre asistentii 280
medicali
4 F acordate pacientilor de catre asistentii 278
medicali
medicali
medicali
4172. 4173. 4174. L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 4176.
7 F 4175. –vol III 68
8 A 4180. –vol III 73
9 F 4185. –vol III 79
medicali
4191.
4192.
4194. 1.
4195. 4196. 4197. BIBLIOGRAFIE 4198.
NR RASP PAGINA
I UN
N S
T
R
191
E
B
A
R
E
4199. 4200. 4201. F. Caruntu- Vademecum de boli 4202.
1. c infectioase 88
4203. 4204. 4205. L. Titirca- Ingrijiri special 4206.
2. a acordate pacientilor de catre asistentii 281
medicali
3. b acordate pacientilor de catre asistentii 278
medicali
4211. 4212. 4213. F. Caruntu- Vademecum de boli 4214.
4. e infectioase 88
5. d acordate pacientilor de catre asistentii 278
medicali
4219.
4220.
4221. 2.
4222. 4223. 4224. BIBLIOGRAFIE 4225.
NR RASP PAGINA
INTR UN
EBA S
RE
4226. 4227. 4228. F. Caruntu- Vademecum de 4229.
1. c boli infectioase 335
2. e boli infectioase 335
3. a boli infectioase 338
4. b acordate pacientilor de catre asistentii 284
medicali
4242. 4243. 4244. M. Voiculescu- Boli 4245.
5. d infectioase – vol II 576
4246.
4247. 3.
4248. 4249. 4250. BIBLIOGRAFIE 4251. PAG
NR RASP INA
INTR UN
EBA S
RE
4252. 4253. 4254. L. Titirca- Ingrijiri 4255. 262
1. b special acordate pacientilor de
192
2. a special acordate pacientilor de
3. c special acordate pacientilor de
4. e special acordate pacientilor de
5. d special acordate pacientilor de
4272.
4273. 4.
NR RASP INA
INTR UN
EBA S
RE
4298.
4299. 5.
NR RASP INA
INTR UN
EBA S
RE
193
4324.
4325. 6.
NR RASP INA
INTR UN
EBA S
RE
4330. 4331. 4332. F. Caruntu- Vademecum 4333. 334
1. c de boli infectioase
4334. 4335. 4336. Gh. Dimache si D. 4337. 115
2. a Panaitescu - Bacteriologie,
virusologie si parazitologie
medicala
4338. 4339. 4340. Gh. Dimache si D. 4341. 135
3. b Panaitescu - Bacteriologie,
medicala
4342. 4343. 4344. Gh. Dimache si D. 4345. 162
4. d Panaitescu - Bacteriologie,
medicala
4346. 4347. 4348. Gh. Dimache si D. 4349. 164
5. e Panaitescu - Bacteriologie,
medicala
4350.
4351.
4352. Marcati cu “x” raspunsul corect
4353.
NR RASPU INA
INTR NS
EBA
RE
4358. 4359. 4360. F. Caruntu- 4361. 88
1 a Vademecum de boli
infectioase
4362. 4363. 4364. L. Titirca- 4366. 277
2 a 4365. Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
194
4367. 4368. 4369. L. Titirca- 4371. 278
asistentii medicali
4372. 4373. 4374. L. Titirca- 4376. 278
4 c 4375. Ingrijiri special
asistentii medicali
4377. 4378. 4379. L. Titirca- 4381. 278
5 c 4380. Ingrijiri special
asistentii medicali
4382. 4383. 4384. L. Titirca- 4386. 281
6 b 4385. Ingrijiri special
asistentii medicali
4387. 4388. 4389. F. Caruntu- 4390. 334
7 c Vademecum de boli
infectioase
4391. 4392. 4393. F. Caruntu- 4394. 335
infectioase
4395. 4396. 4397. F. Caruntu- 4398. 335
infectioase
4399. 4400. 4401. F. Caruntu- 4402. 335
infectioase
4403. 4404. 4405. F. Caruntu- 4406. 335
11 b Vademecum de boli
infectioase
4407. 4408. 4409. F. Caruntu- 4410. 338
12 c Vademecum de boli
infectioase
4411. 4412. 4413. F. Caruntu- 4414. 176
infectioase
4415. 4416. 4417. L. Titirca- 4419. 284
asistentii medicali
4420. 4421. 4422. M. Voiculescu- Boli 4424. 477
15 b infectioase
4423. vol II
16 b infectioase
4428. vol II
4429.
195
17 b infectioase
4434. vol II
18 a infectioase
4439. vol II
19 b infectioase
4444. vol II
20 c infectioase
4449. vol II
4451. 4452. 4453. L. Titirca- 4455. 281
21 a,c 4454. Ingrijiri special
asistentii medicali
4456. 4457. 4458. L. Titirca- 4460. 281
22 a,b 4459. Ingrijiri special
asistentii medicali
4461. 4462. 4463. L. Titirca- 4465. 281
asistentii medicali
4466. 4467. 4468. L. Titirca- 4470. 281
24 b,c 4469. Ingrijiri special
asistentii medicali
4471. 4472. 4473. L. Titirca- 4475. 281
asistentii medicali
4476. 4477. 4478. L. Titirca- 4480. 282
asistentii medicali
4481. 4482. 4483. L. Titirca- 4485. 281
asistentii medicali
4486. 4487. 4488. F. Caruntu- 4489. 335
28 a,b Vademecum de boli
infectioase
4490. 4491. 4492. F. Caruntu- 4493. 335
29 a,b Vademecum de boli
infectioase
4494. 4495. 4496. L. Titirca- 4498. 43
30 b,c 4497. Ingrijiri special
196
asistentii medicali
4499. 4500. 4501. F. Caruntu- 4502. 131
31 b Vademecum de boli
infectioase
4503. 4504. 4505. L. Titirca- 4507. 280
32 d 4506. Ingrijiri special
asistentii medicali
4508. 4509. 4510. L. Titirca- 4512. 253
33 a,b si d 4511. Ingrijiri special
asistentii medicali
4513. 4514. 4515. L. Titirca- 4517. 280
asistentii medicali
4518. 4519. 4520. L. Titirca- 4523. 280
35 c si d 4521. Ingrijiri special
asistentii medicali
4522.
4524. 4525. 4526. F. Caruntu- 4527. 297
infectioase
4528. 4529. 4530. L. Titirca- 4532. 285
asistentii medicali
4533. 4534. 4535. L. Titirca- 4537. 266
38 a,b si c 4536. Ingrijiri special
asistentii medicali
4538. 4539. 4540. L. Titirca- 4542. 257
39 a,b,c 4541. Ingrijiri special
asistentii medicali
4543. 4544. 4545. L. Titirca- 4547. 245
40 a,c 4546. Ingrijiri special
asistentii medicali
4548. 4549. 4550. C. Bocarnea -Boli 4551. 167
41 a infectioase si epidemiologie-
4552. 4553. 4554. C. Bocarnea -Boli 4555. 173
42 b infectioase si epidemiologie
4556. 4557. 4558. C. Bocarnea -Boli 4559. 175
4560. 4561. 4562. C. Bocarnea -Boli 4563. 169
197
4564. 4565. 4566. C. Bocarnea -Boli 4567. 169
45 a infectioase si epidemiologie
4568. 4569. 4570. C. Bocarnea -Boli 4571. 173
46 c infectioase si epidemiologie
4572. 4573. 4574. C. Bocarnea -Boli 4575. 175
47 a infectioase si epidemiologie-
4576. 4577. 4578. C. Bocarnea -Boli 4579. 172
4580. 4581. 4582. C. Bocarnea -Boli 4583. 174
4584. 4585. 4586. C. Bocarnea -Boli 4587. 174
50 a infectioase si epidemiologie
4588.
4589.
198
4590. MODUL 37/ANUL II – BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI
NURSING SPECIFIC –
4591.
4592. Diabetul zaharat.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare
4593. 1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat
de tip II.
4594. 2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din
diabetul zaharat.
4595. 3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4596. 4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale
diabetului zaharat.
4597. 5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie
subcutanata previne lipodistrofia.
4598. 6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa
administrarea insulinei.
4599. 7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75
de gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
4600. 8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie
subcutanata cu 15-30 de minute inainte de masa.
4601. 9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
4602. 10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
4603.
B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
4604.
4605. 4606. Glicemia 4607. 4608. 150 ml din urina emisa
1. A in 24 de ore
4609. 4610. Testul tolerantei la 4611. 4612. 2 ml sange venos intr-o
2 glucoza pe cale orala B eprubeta cu 4 mg florura de
sodium, sau cu sistemul
vacutainer
4613. 4614. Rezerva alcalina 4615. 4616. Se administreaza
3 C pacientului timp de trei zile, in
alimentatie o cantitate fixa de
glucide, se recolteaza zilnic
urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se
face media glicozuriei pe cele
3 zile si se scade din cantitatea
de glucide administrate in 24
de ore.
4617. 4618. Glicozuria 4619. 4620. Sange venos dupa
4 D administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200
ml de apa.
4621. 4622. Toleranta la glucide 4623. 4624. Sange venos pe
5 E heparina sau cu sistemul
199
vacutainer
4625.
4626.
4627.
4628. 4629. Zaharul, fructele 4630. 4631. Alimente permise
1. uscate, strugurii, prunele A cantarite in regimul alimentar
din DZ
4632. 4633. Painea, cartofii, pastele 4634. 4635. Alimente interzise in
2 fainoase B regimul alimentar din DZ
4636. 4637. Pestele, ouale, carnea 4638. 4639. Coma hiperglicemica
3 C
4640. 4641. Insulina 4642. 4643. Coma hipoglicemica
4 D
4644. 4645. Solutie glucozata 4646. 4647. Alimente permise
5 hipertona 10-20% E necantarite in regimul
alimentar din DZ
4648.
4649.
C. Incercuiti raspunsurile corecte
4650.
4651. MEDICINA INTERNA
4652. 1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:
4653. a) acută;
4654. b) cronică;
4655. c) mixtă.
4656.
4657. 2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori:
4658. a) ereditari;
4659. b) de mediu;
4660. c) numai a şi b;
4661. d) hormonali.
4662.
4663. 3.Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică:
4664. a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
4665. b) polipnee, poliurie, tahicardie;
4666. c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4667.
4668. 4.Diabetul zaharat se caracterizează prin:
4669. a) afectarea metabolismului bazai;
4670. b) hiperglicemie şi glicozurie;
4671. c) creşterea lipidelor in sange.
4672.
4673. 5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
4674. a) diabet esenţial şi neesenţial;
4675. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent;
4676. c) diabet major şi diabet minor.
4677.
4678. 6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este:
200
4679. a) obezitatea;
4680. b) deshidratarea;
4681. c) angiopatia diabetică.
4682.
4683. 7.Din punct de vedere clinic deosebim:
4684. a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani);
4685. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate);
4686. c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani).
4687.
4688. 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica acţiunii lor insuline:
4689. a) cu acţiune rapidă (scurtă);
4690. b) lente;
4691. c) intermediare;
4692. d) premixte.
4693.
4694. 9.Insulina cristalină are acţiune:
4695. a) intermediară;
4696. b) lentă;
4697. c) rapidă.
4698.
4699. 10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune in 90-120 minute, au o durată a
efectului de:
4700. a) 10 h;
4701. b) 24 h;
4702. c) 5 h.
4703.
4704. 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este
insotita de senzatia de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
4705.
4706. 12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
4707.
4708. 13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
4709.
4710. 14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
4711.
4712. 15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:
201
a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
4713.
4714. 16.Coma diabetic hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) respiratie Cheyne-Stockes
b) halena uremica
c) glicozurie
4715.
4716. 17.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
4717.
4718. 18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
4719.
4720. 19.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
4721.
a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol
4723.
a) maninil
b) manitol
c) marisang
4725.
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
4727.
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
4729.
4730.
4731. NURSING
4732. 24. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii
hiperglicemianţi sunt:
202
4733. a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
4734. b) insulina, ACTH, cortizonul;
4735. c) ACTH, cortizon.
4736.
4737. 25. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:
a) tremurături, piele uscată;
b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;
c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.
4738.
4739. 26. Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită:
a) întreruperea activităţii profesionale;
b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament;
c) nu are restricţii privind efortul fizic.
4740.
4741. 27. În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în
funcţie de glicozuria exprimată în grame astfel:
4742. a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
4743. b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
4744. c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi.
4745.
4746. 28. Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare
şi intravenoase?
a) insulina cristalină, actrapid;
b) insulina semilentă MC;
c) insulina lentă MC.
4747.
4748. 29. Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:
a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;
b) să mănânce după una-două ore;
c) nu are importanţă când va mânca.
4749.
4750. 30. Alimentele permise cântărite în diabetul zaharat sunt următoarele cu excepţia:
a) fructele;
b) brânza;
c) zarzavaturile;
4751. d) făinoasele;
4752. e) carnea;
4753. f) oul.
4754.
4755. 31. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de
dependenţă:
a) halenă acetonică;
b) tremurături, transpiraţii;
c) semne de deshidratare.
4756.
4757. 32. Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentată de:
4758. a) pectine;
4759. b) glicogen;
203
4760. c) amidon.
4761.
4762. 33.Glucidele au rol:
4763. a) structural;
4764. b) energetic;
4765. c) ambele răspunsuri sunt false.
4766.
4767.
4768. 34.Necesarul glucidic la adulţi este de:
4769. a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
4770. b) 2-3 g/kg corp/zi;
4771. c) 4-6 g/kg corp/zi.
4772.
4773. 35.La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără
restricţii:
4774. a) carnea, peştele;
4775. b) merele dulci, stafidele;
4776. c) bomboanele cu alune;
4777. d) caşcavalul, branza topită.
4778.
4779. 36.La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cantărite:
4780. a)merele, caisele, portocalele;
4781. b) pastele făinoase, mămăliga;
4782. c) carnea, mezelurile.
4783.
4784. 37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise:
4785. a) bomboanele de orice fel;
4786. b) carnea de vită;
4787. c) jeleurile;
4788. d) uleiurile vegetale.
4789.
4790. 38.La un bolnav cu diabet cantărirea alimentelor se face:
4791. a) pentru painea prăjită, după prăjire;
4792. b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;
4793. c) pentru legumele fierte, după tratamentul termic.
4794.
4795. 39.Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă in:
4796. a) urină;
4797. b) LCR;
4798. c) plasmă.
4799.
4800. 40.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
4801. a) glicozuria de 24 h;
4802. b) glicozuria din 8 h;
4803. c) glicozuria din urina spontană;
4804. d) glicozuria din 48 h.
4805.
4806.
204
4807. 41.Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză -
cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat?
4808. a) polidipsie, polifagie, poliurie;
4809. b) greţuri, vărsături, dureri abdominale;
4810. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii;
4811. d) hipertensiune, bradicardie.
4812.
4813. 42.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:
4814. a) hipotensiune arterială;
4815. b) semne de deshidratare;
4816. c) convulsii, mioclonii, tremurături;
4817. d) halenă acetonică.
4818.
4819. 43.S.C., elev in varstă de 16 ani, este internat cu comă hiperglicemică in spital.
Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la internare?
4820. a) inregistrarea observaţiilor făcute;
4821. b) menţinerea căilor respiratorii libere;
4822. c) recoltarea sangelui şi urinei pentru analize.
4823.
4824. 44.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii
hidratante pentru un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?
4825. a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza in sange;
4826. b) este inconştient şi prezintă acidoză;
4827. c) are un nivel ridicat al glucozei in sange şi prezintă deshidratare.
4828.
4829. 45.La externare mama intreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va răspunde asistenta?
4830. a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare;
4831. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
4832. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sange, şi nu
are voie să o folosească.
4833.
4834. 46.Domnul S.I. a fost adus la camera de gardă de către soţie, care a relatat că soţul
ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi dietă;
astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de
slăbiciune cu greaţă, nelinişte, transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o criză
hipoglicemică. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
4835. a) administrarea incorectă a sulfamidelor;
4836. b) reducerea ingestei de alimente;
4837. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
4838.
205
4839.
4841. A.
4842. 4844. 4845. Bibliografie 4846.
Nr. Raspun Pagina
4843. s
intreb core
ar ct
e
4847. 4848. 4849. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 4850.
1. A catre asistentii medicali, manual pntru colegiile 411
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
2006
3. F catre asistentii medicali, manual pntru colegiile 415
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
4887.
4888. B.
4889. 4891. 4892. Bibliografie 4893.
Nr. Ras Pagi
4890. p n
intreb u a
ar n
e s
c
o
r
e
c
t
1. B asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 412
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. D asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 412
3. E asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 412
4. A asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 413
5. C asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 413
4914.
4915. 4917. 4918. Bibliografie 4919.
Nr. Rasp Pagi
4916. u n
intre n a
b s
a c
r o
e r
e
c
t
1. B asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 415
2. A asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 415
3. E asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 415
4. C asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 416
5. D asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile 416
4940.
4941. C.MEDICINA INTERNA
4942. 4944. R 4945. Bibliografie 4946.
Nr. aspuns Pagin
4943. corect a
intreb
ar
e
4947. 4948. B 4949. 1555 teste de evaluare continua in 4950.
1. nursing – coordonator Mioara Mincu – 135
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4951. 4952. A 4953. 1555 teste de evaluare continua in 4954.
2. ,B,D nursing – coordonator Mioara Mincu – 135
4955. 4956. C 4957. 1555 teste de evaluare continua in 4958.
7. ,B nursing – coordonator Mioara Mincu – 136
8. ,B,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 136
4987. 4988. B 4989. Medicina interna – M. Mincu 4990.
11. 430
4991. 4992. B 4993. Medicina interna – M. Mincu 4994.
12. 430
4995. 4996. B 4997. Teste pentru asistenti medicali, Liliana 4998.
13. ,C Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003 53
4999. 5000. A 5001. Teste pentru asistenti medicali, Liliana 5002.
15. Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003 53
5011. 5012. C 5013. Teste pentru asistenti medicali, Liliana 5014.
5039.
5040.
5041. NURSING
5042. 5044. R 5045. Bibliografie 5046.
Nr. aspuns Pagina
5043. corect
intreb
ar
e
5047. 5048. A 5049. 1150 de teste de nursing, Elena 5050.
24. Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 75
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5051. 5052. C 5053. 1150 de teste de nursing, Elena 5054.
5055. 5056. B 5057. 1150 de teste de nursing, Elena 5058.
30. ,E,F Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 76
35. ,D nursing – coordonator Mioara Mincu – 45
37. ,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 45
40. ,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 136
5115. 5116. D 5117. 1555 teste de evaluare continua in 5118.
46. ,B,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 141
5139. MODUL 41/ANUL III – DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
5140.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare
5141.
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe
ideea de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale
într-un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale,
bazate pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de
a hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
5142.
5143.
B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
5144.
5145. 5146. Binefacerea 5147. 5148. Obligatia de a spune
1. A adevarul si de a nu-i minti sau
insela pe altii
5149. 5150. Veracitatea 5151. 5152. Obligatie cu caracter
2 B implicit de a tine promisiunile
si confidentialitatea
5153. 5154. Fidelitatea 5155. 5156. Obligatia de a face bine
3 C si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
5157. 5158. Paternalismul 5159. 5160. Libertatea individului
4 D de a hotari asupra propriilor
actiuni.
5161. 5162. Autonomia 5163. 5164. Restrangerea
5 E autodeterminarii pentru a
preveni ca o persoana sa isi
faca rau
5165.
5166.
5167. 5168. Deontologia 5169. 5170. Reproducerea identica a
1. A unei persoane, fara a trece prin
intalnirea unui ovocit feminin
cu un spermatozoid masculine
5171. 5172. Suicidul 5173. 5174. Ansamblul regulilor
2 B dupa care se ghideaza o
organizatie, institutie, profesie
sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor
profesionale care devin
instanta de elaborare, aplicare
si supraveghere a aplicarii
acestora
5175. 5176. Clonarea 5177. 5178. Provocarea unei morti
3 C precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil
pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
5179. 5180. Euthanasia 5181. 5182. Comportamentul prin
4 D care o persoana care ar mai
putea trai isi provoaca moartea
prin mijloace diverse
5183. 5184. Avortul 5185. 5186. Intreruperea prin
5 E diferite metode a unei sarcini
in evolutie
5187.
5188.
C. Incercuiti raspunsurile corecte
5189.
5190. NURSING
5191.
5192. 1. Etica este disciplina ce se ocupă de:
a) sistemul valorilor;
b) normele şi categoriile morale;
c) conţinutul, modul de intercorelare şi realizare în viaţă a acestora.
5193.
5194. 2. Etica nursingului reprezintă analiza filosofică a:
a) fenomenelor morale întâlnite în nursing;
b) limbajului moral;
c) fundamentului etic al practicii nursing.
5195.
5196. 3. Morala este o formă de reglementare:
a) a convieţuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
5197.
5198. 4. Deontologia este definită ca:
a) parte a eticii care studiază problema datoriei;
b) doctrină despre bine şi rău;
c) reprezentând normele şi preceptele morale.
5199.
5200. 5. Valoarea morală este:

a) o credinţă;
b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiţii de familie, filosofii
politice, educative şi religioase cu care se identifică cineva;
c) ambele.
5201.
5202. 6. Dilema morala:
5203. a) situatie in care exista doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;
b) ambele.
5204.
5205. 7. Reflectia etica implica:
5206. a) cunoasterea valorilor etice de baza;
5207. b) cunoasterea situatiei concrete;
5208. c) ambele.
5209.
5210. 8. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
5211. a) sa nu ucizi;
5212. b) viata este inviolabila;
5213. c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra
propriului corp.
5214.
5215. 9. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de
a nu-i minti si insela pe altii:
5216. a) fidelitatea
5217. b) veracitatea
5218. c) dreptatea
5219.
5220. 10. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin:
5221. a) obligatia de a face bine;
5222. b) obligatia de a evita prejudiciile;
5223. c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce
riscurile daunatoare fizic si psihic.
5224.
5225. 11. Factorii interni care ingradesc autonomia pacientului sunt urmatorii cu exceptia:
5226. a) abilitatea mentala;
5227. b) nivelul de cunostinte;
5228. c) resursele de ingrijire.
5229.
5230. 12. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole:
5231. a) asistenta medicala si persoana ingrijita;
5232. b) asistenta medicala si profesia;
5233. c) asistenta medicala si societatea.
5234.
5235. 13. Codul de etica arata:
5236. a) acceptarea responsabilitatii profesionale;
5237. b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;
5238. c) ambele.
5239.
5240. 14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:
5241. a) de ordin legal;
5242. b) de ordin moral;
5243. c) ambele.
5244.
5245.
5246.
5247.
5248. 15. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii
este obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie:
5249. a) exacte;
5250. b) adecvate situatiei;
5251. c) in limitele de competenta ale asistentei medicale.
5252.
5253. 16. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii:
5254. a) cu acordul pacientului;
5255. b) in instantele de judecata;
5256. c) cand sunt de interes public.
5257.
5258. 17. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica:
5259. a) cunostintele;
5260. b) deprinderile;
5261. c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist.
5262.
5263. 18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa:
5264. a) promoveze sanatatea;
5265. b) impiedice imbolnavirile;
5266. c) restabileasca sanatatea si sa aline suferinta.
5267.
5268. 19. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului:
5269. a) de a nu fi vatamat;
5270. b) informare deplina;
5271. c) intimitate, anonimat, confidentialitate.
5272.
5273. 20. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor fata de familie – se defineste ca fiind:
5274. a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din
familie fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere;
5275. b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege;
5276. c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime.
5277.
5278. 21. Suicidul reprezintă:
a) un act conştient pe care individul l-a săvârşit pentru a se vătăma şi care s-a soldat cu
moartea;
b) un act intenţionat autodistructiv care duce la moarte;
c) o autovătămare care se sfârşeşte fatal prin moarte.
5279.
5280. 22. În decursul vieţii fiecare persoană suferă pierderi:
a) necesare;
b) importante;
c) ambele.
5281.
5282. 23. Fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante sunt
urmatoarele cu exceptia:
a) durerea acută;
b) şocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurătate;
e) indiferenta
5283.
5284. 24. Primul cod deontologic pentru medici a fost:
a) jurământul lui Hipocrate;
b) jurământul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
5285.
5286. 25. Sunt recunoscute de lege următoarele drepturi ale pacienţilor:
a) dreptul la autodeterminare/consimţământ;
b) dreptul la îngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
5287.
5288. 26. Principiile eticii sunt urmatoarele:
5289. a) principiul egalitatii in fata normelor;
5290. b) principiul claritatii si clarificarii;
5291. c) ambele.
5292.
5293. 27. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul
nonverbal, interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:
5294. a) mesajul verbal
5295. b) mesajul nonverbal
5296. c) ambele
5297.
5298. 28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
5299. a) avort spontan;
5300. b) avort terapeutic;
5301. c) avort la cerere;
5302. d) avort empiric.
5303.
5304. 29. Clonarea poate fi:
5305. a) reproductiva;
5306. b) terapeutica;
5307. c) ambele.
5308.
5310.
5311. A.
5312. 5314. 5315. Bibliografie 5316.
Nr. Raspuns Pagina
5313. core
intreb ct
ar
e
5317. 5318. 5319. 1150 de teste de nursing, Elena 5320.
1. A Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 29
6. F Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 30
10. F Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 30
5357.
5358. B.
5359. 5361. 5362. Bibliografie 5363.
Nr. Raspuns Pagina
5360. core
intreb ct
ar
e
5364. 5365. 5366. Ghid de etica in nursing pentru 5367.
1. C asistentii medicali, Asociatia de Nursing 37
2. A asistentii medicali, Asociatia de Nursing 45
3. B asistentii medicali, Asociatia de Nursing 45
4. E asistentii medicali, Asociatia de Nursing 42
5. D asistentii medicali, Asociatia de Nursing 39
5384.
5385. 5387. 5388. Bibliografie 5389.
Nr. Raspuns Pagina
5386. core
intreb ct
ar
e
1. B asistentii medicali, Asociatia de Nursing 8
2. D asistentii medicali, Asociatia de Nursing 91
3. A asistentii medicali, Asociatia de Nursing 155
4. C asistentii medicali, Asociatia de Nursing 194
5. E asistentii medicali, Asociatia de Nursing 163
5410.
C. NURSING
5411. 5413. R 5414. Bibliografie 5415.
Nr. aspuns Pagina
5412. corect
intre
b
ar
e
1. ,B,C Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 26
12. ,B Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 27
5504. 5505. E 5506. 1150 de teste de nursing, Elena 5507.
5516. 5517. C 5518. Ghid de etica in nursing pentru 5519.
26. asistentii medicali, Asociatia de Nursing 12,13
5520. 5521. B 5522. Ghid de etica in nursing pentru 5523.
27. asistentii medicali, Asociatia de Nursing 97
5524. 5525. A 5526. Ghid de etica in nursing pentru 5527.
28. ,B,C,D asistentii medicali, Asociatia de Nursing 163
5528. 5529. C 5530. Ghid de etica in nursing pentru 5531.
29. asistentii medicali, Asociatia de Nursing 155
5532.
5533.
5534. MODULUL 46. OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
5535.
5536. A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT
ADEVĂRATE SAU FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS)
URMATOARELE AFIRMATII:
5537.
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.
2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de obstetrică
, dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
5538.
5539. B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE :
5540. I.
5541. 1.Disgravidie precoce 5542. a.Contracţii uterine, dureri
pelvine, metroragie
5543. 2.Disgravidie tardivă 5544. b.Anxietate, hemoragie vaginală
ce apare în repaus ,fără durere
5545. 3.Avort 5546. c.Vărsături abundente , repetate,
scădere în greutate
5547. 4.Placenta Praevia 5548. d.Febră, tahicardie,modificarea
aspectului şi mirosului lohiilor
5549. 5. Infecţie puerperală 5550. e. Edeme , HTA, albuminurie
5551.
5552. II.
5553. 1.Lohii sanguinolente 5554. a. Până la sfârşitul primei săptămâni
de lehuzie
5555. 2. Lohii 5556. b. Până la sfârsitul perioadei de
serosanguinolente lehuzie
5557. 3. Lohii seroase 5558. c. Subinvoluţie uterină
5559. 4. Retenţie de lohii 5560. d. Conformaţie anormală a
mamelonului
5561. 5. Infecţii ale glandei 5562. e. Primele 2-3 zile de lehuzie
mamare
5563.
5564. C. INDICAŢI RĂSPUNSUL CORECT:
1. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale ,pe care asistenta medicală trebuie să
le cunoască:
a. modificări generale ale organismului;
b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin;
c. ambele.
5565.
5566.
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel:
a. creşte;
b. scade;
c. se menţine constant.
5567.
3. Aparatul cardiovascular suferă cele mai multe modificări anatomice, funcţionale,
hemodinamice în timpul sarcinii:
a. creşte ritmul cardiac;
b. scade volumul sangui;
c. creşte presiunea venoasă în membrele inferioare, creşte coagulabilitatea
sângelui , predispunând la tromboză.
5568.
4. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:
a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
5569.
5. La nivelul glandei mamare în timpul sarcinii se produc:
a. creşteri de volum ale sânilor cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi modificări
pigmentare;
b. apare secreţia lactată;
c. apare secreţia de colostru.
5570.
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină prin testul imunologic se recoltează :
a. urina femeii gravide;
b. 5ml sânge venos;
c. sânge capilar.
5571.
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vârstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaţii;
b. înălţimea fundului uterin;
c. primele mişcări fetale.
5572.
8. Problemele gravidei legate de sarcină pot fi:
a. alterarea confortului, manifestată prin greţuri ,vărsături;
b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată prin polakiurie;
c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
5573.
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat astfel:
a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza pubiană.
5574.
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:
a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului uterin, data primelor mişcări fetale,
data raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;
c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.
5575.
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile, dezinfecţia
persoanei care asistă naşterea, dezinfecţia parturientei.
5576.
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , asistenta medicală aplică următoarele intervenţii
autonome:
a. măsoară TA,puls, greutate corporală , înălţimea fundului uterin;
b. administrează tratamentul cu preparate de Fe şi Ca ;
c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
5577.
13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile asistentei medicale constau în :
a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
5578.
14. În primele două ore după naştere, lehuza poate prezenta ca manifestări normale:
a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterială;
c. uter dur, contractat.
5579.
15. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică , fără intervenţii obstetricale se face astfel:
a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. la 2 zile după naştere;
c. nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.
5580.
16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac următoarele recomandări:
a. să consume lichide în primele 24 ore;
b. să evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricţii alimentare.
5581.
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri:
a. supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi caliatativ;
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară TA, greutatea corporală;
c. asigură repausul total la pat.
5582.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul gravidei cu disgravidie tardivă se recomandă :
a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei în spital pentru supraveghere.
5583.
19. Manifestările de dependenţă : edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în :
a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
5584.
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu operaţie cezariană de două zile. Se constată că
involuţia uterină este de 1,5 cm. Cum apreciaţi aceasta:
a. normală;
b. subinvoluţie;
c. rapidă.
5585.
21. În primul trimestru de sarcină gravida poate prezenta ca manifestări:
a. sialoree;
b. scădere în greutate;
c. greţuri ,vărsături.
5586.
22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul ise pune pe baza:
a. mişcărilor active fetale;
b. examenului ecografic;
c. BCF-urilor.
5587.
23. Următoarele manifestări ale gravidei ne pot face să suspectăm începerea travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariţia contracţiilor uterine dureroase.
5588.
24. Perioadele naşterii sunt :
a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , lăuzia;
b. dilataţia , expulzia fătului, delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea
inferioară.
5589.
25. Circumferinţa abdominală la o gravidă la termen are aproximativ:
a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm.
5590.
26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul II se pune pe :
a. mişcări active fetale;
b. bătăile cardiace fetale;
c. ecografie.
5591.
27. Data naşterii se poate calcula :
a. DUM + 10 zile + 9 luni;
b. DUM – 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei menstruaţii)
5592.
28. Consultaţiile periodice prenatale pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în
primele 6 luni de sarcină:
a. bilunar;
b. săptămânal;
c. lunar.
5593.
29. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de lichid amniotic:
a. mică( sub 500 ml) ;
b. normală;
c. mare( peste 2000 ml).
5594.
30. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
a. verificarea diagnosticului de sarcină;
b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii;
c. pregătirea femeii în vederea asistării naşterii.
5595.
31. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele
ombilicale se foloseşte ca investigaţie:
a. ecografia;
b. auscultaţia Dopller;
c. amnioscopia.
5596.
32. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt:
a. lohiile, secreţia lactată;
b. involuţia uterină;
c. vărsăturile.
5597.
33. În trimestrul III , gravida cu sarcină normală poate prezenta următoarele manifestări
determinate de adaptarea organismului la sarcină:
a. dispnee;
b. constipaţie;
c. insomnie .
5598.
34. Intervenţiile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a tegumentelor şi mucoaselor;
b. menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;
c. reducerea sării din alimentaţie.
5599.
35. În travaliu gravida poate prezenta următoarele semne:
a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu frecvenţă şi intensitate crescândă;
b. ruperea membranelor;
c. contracţii uterine dureroase, rare.
5600.
36. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană cuprinde următoarele laturi:
a. îngrijirea sânilor;
b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei aparatului genital;
c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
5601.
37. Furia laptelui se manifestă prin :
a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
5602.
38. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri mamelonare) se recomandă:
a. punerea sânului respectiv în repaus;
b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai des;
c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv special.
5603.
5605. MODUL:Obstetrică şi nursing specific
5606.
5607. 5608. R 5609. Bibliografie 5610. Pa
Nr. ăspuns gina
înt
re
ba
re
5612. 5613. A 5614. 1150 teste nursing – 5615. 99
1 L.Titircă, 2008
5616. 5617. F 5618. 1150 teste nursing – 5619. 99
2 L.Titircă, 2008
5620. 5621. A 5622. 1150 teste nursing – 5623. 99
3 L.Titircă, 2008
5624. 5625. A 5626. 1150 teste nursing – 5627. 99
4 L.Titircă, 2008
5628. 5629. F 5630. 1150 teste nursing – 5631. 99
5 L.Titircă, 2008
5632. 5633. A 5634. 1150 teste nursing – 5635. 99
6 L.Titircă, 2008
5636. 5637. A 5638. 1150 teste nursing – 5639. 99
7 L.Titircă, 2008
5640. 5641. F 5642. Îngrijiri speciale 5643. 202
8 acordate pacienţilor de către
asistenţii medicali- Lucreţia
Titircă, 2008
5644. 5645. A 5646. Îngrijiri speciale 5647. 223
Titircă, 2008
Titircă, 2008
5652. 5653. A 5654. Tehnici speciale de 5655. 111
11 îngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
Titircă, 2008
5660. B. ASOCIERE
5661. 5662. 1 5663. Îngrijiri speciale 5664. 220
I. -c; acordate pacienţilor de către
Titircă, 2008
5665. 5666. 5667. Îngrijiri speciale 5668. 221
2-e; acordate pacienţilor de către
Titircă, 2008
-a; acordate pacienţilor de către
Titircă, 2008
-b; acordate pacienţilor de către
Titircă, 2008
5677. 5678. 5679. Tehnici speciale de 5680. 123
5-d. îngrijire a bolnavilor, Dr.
5681.
5682. 5683. 1 5684. Tehnici speciale de 5685. 124
II. -e; îngrijire a bolnavilor, Dr.
-a; îngrijire a bolnavilor, Dr.
-b; îngrijire a bolnavilor, Dr.
-c; îngrijire a bolnavilor, Dr.
-d. acordate pacienţilor de către
Titircă, 2008
5703. 5704. 5705. Bibliografie 5706. Pagi
Nr. Răspu na
înt ns
re
ba
re
5707. 5708. 5709. 1150 teste nursing – 5710. 94
1 c L.Titircă, 2008
5711. 5712. 5713. 1150 teste nursing – 5714. 95
2 a L.Titircă, 2008
5715. 5716. 5717. 1150 teste nursing – 5718. 95
3 a,c L.Titircă, 2008
5719. 5720. 5721. 1150 teste nursing – 5722. 95
5723. 5724. 5725. 1150 teste nursing – 5726. 95
5727. 5728. 5729. 1150 teste nursing – 5730. 95
7 b îngrijire a bolnavilor, Dr.
5735. 5736. 5737. 1150 teste nursing – 5738. 96
8 a,b,c L.Titircă, 2008
5739. 5740. 5741. 1150 teste nursing – 5742. 96
5743. 5744. 5745. 1150 teste nursing – 5746. 96
5747. 5748. 5749. 1150 teste nursing – 5750. 97
5751. 5752. 5753. 1150 teste nursing – 5754. 97
5755. 5756. 5757. 1150 teste nursing – 5758. 97
13 a,b,c L.Titircă, 2008
5759. 5760. 5761. Îngrijiri speciale acordate 5762. 216
14 a,c pacienţilor de către asistenţii
medicali- Lucreţia Titircă, 2008
5763. 5764. 5765. 1150 teste nursing – 5766. 97
5767. 5768. 5769. 1150 teste nursing – 5770. 98
16 a,b L.Titircă, 2008
5771. 5772. 5773. 1150 teste nursing – 5774. 98
17 b L.Titircă, 2008
5775. 5776. 5777. 1150 teste nursing – 5778. 98
18 b,c L.Titircă, 2008
5779. 5780. 5781. 1150 teste nursing – 5782. 98
19 b L.Titircă, 2008
5783. 5784. 5785. 1150 teste nursing – 5786. 98
5791. 5792. 5793. Teste pentru pregătirea 5794. 131
22 b asistenţilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
23 b,c asistenţilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
24 b asistenţilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
25 b îngrijire a bolnavilor, Dr.
26 a,b,c asistenţilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
27 a,c asistenţilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
28 c pacienţilor de către asistenţii
29 c asistenţilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
30 a,b pacienţilor de către asistenţii
31 b pacienţilor de către asistenţii
32 a,b îngrijire a bolnavilor, Dr.
33 a,b,c pacienţilor de către asistenţii
34 c pacienţilor de către asistenţii
35 a,b pacienţilor de către asistenţii
36 a,b,c pacienţilor de către asistenţii
37 c îngrijire a bolnavilor, Dr.
5859.
5860.
5861.
5862.
5863.
5864. MODULUL 45 ANUL III - GINECOLOGIE SI NURSING IN
GINECOLOGIE
5865.
5866. TESTUL A
5867. I. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
5868. Notati-le cu A sau F:
5869.
1 Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma
fetitei deprinderi si comportamente igienice.
2 Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3 Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4 Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5 Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna
anchiloza si atrofia musculara.
6 Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice
zi a ciclului ovarian.
7 Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la
momentul ovulatiei.
8 Colposcopia= explorare prin care se masoara activitatea uterina.
9 In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura
vaginala.
5870.
5871.
5872. TESTUL B . Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
5873.
5874. I.
5875.
5876.
5877.
5878. 5879. Amenoree 5880. 5881. menstruatie dureroasa
1 A
5882. 5883. Menoragie 5884. 5885. intervale lungi intre menstre
2 B
5886. 5887. Oligomenore 5888. 5889. absenta menstruatiei
3 C
5890. 5891. Dismenoree 5892. 5893. hemoragii neregulate survenite
4 D intre 2
menstre succesive
5894. 5895. Metroragie 5896. 5897. hemoragii menstruale
5 E prelungite
5898. II.
5899. 5900. Colposcopia 5901. 5902. autoexaminarea sanului ramas
1 A pentru depistarea unei eventuale
tumori;
5903. 5904. Histerectomie 5905. 5906. examenul endoscopic al
2 B colului uterin
5907. 5908. Mastectomie 5909. 5910. masurarea cavitatii uterine;
3 C
5911. 5912. Histerosalpingograf 5913. 5914. schimbarea tamponului
4 ie D perineal de 2
ori pe zi;
5915. 5916. Histerometria 5917. 5918. examenul radiologic al
5 E corpului,
istmului si trompelor uterine
5919.
5920.
5921.
5922.
5923. III.
5924. 5925. Sarcina extrauterina 5926. 5927. sange rosu deschis
1 A
5928. 5929. Cancer uterin 5930. 5931. sange negricios
2 B
5932. 5933. Fibrom uterin 5934. 5935. sange spalacit
3 C
5936. 5937. Cancer mamar 5938. 5939. leucoree galben verzuie
4 D
5940. 5941. Infectie gonoocica 5942. 5943. secretie memelonara
5 E sanghinolenta
5944.
5945.
5946. TESTUL C.
5947.
5948. Incercuiti raspunsul corect:
5949.
5950. 1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.
5951.
2. Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii uterine;
b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.
5952.
3. Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
5953. a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c) palparea.
5954.
4. Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5955.
5956. 5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?
5957. a) retractia pielii sau a mamelonului;
5958. b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;
5959. c) aparitia unei secretii lactate.
5960.
5961. 6. Leucoreea reprezinta:
5962. a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
5963. b) scurgere usor rosiatica premestrual;
5964. c) pierdere abundenta de sange menstrual.
5965.
5966. 7. Tulburarile de flux menstrual sunt:
5967. a) dismenoreea;
5968. b) hipermenoreea;
5969. c) hipomenoreea.
5970.
5971. 8. Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:
5972. a) leucoree, febra,tulburari urinare;
5973. b) dureri in hipogastru;
5974. c) ambele.
5975.
5976. 9. In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:
5977. a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
5978. b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
5979. c) nu se face pregatire.
5980.
5981. 10. Repausul la pat este obligatoriu in:
5982. a) chistul ovarian;
5983. b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
5984. c) prolaps genital gradul I.
5985.
5986. 11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:
5987. a) hormonal, bacteriologic;
5988. b) parazitologic;
5989. c) hematologic.
5990.
5991. 12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
5992. a) sa respecte controalele medicale periodice;
5993. b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;
5994. c) sa pastreze masurile igienice.
5995.
5996. 13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile
ginecologice sunt:
5997. a) disurie, polakiurie;
5998. b) poliurie;
5999. c) anurie.
6000.
6001. 14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:
6002. a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
6003. b) cauterizare;
6004. c) ambele.
6005.
6006. 15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se
realizeaza astfel:
6007. a) alimentatie bogata in celuloza;
6008. b) mobilizare precoce;
6009. c) introducerea tubului de gaze.
6010.
6011. 16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi
in primele zile:
6012. a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;
6013. b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;
6014. c) fara restrictii in toate situatiile;
6015. d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.
6016.
6017. 17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie
consta in :
6018. a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;
6019. b) asigurarea unui aport suficient de lichide;
6020. c) masurarea TA, pulsului.
6021.
6022. 18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
6023. a) pierderea imaginii de sine;
6024. b) tulburari de gandire;
6025. c) alterarea dinamicii familiale.
6026.
6027. 19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:
6028. a) tumori in stadiile incipiente;
6029. b) aparitia unei secretii mamelonare;
6030. c) modificari ale conturului sanului.
6031.
6032. 20. Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:
6033. a) dismenoree;
6034. b)amenoree;
6035. c)menarha
6036.
6037.
6038. BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING
IN GINECOLOGIE
6039.
6040. TESTUL A ADEVARAT/FALS
6041. N 6042. 6043. BIBLIOGRAFIE 6044. NR.
R. RASPU DE
INTR NS PAGINA
EBAR
II
6045. 1 6046. 6047. 1150 teste nursing-cap. 2.62 6048. 103
A
A
A
. F
A
F
A
F
F
6081. TESTUL B ASOCIERI
6082. I 6083. 6084. 6085.
6086. 1 6087. 6088. Ghid de nursing 6089. 141

C
6090. 2 6091. 6092. ″ 6093. ″
E
6094. 3 6095. 6096. ″ 6097. ″
B
6098. 4 6099. 6100. ″ 6101. ″
A
6102. 5 6103. 6104. ″ 6105. ″
D
6106. I 6107. 6108. ″ 6109. ″
I
6110. 1 6111. 6112. Ghid de nursing 6113. 307-
B 317
6114. 2 6115. 6116. Manual de ingrijiri 6117. 147-
D 148
6118. 3 6119. 6120. ″ 6121. ″
A
6122. 4 6123. 6124. ″ 6125. ″
E
6126. 5 6127. 6128. ″ 6129. ″
C
6130. I 6131. 6132. ″ 6133. ″
II
6134. 1 6135. 6136. 1150 de teste nursing 6137. 101
B
6138. 2 6139. 6140. Ghid de nursing 6141. 141-
C 314
6142. 3 6143. 6144. ″ 6145. ″
A
6146. 4 6147. 6148. ″ 6149. ″
E
6150. 5 6151. 6152. ″ 6153. ″
D
6154.
6155.
6156.
6157.
6158.
6159.
6160.
6161.
6162.
6163.
6164.
6165.
6166. TESTUL C RASPUNS MULTIPLU
6167. 1 6168. 6169. 1150 teste de nursing-cap.2.62 6170. 100
A
6171. 2 6172. 6173. ″ 6174.
B
6175. 3 6176. 6177. ″ 6178. ″
B
6179. 4 6180. 6181. ″ 6182. ″
B
6183. 5 6184. 6185. ″ 6186. ″
A,B
6187. 6 6188. 6189. ″ 6190. ″
A
6191. 7 6192. 6193. ″ 6194. ″
B,C
6195. 8 6196. 6197. ″ 6198. ″
C
6199. 9 6200. 6201. ″ 6202. ″
B
6203. 1 6204. 6205. ″ 6206. ″
0 B
6207. 1 6208. 6209. ″ 6210. ″
1 A,B
6211. 1 6212. 6213. ″ 6214. ″
2 A,B
6215. 1 6216. 6217. ″ 6218. ″
3 A
6219. 1 6220. 6221. ″ 6222. ″
4 C
6223. 1 6224. 6225. ″ 6226. ″
5 B,C
6227. 1 6228. 6229. ″ 6230. ″
6 B,D
6231. 1 6232. 6233. ″ 6234. ″
7 A,B
6235. 1 6236. 6237. ″ 6238. ″
8 A,C
6239. 1 6240. 6241. ″ 6242. ″
9 B,C
6243. 2 6244. 6245. Ghid de nursing 6246. 141
0 A
6247.
6248.
6249.
6250.
6251.
6252.
6253.
6254.
6255. MODULUL 47. PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
6256.
6257. A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE
SAU FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE
AFIRMATII:
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.
2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool 70
grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat( umanizat).
6258.
6259. B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE :
6260. I.
6261. 1. icter fiziologic al n.născutului 6262. a. glande mamare tumefiate
6263. 2. criza genitală 6264. b. urina , scaun normal colorate
6265. 3. involuţia cordonului ombilical 6266. c. scaun verzui eliminat după naştere
6267. 4.febra tranzitorie a n. născutului 6268. d. mumificarea treptată a bontului
ligaturat
6269. 5. meconiu 6270. e. ascensiune termică de 1-3 zile,
moderată
6271.
6272. II.
6273. 1. bont ombilical 6274. a. perişori fini pe regiunea dorsală şi
umeri la nou-născut
6275. 2. lanugo 6276. b. nitrat de Ag 1%
6277. 3. vernix caseosa 6278. c. alcool 70 grade
6279. 4.scădere fiziologică în greutate 6280. d. substanţă grasă pe tegumente
6281. 5. profilaxia oftalmiei gonococice 6282. e. după eliminarea meconiului
6283.
6284.
6285. C. INDICAŢI RĂSPUNSUL CORECT:
1. Perioada de nou-născut este cuprinsă între :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2.
3. Prin scorul Apgar nu se urmăresc:
a) reflexele arhaice;
b) frecvenţa cardiacă;
c) mişcările respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la naştere;
f) tonicitatea musculară.
4.
5. Alimentaţia la sân a nou-născutului este corect să fie instituită:
a) după 24 ore;
b) în primele 4 ore;
c) în primele 6-12 ore.
6.
7. În asfixia albastră a nou-născutului se acordă următoarele îngrijiri , cu excepţia:
a) Se efectuează respiraţie artificială;
b) Se dezobstruează căile respiratorii superioare;
c) S e aşează nou-născutul în poziţie declivă;
d) Se efectuează intubaţie artificială.
e) Se administrează oxigen.
8.
9. Principalul icter al nou-născutului este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
10.
11. Imediat după supt, sugarul trebuie:
a) aşezat în decubit ventral;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi tapotat uşor pe spate pentru favorizarea
eructaţiei;
c) aşezat în decubit lateral.
12.
13. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:
a) starea febrilă a sugarului;
b) curba ponderală descrescătoare;
c) hipogalactia reală a mamei.
14.
15. Prima baie a nou-nascutului se face:
a) imediat după naştere;
b) la 2-3 zile după căderea bontului ombilical;
c) la 30 zile de la naştere.
16.
17. Alimentaţia artificială constă în :
a) alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.
18.
19. Dezavantajele alimentaţiei artificiale sunt :
a) intoleranţa la lapte;
b) supraalimentaţia;
c) posibilitatea apariţiei infecţiilor digestive.
20.
21. Recoltarea scaunului pentru coprocultură la copil se efectuează astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec sau în oliţă;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusă prin anus şi rect;
c) se administrează purgativ salin şi se recoltează scaunul într-un recipient curat şi uscat.
22.
23. Indicaţiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plânsul, agitaţia la puţin timp după supt;
c) curba ponderală staţionară sau în scădere;
24.
25. Meconiul este:
a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare verde.
26.
27. Primo-profilaxia TBCse face în maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
28.
29. Prima vaccinare BCG se face în maternitate:
a) la toţi nou-născuţii , fără excepţie;
b) după aprecierile medicului;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile.
30.
31. La un sugar de 7 luni în convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acordă următoarele
îngrijiri:
a) hidratare pe cale orală;
b) administrare de Diazepam 0,10 – ½ fiolă;
c) anunţarea medicului;
d) administrare de supozitor antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o tabletă per os.
32.
33. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I şi II.
34.
35. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:
a) în prima zi după naştere;
b) la nou-născuţii agitaţi ;
c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.
36.
37. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi :
a) cu biberonul;
b) la sân;
c) cu linguriţa;
d) prin gavaj.
38.
39. Carenţa de vitamina D la sugar şi copilul mic se numeşte:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagră.
40.
41. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:
a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) în plica axilară;
c) în cavitatea bucală , cu termometru special.
42.
43. Un copil cu deshidratare acută prezintă:
a) tegumente şi mucoase umede;
b) persistenţa pliului cutanat;
c) deprimarea fontanelei;
d) cianoza peri-oro-nazală.
44.
45. Î n boala diareică acută sugarul prezintă:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide şi/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
46.
47. Temperatura copilului măsurată în rect este:
a) egală cu cea măsurată în axilă;
b) mai mică decât cea măsurată în axilă;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
48.
49. Eritemul feiser al sugarului se previne prin:
a) aplicarea de unguente protectoare;
b) toaleta locală de apă şi săpun;
c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi
schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.
50.
51. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează :
a) la vârsta de 6 luni;
b) la nou- născut în maternitate;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.
52.
53. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:
a) introducerea de noi alimente ,în afară de lapte , la vâsta de 3-4 luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;
c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.
54.
55. Regimul de viaţă al femeii care alăptează constă în:
a) regim alimentar echilibrat, bogat în lichide şi vitamine;
b) somn corespunzător din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
c) plimbări zilnice în aer liber;
d) nu prezintă importanţă pentru sugar.
56.
57. Principiile diversificării alimentaţiei la copil sunt următoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranţei digestive a sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a două alimente noi o dată;
e) primul aliment este obligatoriu făinosul în late.
58.
59. La nou- născut şi sugarul în primele luni de viaţă pulsul se poate măsura:
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
60.
61. Cauzele diareei acute la sugar pot fi următoarele:
a) infecţii acute digestive, respiratorii;
b) supraalimentaţia;
c) alimentaţia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe cale orală.
62.
63. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele , cu excepţia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofică de pilor;
c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală;
d) ingerarea unor medicamente.
64.
65. Cea mai frecventă formă de anemie înâlnită la sugar este:
a) anemie posthemoragică;
b) anemie feriprivă prin carenţă de fier exogenă;
c) anemie hemolitică.
66.
67. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesieră;
b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid.
68.
69. Prin vernix caseosa înţelegem:
a) prezenţa unor peri fini;
b) prezenţa unor puncte albicioase ;
c) strat grăsos.
70.
71. Icterul fiziologic se caracterizează prin :
a) urini hipercrome;
b) tegument galben deschis;
c) scaune decolorate.
72.
73. Supa de legume poate fi primită de sugar când e sănătos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
74.
75. În icterul fiziologic :
a) se administrează obligatoriu hepatoprotectoare;
b) se administrează obligatoriu gamaglobulină;
c) nu necesită tratament special.
76.
77. Criza genitală a nou-născutului necesită :
a) administrare de hormoni;
b) curăţarea secreţiilor;
c) oprirea alimentaţiei la sân.
78.
79. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
80.
81. O contraindicaţie a supei de morcov este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
82.
83. Curăţirea unui biberon folosit se începe cu:
a) spălarea cu detergent;
b) clătirea cu apă rece;
c) fierberea.
84.
85. Pansamentul bontului ombilical îl efectuăm:
a) la 2 zile;
b) ori de câte ori este nevoie;
c) după cicatrizarea plăgii.
86.
87. Copilul prezintă enurezis când nu-si controlează sfincterul vezical:
a) înainte de 18 luni;
b) după 2 ani;
c) după 4 ani.
88.
89. La ce vârstă este mai frecvent debutul rahitismului carenţial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
90.
91. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenţial comun se începe :
a) la vârsta de 2 luni ;
b) în primele zile după naştere;
c) la vârsta de 1 an.
92.
93. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;
a) paracetamol, ampicilină;
b) tetraciclină;
c) penicilină.
94. Poziţia care trebuie asigurată copilului în convulsii este;
a) şezăndă;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
95.
96. Îngrijirile plăgii ombilicale care prezintă granulom se realizează prin:
a) badijonări cu tinctură de iod;
b) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată;
c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag 5%;
d) se introduce pulbere cu sulfamidă în plagă.
97.
98. În caz de gangrenă umedă a plăgii ombilicale se indică:
a) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată;
b) atingerea bontului cu o compresă înmuiată în tinctură de iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
99.
100.
102. MODUL:Puericultură , Pediatrie şi nursing specific
103.
104. 105. R 106. Bibliografie 107.
Nr. ăspuns Nr.
înt pagin
re ă
ba
re
109. 110. A 111. 1150 teste nursing – L.Titircă, 112.
1 2008 125
113. 114. F 115. 1150 teste nursing – L.Titircă, 116.
2 2008 125
117. 118. F 119. 1150 teste nursing – L.Titircă, 120.
3 2008 125
4 2008 125
5 2008 125
129. 130. F 131. Puericultură şi pediatrie-Manual 132.
6 pentru şcolile sanitare postliceale,Dr. 25
Elena Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu,
Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
133. 134. A 135. Puericultură şi pediatrie-Manual 136.
Popescu, 1997
Popescu, 1997
141. 142. A 143. Puericultură şi pediatrie-Manual 144.
Popescu, 1997
Popescu, 1997
149. B. ASOCIERE
150. 151. R 152. Bibliografie 153. N
Nr. ăspuns r.
înt pagină
re
ba
re
154. 1- b 155. Puericultură şi pediatrie-Manual 156. 2
I pentru şcolile sanitare postliceale,Dr. 1
Popescu, 1997
157. 2- a 158. Puericultură şi pediatrie-Manual 159. 2
pentru şcolile sanitare postliceale,Dr. 1
Popescu, 1997
160. 3- d 161. Puericultură şi pediatrie-Manual 162. 2
Popescu, 1997
163. 4- e 164. Puericultură şi pediatrie-Manual 165. 2
Popescu, 1997
166. 5- c 167. Puericultură şi pediatrie-Manual 168. 2
Popescu, 1997
169. 1- c 170. Puericultură şi pediatrie-Manual 171. 2
II pentru şcolile sanitare postliceale,Dr. 1
Popescu, 1997
172. 2- a 173. Puericultură şi pediatrie-Manual 174. 2
Popescu, 1997
175. 3- d 176. Puericultură şi pediatrie-Manual 177. 1
Popescu, 1997
178. 4- e 179. Puericultură şi pediatrie-Manual 180. 2
Popescu, 1997
181. 5- b 182. Puericultură şi pediatrie-Manual 183. 2
Popescu, 1997
184.
186. 187. 188. 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 189. 1
1 c 13
2 a,e 14
3 c 14
4 d 14
5 b 15
6 b 15
7 b,c 15
8 b 15
9 a 16
10 a,c 16
226. 227. 228. Proceduri de nursing 229. 2
11 b 08
12 b,c 16
13 b 17
14 a 17
15 c 17
16 b,c,d 17
17 b 19
18 c 19
19 d 19
20 b 20
21 a 20
22 b,c 20
23 b,c 21
24 c 21
25 c 21
26 b 21
27 a 21
28 a,b,c 22
29 a,b,c 22
30 c 22
31 a,b,d 23
32 c 23
33 b 24
34 a 24
322. 323. 324. Teste pentru pregătirea asistenţilor 325. 1
35 c medicali, Liliana Rogozea , 1997 43
36 a, b, c medicali, Liliana Rogozea , 1997 44
330. 331. 332. Puericultură şi pediatrie-Manual 333. 7
37 b pentru şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena 2
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
38 c medicali, Liliana Rogozea , 1997 44
39 b medicali, Liliana Rogozea , 1997 44
40 a medicali, Liliana Rogozea , 1997 44
1997
349.
1997
1997
44 c pentru şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena 07
1997
1997
1997
1997
1997
49 b,c 20
383. 384. 385. Tehnici speciale de îngrijire a 386. 1
50 a,b,c bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Baltă, 1988 37
387.
388.
389.
390.
391.
392.
393.
394.
395.
396.
397.
398.
399.
400.
401.
402.
403.
404.
405. MODULUL 48: NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE

406.
407. TESTUL A
408. Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false.Notaţi-le cu A
sau F:
409.
410. 1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
411. 2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
412. 3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
413. 4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
414. 5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
415. 6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
416. 7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
417. 8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
418. 9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
419. 10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii
,in perioada postoperatorie.
420. 11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
421. 12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
422.
423. TESTUL B
424. Asociaţi noţiunile din cele două coloane:
425.
426. 1.
427.
428. 429. Pneumoencefalografie 430. 431. LCR
1 A
432. 433. EEG 434. 435. Anosmie
2 B
436. 437. Puncţie rahidiană 438. 439. Afazie
3 C
440. 441. Articularea cuvintelor 442. 443. Aer
4 D
444. 445. Lipsa mirosului 446. 447. Activitate bioelectrică a
5 E creierului
448.
449. 2.
450. 451. Epilepsie 452. 453. Hemiplegie

1 A
454. 455. Comă 456. 457. Tulburare vizuala
2 B
458. 459. Mers cosind 460. 461. Vărsături spontane
3 C
462. 463. Diplopie 464. 465. Convulsii tonico-clonice
4 D
466. 467. Hipertensiune 468. 469. Scala Glasgow
5 intracraniană E
470.
471. 3.
472.
473. 474. Paraplegie 475. 476. Aură
1 A
477. 478. Obnubilare 479. 480. Câmp vizual
2 B
481. 482. Epilepsie 483. 484. Timp,spaţiu
3 C
485. 486. Cecitate 487. 488. Membre inferioare .
4 D
489. 490. Scotom 491. 492. Pierderea vederii
5 E
493. TESTUL C
494. Încercuiţi răspunsul/răspunsurile corecte:
495.
496. 1.Pneumoencefalografia reprezintă:
497. a)examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene,folosind ca substanţă de contrast
aerul;
498. b) examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de
contrast iodul;
499. c)examen radiologic ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.
500.
501. 2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti urmatoarele
materiale:
502. a)electroencefalograful;
503. b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii dezinfectante;
504. c)nu sunt necesare materiale.
505.
506. 3.EEG reprezintă:
507. a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;
508. b)înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;
509. c)examen radiologic al conţinutului cranian.
510.
511. 4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesită următoarele pregătiri:
512. a)trei zile regim alimentar hiposodat;
513. b)spălarea părului;
514. c)intreruperea medicaţiei sedative sau excitante.
515.
516. 5.Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului si
ortostaţiunii:
517. a)tremurăturile,convulsiile;
518. b)ataxia statică şi locomotorie;
519. c)monoplegia.
520.
521. 6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:
522. a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
523. b)paresteziile;
524. c)ambele.
525.
526. 7.În leziunile nervului I cranian,pacientul prezintă ca problemă de dependenţă:
527. a) anosmie,hiposmie;
528. b)lipsa vederii;
529. c)midriază.
530.
531. 8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:
532. a)au totdeauna conţinut alimentar;
533. b)sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;
534. c)sunt precedate de greţuri.
535.
536. 9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt:
537. a)diminuarea mobilităţii;
538. b)eliminări necontrolate de urină;
539. c)euforie;
540. d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
541.
542. 10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie pot fi:
543. a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
544. b)alimentaţia bogată în glucide;
545. c)nerespectarea tratamentului.
546.
547. 11.Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele
,in afară de:
548. a)se descleştează dinţii,se pune un rulou între dinţi;
549. b)se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;
550. c)se aşează apăratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.
551.
552. 12.Problemele pacientului în timpul crizei epileptice pot fi :
553. a)oprirea respiraţiei;
554. b)riscul de traumatizare;
555. c)depresia.
556.
557. 13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
558. a)stare comatoasă profundă;
559. b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
560. c)pareze,paralizii.
561.
562. 14.În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
craniană,se va proceda astfel:
563. a)aplicarea unui pansament compresiv;
564. b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;
565. c)nu se efectueaza tamponare.
566.
567. 15.În acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac
următoarele manevre,în afară de:
568. a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;
569. b)observarea stării de conştienţă;
570. c)examinarea plăgilor craniene;
571. d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
572.
573. 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă ca manifestări de dependenţă
specifice:
574. a)hipotensiune arterială;
575. b)ameţeli,vărsături,urmate de stare comatoasă;
576. c)hipotermie;
577. d)hemiplegie.
578.
579. 17.Recuperarea deficitului motor în cazul AVC se începe astfel:
580. a)imediat după producerea accidentului;
581. b)cu miscări pasive;
582. c)la 1-2 luni de la debut.
583.
584. 18.Pregătirea locală în vederea intervenţiilor chirurgicale craniene constă în:
585. a)spălarea părului ;
586. b)raderea părului pe toata suprafaţa craniana;
587. c)raderea părului numai în zona în care se va face operatia.
588.
589. 19.Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este :
590. a)decubit dorsal;
591. b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
592. c)Trendelenburg.
593.
594. 20.În stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seamă
în primul rậnd de:
595. a)preferinţele pacientului;
596. b)prezenţa reflexului de deglutiţie;
597. c)starea de conştienţă a pacientului.
598.
599. 21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului următoarele intervenţii
autonome:
600. a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita mişcările în pat;
601. b)limitează consumul de lichide;
602. c)instalează perfuzie cu soluţie de Manitol,Glucoză.
603.
604. 22.Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei in plăci sunt:
605. a)pierderea controlului sfincterelor;
606. b)hipertermie;
607. c)alterarea tranzitului intestinal.
608.
609. 23.Pentru stabilirea gradului de comă se utilizează scala Glasgow,care constă în:
610. a)examinarea reacţiei oculare la diverşi stimuli;
611. b)examinarea controlului eliminărilor;
612. c)examinarea răspunsului verbal,motor la un stimul.
613.
614.
615. 24.Îngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos constă în:
616. a)instilarea soluţiilor de antibiotice;
617. b)acoperirea ochiului cu o compresă îmbibata în ser fiziologic;
618. c)instilarea „lacrimilor artificiale”.
619.
620. 25.Aşezaţi in ordine primele îngrijiri ce se acordă pacientului comatos:
621. a)recoltarea produselor pentru examene de laborator;
622. b)curăţarea cavităţii bucale;
623. c)introducerea pipei Gueddel;
624. d)măsurarea TA,pulsului;
625. e)instalarea unei perfuzii.
626.
627. 26.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia :
628. a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
629. b)şezậnd,susţinut de două persoane;
630. c)decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.
631.
632. 27.Starea de comă se defineşte astfel:
633. a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
634. b)pierderea parţială sau totală a conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;
635. c)pierderea parţială sau totală a
conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu conservarea celor mai importante
funcţii vegetative.
636.
637. 28.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifestă prin:
638. a)ambliopie,amauroză;
639. b)îngustarea cậmpului vizual;
640. c)ambele.
641.
642. 29.Pacientul care prezintă paralizia nervului facial are ca manifestări de
dependenţă:
643. a)asimetrie facială;
644. b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
645. c)afazie.
646.
647. 30.Obiectivele imediate ale îngrijirii pacientului cu HTIC constau în :
648. a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in limite fiziologice;
649. b)prevenirea complicaţiilor;
650. c)reducerea presiunii HTIC.
651.
652. 31.Convulsia reprezintă:
653. a)pierderea conştienţei;
654. b)mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare;
655. c)contracţii musculare urmate de relaxare.
656.
657. 32.Pareza reprezintă:
658. a)contractură musculară;
659. b)diminuarea forţei musculare;
660. c)rigiditate vasculară.
661.
662. 33.Hemiplegia reprezintă:
663. a)absenţa forţei musculare;
664. b)paralizie generalizată;
665. c)paralizia unei jumătăţi de corp.
666.
667. 34.Paraplegia reprezintă:
668. a)paralizia unui singur membru;
669. b)paralizia părţii inferioare a corpului;
670. c)paralizia celor patru membre.
671.
672. 35.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:
673. a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
674. b)tulburări de echilibru;
675. c)paralizie masticatorie.
676.
677. 36.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:
678. a)febră;
679. b)antecedente heredocolaterale;
680. c)traumatisme craniene.
681.
682. 37.Tremurătura degetelor mậinii la un parkinsonian seamănă cu:
683. a)mişcarea de pendulare;
684. b)mişcarea de numărare a banilor;
685. c)mişcarea de întors ceasul.
686.
687. 38.Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită:
688. a)mişcarea de pedalare;
689. b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale;
690. c)mişcarea de balansare.
691.
692. 39.Narcolepsia reprezintă:
693. a)nevoia bruscă de somn;
694. b)somn superficial cu treziri dese;
695. c)somn cu durată peste limitele normale.
696.
697. 40.Pacientul cu parkinson prezintă:
698. a)tremurătură;
699. b)rigiditate;
700. c)mers încet cu paşi mici.
701.
702. 41.Accesul epileptic major are ca manifestări:
703. a)relaxare sfincteriană;
704. b)incontinenţă de fecale;
705. c)muşcarea limbii.
706.
707. 42.În timpul crizei grand-mall pacientul prezintă :
708. a)pierderea conştienţei;
709. b)risc de accidente;
710. c)alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale.
711.
712. 43.În AVC semnele de debut sunt:
713. a)vertij;
714. b)cefalee occipitală;
715. c)valori tensionale crescute.
716.
717. 44.La pacienţii cu AVC nu efectuăm:
718. a)trecerea rapidă în ortostatism;
719. b)mişcări bruşte necontrolate ale capului;
720. c)transport pe distanţe mari.
721.
722. 45.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:
723. a)părul lung îl vom lega pe creştet;
724. b)îndepărtăm obiectele radioopace;
725. c)dezbrăcăm regiunea de examinat.
726.
727. 46.Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei
lombare:
728. a)steril;
729. b)nesteril;
730. c)îl depune în sacul colector.
731.
732. 47.După efectuarea puncţiei occipitale:
733. a)se asigură 8h repaus total pacientului;
734. b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;
735. c)se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.
736.
737. 48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic următoarele profesiuni,cu excepţia:
738. a)conducător auto;
739. b)macaragiu;
740. c)conducător metrou;
741. e)economist.
742.
743. 49.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
744. a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
745. b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
746. c)începerea precoce a intervenţiilor de reeducare;
747. d)efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte.
748.
749. 50.Capacitatea de autoservire generală constă în:
750. a)igienă personală;
751. b)activităţi manuale diverse;
752. c)îmbrăcat-dezbrăcat.
753.
754. 51.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:
755. a)menţinerea corectă a membrelor paralizate;
756. b)menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
757. c)evitarea mişcării.
758.
759. 52.Pacientul cu deficit motor parţial se imbracă:
760. a)începậnd cu membrul sănătos;
761. b)începậnd cu membrul plegic;
762. c)nu contează.
763.
764. 53.Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
765. a)tonic,clonic,automatism,comă;
766. b)aură,clonic,tonic,somn;
767. c)clonic,tonic,somn,automatism;
768. d)aură,tonic,clonic,somn.
769.
770. 54.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cật mai repede posibil după un AVC
(pareză)cea mai importantă acţiune este :
771. a)poziţionarea corectă a membrului respectiv;
772. b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv;
773. c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore;
774. d)aplicarea de atele la membrele afectate.
775.
776. 55.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin :
777. a)stare comatoasă;
778. b)pareze şi paralizii;
779. c)obnubilare.
780.
781. 56.Coma este reprezentată de următoarele semne:
782. a)tulburări circulatorii şi respiratorii;
783. b)pierderea conştienţei cu păstrarea respiraţiei şi circulaţiei;
784. c)pierderea imaginii de sine.
785.
786. 57.Paraplegia se defineşte ca pierdere totală a forţei motorii :
787. a)a jumătăţii drepte a corpului;
788. b)a membrelor inferioare;
789. c)a unui singur membru.
790.
791. 58.Obiectivele îngrijirii pacientului care comunică deficitar la nivel senzorial şi
motor sunt:
792. a)echilibrarea psihică a bolnavului;
793. b)orientarea lui în timp si spaţiu;
794. c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial.
795.
796. 59.Afazia este tulburarea:
797. a)de sensibilitate a pielii;
798. b)scăderea volumului muscular;
799. c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
800.
801. 60.Puncţia lombară se execută de către:
802. a)asistenta medicală de salon;
803. b)asistenta medicală de laborator;
804. c)medic.
805.
806.
807.
808.
809.
810. BAREM DE CORECTARE MODULUL NEFROLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
811.
812. TESTUL I – ADEVARAT/FALS
813. N 814. 815. BIBLIOGRAFIE 816.
R.ÎNTRE RĂSP NUMĂ
BARE UN R
S PA
GIN
Ă
1. 817. 818.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 821.
F asistentii medicali 310
819.Sub redactia Lucreţia Titirică
820. Editura Viata Medicală
Românească,2003
2. 822. 823. Idem 824.
F 319
3. 825. 826. Idem 827.
A 319-320
4. 828. 829. Idem 830.
A 320
5. 831. 832. Idem 833.
A 316
6. 834. 835. Idem 836.
A 315
7. 837. 838.Chirugie 842.
A 839.Editura medicala 106
840.Silivian Daşchievici
841. Mihai Mihăilscu
8. 843. 844.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 847.
A asistentii medicali 320
Românească,2003
9. 848. 849. Idem 850.
A 302
10. 851. 852. Idem 853.
A 325
11. 854. 855.Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 858.
F 856.Sub redactia Lucreţia Titirică 62
Românească,2002
12. 859. 860. Idem 861.
F 62
862.
863.
864. TESTUL II – ASOCIERI
865. NR 866. 867. BIBLIOGRAFIE 868.
.ÎNTREBA RĂSP NR.PA
RE U GIN
NS Ă
869. 1.
870. 1 871. 872.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 875.
1-D asistentii medicali 302
Românească,2003
876. 2 877. 878. Idem 879.
2-E 305
880. 3 881. 882. Idem 883.
3-A 306
884. 4 885. 886.Ghid de nursing 889.
4-C 887.Sub redactia Lucreţia Titirică 319
Românească,2001
890. 5 891. 892. Idem 893.
5-B 318
894. 2.
1-D asistentii medicali 316
Românească,2003
901. 2 902. 903. Idem 904.
2-E 328
905. 3 906. 907. Idem 908.
3-A 308
909. 4 910. 911. Idem 912.
4-B 313
913. 5 914. 915. Idem 916.
5-C 313
917. 3.
918. 1 919. 920.Ghid de nursing 923.
1-D 921.Sub redactia Lucreţia Titirică 319
Românească,2001
924. 2 925. 926. Idem 927.
2-C 320
3-A asistentii medicali 316
Românească,2003
934. 4 935. 936. Idem 937.
4-E 318
938. 5 939. 940. Idem 941.
5-B 311
942.
943.
944.
945.
946. TEST III - GRILA
947. NR 948. 949. BIBLIOGRAFIE 951.
.ÎNTREBA RĂSPUN NUMĂ
RE S 950. (nume,autor,editura,an apariţie) R
PAG
INĂ
1. 952. 953. 1150 de teste nursing-Elena 954.

A Dororbantu,Valeria Ghidu,Maria 104
Zamfir,editura Viata Medicala
Romậnească-2003
2. 955. 956. Idem 957.

B 104
3. 958. 959. Idem 960.

A 104
4. 961. 962. Idem 963.

BC 104
5. 964. 965. Idem 966.

B 104
6. 967. 968. Idem 969.

B 104
7. 970. 971. Idem 972.

A 105
8. 973. 974. Idem 975.

B 105
9. 976. 977. Idem 978.

AD 105
10. 979. 980. Idem 981.
AC 105
11. 982. 983. Idem 984.

A 105
12. 985. 986. Idem 987.

AB 105
13. 988. 989. Idem 990.

B 105
14. 991. 992. Idem 993.

C 105
15. 994. 995. Idem 996.

A 106
16. 997. 998. Idem 999.

BD 106
17. 1000. 1001. Idem 1002.

B 106
18. 1003. 1004. Idem 1005.

BC 106
19. 1006. 1007. Idem 1008.

B 106
20. 1009. 1010. Idem 1011.

B 106
21. 1012. 1013. Idem 1014.

AB 106
22. 1015. 1016. Idem 1017.

A 106
23. 1018. 1019. Idem 1020.

AC 107
24. 1021. 1022. Idem 1023.

BC 107
25. 1024. 1025. Idem 1026.

B C D AE 107
26. 1027. 1028. Idem 1029.

C 107
27. 1030. 1031. Idem 1032.

C 107
28. 1033. 1034. Idem 1035.
C 107
29. 1036. 1037. Idem 1038.

AB 107
30. 1039. 1040. Idem 1041.

ABC 107
31. 1042. 1043. Teste de evaluare continuă în 1044.

C nursing-Coordonator colectie:Dr.Mioara 99
Mincu
32. 1045. 1046. Idem 1047.

B 99
33. 1048. 1049. Idem 1050.

C 99
34. 1051. 1052. Idem 1053.

B 100
35. 1054. 1055. Idem 1056.

B 101
36. 1057. 1058. Idem 1059.

ABC 101
37. 1060. 1061. Idem 1062.

BC 101
38. 1063. 1064. Idem 1065.

AB 101
39. 1066. 1067. Idem 1068.

A 102
40. 1069. 1070. Idem 1071.

ABC 102
41. 1072. 1073. Idem 1074.

ABC 103
42. 1075. 1076. Idem 1077.

ABC 103
43. 1078. 1079. Idem 1080.

ABC 104
44. 1081. 1082. Idem 1083.

ABC 104
45. 1084. 1085. Idem 1086.
ABC 105
46. 1087. 1088. Idem 1089.

A 106
47. 1090. 1091. Idem 1092.

B 106
48. 1093. 1094. Idem 1095.

D 108
49. 1096. 1097. Idem 1098.

ABCD 108
50. 1099. 1100. Idem 1101.

ABC 108
51. 1102. 1103. Idem 1104.

A 108
52. 1105. 1106. Idem 1107.

B 108
53. 1108. 1109. Idem 1110.

B 109
54. 1111. 1112. Idem 1113.

B 110
55. 1114. 1115. Ghid de Nursing-sub redacţia 1116.

B Lucreţia Titircă,editura Viaţa Medicală 215
Romậnească-1996
56. 1117. 1118. Idem 1119.

B 215
57. 1120. 1121. Idem 1122.

B 215
58. 1123. 1124. Idem 1125.

AC 215
59. 1126. 1127. Idem 1128.

C 216
60. 1129. 1130. Teste de evaluare continuă în 1131.

C nursing-Coordonator colectie:Dr.Mioara 106
Mincu
1132. NR 1133. 1134. BIBLIOGRAFIE 1136.

.ÎNTREBA RĂSPUN NUMĂ
RE S 1135. (nume,autor,editura,an apariţie) R
PAG
INĂ
61. 1137. 1138. 1150 de teste nursing-Elena 1139.

A Dororbantu,Valeria Ghidu,Maria 104
Zamfir,editura Viata Medicala
Romậnească-2003
62. 1140. 1141. Idem 1142.

B 104
1143.
1144.
1145. MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE
1146.
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza
la excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica
de locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa,
expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza
deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii
exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica,
progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent:
pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
1148.
1149.
1150.
1151.
1152.
1153.
1154.
1155.
1157. 1.
1158. A 1159. B
1160. 1.Comunicarea eficienta 1161. a.tratarea cu seriozitate a
gandurilor, sentimentelor si experientelor
pacientului
1162. 2. Respectul 1163. b. sursa principala de informatie
1164. 3. Dialogul cu bolnavul 1165. c.ticuri
1166. 4. Gesturi scurte, 1167. d.transmitere de mesaje simple,
repetate involuntar fara clare, precise din punct de vedere al
necesitate obiectiva continutului, al timpului si spatiului
alocat
1168. 5.Mimica k. e. tip de comunicare nonverbala folosind drept
suport expresia faciala si modificarile acesteia
1169.
1170. 2.
1171. A 1172. B
1173. 1.Hipoestezia 1174. a.perceperea eronata a gustului si
mirosului
1175. 2. Iluziile gustative si 1176. b.cresterea exagerata a atentiei
olfactive intalnita frecvent in psihopatologie
1177. 3. Hiperprosexia 1178. c.scaderea sensibilitatii la diferite
excitatii
1179. 4. Amnezie 1180. d.pierderea totala a memoriei
1181. 5.Gandirea l. e.functia cea mai complexa a creierului
1182.
1183. 3.
1184. A 1185. B
1186. 1.Fuga de idei 1187. a.teama de spatii deschise sau
locuri publice
1188. 2.Agorafobie 1189. b.frica de obiecte ascutite
1190. 3.Oxifobia 1191. c.bolnavul nu poate exprima de la
inceput pana la sfarsit o anumita idee si
trece de la o idee la alta fara legatura intre
ele
1192. 4.Euforia 1193. d.scaderea pana la lipsa totala a
poftei de mancare
1194. 5.Anorexie m. e.stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1195.
1196. 4.
1197. A 1198. B
1199. 1.Instinct de aparare 1200. a.activitate psihica orientata spre
atingerea unor scopuri propuse constient
prin activitati nervoase superioare
1201. 2.Vointa 1202. b.impulsivitate
1203. 3.Lipsa de stapanire a 1204. c.instinct individual care asigura
comportamentului prin scaderea supravietuirea acestuia
controlului voluntar
1205. 4.Insomnia 1206. d.transsexualitate
1207. 5.Tulburare in care un n. e.scaderea timpului total de somn
individ este genetic si anatomic
barbat sau femeie crede ca el/ ea
apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului
opus ori de cate ori este posibil
1208.
1209. 5.
1210. A 1211. B
1212. 1.Atacul de panica 1213. a.sindrom de stres posttraumatic
1214. 2.Raspunsul la 1215. b.boala psihica caracterizata prin
expunerea unui eveniment doua sau mai multe simptome ca: idei
traumatic care implica vatamare delirante, halucinatii, vorbire
corporala, amenintarea cu dezorganizata, simptome negative
moartea etc.
1216. 3.Schizofrenia 1217. c.suicid
1218. 4.Suprimarea voluntara 1219. d.dependenta de droguri
a cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
1220. 5.Risc de suicid o. e.este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
1221.
1222. 6.
1223. A 1224. B
1225. 1.Amfetamina 1226. a.clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h,
impachetari cu cearceafuri umede
1227. 2.Hiperpirexia la adultii 1228. b.drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
1229. 3.Violenta 1230. c.inapetenta, scadere ponderala,
deshidratare, insomnie, agitatie
1231. 4. Probleme de ingrijire 1232. d.manifestari ce reprezinta un
ale unui pacient depresiv pericol pentru ceilalti
1233. 5.Anorexie p. e.lipsa poftei de mancare
1234.
1235. 7.
1236. A 1237. B
1238. 1.Alimentatie inadecvata 1239. a.se ofera pacientului ocazia sa se
prin deficit se corecteaza exprime, sa spuna ce-l preocupa
1240. 2.Combaterea 1241. b.se instituie un program de
constipatiei miscare zilnica, alimentatia trebuie sa fie
bogata in celuloza, legume, fructe,
medicamente laxative
1242. 3.Comunicarea eficienta 1243. c.apatie
1244. 4.Starea de indiferenta si 1245. d.pacientul trebuie sa consume
de absenta a emotiilor alimente si lichide in conformitate cu
necesitatile organismului
1246. 5.Bulimie q. e.nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
1247.
1248. 8.
1249. A 1250. B
1251. 1.Pierderea posibilitatii 1252. a.comportament ritualic pe care
de a vorbi sau de a intelege un individ se simte obligat sa-l
limbajul vorbit in urma unei indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
1253. 2.Compulsie 1254. b.afazie
1255. 3.Ecolalie 1256. c.repetarea automata a sunetelor,
cuvintelor, frazelor emise de alta
persoana
1257. 4.Impulsivitate 1258. d.stare de anxietate care este atat
de puternica incat dezorganizeaza
personalitatea individului
1259. 5.Panica r. e.tendinta de a efectua un act violent,
imprevizibil, negandit
1260.
1261.
1. Vârsta de debut a schizofreniei, este în majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) după 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
1263.
2. Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:
a) formării protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaţiei sanguine;
d) diurezei.
1264.
3. Dieta bogată în proteine şi vitamine, previne distrugerea cărui organ care detoxifică alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plămânii
1265.
4. Pacientul cu delirum tremens, te întreabă, speriat, dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său,
Răspunsul optim este:
a) dau cu spray şi vă scap de ei;
b) nu văd niciun gândac;
c) stau cu dvs,, până sunteţi mai calm;
d) aceşti gândaci, sunt o manifestare a bolii dvs. ;
e) taci din gură, beţivule !
1266.
5. Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din memorie, cu evenimente imaginare, bizare, contradictorii
şi lipsite de consecvenţă:
a) confabulează;
b) minte;
c) are halucinaţii.
1267.
6. Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
1268.
7. La anamneză, pacientul îşi exprimă convingerea fermă că va fi omorât de către securitate, acest
exemplu ilustrează:
a) halucinaţie;
b) idee delirantă de autoacuzare;
c) delir de persecuţie.
1269.
8. Starea timică manifestată cel mai frecvent de către schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timică;
b) tristeţe, depresie;
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, negativism.
1270.
9. Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au spus, se numeşte:
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
1271.
10. Fraza „sunt bolnavă deoarece prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu laser, chiar când scot
televizorul din priză”, exemplifică:
a) gândirea autistă;
b) iluzia;
c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
1272.
11. Indicaţi răspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului;
b) se indică asocierea alcoolului şi a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecării
depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.
1273.
12. Ce este comunicarea?
1274. a. activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie
1275. b. o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect
1276. c. o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
1277.
13. Comunicarea este eficienta daca:
1278. a. se desfasoara dupa un ritual bine definit
1279. b. mesajele sunt simple, clare si precise
1280. c. se desfasoara verbal
1281.
14. Diazepamul este contraindicat în:
a) starea de comă;
b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă;
c) sevrajul etanolic;
d) tulburările psihosomatice.
1282.
1283. 15. Indicaţi cemedicament are efect miorelaxantpe musculatura somatică:
1284. a. Antideprin;
1285. b. Diazepam;
1286. c. Meprobamat;
1287. d. Clordelazin.
1288.
1289. 16.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi utilă la o tânără epileptică, tratată cu
Fenobarbital:
1290. a. contraceptive orale;
1291. b. sterilet;
1292. c. vasectomie.
1293.
1294. 17. Haloperidolul este contraindicat la pacienţii cu:
1295. a. boala Parkinson;
1296. b. demenţă senilă;
1297. c. boala Alzheimer.
1298.
1299. 18. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:
1300. a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului
1301. b. sa respecte gradul de confidentialitate
1302. c. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament
1303.
1304. 19. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt:
1305. a. informarea pacientului asupra sanatatii
1306. b. prevenirea unor accidente, prin supraveghere
1307. c. aplicarea unor interventii in situatii de criza
1308.
1309. 20. Dementa etanolica este:
1310. a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala
1311. b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
1312. c. scleroza hepatica
1313.
1314. 21. Tulburarea afectivităţii, constând în trăirea simultană şi paradoxală a unor
sentimente şi afecte diametral opuse faţă de acelaşi subiect, semnifică:
1315. a. ambivalenţă;
1316. b. autism;
1317. c. catatonie;
1318. d. negativism
1319. e. şi se întâlneşte în:
1320. f. schizofrenie (simptom pricipal);
1321. g. paranoia;
1322. h. depresie endogenă;
1323. i. nevroza obsesională (impulsiune şi compulsiune).
1324.
1325. 22. Ce elemente caracterizează eclampsia?
1326. a. HTA;
1327. b. edeme periferice;
1328. c. edem cerebral;
1329. d. hipotensiune arterială;
1330. e. apare după 45 de zile de la naştere;
1331. f. apare numai după a patra sarcină.
1332.
1333. 23. Notaţi răspunsul fals: tabesul şi PGP apar în:
1334. a. perioada şancrului cerebral;
1335. b. faza secundară a infecţiei luetice;
1336. c. faza terţiară a infecţiei sifilitice.
1337.
1338. 24. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric?
1339. a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologice
1340. b. deficientele in functionarea unor sisteme emotionale
1341. c. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete
1342.
1343. 25. Care din semnele următoare, nu caracterizează delirium tremens?
1344. a. delir oniric cu halucinaţii terifiante;
1345. b. transpiraţii şi tremurături;
1346. c. puseu hipertensiv;
1347. d. hipotensiune cu tendinţă de colaps.
1348.
1349. 26. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari psihice care au la baza:
1350. a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;
1351. b. sclerozei cerebrale
1352. c. avitaminozei PP si B6
1353.
1354. 27. Sindromul discordant este carcateristicpentru:
1355. a. schizofrenie;
1356. b. alcoolism;
1357. c. demenţă;
1358.
1359. 28. Ce este respectul?
1360. a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor
1361. b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent
1362. c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor
1363.
1364. 29. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
1365. a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante
in vederea aplicarii ingrijirilor
1366. b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi pedepsit
1367. c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu
colegii si elaboreaza un plan de ingrijire
1368.
1369. 30. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare:
1370. a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
1371. b. fuga de idei
1372. c. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare
1373.
1374. 31. Hipoestezia reprezinta:
1375. a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
1376. b. perceptia distorsionata a unui obiect
1377. c. aparitia de asa zise dureri migratorii
1378.
1379. 32. Ce este agorafobia
1380. a. teama de spatii deschise
1381. b. teama de obiecte ascutite
1382. c. frica de apa
1383.
1384. 33. Ipohondria este:
1385. a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile
1386. b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii
1387. c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii
1388.
1389. 34. Bulimia este:
1390. a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
1391. b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente
1392. c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde
1393.
1394. 35. Ce este impulsivitatea?
1395. a. incapacitatea totala de a actiona
1396. b. scaderea fortei de a se adapta
1397. c. lipsa de stapanire a comportamentului
1398.
1399. 36. Ce este senzatia:
a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive
1400.
1401. 37. Percepţia senzorială falsă, în absenţa unui obiect real, semnifică:
1402. a. halucinaţie;
1403. b. iluzie;
1404. c. compulsiune;
1405. d. stupor.
1406.
1407. 38. Fobia sociala este:
1408. a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane
1409. b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop
1410. c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
1411.
1412. 39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
1413. a. scaderea anxietatii pacientului
1414. b. diminuarea comportamentului agresiv
1415. c. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
1416.
1417. 40. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie:
1418. a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negative
1419. b. implicarea pacientului in activitati recreative
1420. c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor
pacientului, se evita discutiile in contradictoriu
1421.
1422. 41. Dementa de tip Alzheimer este:
1423. a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor
1424. b. determinata de abuzul de alcool
1425. c. determinata de consumul de droguri
1426.
1427. 42. In postpartumul precoce, pot apărea:
1428. a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
1429. b. stări depresive, cu idei de autoliză;
1430. c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în doi (mama şi nou-născutul).
1431.
1432. 43. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt:
1433. a. agresivitate, labilitate afectiva
1434. b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
1435. c. tulburari cognitive
1436.
1437. 44. Abstinenta alcoolica este:
1438. a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool
1439. b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei
1440. c. deficit de autoingrijire
1441.
1442. 45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt acordate pacientului in abstinenta de alcool:
1443. a. se masoara functiile vitale
1444. b. se monitorizeaza echilibrul hidroelectrolitic
1445. c. se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea
convulsiilor
1446.
1447. 46. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
1448. a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologic
1449. b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutante
1450. c. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu „sarcina fantoma”
1451.
1452. 47. Psihopatiile apar la vârsta:
1453. a. copilăriei;
1454. b. adolescenţei;
1455. c. adultului.
1456.
1457. 48.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica:
1458. a. survine secundar traumatismelor craniene repetate
1459. b. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranian
1460. c. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
1461. 49. PGP (paralizia generala progresiva) se datoreaza:
1462. a. afectarii encefalului in luesul tertiar
1463. b. consumului de droguri
1464. c. dementei progresive in boala Alzheimer
1465.
1466. 50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
1467. a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independentei
1468. b. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvat
1469. c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii
1470.
1471. 51. Dementa vasculara are ce substrat anatomo-patologic
1472. a. se instaleaza secundar consumului cronic de etanol
1473. b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza arterelor craniene
1474. c. degencrescenta neurofribriloza
1475.
1476. 52. Disprosexiile sunt:
1477. a. tulburari ale atentiei
1478. b. tulburari de vorbire
1479. c. tulburari de memorie
1480.
1481. 53. Ambivalenta afectiva reprezinta:
1482. a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
1483. b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
1484. c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe
comunicarea cu medicul
1485.
1486. 54.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:
1487. a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
1488. b. crize epileptice, ticuri
1489. c. afazie si dezorientare
1490.
1491. 55. Teama de microbi se numeste:
1492. a. tanatofobie
1493. b. zoofobie
1494. c. bacilofobie
1495.
1496. 56. Sindromul oniric este :
1497. a. stare de vis patologica ce invadeaza realitatea bolnavului
1498. b. usoara dezorientare, apatie
1499. c. dificultate de intelegere si sinteza
1500.
1501. 57. Rationalizarea este un mecanism de aparare prin care un individ
1502. a. justifica idei, sentimente, comportamente si motive inacceptabile
1503. b. o relatie reciproca intre doi indivizi care sunt dependenti unul de altul
1504. c. proceseaza stimulii din mediul inconjurator
1505.
1506. 58. Pedofilia reprezinta:
1507. a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
1508. b. dragoste exagerata pentru membri familiei
1509. c. profanarea cadavrelor
1510.
1511. 59. Sanatatea mintala este:
1512. a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
1513. b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului
1514. c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii
de sine, a integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice
1515.
1516. 60. Frustrarea este:
1517. a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale
1518. b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o anumita dorinta
1519. c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie
1520.
1521. 61. Fobia este:
1522. a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
1523. b. teama cumplita de intuneric
1524. c. teama de a ramane fara baterie la telefon
1525.
1526. 62. Dementa este :
1527. a. alterarea constientei memoriei depersonalizare
1528. b. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa se ingrijeasca
1529. c. tulburare mentala grava caracterizata printr-o scadere progresiva si ireversibila
a functiilor intelectuale
1530.
1531. 63. Dezorientarea este:
1532. a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului
„eu” cu timpul, spatiul, celelalte persoane
1533. b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
1534. c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice
1535.
1536. 64. Angozia este o tulburare cerebrala datorita careia:
1537. a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
1538. b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii functioneaza normal
1539. c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul
1540.
1541. 65. Hiperprosexia reprezinta :
1542. a. cresterea ritmului cardiac
1543. b. cresterea exagerata a unor dorinte
1544. c. cresterea atentiei
1545.
1546. 66. Sitiofobia este:
1547. a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta
1548. b. refuzul total de a se alimenta
1549. c. teama de ridicol
1550.
1551. 67. Starea confuzionala poate fi definita ca:
1552. a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat
un pacient la un moment dat
1553. b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic
1554. c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata,
ganduri dezordonate, perceptii senzoriale gresite
1555.
1556. 68. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
1557. a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei
referitoare la debutul simptomatologiei si frecventa cu care se repeta
1558. b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament
1559. c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum
si obiectele ce pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
1560.
1561. 69. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic se face prin:
1562. a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in
grup
1563. b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
1564. c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
1565.
1566. 70. Prin ecolalie se intelege:
1567. a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti
1568. b. bilbiiala
1569. c. refuzul de a vorbi
1570.
1571.
1572.
1573.
1574. BAREM MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE
1575.
1577. NR 1578. 1579. BIBLIOGRAFIE 1580. P
INTREBAR RASPU AGINA
E NS
1581. 1 1582. 1583. Crin Marcean- 1584. 3
A Ingrijiri in psihiatrie 3
1585. 2 1586. 1587. Crin Marcean- 1588. 3
F Ingrijiri in psihiatrie 4
1589. 3 1590. 1591. Crin Marcean- 1592. 3
1593. 4 1594. 1595. Crin Marcean- 1596. 3
1597. 5 1598. 1599. Crin Marcean- 1600. 4
1601. 6 1602. 1603. Crin Marcean- 1604. 5
1605. 7 1606. 1607. Crin Marcean- 1608. 6
1609. 8 1610. 1611. Crin Marcean- 1612. 7
1613. 9 1614. 1615. Crin Marcean- 1616. 8
1617. 10 1618. 1619. Crin Marcean- 1620. 1
1621.
1623. 1.
1624. NR 1625. 1626. BIBLIOGRAFIE 1627. P

INTREBAR RASPU AGINA
E NS
1628. 1. 1629. 1630. Crin Marcean- 1631. 2
d Ingrijiri in psihiatrie 1
1632. 2. 1633. 1634. Crin Marcean- 1635. 2
a Ingrijiri in psihiatrie 5
1636. 3. 1637. 1638. Crin Marcean- 1639. 3
b Ingrijiri in psihiatrie 1
1640. 4. 1641. 1642. Crin Marcean- 1643. 3
c Ingrijiri in psihiatrie 3
1644. 5. 1645. 1646. Crin Marcean- 1647. 3
e Ingrijiri in psihiatrie 2
1648.
1649.
1650.
1651. 2.
1652. 1653. 1654. BIBLIOGRAFIE 1655. P
NR RASPU AGIN
INTR NS A
EBAR
E
1656. 1657. 1658. Crin Marcean- Ingrijiri in 1659. 3
1. c psihiatrie 6
2. a psihiatrie 7
3. b psihiatrie 9
4. d psihiatrie 0
5. e psihiatrie 1
1676.
1677. 3.
1678. 1679. 1680. BIBLIOGRAFIE 1681.
NR RASPU PAGINA
INTR NS
EBAR
E
1682. 1683. 1684. Crin Marcean- Ingrijiri in 1685.
1. c psihiatrie 41
2. a psihiatrie 50
3. b psihiatrie 42
4. e psihiatrie 44
5. d psihiatrie 45
1702.
1703. 4.
1704. 1705. RA 1706. BIBLIOGRAFIE 1707.
NR SPUNS PAGINA
INTR
EBAR
E
1708. 1709. c 1710. Crin Marcean- Ingrijiri in 1711.
1. psihiatrie 45
1712. 1713. a 1714. Crin Marcean- Ingrijiri in 1715.
2. psihiatrie 46
1716. 1717. b 1718. Crin Marcean- Ingrijiri in 1719.
3. psihiatrie 47
1720. 1721. e 1722. Crin Marcean- Ingrijiri in 1723.
4. psihiatrie 47
1724. 1725. d 1726. Crin Marcean- Ingrijiri in 1727.
5. psihiatrie 46
1728.
1729. 5.
1730. 1731. RA 1732. BIBLIOGRAFIE 1733.
NR SPUNS PAGINA
INTR
EBAR
E
1734. 1735. e 1736. Crin Marcean- Ingrijiri in 1737.
1. psihiatrie 51
1738. 1739. a 1740. Crin Marcean- Ingrijiri in 1741.
2. psihiatrie 54
1742. 1743. b 1744. Crin Marcean- Ingrijiri in 1745.
3. psihiatrie 57
1746. 1747. c 1748. Crin Marcean- Ingrijiri in 1749.
4. psihiatrie 68
1750. 1751. d 1752. Crin Marcean- Ingrijiri in 1753.
5. psihiatrie 70
1754.
1755.
1756. 6.
1757. NR 1758. 1759. BIBLIOGRAFIE 1760.
INTREBAR RASPU PAGINA
E NS
1761. 1. 1762. 1763. Crin Marcean- Ingrijiri in 1764.
b psihiatrie 118
a psihiatrie 118
d psihiatrie 120
c psihiatrie 60
e psihiatrie 45
1781.
1782.
1783. 7.
1784. 1785. 1786. BIBLIOGRAFIE 1787. P
NR RASPU AGINA
INTR NS
EBAR
E
1788. 1789. 1790. L.Titirca- Ingrijiri special 1791. 3
1. d acordate pacientilor de catre asistentii 36
medicali
2. b psihiatrie 3
1796. 1797. 1798. L.Titirca- Ingrijiri special 1799. 3
3. a acordate pacientilor de catre asistentii 37
medicali
4. c psihiatrie 31
5. e psihiatrie 31
1808.
1809. 8.
1810. 1811. 1812. BIBLIOGRAFIE 1813. P
NR RASPU AGINA
INT NS
RE
BA
RE
1. b psihiatrie 30
2. a psihiatrie 32
3. c psihiatrie 33
4. e psihiatrie 35
5. d psihiatrie 36
1834.
1835. Marcati cu “x” raspunsul corect
1836. 1837. 1838. Bibliografia 1839. P

Întrebar Rezolvar agina
ea ea
1840. 1841. 1842. A. Anghelescu- Neurologie si 1843. 2
1 a psihiatrie 75
2 b psihiatrie 26
3 b psihiatrie 21
4 d psihiatrie 20
5 a psihiatrie 99
6 a,b, c psihiatrie 20
7 c psihiatrie 75
8 c psihiatrie 75
9 c psihiatrie 75
10 c psihiatrie 75
11 b psihiatrie 75
1884. 1885. 1886. C. Marcean- Ingrijiri in 1887. 2
12 a psihiatrie 1
13 b psihiatrie 1
14 a psihiatrie 86
15 b,c psihiatrie 86, 265
16 b psihiatrie 88
17 a psihiatrie 86
18 a,b psihiatrie 0
19 a,b,c psihiatrie 6
20 a psihiatrie 22
21 a,e, f psihiatrie 06
22 a, b, c psihiatrie 36
23 c psihiatrie 44
25 c psihiatrie 20
26 a psihiatrie 46
27 a psihiatrie 74
28 a psihiatrie 4
29 a psihiatrie 8
30 a,b,c psihiatrie 2-34
31 a psihiatrie 6
32 a psihiatrie 2
33 a psihiatrie 3
34 b psihiatrie 5
35 c psihiatrie 7
36 a psihiatrie 95
37 a psihiatrie 96
38 a psihiatrie 0
40 a,b, c psihiatrie 1
41 a psihiatrie 6
44 a psihiatrie 0
46 a, b psihiatrie 96
47 b psihiatrie 14
48 a, c psihiatrie 42
49 a psihiatrie 44
51 b psihiatrie 52
52 a psihiatrie 97
53 b psihiatrie 06
54 a psihiatrie 41
55 c psihiatrie 07
56 c psihiatrie 13
57 a psihiatrie 37
58 a psihiatrie 08
59 c psihiatrie 37
60 b psihiatrie 34
61 a psihiatrie 34
63 a psihiatrie 33
64 b psihiatrie 30
65 a psihiatrie 9
66 b psihiatrie 5
67 c psihiatrie 3
68 c psihiatrie 4
2112. 2113. 2114. L. Titirca- 2116. 3
69 a 2115. Ingrijiri speciale acordate 38
pacientilor de catre asistentii medicali
70 a psihiatrie 75
2121. MODUL 51/ANUL III – CONDUITA IN URGENTE MEDICO –
CHIRURGICALE
2122.
2123. A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A
sau F afirmatiile urmatoare
2124.
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
2125. 5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid
cefalorahidian prin urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
2126. 6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se

palpează simetric faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
2127. 7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască"
a victimei.
2128. 8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de

nitroglicerină este caracteristică pentru IMA.
2129. 9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
2130.
2131. B Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
2132.
2133.
2134. 2135. Traumatism cranian 2136. 2137. Sezand cu capul aplecat
1. A in fata
2138. 2139. Traumatism toracic 2140. 2141. Decubit dorsal cu capul

2. B intr-o parte
2142. 2143. Traumatism al coloanei 2144. 2145. Sezand cu spatele

3. vertebrale C sprijint
2146. 2147. Traumatism al fetei 2148. 2149. Decubit dorsal cu

4. D genunchii flectati
2150. 2151. Traumatism abdominal 2152. 2153. Decubit dorsal pe un

5. E plan dur
2154.
2155.
2156.
2157. 2158. Pneumotoraxul spontan 2159. 2160. Durere retrosternala sau

1. A precordiala care dureaza de la
30 de minute pana la cateva ore
si nu cedeaza la nitroglicerina
2161. 2162. Infarctul miocardic 2163. 2164. Tuse uscata urmata de

2 acut B eliminare de sputa spumoasa,
rozata, aerata
2165. 2166. Edemul pulmonar acut 2167. 2168. Junghi toracic violent ,
3 C apare brusc dupa un effort, o
chinta de tuse, durere
comparata cu “o lovitura de
pumnal”
2169. 2170. Criza de astm bronsic 2171. 2172. Dispnee cu caracter

4 D expirator prelungit , urmata de
tuse si expectoratie mucoasa,
filanta, eliberatoare
2173. 2174. Angina pectorala 2175. 2176. Durere retrosternala sau

5 E precordiala care dureaza 2-3
minute pana la 10-15 minute si
cedeaza la nitroglicerina
2177.
2178. C. Incercuiti raspunsurile corecte

2179. MEDICINA INTERNA
1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:

a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2180.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
2181.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
2182.
4. Tratamentul de urgenta in angina pectoral consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
2183.
5. Tabloul clinic in infarctul miocardic se caracterizeaza prin:

a) hipertensiune arterial;
b) poliurie, polifagie;
c) tahicardie.
2184.
6. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o
criza de polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este
rozata;
c) nu este nici o diferenta.
2185.
2186. 7. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
2187.
2188. 8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot administra:
2189. a) mialgin;
2190. b) nitroglicerina;
2191. c) cofedol.
2192.
2193. 9. Tabloul clinic in angina pectorala se caracterizeaza prin;
a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute;
b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior;
c) diaree.
2194.
2195. 10. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.
2196.
2197. 11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
2198. a) bradipnee;
2199. b) bradicardie;
2200. c) hipotensiune arteriala.
2201.
2202. 12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
2203. a) junghi toracic;
2204. b) matitate toracica;
2205. c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar
2206.
2207. 13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
2208. a) bradipnee;
2209. b) cianoza;
2210. c) bradicardie.
2211.
2212. 14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:
2213. a) oxigen;
2214. b) dioxid de carbon;
2215. c) ambele afirmatii sunt adevarate.
2216.
2217. 15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:
2218. a) administrarea de antibotice;
2219. b) administrarea de miofilin;
2220. c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.
2221.
2222. 16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:
2223. a) tubul digestive;
2224. b) aparatul excretor;
2225. c) caile respiratorii.
2226.
2227. 17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:
2228. a) miofilin;
2229. b) morfina;
2230. c) mincortid.
2231.
2232. 18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:
2233. a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
2234. b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati,
narile dilatate, jugulare turgescente;
2235. c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.
2236.
2237. 19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
2238. a) contine resturi alimentare;
2239. b) sangele este aerat;
2240. c) apare in timpul unui efort de varsatura.
2241.
2242. 20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina:
2243. a) D;
2244. b) C;
2245. c) K.
2246.
2247. 21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:
2248. a) racirea cadaverica progresiva;
2249. b) oprirea respiratiei;
2250. c) relaxarea sfincterelor.
2251.
2252. 22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:
2253. a) suprimarea reflexului cornean;
2254. b) mioza urmata de midriaza;
2255. c) lividitatea cadaverica.
2256.
2257. 23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
2258. a) racirea cadaverica progresiva;
2259. b) oprirea respiratiei;
2260. c) relaxarea sfincterelor.
2261.
2262. 24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
2263. a) suprimarea reflexului cornean;
2264. b) mioza urmata de midriaza;
2265. c) lividitatea cadaverica.
2266.
2267. 25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
2268. a) oprirea batailor inimii;
2269. b) putrefactia cadaverica;
2270. c) disparitia sensibilitatii.
2271.
2272. CHIRURGIE
2273. 26. Ce intelegem prin ressucitarea cardio –respiratorie:

a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
2274.
2275. 27. Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator.
2276.
2277. 28. Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.
2278.
2279. 29. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii
respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.
2280.
2281. 30. Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem
pentru a impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam
in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe.
2282.
2283. 31. In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei
nazale si mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
2284.
2285. 32. Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei
capului, care sunt manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie
deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de
expansiune a toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
2286.
2287. 33. Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.
2288.
2289. 34. Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
2290.
2291. 35. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
2292.
2293. 36. Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
2294.
2295. 37. Masajul cardiac extern este contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
2296.
2297. 38. Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac:
a) fracturi condro-costale cu hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) embolii gazoase;
d) rupturi de ficat, splina, inima.
2298.
2299. 39. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care
contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.
2300.
2301. 40. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu
avem posibilitatea efectuarii EKG.
2302.
2303. 41. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-
respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.
2304.
2305. 42. Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea
tratamentului:
a) restabilirea volemica;
b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta;
c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare;
d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane ( simpaticomimetice,
cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine).
2306.
2307. 43. Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
2308.
2309. 44. Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare.
2310.
2311.45. In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
2312.
2313. 46. Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.
2314.
2315. 47. Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei:
a) somnolenta, astenie, hiporeactivitate;
b) areactivitate, diminuarea reflexelor tendinoase;
c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.
2316.
2317. 48. Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45 grade C;
b) sedative, antialgice;
c) antitermice, vasoconstrictoare;
d) perfuzii, vasodilatatoare, anticoagulante, corticoterapie.
2318.
2319. 49. Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
2320.
2321. 50. Gravitatea socului electric depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.
2322.
2323. 51. Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata.
2324.
2325. 52. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
2326.
2327. 53. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
2328.
2329. 54. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.
2330.
2331. 55. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati
sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.
2332.
2333. 56. Ce simptome specifice gasim in socul anafilactic:
a) scaderea diurezei, hipotensiune;
b) constrictii si spasme glotice, laringiene, bronsice de tip asmatic;
c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie;
d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza.
2334.
2335. 57. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.
2336.
2337. 58. In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.
2338.
2339. 59. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc.
2340.
2341. 60. Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor
care devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.
2342.
2343. NURSING
2344.
2345. 61.Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterială;
c) hipertensiune arterială, bradicardie.
2346.
2347. 62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:
a)prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
c)reducerea durerii.
2348.
2349. 63.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:
2350. a) atele Kramer sau din lemn;
2351. b) basma;
2352. c) ambele procedee.
2353.
2354. 64.Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează:

a) imobilizarea cât mai solidă a fracturii;
b) transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia;
c) calmarea durerii.
2355.
2356. 65.Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:
a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) în decubit ventral pe o targa obişnuită;
c) semişezând cu spatele sprijinit.
2357.
2358. 66.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt

următoarele, cu excepţia:
a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
2359.
2360. 67.Respiraţia artificială se poate realiza la locul accidentului astfel:

a) prin metode interne - gură la gură, gură la nas;
2361. b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
2362. 68.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:

2363. a) în decubit lateral stâng;
2364. b) în decubit dorsal pe un plan dur;
2365. c) în poziţie Trendelenburg.
2366.
2367. 69.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se

face:
a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
2368.
2369. 70. Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la

două minute de la începerea reanimării prin:
a) cercetarea pulsului la artera carotidă;
b)cercetarea pulsului la artera pedioasă;
c) observarea mişcărilor cutiei toracice.
2370.
2371. 71.Semnele sigure de moarte sunt:

a) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 15 min;
b) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 60 min;
c) midriază, opacitatea corneei;
d) mioză;
e) cianoză cu lividităţi.
2372.
2373. 72.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:

a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.
2374.
2375. 73.Pentru acordarea corectă a primului ajutor în electrocutare se are în vedere:

a) să fie acordat în primele 5 min de la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu mâna neprotejată;
c) sursa de curent se îndepărtează cu orice obiect în timp util.
2376.
2377. 74.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de
inconştienţă două persoane. Care este prima măsură luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.
2378.
2379. 75.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii.
Asistenta sosită cu salvarea constată prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. Hainele
sunt arse pe toracele anterior. Execută imediat:
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale mâinilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
2380.
2381. 76.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.
2382.
2383. 77.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
2384.
2385. 78.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită

următoarele condiţii:
a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
2386.
2387. 79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
2388. a) menţinerea căldurii corpului;
2389. b) menţinerea mişcării;
2390. c) ambele.
2391.
2392. 80.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel:
a) se provoacă vărsătura;
b)se administrează antidoturi specifice;
c) se efectuează spălătură gastrică în primele ore;
d)se administrează antidoturi generale.
2393.
2394. 81. În intoxicaţiile cu substanţe necunoscute se utilizează pentru neutralizarea
toxicului următoarele antidoturi:
2395. a) alcool etilic;
2396. b) cărbune animal;
2397. c) apă albuminoasă.
2398.
2399. 82.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:
a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
2400.
2401. 83.În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând
următoarele principii:
2402. a) dezobstruarea căilor respiratorii;
2403. b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
2404. c) umidificarea oxigenului;
2405. d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa
nazală;
2406. e) stabilirea debitului pe minut.
2407.
2408. 84.Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează:
a) prin poziţie de drenaj postural;
b) aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon;
c) aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie.
2409.
2410. 85.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în:
a) asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
2411.
2412. 86.Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:
a) sângerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice.
2413.
2414. 87..Manifestările de dependenţă în insuficienţa respiratorie acută a copilului sunt:
a) dispnee ,cianoză;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandială.
2415.
2416. 88.Conduita de urgenţă în colapsul vascular al copilului constă în:
a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea căilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene periferice şi instituirea unei perfuzii.
2417.
2418. 89.Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizată - inclusiv a muşchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculară.
2419.
2420. 90.În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă:
a) fixare suplimentară pe targa a capului faţă de trunchi;
b) confecţionarea unui guler rigid aşezat în jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezând.
2421.
2422. 91.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot
specific:
2423. a) cărbune animal;
2424. b) atropină;
2425. c) apă bicarbonată 10%.
2426.
2427. 92.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei.
2428.
2429. 93.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:
a) priveşte victimele;
b) priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.
2430.
2431. 94.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.
2432.
2433. 95.Pentru a interveni în mod eficient în cazul unei persoane ce pare „lipsită de viaţă" e
necesar:
a) să te asiguri că locul e sigur;
b) să nu te supui unui pericol vital, să te protejezi;
c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva pacientul.
2434.
2435. 96.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.
2436.
2437. 97.Semnele specifice prezenţei unui corp străin în căile respiratorii superioare sunt:
2438. a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
b) pacientul e cuprins de panică;
c) pacientul duce mâna la gât.
2439.
2440. 98.Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în:
a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea epigastrică şi apăsarea regiunii (manevra
Heimlich);
b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng;
c) aplicarea unei lovituri interscapular.
2441.
2442. 99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în:
2443. a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;
2444. b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.
2445.
2446. 100.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:
2447. a) să eliberăm căile respiratorii;
2448. b) să o punem in poziţia de siguranţă;
2449. c) să-i controlăm respiraţia.
2450.
2451. 101.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor
de maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
2452. a) să oprească motorul;
2453. b) să controleze respiraţia;
2454. c) să scoată persoana afară din garaj.
2455.
2456. 102.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:
2457. a) executarea unui baraj de securitate;
2458. b) evaluarea rapidă a situaţiei;
2459. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
2460. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie.
2461.
2462. 103.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
2463. a) administrare de calmante;
2464. b) transport de urgenţă la spital;
2465. c) hemostază locală.
2466.
2467. 104.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor
constă in:
2468. a) oprirea hemoragiei externe;
2469. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
2470. c) imobilizarea fracturilor osoase.
2471.
2472. 105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua
astfel:
2473. a) cu stare de şoc hipovolemic;
2474. b) fără complicaţii;
2475. c) cu stare de şoc toxicoseptic.
2476.
2477. 106.Primul ajutor in caz de arsură constă in:
2478. a) administrarea de antialgice;
2479. b) administrarea de antialergice;
2480. c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
2481.
2482. 107.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.
2483. a) eritem;
2484. b) flictene;
2485. c) gangrena.
2486.
2487. 108.Care sunt factorii care favorizează degeraturile:
2488. a) frigul umed;
2489. b) frigul uscat;
2490. c) imobilitatea prelungită;
2491. d) incălţămintea lejeră.
2492.
2493. 109.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutării:
2494. a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură;
2495. b) se indepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;
2496. c) se transportă victima la spital.
2497.
2498. 110.Care din următoarele manevre se practică in cazul muşcăturilor de şarpe
veninos:
2499. a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona lezată;
2500. b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
2501. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos.
2502.
2503. 111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:
2504. a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
2505. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
2506. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.
2507.
2508. 112.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict
necesar:
2509. a) acordul pacientului;
2510. b) să caştigi increderea pacientului;
2511. c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
2512.
2513. 113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală
superficială,se face prin compresiune directă pe:
2514. a) regiunea preauriculară;
2515. b) marginea inferioară a mandibulei;
2516. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
2517.
2518. 114.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală
se evită
2519. flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
2520. a) şoc hemoragie;
2521. b) accentuarea durerilor;
2522. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.
2523.
2524. 115.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:
2525. a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
2526. b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
2527. c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare
2528. sfincteriană.
2529.
2530. 116.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:
2531. a) administrarea oxigenului;
2532. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
2533. c) insuflaţia aerului gură la gură.
2534.
2535. 117.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?
2536. a) 3- 4 minute;
2537. b) 8-10 minute;
2538. c) 20 minute.
2539.
2540. 118.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in
următoarea poziţie:
2541. a) decubit lateral drept;
2542. b) in orice poziţie;
2543. c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
2544.
2545. 119.Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul
putand fi incă resuscitat:
2546. a) midriază fixă;
2547. b) hipotonie musculară şi pete cianotice;
2548. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.
2549.
2550. 120.Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin:
2551. a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale;
2552. b) dispariţia midriazei;
2553. c) recolorarea tegumentelor.
2554.
2555. 121.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:
2556. a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
2557. b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
2558. c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.
2559.
2560. 122.Pentru intervenţiile de urgenţă in edemul pulmonar acut asistenta medicală
pregăteşte:
2561. a) instrumente pentru sangerare şi oxigenoterapie;
2562. b) medicaţie tonică cardiacă;
2563. c) trusa pentru traheostomie.
2564.
2565. 123.In starea de şoc indiferent de cauza sa se produce:
2566. a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabolice la nivelul ţesuturilor;
2567. b) tulburări renale;
2568. c) tulburări respiratorii.
2569.
2570. 124.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de
dependenţă:
2571. a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls
filiform;
2572. b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
2573. c) pacient somnolent, transpirat.
2574.
2575. 125.Criza de angină pectorală durează in general sub:
2576. a) 5 min.;
2577. b) 15 min.;
2578. c) 30 min.
2579.
2580. 126.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15
min. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
2581. a) angina pectorală;
2582. b) infarct miocardic acut;
2583. c) stenoză mitrală.
2584.
2585. 127.Unul din semnele pneumotoraxului este:
2586. a) spută cu sange;
2587. b) durere toracică surdă;
2588. c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
2589.
2590. 128.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:
2591. a) decubit dorsal tară pernă;
2592. b) decubit lateral sau semi-ventral;
2593. c) Trendelenburg.
2594.
2595. 129.In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral:
2596. a) poziţia decubit dorsal;
2597. b) poziţia decubit ventral;
2598. c) poziţia semişezandă;
2599. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
2600.
2601. 130.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:
2602. a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
2603. b) hemiplegie, afazie;
2604. c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
2605.
2606. 131.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:
2607. a) o leziune meningeană;
2608. b) o leziune cerebrală;
2609. c) o leziune medulară.
2610.
2611. 132.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
2612. a) redoarea de ceafă;
2613. b) hemiplegia;
2614. c) hipertensiunea arterială.
2615.
2616. 133.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
2617. a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
2618. b) extracţia corpului cu pensa;
2619. c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
2620.
2621. 134.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:
2622. a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
2623. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
2624. c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.
2625.
2627. A.
2628. 2630. 2631. Bibliografie 2632.

Nr. Raspuns Pagina
2629. core
intreb ct
ar
e
2633. 2634. 2635. 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 2636.
1. A Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata 141
2. F Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata 141
2673.
2674. B.
2675. 2677. 2678. Bibliografie 2679.

Nr. Raspuns Pagina
2676. core
intreb ct
ar
e
1. B Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata 137
2. C Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata 137
3. E Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata 137
5. D Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata 137
2700.
2701. 2703. 2704. Bibliografie 2705.

Nr. Raspu Pagina
2702. ns
intre cor
b ect
ar
e
2706. 2707. 2708. Urgente medico-chirurgicale – 2709.
1. C Sinteze, Lucretia Titirca, Editura 32
Medicala, 1999
2. A Sinteze, Lucretia Titirca, Editura 42,43
Medicala, 1999
3. B Sinteze, Lucretia Titirca, Editura 37
Medicala, 1999
4. D Sinteze, Lucretia Titirca, Editura 25
Medicala, 1999
5. E Sinteze, Lucretia Titirca, Editura 79,81
Medicala, 1999
2726.
2727. C. MEDICINA INTERNA
2728. 2730. R 2731. Bibliografie 2732.

Nr. aspuns Pagina
2729. corect
intre
b
ar
e
2733. 2734. C 2735. Teste pentru asistenti 2736.
1. medicali, Liliana Rogozea, Editura 54
Romprint, Brasov, 2003
2741. 2742. B 2743. Teste pentru asistenti 2744.
2777. 2778. A 2779. Teste pentru asistenti 2780.
20. ,C medicali, Liliana Rogozea, Editura 36
23. ,C medicali, Liliana Rogozea, Editura 34
2833.
2834. CHIRURGIE
2835.
2836. 2838. R 2839. Bibliografie 2840.

Nr. aspuns Pagina
2837. corect
intreb
ar
e
2841. 2842. B 2843. Chirurgie-manual pentru cadre medii 2844.
26. ,D si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 460
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2845. 2846. A 2847. Chirurgie-manual pentru cadre medii 2848.
27. ,C si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 460
2849. 2850. D 2851. Chirurgie-manual pentru cadre medii 2852.
28. si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 461
2861. 2862. C 2863. Chirurgie-manual pentru cadre medii 2864.
32. ,C,D,E si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 463
33. ,C,D si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 465
39. ,B si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 467
42. ,B,D si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 351
54. ,C,E si scoli postliceale, S. Daschievici, M. 418
2981.
2982. NURSING
2983. 2985. R 2986. Bibliografie 2987.

Nr. aspuns Pagina
2984. corect
intreb
ar
e
61 ,B Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 132
62 ,C Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 132
63 Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 132
71 ,C,D Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 134
83 ,C,D,E Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 137
88 ,C,D Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 138
89 ,B,C Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, 138
100 nursing – coordonator Mioara Mincu – 209
102 ,B,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 209
3167.
109 ,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 211
122 ,B nursing – coordonator Mioara Mincu – 214
123 ,C nursing – coordonator Mioara Mincu – 214
129 ,D nursing – coordonator Mioara Mincu – 215
3285.
3286.
3287.
3288.
3289.
3290. SINTEZA 2015
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE.

 definitie
 semne
 simptomatologie
 interventiile autonome si delagate ale asistentei medicale
3291.
2. PREGATIREA PACIENTULUI SI INGRIJIRI ACORDATE DUPA
PARACENTEZA
3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA
GASTROSCOPIE
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA
BRONHOSCOPIE
5. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ
TORACOCENTEZĂ
6. LEHUZIA
7. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI.
8. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA EKG.
 definitie, indicatii
 pregatirea pacientului pentru EKG
 aplicarea electrozilor
 prestatia asistentei medicale
3292.
9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A
I.M.A.
10. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
11. PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI
DE COMPATIBILITATE IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
12. PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE
PRIN TAIERE
13. PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
14. PERFUZIA INTRAVENOASA
 definitie,
 scop
 accidente
 masuri de prevenire
15. CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
3293.
3294.
3295.
3296. 1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

3298.
1. Definitie,semne, simptomatologie – 2 puncte.

3299.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte
 Cameră bine aerisită – 1 punct
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte
 Inghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct;
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală (sau alt
loc presupus sangerând) – 1 punct
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului – 2
puncte
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple, cale
de administrare) – 2 puncte
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte
3300.
3. Redacterea eseului – 3 puncte.
3301.
 organizarea logica a ideilor in scris,
 exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
 lizibilitatea, ortografie si punctuatie
3302.
3303. Total = 20 puncte.
3304.
3305.
3306.
3307.
3308.
3309.
3310.
3311.
3312.
3313.
3314.
3315.
3316.
3317. 2. BAREM DE CORECTARE/NOTARE – PREGĂTIREA PACIENTULUI
ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
3318.
1. Definitie, indicatii – 2 puncte.

2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în lung,
cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag. 54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează – 1 punct (pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în primele 24
de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
3319. 5. Redacterea eseului – 3 puncte.
 exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
 utilizarea terminologiei de specialitate,
 lizibilitatea
3320.

3322.
3323. Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii

medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
3324.

ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
3326.
3. Pregătirea fizică:
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de examinare şi
în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei precedente,
dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea
unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
3327.
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct (pag.234)
 Transportul pacientului la salon (atenţie la cei cu hemoragie digestivă superioară în
curs)– 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să nu bea)
– 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi – 1
punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia medicului,
dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză dureri – 3 puncte
(pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).
3328.
 lizibilitatea
3330. Total = 20
puncte.
3331.

3333.

ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
3335.

3336.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului pe
care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e dureros în sine, iar
incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea consimţământului scris - 1 punct (pag.
227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate momentele
examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat această examinare – 1
punct (pag.228)
3337. 3.Pregătirea fizică:
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la acest
anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării, cât şi
în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa renală
sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi scoate limba, şi-o
imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2 puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic, instilând, picătură cu
picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi laringiene – 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
3338. 4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul unei
hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) - 1 punct
(pag.229)
 lizibilitatea
3340.

3343.
3344.
3345.
3346.
3347.
3348.
3349.
3350.
3351.
3352.
3353.
3354.
3355.
3356.
3357.
3358.
3359.
3360.
3361.
3362.
3363.
3364.

ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ

2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul
puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3366.
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului pneumogastric) –
1 punct (pag. 50)
 Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite
pe un scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea
opusă sau cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu
mâinile la ceafă, coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea săbătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) – 1
punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)
3367.
 lizibilitatea

3371.
3372.
3373.
3374. 6. BAREM DE CORECTARE/NOTARE – ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI

MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie, semne, intervenţii)
3375.
3376. 1. Defineşte lăuzia imediată - 2 puncte

3377. lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3378.
2. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
3379. (enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
3380.
3. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal, pentru favorizarea retracţiei uterine şi formarea globului
de siguranţă –4 puncte
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct
3381.

 lizibilitatea
3383.
3384. Total: 20 puncte

3385. BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către
asistenţii medicali, Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura
Viaţa Medicală Românească- 2008
3386. 7. BAREM DE CORECTARE/ NOTARE – AŞEZAŢI ÎN ORDINE
PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA DE
NAŞTERE
3387. 1. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea

secreţiilor din nas şi gură cu o sondă Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
2. aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 3 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
3. pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-15
cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
4. ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
5. pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
6. stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
7. examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5
puncte
8. prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
9. determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
10. îngrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, încălzit;
- 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
11. înfăşarea cu scutece sterile – 1 punct
12. transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în condiţii
de protecţie termică. - 1 punct
13. pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 2
puncte
 lizibilitatea
3388.
3389.
Total: 20 puncte
3390. Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a
bolnavilor – Manual pentru licee sanitare- Coordonator Georgeta Aurelia Baltă-
Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia 1988.
3391. 8. BAREM DE CORECTARE/NOTARE –ROLUL
ASISTENTULUI
3392. MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
3393.
3394.
3396.
1. Definitie; indicatii (2 p)
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-15
minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii
musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea
pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru
asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara anterioara
(1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora si
data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
3397.
3398. 6. . Redacterea eseului – 3 puncte.
 lizibilitatea
3399.
3400. Total: 20
puncte
3401.
3402. Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean
3403. Pag 138-139
3404.
3405.
3406.
3407.
3408.
3409.
3410. 9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
3411.
3412.
3413. BAREM CORECTARE
3414.
1. Definitie 2 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin, fenobarbital,
codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA (1 punct) – valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii (1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
3415.
3416. 9 . Redacterea eseului – 3 puncte.
 lizibilitatea
3417.
3418.
3419.
3420. TOTAL = 20 PUNCTE
3421.
3422.
3423. Bibliografie
3424. Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
3425.
3426.
3427.
3428.
3429.
3430.
3431.
3432. 10. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
3433. IMOBILIZAREA PROVIZORIE
3434.
3435.
3436.
3437.
3438. BAREM DE CORECTARE/NOTARE
3439.
3440.
3441. 1. Definitia fracturii; definitia imobilizarii provizorii – 2 puncte
3442. 2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
3443. • Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si
pasive)- 1 punct;
3444. • Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
3445. • Diminueaza durerea – 1punct;
3446. • Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si
transformarea fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3447. 3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
3448. • Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
3449. • Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si
dedesubtul focarului de fractura – 2 puncte ;
3450. • Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1
punct;
3451. • Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai
putin instruite – 1 punct;
3452. • Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie
prea strans, prea lejer)- 2 puncte;
3453. • Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
3454. - specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata,
atele din lemn, atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
3455. - improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete,
bastoane, umbrele, coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
3456.
3457.
3458. 4 . Redacterea eseului – 3 puncte.
 lizibilitatea
3459.
3460.
3461.
3462.
3464.
3465.
3466.
3467. Bibliografie
3468. L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
3469.
3470.
3471.
3472.
3473.
3474. 11. PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI DE
COMPATIBILITATE
3475. IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE
3476.
3477.
3479. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- Pregateste materialele specifice transfuziei si medicamentele necesare pentru
eventualele accidente (2 puncte)
- Pregateste fizic si psihic pacientul si instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de
asepsie (1 punct)
- lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de sange ,/regleaza ritmul de scurgere la
10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute /si supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5
minute (3 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup - senzatie de frig ,frison, cefalee ,dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei- (2 puncte pentru 4 din cele 7 semne)
intrerupe transfuzia si anunta medicul (1p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,(1 puncte)
- dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul timp de 5
minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(2p).
3480.
3481. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni
medicali – 5 puncte.
3482. Sunt acceptate formulari similare cu cele prezentate.
3483.
3484. Bibliografie
3485. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
3486.
3487.
3488.
3489.
3490.
3491.
3492. 12. PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE
PRIN TAIERE
3493.
3494. - DEFINITI NOTIUNEA DE PLAGA RECENTA
3495. - ENUMERATI CARACTERISTICILE PLAGILOR PRIN TAIERE
3496. - PRECIZATI TIMPII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR IN SERVICIUL DE
SPECIALITATE
3497.
3499. 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica, se utilizeaza termeni

medicali. 5p
3500.
3501. 2. Defineste notiunea de plaga recenta.
1p
3502. Plaga recenta este plaga care nu a depasit 6 h de la accident.
3503.
3504. 3. Enumera caracteristicile plagilor prin taiere
1p
3505. Caracteristicile plagilor prin taiere:
- au margini regulate - 0,25p
- sunt limitate - 0,25p
- se vindeca repede - 0,25p
- cele operatorii sunt de obicei aseptice – 0,25p
3506.
3507. 4. Acordarea primului ajutor
11p
 Hemostaza - 1p
 Calmarea durerii - 1p
 Toaleta locala -9p
3508. - indepartarea pilozitatii daca este cazul - 0,5p
3509. - spalarea tegumentelor din jurul plagii (1p) cu apa si sapun ( 0,5p), apoi cu ser
fiziologic- 0,5p
3510. - dezinfectia tegumentelor din jurul plagii –(1p), prin badijonare –( 0,5p), care
incepe de langa plaga si se indeparteaza de aceasta –( 0,5p), cu alcool – (0,25p) sau cu
tinctura de iod – (0,25p).
3511. - curatarea plagii – (1p), cu rivanol 10/00 , cloramina 40/00 , apa oxigenata .
3512. Pentru enumerarea solutiilor – 0,5p pentru fiecare solutie.enumerata
3513. Pentru precizarea concentratiei fiecarei solutii – 0,5p.
3514. Pentru precizarea rolului apei oxigenate – 1p.
 Aplicarea unui pansament protector 1p.
 Profilaxia tetanosului 1p.
3515.
3516. Bibliografie
3517. ,,Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamnetale
3518. Coordonator Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca – 2001, pag
270- 275.
3519.
3520.
3521.
3522. 13. PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
3523.
3524.
3526.
3527.
Pregatirea consta in:
3528.
 se vor instala una sau mai multe linii venoase - 1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 – 3 pct
 se va recolta sange (1 pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1 pct) - 2 pct
 se va administra medicatia recomandata de medic – 1 pct
 se va monta sonda vezicala permanenta - 2 pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1 pct) si se vor proteja foarte atent (1 pct) - 2p
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1 pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii – 1 pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1 pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste
continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). – 3 pct
3529.
3530.
3531. 2. Redactarea eseului – 3 puncte.
 lizibilitatea
3532.
3533.
3534.
3535.
3536.
3537.
3538.
3539.
3540.
3541.
3542.
3543.
3544.
3545.
3546.
3547.
3548.
3549.
3550.
3551.
3552.
3553.
3554. 14. PERFUZIA INTRAVENOASĂ
3555. (DEFINIŢIE, SCOP, ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE).
3556.
3557.
3559.
3560.
1. Definiţia perfuziei intravenoase - 3p
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură, a soluţiilor medicamentoase.
2. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului - 1p
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit - 1p
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici - 1p
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine - 1p
 alimentarea pe cale parenterală - 1p
3561.
3. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) - 1p
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator - 1p
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase - 1p
 coagularea sângelui pe ac sau branulă - 1p
4. Măsuri de prevenire (5p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei - 2p
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la acul
de puncţie - 1p
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei - 1p
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină. - 1p
3562.

 exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
 lizibilitatea, ortografie si punctuatie
3563.
3564.
3565.
3567.
3568.
3569.
3570.
3571.
3572.
3573. 15. CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
3574.
3575.
3577.
3578.
1. Asezarea bolnavului in pozitie sezand ( 1 punct )
3579.
2. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
3580.
3. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
3581.
4. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
3582.
5. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 3 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
3583.
6. Oxigenoterapie ( 2 puncte )
 mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
 umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
 administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
3584.

 lizibilitatea
3585.
3586.
3587.
3588.
3590.
3591.
3592.
3593.
3594.

Teste Sanitar Amg PDF Free

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Sanitar Amg PDF Free

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

Ce este scris cu rosu, nu mai invatati, pentru ca, dupa

1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medicală este profesionista care:

2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune:

5. Nursa generalistă presupune:

6. Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :

7. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :

8. Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:

9. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:

10. Funcţia asistentei medicale, de natură interdependenta, presupune:

13. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:

14. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

15. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:

16. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:

17. Empatia – calitate esenţială în nursing, se defineşte ca fiind:

18. Funcţiile autonome ale asistentei medicaleconstau în:

19. Rolul asistentei medicale este:

22. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

23. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

24. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

25. Modelul de nursing privind autoângrijirea este elaborat de:

27. Procesul de îngrijire reprezintă:

28. Interviul reprezintă:

29. Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:

30. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire: a,c,b,e,d

31. Componentele esenţiale ale unui model conceptual sunt:

32. Postulatele sunt:

33. Modelul Virginiei Henderson este susţinut de următoarele valori:

35. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

36. Manifestarea de dependenţă este:

37. Problema de dependenţă este definită ca:

38. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

39. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

40. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

44. Elementele de evitat în utilizarea observaţiei sunt:

47. Dificultatea în alaniza şi interpretarea datelor provine din:

48. Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

49. Diagnosticul de îngrijire poate fi:

50. Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

52. Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:

53. Planul de intervenţie :

54. Planul de intervenţie permite asistentei medicale :

55. Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel:

56. Obiectivul de ingrijire vizează:

57. Obiectivele de îngrijire se elaborează pe baza sistemului SPIRO:

58. Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

59. Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:

63. Pentru ca intervenţiile să fie evaluabile trebuie:

64. Aplicarea îngrijirilor:

66. În formularea intervenţiei se va indica:

67. In executarea îngrijirilor se implică:

68. Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:

69. În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanţe:

70. Evaluarea îngrijirilor:

SUBIECTUL I - ADEVĂRAT / FALS