ŢESUTUL SANGUIN(SISTEMUL HEMATO-IMUN)

- ţesut cu origine mezenchimală,

- format dintr-o substanţă fundamentală lichidă "plasma"
(55%)
- celule "elemente figurate" (45%).
- Sângele, limfa şi lichidul interstiţial alcătuiesc mediul
intern al organismului.
Ţesutul sanguin care cuprinde 3 compartimente:
I. Compartimentul tisular central,
- organele hemato şi limfopoetice, (cu celule sanguine tinere,
aflate în diferite faze de maturare).
II. Compartimentul circulant
- cu celule sanguine mature (adulte)
III. Compartimentul tisular periferic
- celule sanguine care au părăsit "patul vascular" localiate în
ţesuturi şi organe periferice
HEMATOPOEZA
- procesul de formare, maturare şi eliberare a elementelor
sanguine
Hematopoeza prenatală sau embrio-fetală:
1. Perioada prehepatică
- primele 2 luni fetale,
- în mezenchimul extraembrionar somatic la nivelul insulelor
lui Wolff şi Pander.
- Se diferenţiază angioblasti
o Periferici: endotelioblasti
o Centrali: hemoblasti
A. celulele "stem" vor coloniza primordiile viitoarelor organe
hemato şi limfopoetice - inducând hematopoeza.
B. Hemogoniile (megaloblastele), elemente imature, nucleate
se menţin până la elaborarea factorului antianemic (intrinsec).
2. Perioada hepato-splenică,
- începe în săptămâna a-VI-a în ficat
şi splină
- până în luna V-VI (în grad redus
până la naştere).
o hematiile mature (anucleate)
o se formează granulocite,
megacariocite şi mai puţin limfocite.
3. Perioada medulo-ganglionară,
- începe din luna a-III-a în claviculă
- se continuă toată viaţa.
- în ganglionii limfatici se menţine
până (luna a-V-a) şi va fi înlocuită cu
limfopoeza ganglionară.
 Hematopoeza postnatală
Are loc în ţesuturile hematopoetice:
a) ţesutul mieloid - reprezentat de măduva roşie osoasă;
b) ţesutul limfoid - reprezentat de organele şi structurile limfoide.
Organizarea organele hemato şi limfopoietice:
- Capsula:
o ţesut conjunctiv fibros,
o se desprind septe conjunctive bogate în vase şi nervi
- Stroma:
o ţesut conjunctiv reticular
o distingem
§ "ochiuri mici" cu elementele ale parenchimului
§ "ochiuri mari", tapetate de celule reticulo-endoteliale, în
care circulă sânge sau limfa.
- Parenchimul:
- populaţie celulară heterogenă (cel. suşă, tranziţie, mature).
a) ŢESUTUL MIELOID
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ
Localizată:
- iniţial în claviculă
- ocupă apoi toate oasele (până la 7 ani)
- se restrânge apoi în oase late şi epifize
- se transformă în măduvă galbenă/cenuşie
Histologic,
Capsula:
- endostul
- stroma (ţesutul conjunctiv reticulat)
- elemente parenchimatoase caracteristice:
- adipocitul;
- megacariocitul,
i. celulă gigantă
ii.bogată în citoplasmă (eozinofilă)
iii.nucleu puternic segmentat;
- insule de celule,
i.imature, (în ochiurile mici ale stromei)
ii.mature (adulte) aflate în vecinătatea capilarelor.
Celulele tinere au:
- dimensiunea mare,
- forma rotundă,
- nucleu mare sferic bine nucleolat ( 2- 4)
- citoplasmă redusă,
o bazofilă,
o lipsită de granulaţiuni.
Celulele mature (adulte)
- dimensiune mică,
- nucleu
o hipercrom
o segmentat,
o fără nucleoli
- citoplasma,
o relativ abundentă
o conţine granulaţiuni specifice.
HEMATOPOEZA MEDULARĂ:
- hematia prin seria normoblastică,
- granulocitele prin seria granulocitară
- trombocitele prin seria megacario - trombocitară.
A. SERIA NORMOBLASTICĂ (eritroblastică)
Sectorului mitotic:
1. proeritroblastul;
2. eritroblastul bazofil;
3. eritroblastul policromatofil;

Sector de maturare:
4. eritroblastul oxifil;
5. reticulocitul;
6. eritrocitul.
Hematiile:
- au funcţia de transport gaze
respiratorii
- nu prezintă nucleu
- nu conţine organite celulare.
- La om
o forma unui disc biconcav
(A/P),
o din profil a unui pişcot.
o Diametrul pe frotiu fixat este
de 7,5 ,
o grosimea
§ 1,5  în centru
§ 2 - 2,5  la periferie.
Variaţiile morfologice ale hematiilor:
- de forma, când vorbim de poikilocitoză;
- de talie - "anizocitoză")
- număr
- Normal pe 1 mm3
o4,5 -5 milioane la bărbat,
o4 - 4,5 milioane la femeie
o6 milioane la copil.
- Când numărul lor creşte, vorbim de poliglobulie
- Nr. diminuă concomitent şi cu scăderea hemoglobinei avem
eritropenie sau anemie.
- Timp circulant: 90 - 125 de zile.
- îmbătrânite sunt fagocitate de către macrofagele splinei şi
sinusoidelor ficatului.
- În sângele circulant hematiile sunt galbene (galben-verzui),
- fixate şi colorate (May-Grunwald-Giemsa) apar cărămizii şi
dispuse în "fişicuri de monede".
- Sunt elastice se pot deforma trecând uşor prin capilare cu
diametrul mai mic de 7.
Citologic:
- au membrană de natură lipoproteică
- stromă formată:
o fosfolipoproteine - dispuse în reţea.
o cristalele de hemoglobină
B. GRANULOCITELE
- 5-8 mii /1mm3.
După caracterele morfologice şi funcţionale
distingem:
1. Granulocitele neutrofile:
- sunt cele mai numeroase,
- 60 - 70 % din leucocite
- au un diametru între 10-12 ,
- nucleu format din 3-6 lobi uniţi prin punţi
de cromatină fină.
- În citoplasmă se află numeroase granulaţii
specifice "neutrofile"
ofoarte fine ( 0,1-0,2 ).
osunt lizozomi ce conţin enzime
hidrolazice.
- Emit pseudopodelor
o migrează (prin diapedeză)
o în ţesuturi periferice
o intervin în apărare prin fagocitoză
(microfage).
- Numărul lor:
ocreşte – neutrofilie
§ în inflamaţii acute
oscade - neutropenie
§ în intoxicaţiile cu plumb, arsen, raze
X şi după ingerare de medicamente
(piramidon, aspirina).
2. Granulocitele eozinofile:
- 2- 4% din leucocitele sângelui
periferic,
- sunt mai mari
-  12-14 )
- nucleul:
o2 lobi rotunzi
oaspect de desagă.
- Citoplasma:
ogranulaţii cu afinitate pentru
coloranţii acizi.
ogranule egale ca formă, mărime şi
egal repartizate
ogranulaţiile sunt lizozomi.
- Eozinofilele sunt celule:
o mobile
o fagocitare
- Cresterea nr. eozinofilelor
circulante – eozinofilie:
o boli alergice
o infecţiile parazitare
- Scad in tifos (eozinopenie)
3. Granulocitele bazofile:
- cele mai puţine
- 0,5 - 1%,
- nucleul parţial segmentat (în treflă).
- Citoplasma
o Cu granulaţii puternic bazofile,
o ce conţin:
§ heparină,
§ histamină
§ serotonină.
o Granulaţii inegale ca formă, mărime şi inegal repartizate în
citoplasmă.
- Au capacitatea de fagocitoză şi mobilitate este redusă.
C. SERIA MEGACARIOCITO-TROMBOCITARĂ
- celulă finală megacariocitul trombocitar,
o celulă matură,
o gigantă
o cu citoplasmă bogată,
o eozinofilă,
o plină cu insule de granulaţii azurofile.
o Nucleul:
§mare,
§în formă de inel sau mure
oCelula emite numeroase pseudopode care pătrund în capilare
unde se fărâmiţează dând naştere trombocitelor.
Trombocitele:
- nu sunt celule, (fragmente)
- provin din citoplasma megacariocitelor,
- au diametre de 1-4 .
- formă neregulată pe frotiu.
MO
- prezintă o zonă centrală "cromomerul" (granulomerul),
o puternic colorată,
o bazofilă,
o plină cu granulaţii diferite,
o microvezicule,
o microfilamente
- o zonă periferică "hialomerul"
o slab bazofilă,
o înconjurată la exterior de o membrană plasmică.
- Sunt în număr de 300.000 /1 mm3
- au durata de viaţă de 8-11 zile.
- Rolul lor este multiplu:
o în coagularea sângelui
o conţin serotonină;
o au structura antigenică.
ŢESUTUL LIMFOID
Cuprinde două compartimente:
I. Compartimentul central,
- timusul,
ocu origine endodermală,
§ apare precoce (embrio-fetal)
§ involuează la adult;
o are importantă activitate mitotică:
§ independent de stimularea antigenică şi endocrină.
II. Compartimentul periferic, reprezentat de:
- splină
- ganglionii limfatici,
- amigdale
o organe secundar limfoide,
o cu origine mezenchimală,
o apar tardiv.
Ţesutul limfoid:
Funcţia de limfopoeză,
- se desfăşoară în ţesutul limfatic dens (foliculilor limfatici);
Funcţia de filtrare:
- a sângelui,
- limfei
- lichidului interstiţial,
- desfăşurată la nivelul ţesutului limfoid lax, (capilare
sinusoide),
- înconjurate de celule cu mare capacitate fagocitară şi
coloidopexică
Limfocitele - proprietăţi:
- "recirculaţie"
olimfocitul stimulat antigenic se reîntoarce prin circulaţie în
organele limfatice periferice
- "transformare blastică"
olimfocitele adulte stimulate antigenic, redevin tinere şi se
transforma în celule imunocompetente.
Limfopoeza
- are loc în ţesutul limfoid dens,
- seria limfocitară:
o 1. limfoblastul;
o 2. prolimfocitul;
o 3. limfocitul (mic).
Limfocitul mic
- celulă tisulară,
- circulantă,
- reprezintă 89% din întreaga populaţie de elemente limfatice,
- principala celulă imuno-competentă.
MO:
- celulă mică,
-  de 6-8 m,
- citoplasmă :
o foarte redusă,
o bazofilă,
o aşezată perinuclear,
o sub formă de inel sau semilună,
o cu câteva granulaţiuni azurofile.
- Nucleul :
o mare,
o rotund,
o cu cromatina densă,
o condensată puternic, formând practic un bloc compact,
o fără nucleol vizibil, (nucleu tahicrom).
- raportul nucleo-citoplasmatic este foarte mare (0,8-0,9)
ME :
- nucleu cu heterocromatină compactă
- un nucleol mascat.
- Citoplasma
osăracă în organite,
§ aparat Golgi mic,
§ RE neted, mai rar granular,
§ câteva mitocondrii
§ lizozomii prezenţi sub formă de
granulaţii azurofile,
§ corpi multiveziculari,
§ numeroşi microtubuli şi
microfilamente.
-Membrana celulară :
oacoperită cu un strat redus de
glicocalix,
oprezintă microvili
ovezicule de micropinocitoză
Aspectul MO şi ME par să indice o celulă mai puţin activă -
celulă adormită.
Limfocitul mic :
- nu este o celulă adultă terminală
- se poate reactiva (transformare blastică), prin recirculaţie la
stimulare antigenică
Circuit :
- Se formează în organele limfoide,
- ajung în circulaţie
- apoi în ţesuturi.
- vine în contact cu un antigen,
- îl recunosc graţie receptorilor de suprafaţă
- suferă un proces de recirculaţie
- apoi transformare blastică,
- devin limfocite imuno-competente.
- în organele limfopoetice periferice,
o în zonele timus- (limfocitele T)
o burso-dependente (limfocitele B).
- suferă procese de reorganizare ultrastructurală şi citologică,
o devine celulă activă,
§ celulă tânără capabilă :
• de diviziune,
• citodiferenţiere.
o Aceste limfocite transformate blastic, imunoblaste,
§sunt celule mari ( 12-15 m),
§ au un nucleu :
• mare,
• rotund,
• eucrom,
• unul sau mai mulţi nucleoli.
§ Citoplasma bazofilă :
• organitele mai ales cele de sinteză (RER, aparat
Golgi, mitocondrii
Citofiziologia.
Limfocitele :
- populaţie heterogenă,
- caracteristici imunologice diferite,
- nu pot fi diferenţiate cu certitudine nici la MO şi nici la ME,
- doar prin anticorpi monoclonali.
a.limfocite B burso-dependente (timus independente);
b.limfocite T timus-dependente
c.limfocite O sau nule
1. MONOCITUL
- cea mai mare celulă din sângele periferic (ø15- 25µ),
- în procent de 6-8 %.
- Citoplasma:
o abundentă,
o uşor bazofilă, albastră-cenuşie (ca fumul de ţigară)
o granulaţii azurofile (lizozomi),
o vacuole
o bogat echipament enzimatic "specific":
§ oxidaze,
§ peroxidaze
§ lipaze
§ esteraze specifice,
- Nucleul:
o mare
o reniform,
o cu cromatina fin
granulară (laxă)
o nucleol greu vizibil.
2. MACROFAGUL
- este o celulă mare (90-120µ),
- cu suprafaţa cu numeroase expansiuni:
o pseudopode,
o văluri,
o lamelipode,
o filipode.
- nucleu:
o excentric,
o reniform
o bogat în heterocromatină.
- În activitate citoplasma este bogată:
o vacuole,
o mitocondrii
o lizozomi.

Sunt răspândite în tot organismul,

1. histiocitul - macrofagul ţesutului conjunctiv;
2. celula Kupffer - macrofagul din ficat;
3. macrofagele splenice;
4. macrofagele ganglionului limfatic;
5. macrofagele pulmonare;
6. osteoclastul - macrofagul ţesutului osos;
7. Microglia - macrofagul ţesutului nervos.
Funcţiile macrofagelor
- apărare nespecifică şi specifică (imunitatea).
- În procesul imunologic macrofagul
o "iniţiază"
o "modulează".
"Iniţierea":
- recunoaşterea antigenelor,
- fagocitarea lor
- prelucrarea materialului fagocitat.
- transmite informaţia preluată limfocitelor B
"Modularea":
- monokinelor,
- substanţe sintetizate
- stimulează proliferarea limfocitelor şi a altor macrofage,
Funcţie metabolică.
SÂNGELE ŞI LIMFA
Sângele
- contituie compartimentul "circulant" al ţesutului sanguin,
- rezultat din activitatea organelor şi ţesuturilor limfoide şi
mieloide.
- Cantitatea de sânge - reprezintă 6 - 8 % din greutatea
corporală
- Culoarea roşie este datorată hemoglobinei,
- Format:
o elemente figurate
o substanţă fundamentală lichidă "plasma".
Intervine în:
- termoreglare,
- transportor gaze respiratorii,
- substanţe rezultate din digestia celulară,
- substanţe de dezasimilaţie;
- hormoni;
- anticorpi.
PLASMA SANGUINĂ:
- este un lichid gălbui,
- omogen,
- puţin vâscos,
- cu gust sărat
- pH 7,3 - 7,4.
- Plasma sanguină:
o conţine apă (90%)
o reziduuri uscate (10%)
§ dintre care 9% sunt substanţe organice azotate şi neazotate
§ 1% substanţe anorganice (Na, K, cloruri, carbonaţi).
LIMFA:
- este produsul biologic (coloidal)
- rezultat prin trasudarea plasmei la nivelul spaţiilor
interstiţiale
- este mai săracă în proteine (fibrinogen)
- mai bogată în grăsimi şi cloruri.
- vehiculează limfocite mici,
- puţine celule limfo-reticulare,
- elemente macrofagice
- accidental, granulocite.
GANGLIONUL LIMFATIC
- organ limfoid,
- rol de filtrare,
- plasat pe traiectul căilor limfatice.
Localizaţi :
- pe traiectul vaselor limfatice
- solitari sau in grupuri ganglionare
- Au mărimea unui bob de piper
- formă reniformă sau turtită,
- cu o margine convexă - pătrund vasele limfatice aferente
- un hil cu două vase limfatice eferente, arteră, venă şi nervi.
- Dimensiunea :
o variază în funcţie de localizare
o starea de stimulare imunologică,
o de la câţiva milimetrii la centimetrii.
MO :
- ganglionul limfatic
o capsulă,
o stromă
o parenchim.
Capsula
- acoperă organul
- ţesut conjunctiv dens,
o cu fibre colagene,
o puţine fibre elastice
o rare fibre musculare netede.
o Pe faţa convexă este perforată de
orificiile limfaticelor aferente.
o Lângă hil se îngroaşă - con fibro-
adipos.
- emite septe conjunctive
incomplete
- divid zona corticală în loji larg
deschise spre medulară (septe
interfoliculare).
Stroma :
- ţesut conjunctiv reticulat,
o reţea de fibre de reticulină şi celule reticulare
o Celulele :
§ mari,
§ stelate cu prelungiri,
§ secretă fibrele de reticulină
o Fibrele :
o dispuse pe suprafaţa celulelor
o formează o reţea tridimensională
o “Reţeaua prezintă :
§ ochiuri mai mari “laxă”,
§ sau mai mici “densă”,
Parenchimul :
- ţesut limfoid organizat
o noduli limfoizi,
o infiltraţii limfoide
- adaptate pentru limfopoieză,
- sinusoide limfatice :
o adapate pentru filtrarea limfei.
În secţiune histologică
- o zonă corticală
- o zonă medulară
- între cele două zone se înterpune zona paracorticală
(corticala profundă).
Corticala (corticala superficială sau
corticala foliculară)
- ţesut limfoid dens
- organizat în foliculi (noduli),
o cu limfocite dispuse sub formă de
aglomerări nodulare
o ţesut limfoid lax (sinusuri limfatice).
§ sinusul marginal sau subcapsular,
Foliculi limfatici:
- foliculi primari, areactivi
- foliculi secundari, reactivi.
a.Foliculii primari :
- o aglomerare uniformă de limfocite mici
(limfocite B)
- în repaus.
b.Foliculii secundari,
- sunt predominanţi în viaţa postnatală
- zonă centrală
omai clară
opalidă la col. HE
onumită centrul germinativ sau
centrul clar,
§conţine limfocite B activate
§ celule tinere limfoide (limfoblaste
sau imunoblaste).
§ macrofage şi celule dendritice
foliculare.
§ toate sunt celule mari,
§ citoplasmă bogată,
§ palid colorată
§ nuclei eucromi
 Periferic :
- o zonă întunecată
- dispusă sub formă inelară
- formată din limfocite B mici,
- coroana limfocitară.
- celule dendritice foliculare,
o depozitare şi prezentatoare de antigene
Foliculii secundari se dezvoltă :
- stimul antigenic prelungit,
- formarea şi proliferarea limfocitelor B imunocompetente
Paracorticala, cortexul profund sau terţiar
- o structură celulară mai densă (ţesut
limfoid difuz),
- limfocite T,
- uneori stimulate (imunoblaste);
- celule interdigitate
prezentatoare de antigene
- macrofage
- venulele postcapilare ale lui
Schultze,
ocu endoteliul cubic sau cilindric
oabsenţa stratului muscular.
oEndoteliul:
§ prezintă receptori speciali de ghidaj
§ rol de a controla pătrunderea limfocitelor
Medulara,
- este formată din ţesut limfoid dens,
oorganizat în cordoane medulare,
ose ramifică
ose anastomozează
-ţesut limfoid lax
o sinusuri medulare, dispuse printre
cordoane
a. Sinusurile medulare :
- sunt o continuare a celor din
corticală
- însoţite de celule dendritice şi
macrofage
o cu prelungiri pătrund în lumen,
b. Cordoanele medulare
- conţin limfocite T şi B,
- numeroase plasmocite :
o mature şi active
o secretă imunoglobuline
o devin complect mature
Histofiziologia:
1. Limfopoieza şi în mod secundar plasmocitogeneza.
2. Funcţia de filtru în circulaţia limfatică.
3. Funcţia de apărare prin fagocitoză şi elaborare de anticorpi;
4. Funcţia metabolică: ca rezervor de proteine;
ORGANELE LIMFOIDE
CENTRALE
Timusul
- organ limfo-epitelial,
- nepereche
- situat în mediastin
Este învelit:
- conjunctivă fibroasă,
- bogată în adipocite.
- Cu septele conjunctivo-vasculo-
nervoase
oîmpart organul complet în lobi,
lobuli.
Stroma:
- celule reticulo-epiteliale
Parenchimul
- limfocite timice " timocite ".
Lobul timic:
- o zonă periferică
ocorticală
ocu timocite numeroase
ocu nucleii hipercromi,
o determină o bazofilie marcată
- o zonă centrală
omedulară
ocu timocitele mai rare
ozona apare mai clară
(slab colorată).
Citologic,
- celulele reticulare stromale
(reticulo-epiteliale)
osunt mari,
ostelate,
onucleu oval
oexpansiuni citoploasmatice
orealizează o reţea
- Timocitele:
o celule mici,
o identice citologic limfocitelor.
În medulară "corpusculii lui Hassall":
- celule reticulo-epiteliale,
- aplatizate,
- cu nuclei picnotici,
- dispuse în lamele concentrice,
- ca un bulb de ceapă.
- În centru conţin masă eozinofilă,
ocelule degenerate,
ouneori cu pigment
osăruri de calcar.
Timusul:
- apare în timpul vieţii embrionare,
- se dezvoltă la pubertate (30 – 50 g)
- involuează treptat.
osub influenţa steroizilor sexuali
FUNCŢIILE TIMUSULUI
- glandă endocrină
o stroma reticulo-endotelială
- organ imunolimfopoetic
o limfocitele T.
SISTEMUL MACROFAGIC - MONONUCLEAR
MONOCITELE
- este un ţesut "ubicuitar"
- celule de forme şi aspecte citologice variate,
- dispersate în organism.
TOATE celulele acestui sistem au capacitatea de fagocitoză:
- pigmenţi,
- substanţe organice,
- medicamente,
- de coloidopexie (captarea particulelor coloidale
electronegative)
- poartă numele generic de MACROFAGE.
Celula "STEM", monocitul.
- părăseşte prin diapedeză capilarele,
- suferă un procese de maturare (postmaturare)

Monocitopoieza:
- monoblastul,
- promonocitul
- monocitul.