Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sector de maturare:
4. eritroblastul oxifil;
5. reticulocitul;
6. eritrocitul.
Hematiile:
- au funcţia de transport gaze
respiratorii
- nu prezintă nucleu
- nu conţine organite celulare.
- La om
o forma unui disc biconcav
(A/P),
o din profil a unui pişcot.
o Diametrul pe frotiu fixat este
de 7,5 ,
o grosimea
§ 1,5 în centru
§ 2 - 2,5 la periferie.
Variaţiile morfologice ale hematiilor:
- de forma, când vorbim de poikilocitoză;
- de talie - "anizocitoză")
- număr
- Normal pe 1 mm3
o4,5 -5 milioane la bărbat,
o4 - 4,5 milioane la femeie
o6 milioane la copil.
- Când numărul lor creşte, vorbim de poliglobulie
- Nr. diminuă concomitent şi cu scăderea hemoglobinei avem
eritropenie sau anemie.
- Timp circulant: 90 - 125 de zile.
- îmbătrânite sunt fagocitate de către macrofagele splinei şi
sinusoidelor ficatului.
- În sângele circulant hematiile sunt galbene (galben-verzui),
- fixate şi colorate (May-Grunwald-Giemsa) apar cărămizii şi
dispuse în "fişicuri de monede".
- Sunt elastice se pot deforma trecând uşor prin capilare cu
diametrul mai mic de 7.
Citologic:
- au membrană de natură lipoproteică
- stromă formată:
o fosfolipoproteine - dispuse în reţea.
o cristalele de hemoglobină
B. GRANULOCITELE
- 5-8 mii /1mm3.
După caracterele morfologice şi funcţionale
distingem:
1. Granulocitele neutrofile:
- sunt cele mai numeroase,
- 60 - 70 % din leucocite
- au un diametru între 10-12 ,
- nucleu format din 3-6 lobi uniţi prin punţi
de cromatină fină.
- În citoplasmă se află numeroase granulaţii
specifice "neutrofile"
ofoarte fine ( 0,1-0,2 ).
osunt lizozomi ce conţin enzime
hidrolazice.
- Emit pseudopodelor
o migrează (prin diapedeză)
o în ţesuturi periferice
o intervin în apărare prin fagocitoză
(microfage).
- Numărul lor:
ocreşte – neutrofilie
§ în inflamaţii acute
oscade - neutropenie
§ în intoxicaţiile cu plumb, arsen, raze
X şi după ingerare de medicamente
(piramidon, aspirina).
2. Granulocitele eozinofile:
- 2- 4% din leucocitele sângelui
periferic,
- sunt mai mari
- 12-14 )
- nucleul:
o2 lobi rotunzi
oaspect de desagă.
- Citoplasma:
ogranulaţii cu afinitate pentru
coloranţii acizi.
ogranule egale ca formă, mărime şi
egal repartizate
ogranulaţiile sunt lizozomi.
- Eozinofilele sunt celule:
o mobile
o fagocitare
- Cresterea nr. eozinofilelor
circulante – eozinofilie:
o boli alergice
o infecţiile parazitare
- Scad in tifos (eozinopenie)
3. Granulocitele bazofile:
- cele mai puţine
- 0,5 - 1%,
- nucleul parţial segmentat (în treflă).
- Citoplasma
o Cu granulaţii puternic bazofile,
o ce conţin:
§ heparină,
§ histamină
§ serotonină.
o Granulaţii inegale ca formă, mărime şi inegal repartizate în
citoplasmă.
- Au capacitatea de fagocitoză şi mobilitate este redusă.
C. SERIA MEGACARIOCITO-TROMBOCITARĂ
- celulă finală megacariocitul trombocitar,
o celulă matură,
o gigantă
o cu citoplasmă bogată,
o eozinofilă,
o plină cu insule de granulaţii azurofile.
o Nucleul:
§mare,
§în formă de inel sau mure
oCelula emite numeroase pseudopode care pătrund în capilare
unde se fărâmiţează dând naştere trombocitelor.
Trombocitele:
- nu sunt celule, (fragmente)
- provin din citoplasma megacariocitelor,
- au diametre de 1-4 .
- formă neregulată pe frotiu.
MO
- prezintă o zonă centrală "cromomerul" (granulomerul),
o puternic colorată,
o bazofilă,
o plină cu granulaţii diferite,
o microvezicule,
o microfilamente
- o zonă periferică "hialomerul"
o slab bazofilă,
o înconjurată la exterior de o membrană plasmică.
- Sunt în număr de 300.000 /1 mm3
- au durata de viaţă de 8-11 zile.
- Rolul lor este multiplu:
o în coagularea sângelui
o conţin serotonină;
o au structura antigenică.
ŢESUTUL LIMFOID
Cuprinde două compartimente:
I. Compartimentul central,
- timusul,
ocu origine endodermală,
§ apare precoce (embrio-fetal)
§ involuează la adult;
o are importantă activitate mitotică:
§ independent de stimularea antigenică şi endocrină.
II. Compartimentul periferic, reprezentat de:
- splină
- ganglionii limfatici,
- amigdale
o organe secundar limfoide,
o cu origine mezenchimală,
o apar tardiv.
Ţesutul limfoid:
Funcţia de limfopoeză,
- se desfăşoară în ţesutul limfatic dens (foliculilor limfatici);
Funcţia de filtrare:
- a sângelui,
- limfei
- lichidului interstiţial,
- desfăşurată la nivelul ţesutului limfoid lax, (capilare
sinusoide),
- înconjurate de celule cu mare capacitate fagocitară şi
coloidopexică
Limfocitele - proprietăţi:
- "recirculaţie"
olimfocitul stimulat antigenic se reîntoarce prin circulaţie în
organele limfatice periferice
- "transformare blastică"
olimfocitele adulte stimulate antigenic, redevin tinere şi se
transforma în celule imunocompetente.
Limfopoeza
- are loc în ţesutul limfoid dens,
- seria limfocitară:
o 1. limfoblastul;
o 2. prolimfocitul;
o 3. limfocitul (mic).
Limfocitul mic
- celulă tisulară,
- circulantă,
- reprezintă 89% din întreaga populaţie de elemente limfatice,
- principala celulă imuno-competentă.
MO:
- celulă mică,
- de 6-8 m,
- citoplasmă :
o foarte redusă,
o bazofilă,
o aşezată perinuclear,
o sub formă de inel sau semilună,
o cu câteva granulaţiuni azurofile.
- Nucleul :
o mare,
o rotund,
o cu cromatina densă,
o condensată puternic, formând practic un bloc compact,
o fără nucleol vizibil, (nucleu tahicrom).
- raportul nucleo-citoplasmatic este foarte mare (0,8-0,9)
ME :
- nucleu cu heterocromatină compactă
- un nucleol mascat.
- Citoplasma
osăracă în organite,
§ aparat Golgi mic,
§ RE neted, mai rar granular,
§ câteva mitocondrii
§ lizozomii prezenţi sub formă de
granulaţii azurofile,
§ corpi multiveziculari,
§ numeroşi microtubuli şi
microfilamente.
-Membrana celulară :
oacoperită cu un strat redus de
glicocalix,
oprezintă microvili
ovezicule de micropinocitoză
Aspectul MO şi ME par să indice o celulă mai puţin activă -
celulă adormită.
Limfocitul mic :
- nu este o celulă adultă terminală
- se poate reactiva (transformare blastică), prin recirculaţie la
stimulare antigenică
Circuit :
- Se formează în organele limfoide,
- ajung în circulaţie
- apoi în ţesuturi.
- vine în contact cu un antigen,
- îl recunosc graţie receptorilor de suprafaţă
- suferă un proces de recirculaţie
- apoi transformare blastică,
- devin limfocite imuno-competente.
- în organele limfopoetice periferice,
o în zonele timus- (limfocitele T)
o burso-dependente (limfocitele B).
- suferă procese de reorganizare ultrastructurală şi citologică,
o devine celulă activă,
§ celulă tânără capabilă :
• de diviziune,
• citodiferenţiere.
o Aceste limfocite transformate blastic, imunoblaste,
§sunt celule mari ( 12-15 m),
§ au un nucleu :
• mare,
• rotund,
• eucrom,
• unul sau mai mulţi nucleoli.
§ Citoplasma bazofilă :
• organitele mai ales cele de sinteză (RER, aparat
Golgi, mitocondrii
Citofiziologia.
Limfocitele :
- populaţie heterogenă,
- caracteristici imunologice diferite,
- nu pot fi diferenţiate cu certitudine nici la MO şi nici la ME,
- doar prin anticorpi monoclonali.
a.limfocite B burso-dependente (timus independente);
b.limfocite T timus-dependente
c.limfocite O sau nule
1. MONOCITUL
- cea mai mare celulă din sângele periferic (ø15- 25µ),
- în procent de 6-8 %.
- Citoplasma:
o abundentă,
o uşor bazofilă, albastră-cenuşie (ca fumul de ţigară)
o granulaţii azurofile (lizozomi),
o vacuole
o bogat echipament enzimatic "specific":
§ oxidaze,
§ peroxidaze
§ lipaze
§ esteraze specifice,
- Nucleul:
o mare
o reniform,
o cu cromatina fin
granulară (laxă)
o nucleol greu vizibil.
2. MACROFAGUL
- este o celulă mare (90-120µ),
- cu suprafaţa cu numeroase expansiuni:
o pseudopode,
o văluri,
o lamelipode,
o filipode.
- nucleu:
o excentric,
o reniform
o bogat în heterocromatină.
- În activitate citoplasma este bogată:
o vacuole,
o mitocondrii
o lizozomi.
Monocitopoieza:
- monoblastul,
- promonocitul
- monocitul.