ORGANE

HEMATOLIMFOPOETICE
-primare
-măduva hematogenă
-timus
-bursa lui Fabricius
-secundare
- limfonoduli
-splină
-ţesut limfoid asociat mucoaselor
MĂDUVA HEMATOGENĂ
-este singurul organ hematopoetic
-specializat în producerea tuturor elementelor figurate sanguine
-în viaţa fetală şi în primele săptămâni de viaţă ocupă canalele medulare ale tuturor oaselor
-pe măsura înaintării în vârstă aria ei de răspândire se reduce
-la animalul adult se mai găseşte în epifizele oaselor lungi, în oasele scurte şi late
-structură:
-ţesut de susţinere
-capsula

-trabeculii

-stroma
 -parenchim
- este reprezentat de ţesutul mieloid
-conţine precursorii elementelor figurate sanguine
-aparent precursorii apar dispuşi dezordonat
-se poate observa dispunerea preferenţială a celulelor din anumite serii

-celulele din seria eritrocitară

-elementele din seria granulocitară

-celulele seriei limfoide

-elementele seriei trombocitare

 TIMUSUL
-este organul limfoid central
-în care limfocitele sosite de la nivelul măduvei osoase hematogene suferă procese de:
-proliferare
-diferenţiere
-şi maturare până la stadiul de limfocite T
-este dispus în mediastin la majoritatea speciilor
-la bovine pe lângă o porţiune mediastinală dezvoltată
-prezintă şi două ramuri ce avansează pe laturile gâtului
-până în zona submandibulară
-la păsări porţiunea mediastinală este redusă
-ramurile cervicale dezvoltate sunt dispuse sub forma a două lanţuri
-este învelit la exterior de o capsulă formată din ţesut conjunctiv dens neorientat
-pe versantul intern formează trabeculi
-împart organul în lobi şi lobuli
-asigură şi suport pentru :
-vasele sanguine
-limfatice
-fibrele nervoase
 Lobulul timic
-reprezintă structura morfologică de bază a timusului
-apare ca o formaţiune poligonală cu dimensiuni de 0,5-2mm
-lobulii timici nu sunt separaţi complet unii de alţii
-ei prezintă zone de continuitate
-în structura unui lobul timic intră:
-stroma
-este formată din celule epitelioreticulare

-funcţiile celulelor epitelioreticulare:

 -parenchimul
-este reprezentat de celule libere
-majoritatea limfocite
-macrofage în număr mult mai mic
-ocazional eozinofile, celule mioide etc
-densitatea celulelor nu este uniformă pe toată suprafaţa lobulului
- apare structurat pe două zone distincte
-o zonă mai clară dispusă la interior numită medulară
-o zonă mai densă care înconjoară medulara de jur împrejur, numită corticală
-corticala

-timocitele
-macrofagele
 -medulara

-în medulara lobulilor timici există formaţiuni specifice numite corpusculi Hassall
-semnificaţia funcţională a corpusculilor Hassall nu este pe deplin cunoscută
-la pubertate, timusul intră într-un proces de involuţie
-în mod normal, se derulează lent şi progresiv
-implică iniţial o reducere gradată a numărului timocitelor din corticală
-involuţia timusului nu este niciodată totală

-există o involuţie accidentală, ce poate surveni la orice vârstă

 BURSA LUI FABRICIUS

-este un organ limfoepitelial

-formă ovoidă sau sferică
-apare ca un diverticul dorsal pe intestinul terminal al păsărilor
-în apropiere de cloacă
-comunică cu intestinul printr-un canal subţire
-lumenul bursei prezintă pliuri longitudinale
-sunt tapetate de un epiteliu aflat în continuitate cu cel intestinal
-este format din celule prismatice, cu nuclei ovali şi citoplasma acidofilă
-sunt dispuse pe un singur rând, pe membrana bazală
-epiteliul bursal nu prezintă celule caliciforme intercalate printre enterocite
-sub epiteliu se află o submucoasă
-formată din fibre de colagen şi elastice dispuse sub formă de foi
-delimitează compartimente ocupate de lobuli bursali
-la exterior este acoperită de o capsulă de natură conjunctivo-musculară
-reprezintă o continuare a straturilor de la nivelul intestinului
 -lobulii bursali
-reprezintă unităţile morfologice şi funcţionale ale organului
-sunt dispuşi la nivelul faldurilor organului
-între axul acestora şi epiteliul care le acoperă
-au o formă ovoidă, piriformă sau apar poligonali din cauza compresiunii reciproce
-structură- două zone:
-medulara
-corticala
 LIMFONODULII
-structură:
-ţesut de susţinere
- capsula

-trabeculi
-la nivelul corticalei
-în medulară
-stroma
celule reticulare
fibre de reticulină
-cele două reţele se suprapun şi alcătuiesc împreună o reţea citofibrilară
-parenchimul
-este reprezentat de celule libere - în principal limfocite
-se delimitează net două zone : corticala şi medulara
-corticala
-este formată dintr-o zonă superficială
-unde sunt situaţi foliculii limfoizi
-o zonă profundă difuză
-într-o lojă pot fi observaţi 2-3 foliculi separaţi de capsulă şi trabecule
-prin sinusuri (spaţii în care circulă limfa).
-foliculii limfoizi din corticală pot fi:
- primari

-secundari
- coroană la periferie
-un centru germinativ
-zona profundă a corticalei poartă numele de zonă paracorticală

-medulara
-conţine ţesut limfoid dispus sub formă de cordoane dense
-numite cordoane limfatice medulare
-cordoanele limfatice medulare sunt înconjurate de sinusurile limfatice medulare
-circulaţia limfatică (circulaţia funcţională)
Funcţiile limfonodulilor sunt:
-filtrare
-imunitară
-limfocitopoetică
 Hemoganglionii

-sunt organe asemănătoare cu limfonodulii

-prezenţi doar la unele specii de animale (rumegătoare, porc)
-organizarea generală a lor este similară cu cea a limfonodulilor
-în sensul că şi ei sunt formaţi din capsulă, ţesut limfatic şi sinusuri
-deosebirea esenţială constă în faptul că hemoganglionii
-sunt situaţi pe traseul circulaţiei sanguine şi nu pe cea limfatică
-astfel că sinusurile lor nu conţin limfă ci sânge
-au rol în filtrarea sângelui, în limfopoeză şi în procesele imunitare
-la porc există structuri intermediare între limfonoduli şi hemoganglioni
-la care atât vasele limfatice cât şi cele sanguine se conectează cu sinusurile
 SPLINA
-este cel mai mare organ limfoid periferic
-este formată din ţesut de susţinere şi parenchim
-ţesutul de susţinere
-capsula
-trabeculi
-stroma
-parenchimul splinei
-pulpa albă
-tecile limfoide periarteriolare
-foliculii limfoizi sau corpusculii Malpighi
-ţesutul limfoid difuz
-în pulpa albă limfocitele T şi B sunt dispuse în general în două locuri diferite:
-limfocitele T populează tecile limfoide periarteriolare
-limfocitele B sunt concentrate în foliculii splenici
 - pulpa roşie
-conţine numeroase sinusuri venoase
-între care se află cordoane celulare (cordoane Billroth)
Funcţiile principale ale splinei sunt:
-filtrare a sângelui
-limfopoetică
-rezervor sanguin
-imunitară
-hematopoetică
 ŢESUTUL LIMFOID ASOCIAT MUCOASELOR
-este format din infiltraţii limfoide difuze şi foliculi limfoizi localizaţi în:
-amigdale
-mucoasa esofagiană
-plăcile Peyer din intestin
-apendicele ileo-cecal
-corionul intestinului gros
-amigdalele
-sunt formate din aglomerări de foliculi limfoizi
-acoperiţi de epiteliul mucoasei din regiunea respectivă
-numărul foliculilor din structura amigdalelor este mai mare decât în cazul plăcilor Peyer
-foliculii, împreună cu corionul care-i înconjoară şi epiteliul care-i acoperă
-formează structuri limfoepiteliale
-astfel de structuri limfoepiteliale se află în regiunea bucofaringiană
-unde formează inelul Waldeyer
-alcătuit din amigdalele linguale, palatine, faringiene şi tubare
-plăcile Peyer
-se găsesc în ţesutul conjunctiv (corion) al intestinului subţire (ileon)
-în porţiunea opusă inserţiei mezenterului
-conţin 4-6 foliculi limfoizi şi o infiltraţie limfoidă interfoliculară
-majoritatea foliculilor au centru germinativ (foliculi secundari)
-în dreptul plăcilor Peyer mucoasa intestinală este lipsită de:
-vilozităţi, glande şi celule mucoase
-în schimb sunt prezente celule M
- rol în captarea şi transferul antigenelor spre foliculii limfoizi subiacenţi