APARATUL GENITAL MASCULIN

Testiculul reprezinta glanda genitala masculina si este un organ bifunctional care

produce:
- hormoni sexuali masculini
- spermatozoizi,celulele germinale masculine.
Cele 2 testicule sunt situate fiecare intr-o punga scrotala, la nivelul perineului
anterior. Sunt mobile si pot fi palpate cu usurinta. Testiculul stang este situat mai jos
(cu circa 1 cm) decat cel drept.

Albugineea este un invelis fibros, rezistent, de culoare albicioasa-albastruie, ce

patrunde in testicul pe marginea posterioara si formeza o zona de septuri, denumita
mediastin testicular,sau corpul Higmore.
Stroma conjunctiva are septuri testiculare ce pleaca radiar si strabat parenchimul,
delimitind lobuli ce contin parenchimul glandei.
 Parenchimul testicular este format din 200-300 lobuli piramidali cu varful orientat
spre mediastin, iar baza priveste spre periferie, in directia albugineei. Fiecare lobul are
3-5 tubi seminiferi contorti. Lungimea unui tub este de 40-60 cm, iar diametrul de
200-300 um. Ajunsi la varful lobulului, tubii seminiferi contorti se anastomozeaza
intre ei formand un singur tub seminifer drept.

Tubii seminiferi ai celor 200-300 de lobuli conflueaza si formeaza in fiecare testicul,

20-30 de tubi seminiferi drepti. Lungimea unui tub seminifer drept este de 100-400
um, iar diametrul de 50 um. Tubii seminiferi au o structura microscopic diferita in
testiculul infantil fata de cel adult. La maturitate, tubii seminiferi au la periferie o
membrana hialina de 3-6 um, pe care se afla un epiteliu multistratificat poliorf, in care
se disting 2 tipuri de celule:
-celulele Sertoli
-celulele liniei seminale, cu rol in gemetogeneza, reprezentate de:
spermatogonii, dispuse la periferia tubilor seminiferi
spermatocite de ordinul I si spermatocite de ordinal II dispuse spre
centrul tubului
spermatide si spermatozoizii prezenti spre lumenul tubului

1. Spermatogeneza

Incepe la pubertate si continua toata viata barbatului (si la batranete).

 Celulele stem sau spermatogoniile sunt celule diploide, localizate pe membrana
bazala a tubilor seminiferi. Ele se gasesc in partea bazala a jonctiunii strinse dintre
celulele Sertoli deci nu ating bariera hemato-testiculara. In timpul diviziunilor
celulare succesive, celulele germinale raman legate unele de altele prin poduri
citoplasmatice, care se indeparteaza pe masura ce se produce sperma matura.

Spermatida se transforma fara diviziune(spermiogeneza) in spermatozoid: nucleul

devine omogen compact si cromatina se condenseaza,formand capul spermatozoidului.
Citoplasma se alungeste, aparatul Golgi formeaza un corpuscul-acrozomul,care
migreaza la polul anterior al nucleului. Unul din centrioli emana un flagel-filament
axial care invelit intr-o pelicula de citoplasma formeaza coada spermatozoidului.
Spermatozoizii au o garnitura cromozomiala haploida: 22 autozomi si un cromozom
X sau un gonozom Y.
Celulele Sertoli din tubii seminiferi au un nucleu fuziform,veziculos. Citoplasma
contine un reticul endoplasmic, mitocondrii, glicogen si lipide, dat fiind rolul lor
trofic. Testiculul contine sute de tubi seminiferi impachetati formati din:
- celule peritubulare,
- o membrana bazala,
- epiteliu germinal (celule germinale si celule Sertoli.)
Celulele Sertoli captusesc membrana bazala a tubilor seminiferi si maresc grosimea
peretelui testicular.Au urmatoarele functii:
 - incercuiesc si invelesc celulele germinale
- produc substanta mullerian-inhibitoare
- aromatizeaza androgenii(din c. Leydig) transformindu-i in estrogen
- au rol de suport pentru celulele germinative
- formeza bariera hemato-testiculara
- produc proteina fixatoare de androgeni
- produc inhibina
- produc lichidul tubilor seminiferi

Celulele Sertoli au jonctiuni strinse care formeaza o bariera hemato-testiculara.

Aceasta restrictioneaza transportul dintre singe si celulele germinale, controland astfel
disponibilitatea nutritiva.
Jonctiunile stranse separa tubul seminifer in 2 compartimente:
- bazal: in contact apropiat cu lichidele extracelulare
- periluminal: separat de lichidul extracelular si care contine cele mai avansate
stadii de diferentiere a celulelor germinale: spermatida si spermatozoidul.
Compartimentul periluminal se continua cu lumenul tubilor seminiferi.
Celulele Sertoli se numesc si celule doica: controleaza mediul germinativ, fiind
corespondentul celulelor granuloase ovariene. Celulele Sertoli sub influenta FSH si a
androgenilor, produc proteina fixatoare de androgen. Ea este similara cu proteina
plasmatica fixatoarea a hormonului sexual(SHBG), dar este localizata intratesticular,
avand functia de a asigura nivele mari de androgeni in testiculi si in lichidele
seminale.(ABP)
Aceasta proteina se mai numeste si globulina fixatoare de
testosteron-estrogen(TeBG). Ea leaga testosteronul, estradiolul si DHT cu mare
afinitate. FSH-ul stimuleaza productia in celulele Sertoli, a proteinei activatoare de
plasminogen, care activeaza plasmina, cu rol in spermiatie, adica in detasarea finala a
spermei.
Celulele Sertoli produc si lichidul tubular seminifer care este un mediu nutritiv
adecvat spermei: contine nutrienti ce inhiba capacitatia si motilitatea, prelungind
astfel viata spermatozoizilor.
Celulele Sertoli ajuta la progresia spermei din lumenul tubular in epididim. Produc
numeroase peptide, care actioneaza paracrin, endocrin si autocrin pentru a regla
functia testiculara: inhibinul, activinul, folistatinul, factorul de crestere
insulin-like, factori de crestere transformatori, transferinul si alte citokine.
 Tesutul interstitial al testiculului este situat in spatiul interlobular, in directa
legatura cu fibrele conjunctive si vasele sanguine. In acest tesut se gasesc celulele
interstitiale Leydig, dispuse grupat sau izolat in jurul tubilor seminiferi si in strinsa
legatura cu capilare dilatate. Celulele interstitiale apar neaderente intre ele si au
vacuole de 1000-2000 A, in care se sintetizeaza androgeni testiculari.
Celulele Leydig sintetizeaza androgenul testicular si sunt intercalate printre tubii
seminiferi si prezinta receptori pentru LH. LH-ul stimuleaza steroidogeneza prin
AMPc, in lunile 2-4 de gestatie. Androgenii produsi acum sunt esentiali pentru
dezvoltarea tractului reproductiv masculin.
Pe celulele Sertoli exista receptori pentru androgeni si FSH, dar lipsesc pentru LH.
LH-ul se fixeaza pe celulele Leydig, stimuland productia de testosteron, care poate fi
folosit ca substrat pentru estrogen, in celulele Leydig sau Sertoli.

In trimestrul III de sarcina, datorita prezentei androgenilor si a substantei

inhibitoare-mulleriene si a tensiunii intraabdominale crescute, testiculele coboara din
partea superioara a cavitatii abdominal in scrot, prin canalele inghinale. Localizarea in
scrot este esentiala deoarece scade cu 2 grade temperatura in testicul, necesara
spermatogenezei normale. Purtarea unei lenjerii mai stranse sau baile fierbinti, scad
fertilitatea.
Lichidul spermatic si cel tubular sunt produsi in tubii seminiferi. Ele intra intr-o
serie de tubi anastomozanti ce formeaza reteaua testiculara si trec apoi prin ductele
eferente, ce se unesc intr-un singur canal numit: epididim.
Epididimul are o structura incolacita la suprafata testiculului, cu o lungime de 5 m si
prezinta: cap, corp si coada. Se varsa in vasul deferent. Sperma care intra in capul
epididimului este imatura si incapabila de motilitate directionala sau capacitatie.
Spermatozoizii raman in epididim pana dobandesc aceste calitati. Locurile de
depozitare ale spermei sunt epididimul si ampula vasului deferent. In tranzitul spermei
prin acesti tubi, se adauga produsul de secretie al glandelor anexe : veziculele
seminale, prostata si glandele Cowper (bulbouretrale).

Canalul deferent continua canalul epididimar si se termina la baza prostatei unde se

uneste cu canalul veziculei seminale, formand canalul ejaculator. Canalul ejaculator
se deschide in uretra. Vezicula seminala secreta lichidul seminal, iar secretia prostatei
formeaza sperma. Secretia glandelor bulbo-uretraleste un lichid clar viscos,
asemanator cu cel prostatic.
La nou- nascut steroidogeneza creste din nou, atingind valori mari la 2-3 saptamani
postpartum. Semnificatia acestei scurte cresteri postnatale a productie de androgeni nu
este cunoscuta pana in prezent. Steroidogeneza testiculara ramine la nivele scazute
pana la pubertate, cand o crestere a secretiei de LH, activeaza testiculele si productia
de androgen creste rapid. Desi nu exista o menopauza pentru barbati, productia de
androgeni testiculari scade progresiv, o data cu senescenta.

2. Steroidogeneza testiculara
Androgenul predominant produs de testicul este testosteronul: 95% produs in
testicul si 5% produs in CSR. Din acest testosteron seric: 5 mg/zi, la nivel periferic se
sintetizeaza:
-estrogen(10-15 mg/zi),
-DHT(50-100 ug/zi) si
-17 alfa-hidroxiprogesteron(1-2 mg/zi)
In multe tesuturi testosteronul este convertit sub actiunea 5-alfa-reductazei, intr-un
androgen mai puternic(DHT), care interactioneaza cu acelasi receptor, dar este de 2,5
ori mai puternic decat testosteronul.Testosteronul poate fi aromatizat la estrogeni, mai
ales in tesutul adipos.
Celulele Sertoli si Leydig produc 10-15% din estrogenii serici ai unui barbat adult.
Testiculul produce si 2 androgeni mai putin potenti: DHEA si androstendiona.
Celulele Leydig produc progesteron si 17 alfa-hidroxiprogesteron.

a. Controlul steroidogenezei testiculare

LH-ul actioneza asupra celulelor Leydig pentru a stimula steroidogeneza, iar FSH-ul
reactioneza cu androgenii pentru a stimula sinteza proteinei fixatoare de androgen,in
celulele Sertoli.
Aceasta proteina (ABP) creeaza nivele ridicate de androgen intratesticular, in
vecinatatea celulelor germinative fara de care maturarea spematozoizilor nu s-ar
realiza.
Testosteronul seric actioneza asupra hipofizei si hipotalamusului, pentru a inhiba
productia hormonului gonadotrop eliberator(GnRH), in hipotalamus, si asupra
celulelor gonadotrope hipofizare, care elibereaza LH.
Hormonul proteic, inhibina, produs de celulele Sertoli, poate inhiba secretia de FSH.
GnRH-ul stimuleaza secretia hormonilor hipofizei anterioare: luteinizant(LH) si
foliculo-stimulant(FSH), care actionand asupra celulelor Sertoli si Leydig, stimuleaza
productia de hormon, proteina fixatoare de androgeni si sperma.

b. Transportul hormonilor androgeni

Hormonii steroizi sunt putin solubili in sange si de aceea 87% din cei circulanti sunt
legati de proteine:
-40% legati de SHBG;globulina fixatoare a hormonilor sexuali
-47% legati de albumina si alte proteine.

c. Metabolismul hormonilor androgeni

 -50% din metabolitii testosteronului sunt excretati sub forma de 17-cetosteroizi
urinari. Restul de androgeni sunt conjugati sau derivati de diol sau triol.
-30% din 17-cetosteroizii urinari provin din testicul, restul sunt produsi din
androgenii suprarenalieni.
Testosteronul poate fi metabolizat in 2 hormoni mai puternici:
-5 alfa-reductaza converteste tesosteronul in DHT
-aromataza il converteste in estradiol
5 alfa-reductaza se gaseste in: prostata, scrot, penis, ficat si foliculii pilosi din piele

d. Mecanism de actiune
Testosteronul intra liber in celulele tinta unde actioneaza ca: testosteron,DHT si
estradiol. Cand hormonul se leaga la receptor, produce o modificare conformationala,
care elibereaza proteina socului caloric(HSP), din receptor. Acesta creste
disponibilitatea locurilor de legare la ADN permitand astfel, legarea receptorului la
elementul de raspuns hormonal(HRE) al ADN-ului. Din acest punct, receptorul
fixator de hormon, actioneza ca un factor de transcriptie pentru reglarea expresiei
genice.

e. Actiunile hormonilor androgeni

- regleaza si controleaza reproducerea,
- stimuleaza cresterea si maturarea sistemului reproductiv la barbat
- la fat, testosteronul dezvolta canalele wolfiene in epididim,canalul deferent,
veziculele seminale si canalele ejaculatorii
- DHT este raspunzator de dezvoltarea organelor genitale externe (penis, scrot) si a
prostatei
- la pubertate androgenii stimuleaza cresterea oaselor si o finalizeaza prin inchiderea
epifizelor.
- stimuleza dezvoltarea modelului de par masculin, formarea parului pubian, in forma
de romb, crestera barbii, inclusiv modelul de chelie, cu regresia parului fronto-parietal.
- stimuleaza secretia glandelor sebacee si cresc tendinta spre acnee la pubertate.
- stimuleaza cresterea laringelui si ingrosarea vocii
- au efecte anabolice proteice, din care motiv sportivii au exagerat in utilizarea lor.
Din pacate activitatea androgenetica nu poate fi izolata complet de cea anabolica
- stimuleaza secretia de azot, sodiu, fosfat, potasiu, calciu si sulfat.
- stimuleaza sinteza de hemoglobina,de aceea hematocritul este mai mare la barbat
- sunt raspunzatori de comportamentul sexual masculin, putand influenta
comportamentul sexual si libidoul (dupa aromatizarea la estrogeni), prin actiune
nervos centrala

Sinteza proteica in celulele Sertoli este stimulata de androgeni sintetizati cu FSH-ul.

Aceasta creaza nivele marite de androgeni de 200 de ori mai mari decat in sange.
Scadera lor duce la oprirea spermatogenezei.
Administrarea de androgeni exogeni pot produce infertilitate, prin blocarea productie
de LH si FSH. Cand nivelele de LH scad, se reduce si productia de androgen
testicular, desi nivelele sanguine sunt ridicate. Aceste nivele ridicate de androgeni
(prin aport exogen) inhiba secretia de FSH si opresc functionarea celulelor Sertoli.

Spermatogeneza incepe la pubertate si se desfasoara in 2 faze succesive:

- spermocitogeneza- cuprinde perioada germinativa, in care sunt interesate doar
spermatogoniile, spermatocitele de ordinul I si II
- spermiogeneza- prin care spermatidele se transforma direct, fara diviziune in
spermatozoizi

Spermatogoniile (diploide) trec prin procesul de mitoza pentru a produce spermatociti

primari multiplii, care ramin legati prin poduri citoplasmatice.
Spermatocitii primari (diploizi) suporta o prima diviziune meiotica pentru a deveni
spermatociti secundari si a doua diviziune meiotica (de reducere),pentru a deveni
spermatide haploide.
Spermatidele care se maturizeaza, sunt eliberate de podurile citoplasmatice si se
diferentiaza in spermatozoizi.
a. Spermiogeneza:

Este perioada de diferentiere a celulelor germinale din spermatociti secundari, in

spermatozoizi. Pe masura ce spermatida se maturizeaza in sperma, nucleul se reduce
si se formeaza o coada proeminenta, care contine structuri microtubulare,similar unui
flagel, ce va propulsa spermatozoidul. Se formeaza materialul cromatinian din nucleul
spermatic se condenseaza, pierzindu-si majoritatea citoplasmei.
Acrozomul este o structura inchisa intr-o membrana, situata pe capul spermato-
zoidului, care actioneaza ca un lizozom si contine enzime proteolitice, inclusiv acid
hialuronic, important in penetrarea ovulului. Enzimele raman inactive pana la aparitia
reactiei acrozomale.

b.Spermiatia:

Eliberarea spermei necesita actiunea celulelor Sertoli. Timpul dintre spermatogonie si

spermatozoizi este de aproximativ 70 de zile si toate celulele se afla la acelasi nivel de
dezvoltare. Aceste valuri de transformare survin in cicluri de aprox. 16 zile.
Spermatozoizii din capul epididimului sunt imaturi si incapabili de o motilitate
directionata si capacitatie. Ei trec printr-o perioada de maturizare de 10-14 zile, care
necesita nivele adecvate de testoteron si sunt hraniti de secretiile celulelor epididimale.
Au loc modificari in capul spermatozoidului: condensarea acestuia si aparitia
proacrozomului si hialuronidazei.
Cand ajung in coada epididimului spermatozoizii sunt capabili de motilitate
directionala si capacitatie, daca sunt plasati intr-un mediu adecvat. Sperma se
depoziteaza in coada epididimului mai multe zile si ea se misca prin sistemul ductal
printr-o combinatie intre presiunea lichidiana, miscari ciliare si contractii peristaltice.
Spermatogeneza este un proces hormono-dependent: pentru a stimula secretia de
androgeni este necesar LH-ul, iar androgenii sunt absolut necesari pentru
spermatogeneza.
Fara testosteron spermatogeneza s-ar opri in stadiul de spermatocit primar. FSH-ul
este necesar pentru initierea spermatogenezei si pentru mentinerea ei, timp indelungat,
la valori normale. Ea faciliteaza maturarea spermei, prin actiunea sa asupra celulelor
Sertoli.
Vitaminele A, C si E sunt agenti permisivi in stadiile precoce ale spermatogenezei,
pentru mentinerea troficitatii epiteliului germinativ.
In testicul sunt produse si numeroase citokine si factori de crestere cu rol in reglarea
intratesticulara.
c. Lichidul seminal:

Are in mod normal un volum de 3-5 ml/ejaculat si este o secretie a tubilor seminiferi,
a prostatei (30%), veziculelor seminale(60%) si a glandelor Cowper. Contine
substante nutritive: fructoza, hormoni si factori de capacitatie.
Secretia prostatica este alcalina si are prostaglandine, fructoza, dar si citrat, zinc,
spermina si fosfataza acida.
Hormonii din lichidul spermatic sunt: adrogeni, estrogeni, progesteron si
prostaglandine, produsi in celulele Leydig, celulele Sertoli, prostata si veziculele
seminale
Alti compusi sunt inhibitorul acrozomal, care previne conversia proacrosinei in
acrosina, in capul spermatozoidului si spermina:o proteina eliberata in sperma fiind
utilizata ca marker al lichidului seminal .Este un antioxidant puternic,diminua ridurile
pileii, este sintetizat in laborator.
Secretiile glandelor Cowper sunt bogate in mucus, iar functia lor principala este de a
lubrefia uretra.
Numarul de spermatozoizi: 60-100 milioane/ml de lichid seminal. Barbatii cu valori
sub 20 de milioane/ml si o motilitate mai mica de 50%, sau mai putin de 60% din
spermatozoizi cu conformatia normala, sunt adesea infertili.
Lichidul seminal ofera masa fluida spermei si serveste ca sursa de substante nutritive.
Are substante chimice care previn capacitatia spermica, prelungind viabilitatea
spermei. Nivelele ridicate de K+ inhiba motilitatea spermica si prelungeste
viabilitatea spermatozoizilor. In lichidul seminal sunt substante tampon: fosfat si
bicarbonat, pentru neutralizarea aciditatea secretiilor vaginale, iar pH-ul usor alcalin,
promoveaza viabilitatea spermei.
Prostaglandinele din sperma sunt stimulatori importanti ai motilitatii tractului genital
feminin, favorizind miscarea spematozoizilor la acest nivel.

d.Capacitatia spermei:

Spermatozoizii din lichidul seminal sunt incapabili se fertilizeze un ovul, ei

dobandesc aceasta capacitate numai dupa ce petrec ceva timp in tractul genital
feminin, sau cand sunt spalati de continutul lichidului seminal.
Capacitatia nu este insotita de modificari anatomice ale spermatozoizilor, dar sunt
modificari chimice si fiziologice: creste ritmului metabolic al spematozoizilor, creste
fluiditatea membranara si Ca++ intracelular.
Capacitatia:
- se modifica glicoproteinele de suprafata
- colesterolul este indepartat
- se pierd glicoproteinele pentru a expune zona de legare
- proteinele sunt fosforilate
- se modifica Ca++ intracelular: hiperactivitate
- durata 6-8 ore

Capacitatia este necesara inaintea aparitiei reactiei acrozomale. Reactia acrozomala

apare atunci cand un spermatozoid capacitat atinge ovulul, fiind necesara pentru
penetrarea ovulului.
O glicoproteina din zona pelucida ZP3 ar putea induce reactia acrozomala. Membrana
acrozomala externa fuzioneaza cu membrana plasmatica a spermatozoizilor,
determinind o veziculatie progresiva a membranelor, care creste accesibilitatea
enzimelor proteolitice acrozomale: acrosina si hialuronidaza.
-acrosina este o proteaza care hidrolizeaza glicoproteina zonei pelucida, ce
inconjoara ovulul.
-hialuronidaza hidrolizeaza acidul hialuronic ce leaga celulele granuloase ale
ovulului.
e.Rolul prolactinei:

- pentru functia de reproducere normala la barbat nu este inca cunoscuta

- se stie ca hiperprolactinemia inhiba reproducerea masculina.
- scade secretia de gonadotropina si actiune ei asupra testiculului
- secretia excesiva de prolactina poate duce la infertilitate, prin scaderea
androgenilor testiculari si a spermatogenezei.

EJACULAREA

1.Emisia:
- prima faza a ejacularii
- reflex simpatic- contractia musculaturii netede: prostata,vezicule seminale
- depunerea lichidului seminal in uretra posterioara
2.Expulzia:
- determinata de combinarea actiunii simpatice si somatice
- activarea sincrona a muschilor ischiocavernos, bulbospongios si ridicator anal
- muschii sfincterului anal si vezical extern prin nervul rusinos expulzeaza lichidul
seminal din uretra
3.Orgasmul:
- o senzatie placuta rezultata dintr-un proces cortical
- are loc prin crestrea presiunii in uretra posterioara si contractia uretrei bulbare
4.Ejacularea:
- senzatii aferente peniene-nervul rusinos-L3-L4 considerat generatorul ejaculatului
- informatiile sensitive ajung la aria preoptica mediala, nucleul paraventricular si
nucleul paragigantocelular
- informatiile ajung apoi la L3-L4 si de aici la:
-T10-L2: contractia epididim,prostate si gl.bulbouretrale
-S2-S4: contractia muschilor bulbo-spongios, bulbo-cavernos si muschii perineali