Vitamina C (L-ascorbat)

Conf. Dr. Anca Maria

Moldoveanu
Sinteza vitaminei C

Majoritatea vieţuitoarelor sintetizează în

organism vitamina C din glucoză.
Dependenţi de aportul exogen sunt: omul,
simienii, liliacul fructivor, porcul de Guinea şi
privighetoarea cu guşă roşie.
Printr-o mutaţie, omul a pierdut L-
gluconolacton-oxidaza, mutaţia fiind neletală,
pentru că fructele abundau în alimentaţia
traditională.
Sensibilitate

Vitamina C suferă însemnate pierderi gastrotehnice,

datorită urmatoarelor caracteristici:
este hidrosolubilă . Se pierde o cantitate mare în apă
(in timpul spălarii, tratarii termice);
este termolabilă (190oC). Se distruge prin prăjire,
coacere, etc;
este oxidabila (proces catalizat de ionii metalici) în
prezenţa O2, UV, ascorbic-oxidaza;
este inactivată în mediu alcalin (rezistă în mediu
acid).
Rolurile în organism ale vitaminei C.

Este principalul AOX hidrosolubil, astfel:

protejează molecule importante faţă de
stresul oxidativ (proteine, lipide, glucide, acizi
nucleici);
regenerează alţi AOX (vitamina E).
Rolurile în organism ale vitaminei C

Este cofactor enzimatic. Vitamina C funcţionează

ca donor de electroni pentru 8 enzime-implicate în:
hidroxilarea colagenului . Vitamina este esenţială în
dezvoltarea şi menţinerea ţesuturilor conjunctive
(proces important pentru cicatrizare, rezistenţă
vasculară, formarea cartilajelor);
sinteza carnitinei – transportor al AG pt sinteza de
ATP;
transformarea dopaminei în noradrenalina;
sinteza hormonilor peptidici;
modularea metabolismului tirozinei.
Rolurile în organism ale vitaminei C

Vit C creşte fluiditatea lichidului articular.

Are rol în menţinerea rezistenţei peretelui
vascular. În condiţii de carenţă pot apare
hemoragii tegumentare, nazale, gingivale,
subperiostale.
Participă la neurotransmisia
serotoninergică participând astfel la o bună
funcţionare a sistemului nervos.
Ţesuturile cu mare concentraţie de
acid ascorbic :

Țesuturile din medulosuprarenale, corp

luteal, timus, hipofiza şi retina -- au un
conţinut de 100 ori mai mare decât plasma,
Creierul, splina, plămânul, testiculul, nodulii
limfatici, ficatul, tiroida, mucoasa intestinului
subţire, leucocitele, pancreasul, rinichii şi
glandele salivare au un conţinut de 10-50 ori
mai mare decât plasma.
Carenţa vitaminei C

Se numeste:
hipoascorbinemie (faza
preclinică),
Scorbut (forma clinic manifestă).
Vârsta la care apare deficitul
de vitamina C
Are două maxime :
copiii de 6-12 luni cu o dietă carențată în
legume şi fructe, şi
vârsta a treia, când se consumă frecvent o
dietă de tip "ceai şi pâine prăjită".
Simptomele carenţei sunt:

precoce - polimorfe, nespecifice – “astenia de primăvară”,

la aproximativ o lună-două de la primele simptome, tabloul se
diversifică:
- discretă dispnee,
– dureri osoase,
– modificări cutanate,
– gingivoragii şi gingivită hipertrofică,
– epistaxis,
– vindecare lentă a soluţiilor de continuitate ale pielii,
– sindrom sindromul Gougerot-Sjogören cu xerostomie şi
xeroftalmie,
– tulburări emoţionale, etc.
Simptomele carenţei sunt:

în stadiile tardive ale scorbutului, gravitatea

tabloului clinic este maximă, şi anume:
– icter,
– edeme generalizate,
– oligurie,
– neuropatie,
– febră,
– convulsii
– exit.
Situaţii de risc pentru
hipoascorbinemie :

stările hipermetabolice (patologice,

fiziologice),
stări care cresc necesarul de vitamină C cum
ar fi febră, frig şi efort fizic mare.
Principalii factori de risc pentru
scorbut apar la:
sugarii hrăniti numai cu lapte de vacă,
alcoolici,
persoane care urmează diverse diete în afara îndrumărilor
specialistului,
bătrâni singuri,
persoane defavorizate economic,
refugiaţi dependenţi de un sistem deficitar de aprovizionare
cu legume şi fructe,
fumători,
femei care iau anticoncepţionale orale,
femei cu tireotoxicoză, aflate în perioada de maternitate,
Principalii factori de risc pentru
scorbut apar la:

persoane cu tulburări de comportament alimentar

(bulimie, anorexie nervoasă),
pacienţi neoplazici sau cu SIDA,
persoane cu afecţiuni febrile cronice (TBC),
pacienţi cu diabet de tip 1,
cei supuşi la hemodializă sau dializă peritoneală,
persoane cu afecţiuni enterale unde absorbţia
normală a vitaminei este interferată (boala Crohn –
boala genetică inflamatorie a intestinullui, boala Whipple –
incapacitatea organismului de a metaboliza lipidele sau celiachie-
intoleranța la gluten) etc.
EXAMENUL FIZIC AL
PACIENTULUI
La nivel cutanat

Apar: papule perifoliculare hiperkeratozice,

hemoragii perifoliculare, purpura, echimoze,
iar in patul unghial - "hemoragii în aşchie" .
Modificări ale foliculului pilos –
hiperkeratozic şi cu puncte
hemoragipare
La nivelul capului şi al
gâtului.
gingiile sunt hipertrofiate, friabile şi sângerande. În
stadiile tardive apar infecţii parodontale fuzo-
spirilare.
pierderea dinţilor,
peteşii pe mucoase,
icter scleral tardiv,
conjunctive palide
hemoragii conjunctivale, hemoragii "în flacără",
uneori apar hemoragii în ariile periorbitale, la nivelul
pleoapelor şi retrobulbar.
La nivelul toracelui
La copii apar matanii costale.
În cazurile grave de scorbut - insuficienţa
cardiacă şi hemopericard.
La nivelul extremităţilor
Apar fracturi, luxaţii şi, mai ales la copii,
sensibilitate osoasă.
Pot fi prezente hemartroze şi hematoame în
masele musculare.
Tardiv pot apărea edeme.
La nivelul aparatului digestiv

Apare anorexia cu pierdere secundară în

greutate.
La examenul endoscopic se observă
hemoragii submucoase.
Semnele vitale
În fazele târzii ale bolii există hipotensiune
arterială.
Necesarul de vitamina C
Este diferit, în funcţie de organizatia care
emite recomandările, şi anume:
The United Kingdom's Food Standards
Agency recomandă 40 mg/zi;
OMS recomandă 45 mg/zi;
Health Canada a recomandat în anul 2007 o
raţie de 60 mg/zi;
United States' National Academy of Sciences
recomandă 60–95 mg/zi.
Recomandările United States'
National Academy of Sciences
pentru necesarul de vitamină C

Adulţi - bărbaţi 90 mg/zi

Adulţi - femei 75 mg/zi

Nivel max tolerabil (adult bărbaţi) 2,000 mg/zi

Nivel max tolerabil (adult femei) 2,000 mg/zi

 Excesul de vitamină C
Poate produce:
1. iritaţie a tubului digestiv şi
2. scorbut “de rebound”.
Nu există efecte toxice (nu se fac depozite)
ale consumului excesiv de vitamină C.
Vitamina C nu determina cancer!!
Vitamina C şi diverse afecţiuni
“panaceu universal”?!

În prezent se pune întrebarea: vitamina C are efect

protector la doze mari ?! Rămâne ca cercetări de
viitor să confirme sau să infirme rezultatele pozitive
obţinute până în prezent pentru următoarele boli:
boli cardiovasculare (ateromatoza): CI, stroke, HTA,
cancer,
diabet ,
răceală comună, viroze respiratorii.
Surse alimentare pentru vit. C

Sursa vegetală (mg / 100g)

coacaze negre 200
ardei roşii 190
patrunjel 130
kiwi 90
broccoli 90
varză de 80
ridichi 70
papaya 60
fragi 60
portocale 50
lămâi 40
Surse alimentare pentru vit. C

Sursa vegetală (mg / 100g)

pepene galben 40
conopidă 40
grapefruit 30
zmeură 30
mandarine 30
maracuja 30
spanac 30
varză 30
mango 20
Surse alimentare pentru vit. C

Sursa vegetală (mg / 100g)

cartofi 20
roşii 10
afine 10
ananas 10
struguri 10
caise 10
prune 10
pepene verde 10
banane 9
morcovi 9
avocado 8
Surse alimentare pentru vit. C

Sursa vegetală (mg / 100g)

cireşe 7
pere 7
mere 6
mure 6
sfeclă 5
salată 4
castravete 3
vinete 2
curmale 2
Surse alimentare pentru vit. C

Este de reţinut că 5 porţii de legume/fructe/zi

aduc un aport mediu de aproximativ 200 mg
vitamină C.