MOTILITATEA TRACTULUI

GASTRO-INTESTINAL

C.Scheau
2016
cristianscheau@
g m a i l .c o m
 PUNCTE CHEIE

 Musculatura netedă viscerală

 Ritmul electric de bază (REB)
 Sistemul nervos enteric
 Refl exe scurte / lungi
 Masticația
 Deglutiția
 Motilitatea esofagiană
 Mișcările stomacului
 Voma
 Motilitatea int. subțire
 Motilitatea int. gros
 Defecația
 MUSCULATURA NETEDĂ VISCERALĂ

Celulele musculare netede ale tractului

digestiv se comportă unitar
Prezintă o stratigrafi e specifi că
 Longitudinal (extern, subțire)
 Circular (intern, gros, bogat intervat)
^ între cele două se găsesc septuri laminare ce le
separă în fascicule de aprox. 1 mm lungime ce
acționează ca unități contractile
Celulele musculare sunt incluse într-o
matrice de țesut conjunctiv (fi bre elastice și
de colagen)
 TIPURILE DE MUSCULATURĂ
Celulele m. striat
Contracție voluntară
Celule lungi, cilindrice,
multinucleate
Intervație individuală din partea
neuronilor somatici
Sub controlul sistemului nervos
Necesar energetic mare
(multe mitocondrii)
Contracții rapide
Fără contracții ritmice
Puterea de contracție crește cu
distensia
Obosește rapid
Celulele m. neted
Contracție involuntară
Celule conice, uninucleate
Autostimulante, transmiterea
impulsului de la o celulă la alta
Sub controlul sistemelor nervos
și endocrin, precum și a
diverselor subst. chimice și
distensiei mecanice
Necesar energetic mic
(puține mitocondrii)
Contracții lente și ritmice
Contracții ritmice
Răspuns de tip stres-relaxare
Nu obosește
Celulele m. cardiac
Contracție involuntară
Celule ramificate, conectate prin
discuri intercalare, uninucleate
Autostimulante, transmiterea
impulsului de la o celulă la alta
Sub controlul sistemelor nervos și
endocrin, precum și a diverselor
subst. chimice
Consum energetic imediat
Contracții de viteză intermediară
dar răspândite rapid
(d.intercalare)
Contracții ritmice
Puterea de contracție crește cu
distensia
Nu obosește
 MUSCULATURA NETEDĂ VISCERALĂ

La nivelul straturilor conjunctive se găsesc:

 Celule gliale
 Fibroblaști
 Celule interstițiale Cajal
Membranele plasmatice musculare sunt
formate din două structuri
 Caveole (coșuleț = depozite de calciu)
 Benzi dense (puncte de atașare a filamentelor de
actină)
 FILAMENTELE CONTRACTILE

De trei tipuri

 Actinice (subțiri)
 Desminice (intermediare)
 Miozinice (groase)
Consecutiv cuplării electrice sau mecanice, primul
pas esențial este fosforilarea lanțului de miozină 
activare enzimatică
Calciul plasmatic se leagă de calmodulină (proteină
reglatorie) ce duce la creșterea capacității actinei de
a activa miozin Mg 2 + ATP-aza  hidroliza ATP
 CALEA DE SEMNALIZARE

Agoniștii acționează în principal prin mesageri

intracelulari pentru inducerea eliberării sau stimularea
sechestrării Ca 2 +
Calea de semnalizare implică trei proteine membranare
 Receptor
 Proteina ligand al GTP
 Fosfolipaza C (are capacitatea de a mobiliza Ca 2+
intracelular)
Producerea de AMPc, GMPc sau ambele duce la activarea
protein kinazei A și respectiv C
PLC generează IP3 și DAG. IP4 reglează infl uxul de Ca 2 +
în celulă și recaptarea aecstuia în depozitele intracelulare
 CALEA DE SEMNALIZARE

Un stimul agonist (la nivelul stratului circular)

produce o contracție rapidă însoțită de o creștere de
IP3, Ca 2 + citosolic și infl ux net de Ca 2 +
La nivelul stratului longitudinal mecanismul este
mult diferit și mai puțin sensibil; la acest nivel pare
că DAG este mai degrabă implicat
 PROPRIETĂȚILE ELECTRICE

Potențialul membranar de repaus: -40  -80 mV

Determinat în principal de activitatea Na + -K + ATP-
azei și canalelor de K +
Canale voltaj dependente de Ca 2 + și alte subtipuri de
canale de K + sunt și ele implicate
 CELULELE INTERSTIȚIALE CAJAL

Sunt populații distincte de celule asemănătoare

celor musculare
Formă stelată cu nuclei mari și abundență de
caveole, mitocondrii și RER
Sunt conectate prin intermediul joncțiunilor gap
Distribuția lor variază după vârstă și regiunea
tractului GI
Se găsesc atât în stratul circular cât și cel
longitudinal de la esofag la anus
Sunt echivalente fi brelor Purkinje (ale cordului)
 UNDELE LENTE ȘI CELULELE
INTERSTIȚIALE CAJAL
Ritmul electric de bază este relativ constant
și caracterizat de unde lente
Celulele mușchiului neted nu au mecanisme
ionice necesare să genereze undele electrice
lente
O undă electrică tipică:
 Depolarizare rapidă
 Repolarizare parțială
 Platou susținut
 Repolarizare completă la potențialul mbr de repaus
 UNDELE LENTE ȘI CELULELE
INTERSTIȚIALE CAJAL
REB nu determină mișcări propriu-zise, ci doar un
grad variabil, fl uctuant de depolarizare
În majoritatea cazurilor, când se atinge un nivel prag,
potențiale de tip ”spike” apar și sunt suprapuse fazei
de platou a undelor lente
Potențialele de tip ”spike” sunt mai scurte decât
undele lente (10 – 100 ms), cu amplitudini de până la
50 mV
Determinantul ionic al acestor potențiale este fl uxul
de Ca 2 + membranar
Agoniști excitatori (ACh) stimulează activitatea
motorie prin creșterea potențialului de activitate de
tip ”spike”
 UNDELE LENTE ȘI CELULELE
INTERSTIȚIALE CAJAL
Undele lente oscilează la frecvențe,
amplitudini și durate diferite în regiuni
diferite ale tractului digestiv:
 Antru gastric: 3 cicluri/min
 Duoden: 12 cicluri/min
 Jejun: 8 cicluri/min
 Ileon: 4-6 cicluri/min
 Colon: 6-10 cicluri/min
Sursa ritmicității – celule Cajal cu activitate
de tip ”pacemaker”
 MODULAREA ȘI REGLAREA RITMULUI
ELECTRIC DE BAZĂ
Anumiți mediatori și hormoni pot modula REB
alterând amplitudinea potențialului de repaus
transmembranar și frecvența potențialelor de tip spike
Acetilcolina are efect depolarizant crescând
amplitudinea potențialului transmembranar de repaus
și frecvența potențialelor de acțiune rapidă
Distensia gastrică și diverși hormoni eliberați în
tractul gastrointestinal determină efecte similare
acetilcolinei
Catecolaminele (A,NA) au efect contrar,
hiperpolarizant, reducând excitabilitatea și activitatea
motorie
 CELULELE INTERSTIȚIALE CAJAL

 Pierderea sau alterarea CIC pot duce la motilitate anormală

gastrointestinală:
 Distensie gastrică
 Motilitate jejuno-ileală anormală
 Ileus
 Boli infl amatorii intestinale
 Pseudo-obstrucție idiopatică intestinală cronică
 Tumori stromale gastro-intestinale
 Tumori autonome multiple
 Acalazie
 Obstrucție intestinală prin hipertrofi e de int. subțire
 Boala Hirschprung
 Constipația prin tranzit lent
 Malformații ano-rectale
 Altele....
 COMPLEXUL MOTOR MIGRATOR

 Este o activitate motorie ciclică prezentă în perioadele

interdigestive ce parcurge stomacul și întreg intestinul cu o
viteza de ~ 5 cm/min la intervale de ~ 90 minute
 Rol de a curăța resturile alimentare restante
 Există trei faze motorii interdigestive ce se succed ciclic:
 Faza I („liniște” motorie)
 Faza II (contracții neregulate)
 Faza III (complex motor migrator)
 SISTEMUL NERVOS ENTERIC

 Localizat în grosimea peretelui

digestiv (esofag – anus)
 Circa 100 milioane neuroni,
organizați în două plexuri:
 Submucos Meissner (controlează
secrețiile gastro-intestinale)
 Mienteric Auerbach (controlează
mișcările gastro-intestinale)
 Acești neuroni sunt numiți ”creier secundar”
 Pot funcționa autonom, independent deși primesc aferențe
simpatice și parasimpatice (le modulează activitatea)
 Are capacitatea de a își adapta funcționalitatea după tipul și
cantitatea alimentelor
 Are celule de susținere asemănătoare astrocitelor și o barieră de
difuzie împrejurul capilarelor (asemănător BHE)
 SISTEMUL NERVOS ENTERIC

Plexul mienteric
 Responsabil de activitatea musculară
 Crește tonusul peretelui intestinal
 Crește intensitatea contracțiilor ritmice
 Crește ușor rata contracțiilor ritmice
 Crește viteza conducerii undelor excitatorii
 Nu este eminamente excitator
 Terminațiile lui nervoase produc VIP și alți inhibitori utili în
producerea relaxării anumitor sfi nctere ce ar bloca parcursul
alimentelor (pilor, ileocecal)

Plexul submucos
 Controlează secreția intestinală, absorbția locală și contracția
mușchilor submucoși ce produc grade variate de pliere a
mucoasei
 SISTEMUL NERVOS ENTERIC

Neurotransmițători
 Acetilcolină (majoritar excitator)
 Noradrenalină (majoritar inhibitor)
 ATP
 Serotonină
 Dopamină
 Colecistokinină
 Substanța P
 VIP
 Somatostatină
 ....
 SISTEMUL NERVOS ENTERIC

Controlul autonom al tractului

gastrointestinal
Inervația parasimpatică
 Craniană (n. vag)
 Deservește esofagul, stomacul,
pancreasul, mai puțin intestinul subțire
și ½ din cel gros
 Sacrată (n. pelvici)
 Mai ales la nivel sigmoidal, rectal, anal
 Neuronii postganglionari
 La nivelul plexurilor mienteric și
submucos
 Stimularea lor crește activitatea SNE
 SISTEMUL NERVOS ENTERIC

Controlul autonom al tractului

gastrointestinal
Inervația simpatică
 Fibre simpatice cu origine la nivel medular
T5-L2; intră în lanțurile simpatice
paravertebrale; ajung la ganglioni (celiac,
mezenterici)
 Intervează esențial tot tractul
gastrointestinal
 Sintetizează noradrenalină și adrenalina
 Efecte în general opuse parasimpaticului
 Noradrenalina:
 Inhibă neuronii întregului SNE
 Inhibă mușchiul neted intestinal (excită
m.mucosae)
 SISTEMUL NERVOS ENTERIC

Fibre aferente senzoriale

Corpul neuronal în SNE sau în radăcina posterioară a
cordonului medular
Pot fi stimulate de:
 Iritația mucoasei
 Distensia mucoasei
 Prezența unor substanțe chimice
Pot produce efect inhibitor sau stimulator
Circa 80% din fi brele nervului vag sunt aferente –
transmit diverse semnale senzitive către trunchi
inițiind refl exe vagale
 MASTICAŢIA

= act motor somatic, refl ex, voluntar (poate fi

trecut sub control automat)
Implică structuri (organe):
• Active (muşchi) • Pasive:
– Masticatori propriu-zişi – Mandibula
– Submandibulari – Maxilarul
– Limba – Articulaţia T-M
– Pieloşi ai feţei – Dinţii
 MASTICAŢIA

Efectul masticaţiei
asupra alimentelor:
 Tăiate de incisivi
 Sfâşiate de canini
 Triturate de premolari şi
molari
 Îmbibate cu salivă
 Transformate în bol
alimentar
 MASTICAŢIA

Tipuri de mişcări:
Ridicare
Coborâre
Forfecare
Propulsie
Retropulsie
 MASTICAŢIA

În mod normal există 3

masticaţii pe fi ecare parte apoi
o comutare
Orientarea oblică a m.pt. med
şi m. maseter crează un efect
de „leagăn” ce aliniază poziţia
mandibulei
Ambii m. pt. lat se contractă
simultan, indiferent de partea
„activă”
 MASTICAŢIA

Reflexele de masticaţie
 De ridicare a mandibulei
 De coborâre a mandibulei
 MASTICAŢIA

Refl exul de ridicare a mandibulei

Receptori: fusuri neuromusculare din maseter
Calea aferentă: dendritele neuronului proprioceptiv
(mezencefal)
Centrul: motoneuronul α (n. masticator pontin)
Calea eferentă: axonul motoneuronului α
Efector: fi bra musculară striată (m. masticatori)

Excitant: coborârea mandibulei

= refl ex biologic – rol de apărare prin muşcare (animale)
 MASTICAŢIA

Refl exul de coborâre a mandibulei

Receptori: presoreceptori, baroreceptori – gingii
Calea aferentă: dendritele protoneuronului senzitiv
exteroceptiv (ggl Gasser)
Centrul: neuron intercalar (sau m.mulţi)
Calea eferentă: neuroni α ai m. coborâtori (excitator)
axonul motoneuronului α (inhibitor)
Efector: fi bra musculară striată (m. masticatori)

Rezultat: stimularea coborârii mandibulei şi inhibarea

muşchilor irdicători ai acesteia
 DEGLUTIȚIA – 3 TIMPI

 Bucal
 Alimentele sunt împinse spre baza limbii
 Sub 1 secundă
 Mm. planșeului bucal (ridică limba)
 Mm. limbii (imping în posterior)
 Faringian
 Declanșat de prezența alimentelor în faringe
 0.5 – 1 secundă
 Mm. ridicători ai vălului palatin (orizontalizează)
 Mm. hioidieni (închid calea aeriană)
 Mm. planșeului bucal + mm. limbii
 Relaxarea SES + SEI
 Esofagian
 Prin unde peristaltice
DEGLUTIȚIA
 MOTILITATEA ESOFAGIANĂ

 Unde peristaltice primare

 Declanșate de deglutiție
 Coordonate extrinsec de nervul vag
 Succesiunea lor este programată în nc. ambiguu
 Unde peristaltice secundare
 Încep la un nivel inferior
 Coordonate de plexurile nervoase intrinseci
 Nu necesita deglutiție
 Declanșate de contactul cu mucoasa esofagiană
 Unde ”peristaltice” terțiare
 Contracții inelare segmentare
 De regulă în treimea inferioară
 Non-peristaltice, f ără rol fi ziologic cunoscut
 Coordonate de plexurile nervoase intrinseci
 MOTILITATEA ESOFAGIANĂ

Dacă bolusul nu se
deplasează se produce o
nouă undă peristaltică ce
antrenează unde peristaltice
secundare complementare
După un număr de unde
peristaltice secundare (2-4)
apare senzația de disfagie
De regulă, în acest caz se
asociază și unde terțiare
 MOTILITATEA ESOFAGIANĂ

Achalazia
 Tulburare de motilitate esofagiană:
 Presiune crescută la nivelul SEI
 Peristaltică diminuată sau absentă în
porțiunea esofagiană distală
 Absența coordonării relaxării SEI ca
răspuns la deglutiție
 Distrugerea celulelor ganglionare din
plexul mienteric esofagian
 Debut cu disfagie pentru lichide, în
evoluție și semisolide – solide
Cardiospasm
 Contracție prelungită a cardiei
 Datorită unor procese iritative/sclerotice
 SĂ FIM MEDICI !

Pacientă de 58 de ani, se prezintă pentru disfagie

instalată de circa 3 săptămâni, inițial pentru solide,
apoi pentru semisolide
Acum mănâncă doar supă strecurată
Varsă des (o dată pe zi)
Femeie, 1.68 cm, 55 kg (a slăbit 5 kg în 2 săptămâni)
Nu are antecedente heredo-colaterale sau personale
patologice notabile
Tușește des și este puțin răgușită
 SĂ FIM MEDICI !

 Ce facem???
 Analize de laborator
 Tranzit baritat
 Endoscopie
 CT

Analize
 WBC: 8.1 * 10 3
 RBC: 3.8 * 10 6
 PLT: 280 * 10 3
 CYFRA 21-1: 1.26 ng/dl
 CA 72-4: 107 U/mL
 SĂ FIM MEDICI !

 Atitudine terapeutică:
 Chimioterapie
 Radioterapie
 Chirurgie

 Paliativ – stent
 Paliativ – laser terapie
 MOTILITATEA GASTRICĂ

Mișcările stomacului gol

 Mișcări peristaltice periodice (de foame)
 Activitate periodică a stomacului (aprox. 90 min)
 Consecutiv senzației de foame
 Stimulate de n. vag / inhibate de SN parasimpatic

Mișcările stomacului plin

 De umplere
 De amestec
 De evacuare
 MOTILITATEA GASTRICĂ

Mișcări de umplere
 În cercuri concentrice spre interiorul
stomacului
 Tonusul musculaturii gastrice se
adaptează permanent (mecanisme
NANC)
 Plasticitate
 Plexuri intrinseci (SN enteric)
 Componenta umorala (NO, VIP, PACAP, ATP)
 Cale preferențială de umplere a
stomacului = Magenstrasse
 Relaxarea este:
 Receptivă
 Adaptativă
 Prin feedback
MOTILITATEA GASTRICĂ

Mișcări de amestec
 După circa 30-60 min
 Peristaltice (nu deschid pilorul)
 Perisistole (cresc tonusul
progresiv)
 MOTILITATEA GASTRICĂ

 Mișcări de evacuare
 Mișcări peristaltice + evacuare
 Coincid cu o perisistolă
 Însoțite de relaxarea pilorului

 Relaxarea pilorului
 Dinspre duoden, depinzând de pH-ul duodenal

 Creșterea pH-ului duodenal determină relaxarea pilorului

 Evacuarea chimului gastric acid determină scăderea pH-ului

 pH sub 5 – pilor închis

 MOTILITATEA GASTRICĂ

Factori de stimulează evacuarea

gastrică
 Volumul crescut de alimente
 Distensia antrală ( → r. vasovagale
excitatorii)
 Lichide ”limpezi”
 Proteine (în exces pot stimula eliberarea
de gastrină)
 Gastrina
 Motilina
 Inervația parasimpatică
 Reflex mienteric local
 Prokinetice (cisaprid, eritromicină,
metoclopramid)
 MOTILITATEA GASTRICĂ
Factori de inhibă evacuarea gastrică
 Distensia duodenală (refl exe enterogastrice inhibitorii)
 Osmolaritatea crescută a chimului gastric (miere, dulceață)
 Alimente reci (< 4°C)
 pH-ul chimului în intestinul subțire < 3.5 – 4 (refl ex inhibitor)
 Colecistokinina (blochează efectele gastrinei)
 Secretina (inhibă direct musculatura netedă)
 Somatostatina
 VIP, GIP
 Enterogastron, enteroglucagon
 Inervația simpatică (plex celiac)
 Sarcina (progesteron)
 Anxietatea, durerea Ordinea de clearance:
 Pacienții vârstnici  Proteine
 Diabetul zaharat  Carbohidrați
 Postoperator  Lipide
 Opioide
 VOMA (VĂRSĂTURILE)

Apar în următoarele situații:

 Sindrom vestibular  Cauze digestive
 Rău de mișcare  Stenoze pilorice
 Sindrom vertiginos  Hernii hiatale
 Sarcina  Afecțiuni organice gastrice
 Fumat (gastrite, cancer gastric)
 Sugestie  Tulburări funcționale motorii
 Hipnoză
 Dureri violente
 Abuz de alcool
 VOMA (VĂRSĂTURILE)

Vărsătura este un act refl ex

 Stimulul – din oricare parte a tractului digestiv
 Căi ascendente – simpatice și vagale
 Centrul vomei – în bulb (adiacența cu nc. vagului)
 Eferențe – nn V,VII,IX,X,XII, ner vii spinali

Succesiunea evenimentelor:
 Inspir adânc
 Ridicarea hioidului și laringelui ( → deschiderea SES)
 Închiderea glotei
 Ridicarea palatului moale ( → închiderea post. a narinelor)
 Contracții puternice ale antrului și corpului stomacului
 Coborârea bruscă a diafragmului
 Contracția musculaturii abdominale
 Relaxarea cardiei
 Proiectarea ”explozivă” a conținutului gastric
 SĂ FIM MEDICI !

 Pacient de 19 de ani este adus la camera de gardă inconștient

de către doi prieteni în stare de ebrietate
 Bărbat, 68 kg, 1.75 cm, 1 mai, ora 23:45
 Anamneza aparținătorilor se face cu difi cultate
 Aparent pacientul a consumat băuturi alcoolice în cantitate
mare (neprecizabilă), apoi a vărsat în mod repetat
 Vărsătură de culoare roșu-violaceu (a băut vin roșu)
 Dupa 3-4 vărsături a devenit inconștient
 Prima vărsătură la ora 19:30
 SĂ FIM MEDICI !

 Ce facem ???
 Sondă nazogastrică
 Analize de laborator
 Radiografi e pulmonară
 Tranzit baritat
 CT

Analize:
 0.28 % alcool
 WBC 14,6 *10 3
 RBC 3,1*10 6
 PLT 109 * 10 3
 SĂ FIM MEDICI !

Atitudine terapeutică
 Esofagoplastie
 Drenaj mediastinal
 Drenaj pleural
SINDROMUL BOERHAAVE
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBȚIRE

Reprezentate de 3 tipuri de
mișcări:
 Peristaltice
 Unde de relaxare
 Unde de contracție
 De segmentare
 De pendulare
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBȚIRE

Mișcările peristaltice sunt generate atât refl ex

cât și prin automatism
În permanență există tandemul undelor de
relaxare și respectiv contracție
Sensul de propagare a undelor este
programat în structura int. subțire
Centrii de automatism:
 Duonenal – 12 contracții/minut
 Jejun – 8 contracții/minut
 Ileon – 4-6 contracții/minut
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBȚIRE

Mișcările peristaltice
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBȚIRE

Mișcările de segmentare sunt inele de

contracție (60 – 90 sec) ce se produc simultan
Fragmentează ansa în multiple cavități
Favorizează absorbția intestinală
Sunt alternante, astfel producând
frământarea conținutului intestinal
Frecvența acestora este mai mare proximal
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBȚIRE

Mișcările de segmentare
 MOTILITATEA INTESTINULUI SUBȚIRE

Mișcările de pendulare reprezintă contracții bruște ale unei

porțiuni din ansă (~ 10-12 cm)
Conținutul poate migra din prima în a doua ansă sau invers
Aceste mișcări produc atât propagarea cât și amestecul și
absorbția conținutului intestinal

Propagarea chilului alimentar la nivelul intestinului subțire

durează circa 8-10 ore
Ce nu s-a absorbit în intestinul subțire trece în intestinul
gros prin valva ileo-cecală (închisă atât pasiv prin presiunea
crescută în cec, cât și activ prin sfi ncterul ileo-cecal)
 MOTILITATEA INTESTINULUI GROS

Reprezentată de 2 tipuri de mișcări

 Peristaltice
 Propagate cu viteză mică (~ int. subțire)
 În masă (20 – 30 cm de colon se contractă brusc)
 Caracteristice colonului transvers, descendent, sigmoid
 Împing spre rect cantități mari de materii fecale
 De segmentare
 MOTILITATEA INTESTINULUI GROS

Motilitatea int.gros crește în sens ab-oral

Explicația rezidă în particularitățile anatomo-fi ziologice
ale dezvoltării colonului

Colonul drept (cec, colon ascendent, 1/3 transvers)

 Inervat vagal, cu efect stimulator slab
 Numit colon de stază (fermentație)

Colonul stang (restul transvers, descendent, sigmoid)

 inervat de nn.pelvici, cu efect stimulator puternic
 Numit colon de tranzit (putrefacție)
 DEFECAȚIA

Un mecanism refl ex
 Stimul – prezența materiilor fecale
 Calea aferentă – fi bre senzitive ale nervilor pelvici
 Centrul – segmentele sacrate medulare S2-S4
 Calea eferentă – fi bre parasimpatice ale nervilor pelvici
 Efectorul – musculatura netedă (pereții ampulei rectale)

În mod normal rectul este gol – prezența materiilor

fecale stimulează receptori tactili și baroreceptori de la
nivelul mucoasei/submucoasei
Efectul este contracția musculaturii și relaxarea
sfi ncterului anal neted; sfi ncterul anal striat se
deschide pasiv
 DEFECAȚIA

Actul defecației se regăsește sub control voluntar la

adult (poate menține contracția sfi ncterului anal
striat) – împiedică defecația
Excitații nervoase se propagă și ascendent către cortex
(funcție decizională)
Dacă scoarța interzice actul defecației, materiile sunt
împinse înapoi în sigmoid (conform unui gradient
presional)
 REGLAREA MOTILITĂȚII DIGESTIVE

Mecanism nervos
 Plexuri intrinseci modulate și influențate de sistemul
nervos extrinsec

Mecanism umoral
 Hormoni stimulatori:  Hormoni inhibitori:
 Gastrina  GIP
 Colecistokinina  Enteroglucagonl
 Motilina  Sialogastrona
 Vilikinina  Bulbogastrona
 Enkefaline  Adrenalina/Noradrenalina
 Bombezina  Acetilcolina
 REGLAREA MOTILITĂȚII DIGESTIVE

Refl exe inhibitorii (pot produce ileus dinamic)

 Intestino-intestinale
 Colecisto-intestinale
 Reno-intestinale
 Vesico-intestinale
 Peritoneo-intestinale

Refl exe stimulatoare

 Gastro-colic
 Gastro-ileal