Sunteți pe pagina 1din 9

CURS 2 ZAGREAN-RĂZVAN PAPACOCEA

Creierul este f fragil anatomic si functional=> neuronii Nu comunica direct cu


sangele, ci prin intermediul barierei sange-creier=bariera fizica alcătuită din:

- celulele endoteliale capilare unite prin joncțiuni strânse


- mb bazala groasă cu pericite din loc in loc
- prelungiri/procese astrocitare care acoperă peretele capilar asigurand un
transport selective; in aceste prelungiri exista AQP4 ce transfera apa din
capilar spre neuron, avand un rol in producerea edemului cerebral; pe
masura cresterii volumului cerebral(totuși limitată), are loc o crestere
mai mare a presiunii intracraniene=>scade complianta cerebrala
(C=ΔV/ΔP)

Roluri bariera Hemto-Encefalică:


 Selectivitate,
 Transcitoza redusă,
 Prezintă GLUT1 furnizând glucoza neuronilor

Există câteva zone unde BHE lipseste= organele circumventriculare(area


postrema, neurohipofiza, eminenta mediana, OCLT-organul vasculos al laminei
terminala-, organul subfornical, subcomisural, glanda pineală). Neuronii acestor
organe sunt expusi direct la sânge=> Rol control neuro-endocrin, mentinere
osmolalitate.

Neuronii roluri:
 Metabolism energetic
 Sinteza moleculara (NT)
 Transport rapid anterograd (vezicule si
mitocondrii/microtubuli/kinezină/ATP), retrograd
(vezicule/microtubului/MAP-1C=dineină-rapid)
 Transport lent pentru neurofilamnete si microtubului
 Generare si conducere PA

Pt marimi forme localizari vezi 260 Boron!

Neuronii primesc, combină, transformă, depozitează si transmit informatia.


PA sunt fixe in amplitudine, au forma constantă, NU GRADATE (ultimul slide curs
2 zagrean)

Transmiterea sinaptică poate fi chimica sau electrică

Transmiterea poate fi NONsinaptică, efaptică(se refera la asocierea dintre fb


nervoase adiacente care se ating si care realizeaza intre ele schimburi ionice ca
rezultat al schimbarii campurilor electrice; influenteaza frecventa de descarcare
neuronala), autoparacrină, hormonală
Date generale:
S- 1011 neuroni
N-1000 sinapse/neuron
C-1012 cel gliale

Generarea PA in SN se face in 2 moduri


1) de către stimuli extracelulari: produse de
Neurotransmitatori,Neuromodulatori,ioni,substante chimice sau de
factori fizici (electromagnetici,mecanici,termici)
2) prin mecanisme intrinseci- activitate electrica spontana
-cuplarea metabolismului celular cu trasnportul ionic

In SNC exista o activitate ritmica numit generator central de ritm/Centrii


generatori de tipare. Ei declanseaza un program motor ritmic complex
(mers, trap, gallop, mers rapid, alergat,înot,respiratie,masticatie)+
automatism cardiac,activitate motorie digestive, secretia
neurohormonilor hipotalamici, activitate cognitive

Exista un model semicentral ce asigura stimularea alternativă a


neuronilor flexori si extensori.
Un rol central il are interneuronul excitator care stimuleaza
motoneuronul pentru muschiul flexor/ un interneuron inhibitor ce inhiba
Neuronul motor pt mm. extensori.

Vezi PA in curs 1!

CONDUCEREA POTENTIALELOR ELECTRICE

Prin fibre mielinizante, nemielinizante


Poate fi regenerativă sau neregenerativă (electrotonică-la dendtrita-
poate determina sumatie spatiala sau temporala in SOMĂ)

Conducerea PA depinde de constantele de lungime si de timp.


In conducerea electrotonica, scaderea voltajului depinde de constanta de
lungime (λ ) care la randul ei depinde de Rm(Rezistenta Mb.),
Ri(Rezistivitatea citoplasmei), a (raza dendritei).

Rm- e variabil (dependent de canalele active regional)


Dendritele atenueaza semnalele de frecventa INALTA !!! Sunt fb de
frecventa joasa si impuls prelungit.

Dendritele-extinse (pot reprezenta 99% din Mb. Neuronala)


- pot primi 200.000 de influxuri sinaptice
- au Ri scazut dar Rm relative scazut
- sunt cabluri neetanse
Atenuarea potentialului postsinaptic excitator se datoreaza constantei de
lungime mici din dendritele subtiri, care astfel NU mai transmit PA
axonului. In schimb in dendritele groase, constanta de lungime este
mare=>PA se transmite mai departe catre axon.

La nivelul celulelor purkinje din cerebel, exista dendrite cu numeroase


canale de Ca voltaj dependente ce pot genera “vârfuri lente” propagate
catre SOMĂ. In SOMA aceste potentiale de Ca (varfurile) activează
deschiderea canalelor de Na=> PA rapide de Na ce se intorc la baza
dendritelor sub forma atenuata.

La nivelul SOMEI avem current de Ca si Na dar Na e mai puternic,rapid si


se transmite si la axon; la dendrita Na e atenuat din cauza frecventei mari

Inregistrarea simultana a PA in diferite parti neuronale.


PA diferă ca formă si intensitate, urmând un tipar general dar un aspect
individual=> se poate elibera Ca suplimentar. La stimul continuu există
neuroni cu adaptare redusă, crescută sau cu descărcări ritmice
(Respirator, Mers, Neuroni magnocelulari din hipotalamus, oscilatii catre
SNC in timpul somnului)

PA e dependent mai ales de canalele lente ca aspect. De ex.


1) Na rapid si K lent=> Descarcare ritmica la mentinere stimul
2) Exista K f lent=> adaptare la stimul
3) Cinetică lentă=> Ritmicitate peste si sub prag

Stimularea unei sinapse excitatorii a unei dendrite determină un PPSE


atenuat in SOMA dar sufficient de mare in segmental initial pentru a
produce un PA deoarece la acest nivel exista o densitate mare de canale
de Na.

Conducere PA in axoni- axonii sunt specializati in transmiterea rapida


sigura si eficienta a PA
Conul axonal are un prag scăzut apropiat de PMR, de la
Conducerea poate fi ortodromică(de la con spre axon si buton) sau
antidromică( spre SOMA si dendrite-atenuare mare)
Conul de 3-40 ori mai multe canale de Na fata de restul zonelor si are ca
marker ANKIRINA-G
Viteza de propagare este d.p. cu grosimea axonului
In SNP axonii nemielinizati cu diametru <1micron conduc mai repede
decat cei mielinizati si se numesc fibre C. Axonii mai grosi de 1 micron
sunt TOTI mielinizati
Axonii grosi necesită resurse mari pt sinteză si intretinere=> utilizați pt
transport rapid al stimulilor aflati la mare distanta (receptori de intindere
din mm, mecanoreceptori din tendoane si piele)
Axonii subtiri (fb. C)=cele mai subtiri si cele mai lente sunt in special
axoni senzitivi ce transporta durerea cronică si Temp. pt care viteza de
trasnmitere nu e la fel de importantă
In SNC, mielinizarea incepe la diametre mai mici (axoni mielinizati de 0,2
microni)

La nivelul nodurilor Ranvier cele mai importante sunt canalele de Na voltaj-dep


(1000-2000 pe microm2). Canalele de K au importanta mai mica in axonii
mielinizati si sunt mai putini(current rapid de K pt repolarizare)

Axonii demielinizati conduc lent, instabil sau deloc.

In axonii mielinizati conducerea este saltatorie, iar in zonele


demielinizare apar scurgeri de PA bidirectionale si
interferente(scurtcircuite)=> pot aparea surse de PA spontane
(transmitere incrucisata in ambele sensuri)
Boală demielinizantă=Scleroza multiplă (Paralizie progresiva= tulburări
sensitive variate

Clasificare axoni: sunt de 3 tipuri A B C, iar A e de 4 feluri; Diametrul


scade de la Aα la C.

α -fb sensitive si motorii/ mm scheletici (alternativ Ia, Ib)


β - sensitive mecanoreceptori piele (alternativ II)
γ - axoni gamma pt fb intrafusale
δ - sensitive pt durere si temperature alternativ III)
B- N pregg din SNV
C- sensitive pt sensibiliate tactile fina (inclusive, durere tact-alternativ IV)

SINAPSE

ETAPELE TRASMITERII SINAPTICE IN SINAPSA CHIMICĂ- 7 etape

1) Formarea, impachetarea si stocarea veziculelor in butonii termianli ai


terminatiei presinaptice
2) Depolarizarea Mb. Presinaptice
3) Patrunderea Ca ca patrundere a depolarizarii
4) Eliberarea mediatorilor prin fuziunea Ca cu veziculele
5) Difuzarea Neurotransmitatoruli in spatial sinaptic
6) Legarea NT la receptori=>Deschidere canale sau activare prot. G
7) Indepartarea NT prin endocitoză plus inactivare
NT pot fi molecule mici (aa excitatori-Glutamat, Aspartat- sau
inhibitori-GABA, Glicină), amine Ach Norepinefrina, 5-HT(Serotonina),
Histamina

Alti NT: ATP-adenozină

Tipuri sinapse

Sinapsele axo-dendritice;daca se fac la nivelul spinilor


dendritici=>Sinapse axo-spinoase;
Sinapsele axo-somatice,
Sinapsele axo-axonice

Mai există in creierul mamiferelor dendro-dendritice, somato-


somatice si somato-dendritice.

Sinapsele sunt polarizate(cele 2 componente pre si post sinaptice


difera structural) si au o conducere teoretic undirectionala
anterogradă si retrogradă (exista si exceptii rare).

Terminatia presinaptica contine


-vezicule clare (mai mici) ce contin NT non-peptidici + ATP
-vezicule dense,mari, contin neuropeptide inclusiv substante
hormonale (ACTH,VIP,CCK)+ATP
- zonele active sunt reduse ca numar (chiar si doar 1) si au retele
presinaptice(locuri de exocitoză)
-terminația postsinaptică prezintă o zona cu densitate crescută de
receptori (90% din sinapsele excitatorii sunt axo-spinoase, spinii
avand rol in cresterea probabilitatii de a forma o sinapsa, cresterea
izolarii, amplificarea stimulului in spin, dar reducere in dendrita ,
intrare Ca in celula postsinaptica)

Excitabilitatea generală a creierului este influențată de Sisteme de


distributie specifică a NT= Retele neuronale-
-cu distributie localizată
-difuze: au divergenta mare cu NT cu difuzie f mare
Sisteme modulatorii: 4 in SNC cu: NA, Serotonina, Dopamina, Ach
-actioneaza pe receptori metabotropici cuplati cu enzime ex. In creier
receptorii Ach muscarinici (metabotropici) si de 10-100 de ori mai
numerosi decat receptorii pt Ach nicotinici(ionotropici)

1) Norepinefrina(NA)- in locus Coruleus (LC) din Tr. Cerebral (TRC)


- axoni f divergenti
- transmit eferente spre toate segmentele SNC, rol excitabilitate
difuză=> atentie,trezire,somn-veghe,anxietate,durere,invatare
- Receptivi la stimuli noi,nedurerosi

2) Serotonina (5HT)- in nuclei Raphe din TRC


-se distribuie in majoritatea regiunilor creierului ca si LC
- frecventa creste in stare de veghe si scade in somn
-rol in anumite stadii ale somnului
-rol in emotii+dispozitie (ANTIDEPRESIV)-aici actioneaza
mult drogurile
LC+Nc. Raphe apartin SRAA

3) Dopamina-peste tot dar mai ales in substanta neagra+tegment


ventral
-mediaza sistemul de recompense
-rol in drug addiction+schizofrenie

4) Ach- exista 2 sisteme colinergice: Complexului Cortical Anterior


Bazal + Complexul Colinergic Pontomezencefalotegmental
- rol excitabilitatea generala a creierului (invatare si
memorie)

SISTEMELE DE NT DIN CREIER – cei mai multi NT sunt substante chimice


standard cu Greutate mica-
1) aa, sunt si surse de energie
2) amine, monoamine(Ach, Histamine, Serotonina), catecolamine
(A,NA,dopamine)
3) Derivati de purină- ATP (pentru vasoconstrictia simpatică a arteriolelor)
4) Adenozină
Greutate mare-
1) peptide neuroactive-endorfine(opioide)
Altii-
1) NO (stimulează GTP/GMPc), CO,SH2
2) Endocanabinoide (metabolitii acid arahidonic)- mimează marijuana,
actionează pe receptori cuplati cu prot G, actiune retrogradă de
eliberare a NT

Sinteza Neuropeptidelor incepe ca prehormon (Reticul endop)=> Prohormon


(Ap. Golgi)=> Neuropetid
CLASIFICARE SINAPSE IN FUNCTIE DE EFECT

1) Excitatorii- aspartat, glutamat/glutamatergice (majoritatea PPS


rapid)
-deschid canale cationice pentru Na si K
-la nivelul terminatiei presinaptice glutamatul
neuronal provine din glutamină sub actiunea glutaminazei. Glutamatul
este eliberat in sinapsa (Fanta) prin EAAT3 de unde e recaptat de
astrocit prin EEAT1 si EEAT2 si reconvertit in glutamine prin glutamin
sintetază. Glutamina iese din astrocit prin SNAT 3 si 5 si intra in
neuron prin SNAT 1 si 2 dupa care ciclul se reia. Glutamatul se
transformă in GABA in neuroni inhibitori.
- postsinaptic apare un PPSE lent sau rapid
metabotrop sau ionotrop
-R metabotropici pt Glutamat (mGluRs): au 6
segmente transmb. legate de prot G
-R. ionotropici pt glutamat (iGluRs): sunt 3 clase
AMPA-excitator cu viteză mare, intră putin Ca
NMDA- blocat de Mg, sunt voltaj-dependenți
KAINAT- agonist
-in cele mai multe sinapse glutamatergice PPS este
suma a 2 componente: Rapida (AMPA) si lenta (NMDA). La valori
negative ale PPS se deschide numai AMPA=> depolarizare, iar NMDA e
blocat de Mg. La valori mai pozitive ale PPS se deschid si AMPA si
NMDA=> creste Ca + depolarizare

2) Inhibitorii- folosesc GABA sau Glicină care se leagă de


receptori si cresc conductanta pentru Cl, generând un PPSI
- GABA prezintă receptori metabotropici GABAB si
GABAC se găsesc in retina
- receptorii pentru GABA sunt stimulati de
benzodiazepine+barbiturice- accentuează influx de Cl

GABA, Ach, Serotonina, Gly au si receptori ionotropici din aceeasi


familie(pentameri)

3) Modulatorii- NA pe receptori beta sau alfa


- NA amplifica actiunea altor NT(creste frecventa de
descarcare) =efect tonic prin: protein G +-AMPc, reducerea deschiderii
unor canale de K
Proteinele G pot afecta canalele ionice direct sau indirect prin
mesageri secundari

a) Un NT se poate lega direct de un canal deschizandu-l (canal


dependent de ligand)
b) Un NT se leagă de un receptor activând numeroase prot G: sub
βΥ deschid alte canale ionice (Canale activate de prot G), iar
subα activeaza Adenilatciclaza=> AMPc=> activează PKA.
c) PKA fosforilează multe canale pt K (canal de K amplificat prin
cascada semnalizrii)

NT pot avea efecte convergente si divergente.

DIVERGENTA- un NT se leagă de mai multe tipuri de receptor R=> efecte diferite


dependente de tipul cellular (NA)
CONVERGENTA- mai multi NT se leagă fiecare la cate un receptor diferit dar au
actiune pe acelasi canal ionic (GABA, Serotonina, Somatostatina)-au receptori
diferiti dar toate activează acelasi canal de K

Fenomenul de potențare/deprimare sinaptică pe termen lung depinde de


frecvența de stimulare sinaptică.
Stimularea cu frecvență mare determină niveluri crescute de Ca=> Fosforilare
proteine sinaptice=>Potențare
Stimularea cu frecvență mică determină niveluri mici de Ca=> Defosforilarea
proteine=>Deprimare

ZĂGREAN-SINAPSA COLINERGICĂ
-La nivelul terminatiei presinaptice Ach este eliberată in Fanta unde e
descompusă de ACHE(esterază) in colină+AC . Colina este recaptată de un
transportor(Hemicolinium) si utilizată pentru resinteza de Ach.
Veziculele de Ach folosesc un transportor vezicular (vesamicol)

ACH se poate fix ape 2 tipuri de receptori:


Nicotinic(ionotropic)-creste influx de Na prin canale voltaj-
dependente=>Depolarizare=> PPSE (contractie mm)= stimulator

Muscarinic(Metabotropic)-Ach se fixeaza pe R și activează prot G=> subβΥ


activează canalul de K rectificator=>Hiperpolarizare=>Scăderea frecv. Cardiace=
inhibitoare
SINAPSE ELECTRICE= jonctiuni de tip gap, alcătuită din 2 conexoni cap la cap
(fiecare din cele 2 mb contine cate o jumatate din canalul sinaptic)
- Fiecare conexon e alcatuit din 6 conexine.
- Apar la fotoreceptori, miocard, SNC, beta-pancreatice si sunt greu de
controlat.
- Conduc flux bidirectional.
- Diametrul minim por este de 1,4nm
- Un conexon are 4 regiuni Transmb.
- F rapide si necesită f putina energie.
- NU POT AMPLIFICA SEMNALUL.
- NU POT FI EXCITATOARE/INHIBITOARE
- NU POT ACTIONA PE TERMEN LUNG
- NU PREZINTĂ PLASTICITATE

TRANSMITEREA EFAPTICĂ- rol in propagarea activității lente,periodice a


hipocampului
- este un model de autopropagare a undelor cu o viteză de 0,1m/in absenta
transmiterii sinaptice chimice sau electrice.
- Activitatea electrica a unor neuroni hipocampici generează campuri
electrice ce activează celulele veine

TRANSMITERE NON-SINAPTICA: AUTO, PARA, ENDOCRINĂ