Subiecte examen rezolvate

1.Neuronul-consitutie anatomica,functionala si topografie(adica unde sunt prezenti

corpii neurolonali si ce formeaza prelungirile neuronilor).Clasificarea lor dupa
prelungiri si directia de transmitere a influxului nervos in prelungiri(celulipet in
dendrite si celulifug in axoni).
Neuronii sunt o clas de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este o
celul adaptat la recepionarea i transmiterea informaiei, unitatea elementar (celular),
embriologic, anatomic, funcional, trofic i metabolic a sistemului nervos.
Neuronii au mrimi cuprinse ntre 100-200 m i 4-8 m. Au un corp celular (soma) i
un numr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcional neuronul se mparte n trei regiuni:
regiunea receptoare, receptioneaz i proceseaz informaia, fiind format din dendrite i
soma. Aici se stabilete contactul cu ali neuroni prin sinapse, dar de obicei nu se formeaz
poteniale de aciune n aceast regiune, ci doar poteniale locale (poteniale postsinaptice).
regiunea conductoare leag regiunea receptoare de cea efectoare. Ea este format din
poriunea axonului de la locul n care acesta iese din corpul celular hilul axonic pn la
arborizaia sa. Aici au loc potenialele de aciune prin sumarea potenialelor locale.
regiunea efectoare, informaia (potenialul de aciune) este recodificat aici sub form chimic
prin neurotransmitori i transmis prin sinapsa regiunii receptoare a urmtorului neuron.
Structura
Neuronii au de obicei un singur nucleu mare i poziionat central
Reticulul endoplasmatic neted are rol n reglarea nivelului de Ca++ din neuron.
Microfilamentele, neurofilamentele si microtubulii formeaz citoscheletul neuronului.
Mitocondriile se gsesc n corpul celular, dar majoritatea se concentreaz n butonii terminali
ai axonului, furniznd energie (sub form ATP) pentru transmiterea semnalului la nivelul
sinaptic i pentru sinteza unor neurotransmitori.
Corpul celular i dendritele sunt nvelite ntr-o membran plasmatic, neurilema, cu o
importan deosebit n recepionarea i transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii
prezint axolema, care este nvelit de trei teci: teaca de mielin (izolare electric), teaca
celulelor Schwann (secretoare de mielin) i teaca Henle (nutriie, protecie). Teaca de mielin
este ntrerupt pe alocuri de nodurile Ranvier.
Clasificare
Dup numrul de prelungiri:
neuroni multipolari, cu numr mare de prelungiri. De obicei au o form stelat, cu nucleu
mare i sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.
neuroni bipolari, cu dou ramificaii la extremiti. Au form fusiform, iar nucleul este
ovalar i de obicei excentric. Se gsesc de exemplu n retin.
neuroni unipolari, cu o singur prelungire axonic. De exemplu: celulele cu bastona sau
celulele cu con din retin.
neuroni pseudounipolari, cu o prelungire n form de T: prelungirea iniial se desparte n
dou. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se gsesc n ganglionii rahidieni sau
ganglionii spinali.
Dup funcionare:
neuroni motori multipolari, mari cu prelungire axonic lung. De exemplu: neuronii
piramidali din cortex.
neuroni de asociaie sau bipolari.

neuroni senzitivi afereni sau receptori . Sunt pseudounipolari i se gsesc n ganglionii

spinali i ganglionii nervilor cranieni.
Proprieti funcionale
Excitabilitatea este proprietatea de a intra n activitate sub aciunea unui stimul. Membrana
joac un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid sau se nchid n funcie de
modificrile de energie din preajma membranei.
Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Aceast conducere se
realizeaz diferit n fibrele mielinice i amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120m/s
n cele mai groase, 3-14m/s n cele mai subiri; iar n cele amielinice 0.5-2m/s).
Degenerescena se refer la degradarea neuronului n condiii de lezare serioas a axonului.
Regenerarea este proprietatea de a se reface dup anumite lezri.
Activitatea sinaptic se refer la codarea chimic a informaiei i transmiterea acesteia prin
sinapse.
Conectivitate
Neuronii comunic ntre ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intr n
contact cu terminaia dendritic a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea
peste 1000 de ramificaii dendritice, fcnd conexiuni cu alte zeci de mii de celule.
Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii.
n creierul uman exist un numr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 10 11 (o sut de
miliarde) are n medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilali neuroni. La un copil de trei ani
avem 1015 sinapse, Acest numr scade cu vrsta, ajungnd ntre 1014 i 51014 la un adult
Sinapsa:Definitie,componentele
sinapsei(membrana
presinaptica,spatiul
sinaptic,membrana postsinaptica),tipuri de sinapse,mediatori chimici(Acetilcholina in
toate sinapsele extranevraxiale cu exceptia sinapsei neuroefectoare simpatice unde este
noradresanalina sau adrenalina,iar in SNC mai sunt si alti mediatori proteine ex:
GABA,prostagladine,serotonine.)
Sinapsa este regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron i un organ
efector (muchi, gland etc.). Transmiterea impulsului nervos nu se realizeaz printr-un salt
electric, deoarece membrana postsinaptic nu este excitabil electric. Transmiterea se
realizeaz printr-un mecanism chimic.
Structura
element presinaptic (axon)
element postsinaptic care poate fi dendrita, soma sau axon
spatiu sinaptic
Axonul se termin printr-o poriune lrgit care se numete buton sinaptic. Butonul
sinaptic are o poriune de membran ngroat unde se pierde mielina, denumit membran
presinaptic. Organitele predominante din butonul sinaptic sunt mitocondriile. De
asemenea, aici se gsesc i veziculele care stocheaz mediatorii chimici.
ntre membrana presinaptic i cea postsinaptic exist un spaiu liber cu o grosime de
aproximativ 10-30 nm, denumit fant sinaptic. n acest spaiu se gsete lichid
extracelular.
A treia component este cea postsinaptic i este reprezentat de regiunea receptoare a
celui de-al doilea neuron (sau muchi, gland, etc.). i aici exist o poriune mai ngroat de
membran plasmatic, numit densitate postsinaptic. Pe aceast densitate postsinaptic se
aglomeareaz receptorii pentru mediatorii chimici. Aceti receptori sunt formai dintr-o
component care fixeaz molecula de mediatorul chimic i o component reprezentat de un
canal ionic. Aceste canale ionice, care se deschid numai sub aciunea mediatorului chimic
specific, determin depolarizarea celulei postsinaptice. .

Mecanismul
Mecanismul transmiterii sinaptice se desfoar n 6 etape.
sinteza mediatorului - mediatorii sunt produi att la nivelul butonului terminal, ct i n
corpul celular.
stocarea mediatorului - mediatorul se stocheaz n principal n butonul terminal, pentru a fi
pregtit n momentul n care trebuie transmis semnalul
eliberarea mediatorului - cnd depolarizarea neuronului presinaptic (care a primit la rndul
lui un semnal) ajunge la butonul terminal, i determin exoctioza, adic expulzarea
coninutului veziculelelor. Apoi, veziculele goale vor fi "reciclate" prin ncorporarea lor n
membran, din care se vor forma, la un moment dat, alte vezicule.
traversarea spaiului sinaptic
aciunea postsinaptic - se face prin cuplarea moleculei de mediator cu receptorul specific,
ceea ce determin modificri n structura postsinaptic.
inactivarea mediatorului - este important pentru ca circuitul s se poat relua la apari ia
unui nou stimul. Aceasta se poate realiza prin inactivarea enzimatic postsinaptic sau
transsinaptic (prin enzime care distrug mediatorul), captarea postsinaptic (captarea n
citoplasma postsinaptic i inactivarea sa), difuzia extrasinaptic (inactivarea n afara
spaiului sinaptic) i recaptarea (captarea mediatorului de zona presinaptic).
Clasificare
Din punct de vedere al modalitii de transmitere:
sinapse chimice
sinapse electrice - ns acestea sunt foarte rare. n general au o fant sinaptic foarte redus
(2nm), prin care ionii pot circula foarte uor. Se mai numesc i gap junction.
Din punct de vedere al neurotransmiatorului:
sinapse colinergice - acetilcolin
sinapse adrenergice - noradrenalin (norepinefrina)
sinapse dopaminergice - dopamin
sinapse serotoninergice - serotonin
sinapse gabaergice - GABA
Din punct de vedere structural:
tipul I, sinapse axo-dendritice (ntre un axon i o dendrit), cu o fant mai mare de 30 nm
tipul II, sinapse axo-somatice, cu o fant mai ngust, de 20nm
tipul III, sinapse cu o fant de 2nm (de exemplu gap junctions)
Din punct de vedere al prilor pre- i postsinaptice:
axo-dendritice
axo-somatice
axo-axonice

Receptorii:tipuri
de
receptori:somatici
pt
sensibilitate
generala
senzitivi(extroceptori+proprioceptori) , senzoriali si vegetativi (enumerare si
localizare)-aduc informatii din mediile extern si intern
-sunt transformatori de energie si aparate de codificare
Dupa localizare:
Exteroceptori: loc la exteriorul corpului
Proprioceptori:muschi, tendoane,articulatii
Interoceptori : organele interne
Clasificare:
Dup Sherington: extero- , proprio-iinteroreceptori

dup natura stimulului : mecano- , termo- , chemo-i electromagneticoreceptori

n funcie de modul de recepie : sunt receptori de contact i telereceptori.
1)Mecanoreceptori
: tactili, de presiune, fusuri neuromusculare, corpii Golgi, vestibulari,acustici
2)Termoreceptori : pentru cald i rece, ei recepioneaz variaiile de temperatur
3)Chemoreceptori : olfactivi, gustativi, cei din zonele reflexogene
A. EXTERORECEPTORI
Sunt terminaii nervoase libere ncapsulate sau intraepidermice care se gsesc n tot corpul,
pentrupiele provin din derm, ajung la membrana bazal a epidermului, pierd teaca de mielin
i se fixeaz pecelulele din stratul Malpighi formnd jonciuni neuro-epiteliale care
recepioneaz durerea.
Exist terminaii nervoase i n jurul firului de pr , care se numesc peritrihiale, n final fiind
prinse ntre 2 celule Schwann. Se mai gsesc n periost, capsule articulare, muchi , seroase
Sensibilitatea tactil
: - este recepionat de :
1.Discurile Merkel sunt sensibile la atingeri uoare, sunt situate n stratul spinos epidermic in
regiunile fr peri ; au aspectul unei reele nervoase n form de cup care conine o celul
mare, modificat.. Sunt receptori ncapsulai
2.Corpusculii Meissner sunt sensibili la atingeri rapide, se gsesc in stratul papilar al
dermului n special n regiunile lipsite de pr . Sunt formaiuni ncapsulate specifice pulpei
degetului,mucoasei linguale, organelor genitale feminine i mamelonului, i au form oval ,
dimensiuneaproximativ 90 . Sunt alctuii dintr-o fibr nervoas care i pierde mielina, o
capsul fin periferic ,celule turtite printre care se afl fibra nervoas spiralat . La periferia
sa pleac fibre foarte fine care se continu cu tonofibrile din epiderm. eceptorii sunt foarte
sensibili la deformri ale pielii datorit acestor fibre.
Sensibilitatea presionala este asigurata de catre:
Corpusculii Vater-Pacinii
Corpusculii Krause
Corpusculii Ruffini
Sensibilitatea dureroasa este receptionata de terminatiile nervoase libere
Proprioceptorii
Pot fi clasati in functie de:
Proprioceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si pozitia capului,a
membrelor sau a segmentelor de membru.Ei sunt situati la nivelul articulatiilor,in capsulele
articulare,tendoane,ligamente,periost si in labirintul membranos al urechii interne.Din aceasta
categorie fac parte:
Corpusculii Golgi
Corpusculii Ruffini
Terminatiile nervoase libere
Corpusculii Pacini
Proprioceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor, controleaza
gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea executata, deci de
control al tonusului muscular.Din aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare.
Fusurile musculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de care sunt
asezate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului . Ele sunt alcatuite
din 2-10 fibre musculare striate modificate ,numite fibre intrafuzoriale.

Aceste fibre sunt de 2 feluri:

Fibre cu sac nuclear
Fibre cu lant nuclear

2.Calea de conducere senzitiva-definitie,desen-schema unei cai de conducere

exteroceptive termo-algezice de la nivelul membrelor(neuronul I,II,III )
3.Schema unei cai de conducere proprioceptive de la nivelul trunchiului(neuronul
I,II,III)
4.Schema caii de conducere auditive
5.Schema unei cai de conducere exteroceptive de la nivelul capului (neuronul
I,II,III)
6.Sensibilitatea-manifestari neurologice subiective in tulburari de sensibilitate
(durerea si paresteziile-pg.141-143/137-145)
Sensibilitatea reprezinta functia prin care sistemul nervos receptioneaza,transmite si
transforma in senzatii impulsurile determinate de stimuli din mediul extern si intern.
Tipuri de sensibilitate: 1.sensibilitatea generala(somestezia) care caracterizeaza toate
structurile corpului omenesc.
2.sensibilitatea specificica-care se coreleaza cu activitatea anumitor
organe(auz,vaz,miros,gust)
Sensibilitatea generala cuprinde:
Sensibilitatea exteroceptiva(superficiala) ce are receptorii situati in tesuturi si mucoase
superficiale si care cuprinde :sensibilitatea tactila,termica si dureroasa.
Sensibilitatea proprioceptiva(profunda) cu receptorii in muschi,tendoane ,articulatii si
cuprinde:sensibilitatea artrokinetica ,barestezica si vibratorie.
Sensibilitatea interoceptiva (viscerala) Schema lui Head utilizeaza 3criterii si anume:
fiziologic,biologic,anatomic.Dupa acest autor in cadrul sensibilitatii se include:
Sensibilitatea protopatica
Sensibilitatea epicritica
Sensibilitatea protopatica se refera la:
o Sensib.dureroasa
o Sensib.viscerala sau vasculara
o Sensib.termica
Sensibilitatea epicritica se refera la:
o Sensib. Tactila
o Sensib.artrokinetica
o Senib.vibratorie
o Sensib.barestezica
Suportul structural si functional al sensibilitatii include un mod general care se refera la
nivelul de receptie,nivelul de conducere si nivelul de perceptie.
Nivelul de receptie este reprezentat de: exteroceptori,proprioceptori si interoceptori.
Nivelul de conducere este reprezentat de protoneuron deutoneuron si tritoneuron.
Tulburarile subiective de sensibilitate se traduc prin senzatii
anormale,neplacute,dureroase, penibile in raport cu calitatea lor, cu sediul si factorul
determinant.
Datele se obtin din interogatoriul pe care il facem cu bolnavul. Din cadrul tulburarilor
subiective de sensibilitate fac parte paresteziile si durerea.
Paresteziile apar in afectiunile nervilor periferici,in leziunile medulare si adeseori in
nevroza.

In afara de bolile neurologice,paresteziile pot aparea si in perturbarile circulatorii

periferice , precum si in diferite afectiuni ale organelor interne si ele poarta denumirea de
parestezii viscerale.
Durerea constituie o senzatie penibila, neplacuta.Caracterele durerii sunt adesea revelatorii
pentru stabilirea diagnosticului afectiunii.
Durerea se claseaza in trei tipuri majore: durerea sub forma de intepaturi,durerea sub
forma de arsura si durereadurerea propriu zisa. Se adauga : durerea pulsatila,durerea
insotita de greata , durerea sub forma de crampa si durerea lancinanta.Durerile se pot
diferentia in : nevralgii, dureri radiculare, dureri cordonate, dureri talamice si alte dureri
centrale si dureri viscerale.Un loc aparte ocupa cefaleea sau durerea de cap.
a.Nevralgia= durerea cu localizare pe teritoriul unui nerv si poarta numele nervului din
traiectoria caruia apare; ex.nevralgia trigeminala,sciatica etc.
O alta varitate de nevralgie o consituie cauzalgia, in care senzatia dureroasa este resimtita
sub forma de arsura,continua,insuportabila ,calmandu-sela aplicatiunile reci.Cauzalgia se
datoreaza lezarii fibrelor vegetative ale nervilor periferici si apare de obicei pe teritoriul
nervului median sau al nervului sciatic popliteu intern.
b.Durerile radiculare urmeaza teritoriul dermatoamelor,aparand de-a lungul
membrelor,iar la nivelul trunchiului avand caracter in centura.Survin sub forma de
sagetatura sau de fulgeratura ,propagata dintre proximal spre distal.Ele se exacerbeaza la
tuse , stranut sau eforturi fizice tradand influenta cresterii presiunii LCR asupra radacinii
lezate.Au de obicei la baza inflamatii sau iritatii acute sau subacute ale radacinilor rahidiene
sau cauze de vecinatate: tumori medulare,hernii de disc etc.
Durerile fulgurante tabetice: acestea apar sub forma de crize de sagetaturi sau
fulgeraturi de intensitate foarte mare,iradiind pe traiectoria sciaticului,de obicei in ambele
membre inferioare.
Compresiunea radiculara da 2 tipuri de durere: durere de tip nevralgic si mialgic
Durerea de tip nevralgic este asociata cu paresteziile,furnicaturi iradiind rapid pe
intreaga distributie a radacinii si este maxima spre periferie ,bine localizata distal ,iar
proximal este difuza.
Dureri de tip sterno-cervico-tactil datorita compresiunii la nivelul C6
Dureri de tip costo-axilo-brahial datorita compresinii la nivelul C7
Orice compresiune pe o radacina cervicala inferioara poate da dureri in regiunea
pectorala su vom avea simptome de pseudo-angina pectorala,in caz ca durerea este localizata
inspre stanga.
Durerea precordiala poate fi data de hernia discului C6-C7,acest disc comprima
radacina care formeaza nervul toracic anterior medial(C6 si T1) sau nervul toracic anterolateral(C6 si C7)
Durerea de tip mialgic este caract.printr-o senzatie profunda, continua, neplacuta,
perforanta, puternica.Este datorata unei stari de hiperexcitabilitate neuro-musculara in muschi
in stare produsa prin compresiunea radacinii ventrale.
c.Durerile cordonate sunt determinate de lezarea cordoanelor laterale sau posterioare
ale maduvei spinarii ,in special are fasciculei spino-talamice.
d.Durerea meningiala se caracterizeaza prin dureri cefalice difuze,redoare de ceafa si
este prezenta in tumorile cerebeloase si hemoragii subarahnoidiene.Durerile meningiale
situate spinal sunt datorita tumorilor medulare si herniilor de disc.
e.Durerile talamice apar in leziunile care afecteaza grupele laterale ale talamusului.
Durerile se localizeaza pe hemicorpul opus talamusului lezat, ales pe fata si pe membrul
superior .Durerea poate fi continua cu exarcerbari sau poate sureni discontinuu.
In legatura cu durerile talamice mai trebuie amintite notiunile de hiperalgezie si hiperpatie.

Hiperlagezie=sensibilitate dureroasa excesiva,un stimul cu intensitate nedureroasa

poate produce durerea.
Hiperpatie=tot o hiperlagezie in care durerea are o tonalitate afectiva neplacuta si
paralel exista tulburari ca sensibilitate obiective.
f.Durerile viscerale apar in cazul lezarii unor organe interne.

7.Examenul obiectiv al sensibilitatii extero si proprioceptive(tehnici de

examinare) si simptomatologia tulburarilor de sensibilitate.Sindroame senzitive.
I.Sensibilitatea subiectiva cuprinde paresteziile si durerea, care poate imbraca diferite
aspecte: nevralgie, cauzalgie, dureri radiculare, dureri polinevritice, cefalee, migrena,
intepatura, junghi, fulguratie, arsuri.
II. Sensibilitatea obiectiva
Examenul sensibilitatii obiective trebuie sa se efectueze dupa mai multe reguli:
explorarea se face intr-o camera linstita cu temperatura de confort;
subiectul va avea ochii inchisi pentru a nu vedea aplicarea excitantului;
inainte de inceperea examinarii vom face cunoscut subiectului excitantul care va fi
aplicat;
examinarea se face comparativ, pe zone simetrice;
regiunea cu tulburari de sensibilitate se delimiteaza cu un creion dermatograf
Explorarea sensibilitatii superficiale.
Se examineaza pe rand sensibilitatea tactila, termica si dureroasa.
1.Sensibiliatea tactila
a)sensibilitatea tactila se examineaza cu ajutorul unei bucati de vata cu care atingem
diferite regiuni ale corpului. Se apreciaza intensitatea excitantului si localizarea lui. Atingerea
se face usor si cu aceeasi intensitate.
In conditii patologice sensibilitatea tactila poate fi diminuata=hipoestezie sau
abolita=anestezie.
b)discriminarea tactila este posibilitatea de a distinge doi excitanti tactili aplicati
simultan pe piele, la o oarecare distanta. Ea se examineaza cu compasul lui Weber care are
doua brate (unul cu varful ascutit celalalt cu varful bont) asezate pe o bara metalica gradata.
Distanta minima la care cei doi excitati aplicati simultan sunt apreciati corect este diferita in
functie de regiune: la nivelul buzelor= 1-3 mm, la nivelul pulpei degetelor =1-2 mm, la spate
si la coapse =6-8 mm.
c)dermolexia consta in capaciatea subiectului de a recunoaste cu ochii inchisi literele,
cifrele sau desenele executate de examinator, pe diferite regiuni ale pielii corpului. Tulburarile
dermolexiei se numesc adermolexie.
2.Sensiblitatea termica
Sensibilitatea termica permite aprecierea temperaturii unui obiect pus in contact cu
tegumentele. Pentru explorare se utilizeaza doua eprubete, una cu apa incalzita la 40-50o C si
o alta cu apa rece sub 15oC. Se aplica alternativ cald si rece pe regiunile de examinat.
Excitantii trebuie aplicati la un oarecare interval de timp, deoarece senzatia persista un timp
mai indelungat.
Sensibilitatea termica poate fi modificata in plus=hiperestezie, diminuata=hipoestezie
sau abolita=anestezie.
3.Sensibilitatea dureroasa
Sensibilitatea dureroasa inregistreaza excitantii care produc durerea. Pentru explorarea
ei se foloseste un ac cu un varf bine ascutit pe care il aplicam moderat, dar suficient ca sa
provoace o senzatie dureroasa si nu tactila.
Sensibilitatea dureroasa poate fi diminuata= hipoestezie sau abolita=anestezie

Exploarea sensibilitatii profunde

1.Simtul mioartrocinetic
Acest tip de sensibilitate permite subiectului (avand ochi inchisi) sa recunoasca
pozitiile imprimate de examinator unui segment de membru, intr-o anumita articulatie
Examinarea se face incepand cu articulatiile mici de la nivelul degetelor. Deplasam un
deget de la un membru, intr-un anumit sens si subiectul trebuie sa imite la membrul opus
miscarea facuta de examinator, sa spuna ce segment am miscat, la care membru si in ce
directie.
2.Sensibilitatea vibratorie
Sensibilitatea vibratorie se examineaza cu ajutorul diapazonuluicu timbru jos. Se
aplica piciorul diapazonului (pus in vibratie) pe eminetele osoase ale membrelor (maleole,
rotula, creasta tibiei etc). Se apreciaza durata cat subiectul percepe vbratiile si sensibilitatea cu
care percepe aceste vibratii.
3.Sesnsibiltatea barestezica
Se examineaza prin aplicarea unor greutati difeite, persoana apreciind diferenta de
greutate.
4.Stereognozia
Steeognozia reprezinta posibilitatea de a recunoaste, cu ochii inchisi, un obiect ,
pipaindu-l cu degetele. Uneori, subiectul poate denumi forma, marimea, consistenta,
regulariatea obiectului, dar nu ii poate spune numele.
5.Somatognozia este simtul schemei corporale. Se exploreaza prin solicitarea
persoanei sa recunoasca , cu ochii inchisi , segemntele corpului si a raportului lor spatial.
Simptome:
Aceste tulburri de sensibilitate se exprima prin senzaii anormale, dezagreabile,
sau amoreli ntr-o anumita zona. Poate fi vorba
de amorire, adic pierderea sensibilitii ntr-o anumita parte a corpului,
de furnicturi (impresia de insecte pe piele), de o senzaie de furnicare. Aceste
simptome, pe care medicii le numesc parestezia, se asociaz, uneori, cu dureri
sau cu senzaii de frig sau arsura. Uneori, subiectul are impresia ca un lichid
curge pictura cu pictura sau ca insecte urca pe pielea lui sau chiar ca o parte a
corpului este comprimata de bandaje strnse.
Sindroame senzitive:
A.Sindroame senzitive periferice
1.Sindroamele mononevritice
2.Sindromul polineuropatic=sindrom senzitiv pluritroncular determinat de lezarea
concomitenta si simetrica a mai multor nervi periferici.
a.Unele polinevrite sunt cu predominanta motorie
b.Alte polinevrite sunt senzitivo-motorii,dar cu predominanta senzitiva.
c.Alte polineuropatii si polinevrite prezinta unele caractere
particulare( polinevritele de difterie, polinevritele postseroterapice,polineuropatia
diabetica)
d.Alte polineuropatii realizeaza forme senzitive pure.
3.Sindromul multinevritic
Acest sindrom este revelator pentru:
a.multineuropatiile din colagenoze
b.multineuropatiile diabetice
c.multineuropatiile din boala lui Vaquez,din lepra,intoxicatii cu sulfamide
4.Sindromul radicular si poliradicular
5.Sindromul de ganglionita

6.Sindromul de funiculita al lui Sicard si Forestier

a.in sindromul de iritatie funiculara
b.in sindromul de compresiune funiculara.
B.Sindroamele senzitive centrale
I.Sindroamele senzitive medulare
1.Sindromul sectiunii totale
2.Sidromul de hemisectiune
3.Sindroamele de disociatia a sensibilitatilor
a.sindromul de cordoane posterioare ( Goil si Burdach) sau sindromul de fibre lungi al
lui Dejerine
b.sindromul de comisura cenusie posterioara
c.sindromul cornului posterior
II.Sindroamele senzitive ale trunchiului cerebral
III. Sindroamele talamice
1.Sindromul talamic global
a.hemianestezia pe partea opusa leziunii
b.hemipareza rapid regresiva
c.hemiataxie contralaterala cu caractere mixte
d.semne cerebeloase de partea opusa
e.dureri atroce cu caractere speciale
f.topoagnozie
g.astereognozie
h.hiperpatie talamica
j.mana talamica
k.tulburarile senzoriale
2.Sindroame talamice partiale
3.Sindroamele talamice vasculare
IV.Sindromul raspantiei hipotalamice
V.Sindromul senzitiv cortical parietal
1.Leziunile parietale pot determina aparitia unor tulburari de sensib.complexa
2.Tulburari subiective de sensibilitate din sindromul parietal
a.parestezii
b.iluzii ale unor senzatii
c.alterari ale senzatiei la atingere si la pipaitul unor obiecte
d.Algiile corticale

8.Motilitatea
-Activitatea motorie reflexa,schema unui arc reflex somatic medular(pg.128-134)
-Reflexele:osteotendinoase,cutanate,mucoare si aspecte patologice
-reflexe piramidale patologice(pg 135)
(reflexele osteotendinoase-tabel pagina 116 plus modificarile patologice ale
reflexelor osteotendinoase pagina 124-128,14
Reflexele cutanate-tabel pg.129-130
Prin reflex se intelege un raspuns motor,secretor sau vasomotor, la o excitatie din mediul
extern sau intern. Deosebim 2 tipuri de reflexe fundamentale:

 Reflexe conditionate=dobandite in timpul vietii.Ele sunt temporare si au ca centru

reflex scoarta cerebrala/
Reflexe neconditionate care sunt innascute,permanente si au ca centru reflex etajele
inferioare ale sistemului nervos
Orice act reflex are ca substrat anatom-fiziologic arcul reflex.
Arcul reflex elementar este format din 2 neuroni,unul aferent si altul efferent intre care se
realizeaza sinapse.Arcurile reflexe complexe sunt polisinaptice putand sa se obtina raspunsuri
mai complexe.

Schema:

Reflexele
Reflexele osteotendinoase

Reflexul naso-palpebral(v-VII)
Reflexul maseterin(Vs-Vm)
Reflexul pectoral(C5-D1)
Reflexul scapula-umeral (C4-C5)
Reflexul medio-pubian(T6-T12 si L2-L3)
Reflexul bicipital(C5-C6)
Reflexul tricipital(C6-C7)
Reflexul stilo-radial(C5-C6)
Reflexul cubito-pronator(C7-C8)
Reflexul rotulian sau patelar (L2-L4)
Reflexul achilian(S1-S2)
Reflexul medio-plantar(S1-S2)
Reflexul cuboidian(S1)

Reflexele de postura

a.Reflexele de postura generala

b.Reflexele de postura locale
reflexul de postura al bicepsului
reflexul de postura al gambierului anterior
reflexul de postura al halucelui
reflexul de postura al m.semitendinos

Reflexele articulare

Reflexul lui Mayer

Reflexul lui Leri

Reflexele cutanate

a.Reflexele curanare abdominale

Reflexul cutanat abdominal superior
Reflexul cutanat abdominat mijlociu
Reflexul cutanat abdominal inferior
b.Reflexele cremasteriene
c.Reflexul cutanat plantar
d.Reflexul anal extern

Reflexele mucosae

Reflexul conjunctival
Reflexul cornean
Reflexul velo-palatin
Reflexul faringian

Aspecte patologice:
Reflexele osteotendinoase pot fi exagerate cu aspect pendular,diminuate sau abolite ,
cat si cu aspect inversat.
Reflexele de postura sunt exaggerate in sindroamele extrapiramidale hipertonicohipokinetice, datorita tulburarilor de tonus muscular.
Reflexele articulare sunt diminuate sau abolite in leziunile arcului reflex si caii
piramidale si exaggerate in sinroamele extrapiramidale
Reflexele cutanate sunt abolite sau diminuate in leziunile piramidale fiindca ele nu
mai sunt facilitate prin leziunea caii piramidale.
Reflexele mucoase sunt diminuate sau abolite cand arcul reflex este interrupt,datorita
unor procese patologice cu caracter general sau local.
Reflexele piramidale patologice
Semnul lui Babinski
Semnul lui Oppenheim
Semnul lui Schaffer
Semnul lui Chaddok
Semnul lui Rossolimo
Semnul lui Mendel Bechterew
Reflexul de tripla flexie
Reflexul de extensie incrucisata

9.Tonusul muscular: definitie,tipuri de tonus si modificarile ce apar (pg72-79)

-Hipertonia(piramidala si extrapiramidala)(vol.pg.74,75,76,78)
-Hipotonia
Definitie: tonusul muscular poate fi definit ca o rezistenta la miscari pasive a unui membru.
Tonusul muscular depinde de gradul de contractie musculara si de proprietatile mecanice ale
muschiului si tesutului conjunctiv. Gradul contractiei musculare depinde la randul sau de
activitatea neuronilor cornului anterior, care este guvernata de mecanismele spinale si
supraspinale.

Tipuri de tonus: Hipertonia(tonus crescut)

Pot fi distinse doua tipuri de hipertonie

Spasticitatea - Spasticitatea consta in cresterea tonusului muscular care afecteaza

diferite grupuri musculare in masura diferita. In maini, tonusul este crescut intr-o
masura mai mare in muschii flexori decat cei extensori; in membrele inferioare,
tonusul este crescut intr-o masura mai mare in muschii extensori decat in cei flexori.
Spasticitatea este cauzata de leziunea neuronului motor superior, cum ar fi accidentul
vascular cerebral care implica cortexul motor suplimentar sau tractul corticospinal.
Totusi, spasticitatea poate sa nu fie evidenta pe parcursul a catorva zile dupa debutul
leziunii acute.
Rigiditatea - Rigiditatea este determinata de cresterea rezistentei la miscari pasive
care este independenta de directia miscarii membrului, adica aceasta afecteaza
grupurile musculare agoniste si antagoniste intr-o masura egala. Ca urmare
hipertonusul rezultat este constant pe intreaga durata a miscarii. Hipotonia(flaciditate)

Hipotonia(tonus scazut) este caracterizata printr-o flaciditate excesiva - o reducere a

rezistentei la miscari pasive. In membrele hipotonice este frecvent posibil de a hiperextinde
membrele. Ca regula hipotonia ne vorbeste despre afectarea neuronului motor inferior. Totusi,
aceasta poat aparea si in afectarea musculara primara, lezarea caii aferente (senzitive) a
arcului reflex, maladiile cerebelare si in unele patologii extrapiramidale asa ca maladia
Huntington, la fel ca si in stadiul acut al leziunilor piramidale.
Paratonia
Unii pacienti dau impresia de incapacitate de a se relaxa si vor incerca sa miste sau sa opuna
rezistenta in timpul miscarilor pasive ale membrului de catre examinator, in ciuda
instructiunilor contrare. In cazurile mai avansate, se poate observa rigiditate in timpul
miscarilor pasive rapide a membrelor si normotonie in timpul miscarilor mai lente. Aceste
fenomen - paratonia - apare in special la pacientii cu patologii a lobului frontal sau cerebrale
difuze.

Atonia(lipsa tonusului muscular)

10.Motilitatea Voluntara sau Activa (pg.103-104) testarea miscarii active
(MAS=miscari active segmentare-amplitudine,viteza si forta musculara-FM);
(probele de examinare (pg.52-53) si tulburarile motilitatii active)
Motilitatea cuprinde miscarea activa sau voluntara si motilitatea pasiva
Motilitatea activa se refera la actele voite.Cuprinde motilitatea idiokinetica si
holokinetica.
Motilitatea activa reprez. Totalitatea actelor voluntare ce caracterizeaza conditiile de
normalitate. Ea este raportata la initiativa si viteza de executie,amplitudinea,forta musculara ,
anduranta si decontractia musculara
Pot fi testate trasaturile actului voit si anume:
Initiativa si viteza: prin inspectie urmarim motilitatea activa spontana unui subiect
adica intiativa de miscare si viteza de executie a unui act motor.
Amplitudinea se poate detecta prin masurarea cu goniometrul fiecarei miscari
comandate.Datele se inscriu pe fisele de bilant
Forta musculara este evaluata prin probe segmentare si probe analitice.(probele seg.
Includ probele de pareza si alte probe,iar la M.I putem face proba Grasset)

Alte probe: probalui Mingazzini.Barre,Vasilescu,ortostatiune pe varfuri,saltul de pe un

membru pe altul.Exista o scala de corare a fortei musculare de la 0 la 5 (fiind forta
musculara normala)
Tulburarile de motilitate activa le vom nota dupa intensitatea lor(usor
diminuate,diminuate,mult diminuate,schitate si abolite)
`
Leziunile neuronului motor central si periferic determina un deficit motor,care in
raport cu intensitatea sa poarta denumirea de pareza sau plegie.
Paralizie=abolirea motilitatii active
Plegie-diminuarea motilitatii active

!!! 11.Calea piramidala(desen)

-Sindrom de Neuron Motor Central:simptomatologie clinica(leziuni de NMCpg.109)
-Sindrom de Neuron Motor Periferic:simptome clinice(leziuni de NMP)
Sindrom de NMC:
Ansamblul de simptome, provocate de leziunile fasciculului piramidal, pe traiectul
sau encefalic sau medular, poarta numele de sindrom de neuron motor central
sau sindrom piramidal. Apare in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale
si medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala amiotrofica etc.
-se caract prin paralizie spastica cu reflexe osteotendinoase exagerate

Simptomatologie:
Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:
Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele, ridicate pasiv si lasate
sa cada, cad mai brusc si mai inert pe partea hemiplegica. Hemifata paralizata
este mai atona, aparand semne de paralizie, comisura bucala de partea
paralizata coborata, santul naso-labial sters, reflexul cornean abolit de partea
hemiplegiei. Frecvent exista o deviatie conjugala a capului si ochilor. Semnul
Babinski este prezent. Apar modificari de tonus si reflexe.
Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, iar la nivelul
membrelor inferior si superior, hemiplegice forta musculara este abolita,
hipotonie reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul Babinski prezent. Hemiplegia
spasmodica apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza prin
forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si reflexe exagerate,
semnul Babinski prezent.
Sindromul paraplegic: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare.
Cand deficitul motor este incomplet, se numeste parapareza. Paraplegia apare fie
in leziunea neuronului motor central (traiectul intramedular), cand sunt prezente
tulburarile sfincteriene (retentie de urina si fecale) si semnul Babinski bilateral,
fie in cea a neuronului motor periferic, cand aceste tulburari nu se ivesc. Semnul
clinic comun este deficitul motor (disparitia sau diminuarea fortei musculare la
nivelul membrelor inferioare).

Sindrom de NMP
Calea eferenta unica a actului motor:calea finala comuna(Sherrington)
Neuronul motor periferic este situat in cornul anterior al substantei cenusii din
maduva spinarii si in nucleii motori ai nervilor cranieni situati in trunchiul
cerebral.

Se caracteaza initial prin fasciulatii si fibrilatii musculare apoi pareza flasca cu

atrofie musculara, reflexe osteotendinoase diminuate sau absente.

Simptomatologie:
Tulb.de motilitate
T ulb.de motilitate activ: deficite motorii pareze sau paralizii afectate numai grupele
musculare corespunztoare UM lezat direct proporionale cu gradul de afectare al NMP
limitate sau extinse asimetrice sau simetrice
Tulb.de motilitate pasiv: hipoatonie muscular tergerea reliefului m.scderea consistenei
m. exagerarea micrilor pasive
Tulb.de motilitate automat
Diminuat sau abolit
Tulb.de motilitate sincinetic
Diminuat sau abolit
Tulb.de motilitate involuntar
Apariia fasciculaiilor musculare n leziunile iritative i instalate lent progresiv la nivelul
pericarionului sau, rareori, ale axonului, n imediata apropiere a pericarionului
Tulb.de reflexe
Rfl.osteotendinoase
Diminuate sau abolite limitat la UM afectat scderea intensitii ROT este proporional cu
nr.UM afectate de care depinde rfl.respective
Rfl.cutanate, mucoase, articulare i de postur
Diminuate sau abolite n aceleai condiii ca la 2.2.1.
Rfl.idiomuscular (contracia idiomuscular)
prezent, uneori exagerat, ct timp atrofia m.nu este sever tardiv, rfl.idiomuscular diminu,
ins decontracia este lent (reacie miotonic)
Tulb.trofice
Atrofia muscular
Debut dup 23spt.de la instalarea leziunilor
Leziuni rapid instalate = paralizia i hipotonia preced atrofia m. leziuni lent progresive: atrofia
m.se instaleaz prima strict localizate la grupele m.ale cror UM sunt afectate
Alte tulb.trofice
Ulcere trofice ("mal perforant"): afectarea tegumentelor, fanerelor, esutului subcutanat
deformri articulare disfuncia trofic a SNV (sistem nervos autonom)

12.Sindromul extrapiramidala:motilitatea involuntara,automata

Calea extrapiramidala:simptomatologie clinica,sindromul parkinsonian
In sindroame extrapiramidate atitudinea este determinate de miscarile involuntare si
modif.de tonus muscular.
In Boala Parkinson datorita rigiditatii de tip extrapiramidal care este
generalizata,bolnavul prezinta o atitudine rigida cu corpul usor
anteflectat,capul,antebratele,genunchii usor flectati,dand aspectul de semn de intrebare.
Faciesul este inexpresiv. Apar tremuraturi de postura ale membrelor,barbieri si limbii.

13.Miscarile involuntare:tipuri de miscari

Aspect ale tremuraturilor
In coree bolnavul prezinta in mod continuu miscari involuntare bruste si
dezordonate,dand o instabilitate in atitudine,gesture bizarre si grimace.
Prin miscarile involunntare se inteleg miscarille anormale care se produc spontan si
independent fata de vointa pacientului

Tremuraturile sunt oscilatii ritmice,de aceeasi amolitudine,localizare la nivelul

extremitatilor sau la nivelul intregului corp.
Tipuri de tremuraturi: Tremuratura parkinsoniana,tremuratura cerebeloasa,senile,
alcoolica, basedowiana,familial,dento-rubrica,nevroza astenica.
Miscarile coreice sunt miscari dezordonate, bruste, neregulate, rapide, ilogice.Au
aplitudine diferita si intersecteaza orice grup muscular.
Miscarile atetozice=miscari lente cu amplitudine redusa
Hamibalismul=miscare ampla,violenta,brusca, interesand un membru in intregime.
Miocoloniile=contractii musc.bruste de scurta durata. Pot cuprinde un sg.muschi sau
mai un grup muscular.
Fasciculatiile muscular=contractii ale unor fascicule muscular care determina deplasari
ale segmentelor de membru.
Torticolisul spasmodic=diskinezie tonica,localizata la m.gatului si ai cefei.
Spasmul de torsiune=forma de spasm datorita unor leziuni extrapiramidale.
Ticurile=miscarile clonice,rapide,independente de vointa
Convulsiile=contract.musc bruste neregulate,intermitente si variabile.
Convulsia tonica
Convulsia clonica

14.Nervii spinali-radacinile,trunchiul si ramurile nervilor spinali-desen

rardiculopatii,nevralgii,neuropatii.
Nervii spinali sau rahidieni au originea in maduva spinarii si constituie caile de
conducere a influxului nervos spre/ si de la maduva spinarii.Ei au luat nastere din unirea
fibrelor nervoase ale radacinilor posterioare si anterioare,dupa ce au strabatut cele trei
invelisuri ale maduvei siparii.
Nervii spinali sunt a cate 31 de perchi ,asezati simetric,doi cate doi,de o parte si alta a
maduvei spinarii si repartizati metameric astfel:
8 perechi,in regiunea cervicala
12 perechi,in regiunea toracal
5 perechi,in regiunea lombara
5 perechi,in regiunea sacrala
1 pereche,in regiunea coccigiana

15.Plexul Cervical(C1-C4) si Brahial (C5-T1)- constituie si teritoriu de inervatie

Se formeaz prin unirea ramurilor anterioare C1-C4. Cu exceptia primului.
Nervii cervicali se divid in dou ramuri (superioar si inferioar) ce se anastomozeaz intre
ele formad trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri.
Acest plex da daua feluri de ramuri:
Ramuri profunde,care formeaza plexul cervical profund inerveaz urmtorii muschi:
- muschiul drept lateral si micul drept anterior
- muschiul marele drept anterior si lung al gaului
- muschiul ridictor al scapulei, muschii romboizi
- contribuie la inervatia muschilor sternocleidomastoidian si trapez
- muschiul diafragmei prin nervul frenic (C3-C4).

Ramuri cutanate sau superficiale,care formeaza plexul cervical superficial asigur

sensibilitatea teritoriilor cutanate ale gaului.
Includ:
- nervul transvers al gaului pentru regiunea antero-lateral a gaului

-nervul auricular mare pentru regiunea parotidian, mastoidian si partea posterioar a

pavilionului urechii
- nervul occipital mic pentru regiunea cefei
- nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclavicular.
Aceste ramuri se reunesc la 1/2 a marginii posterioare a sternocleidomastoidianului (punctul
nervos al gatului al lui Erb) si de aici diverg spre teritoriile cutanate respective.
Plexul Brahial=Este constituit din ramurile anterioare C5-C8 siT1.El prezinta o portinune
supraclaviculara si o portiune axilara.
Dupa teritoriile pe care le inerveaza,nervii formati de plexul brahial se grupeaza in:nervii
centurii scapulare si ai unor muschi respiratori si nervii membrului superior
Nervii centurii scapulare si ai unor muschi respiratori,reprezinta ramurile colaterale ale
plexului brahial si se distribiue la muschii centurii scapulare si la uni muschi care au functie
respiratorie.
Nervii membrului superior reprezinta ramurile terminale ale plexului brahial si se distribuie
la muschii si pielea diferitelor segmente ale acestui membru si la articulatii

16.Nervul-musculocutanat-teritooriu de inervatie,pareza nervului

-median teritoriu de inervatie,pareza nervului
-ulnar-terit.de inerv.,pareza nervului
-radial-simtome in pareza nervului
Axilar-simptome in pareza nervului
Nervul musculocutanat este: axilar, median, ulnar si radial. Lezarea lor duce la paralizia
muschilor sau anestezia(teritoriul cutanat), care este inervat de respectivul nerv. Aceste ramuri
ale plexului brahial inerveaza nervii pectorali, nervul subclavicular, subscapular, nervul
suprascapular, trapez si nervul dorsal mare(latissim).
Nervul median motor - este pronator si flexor al antebratului si degetelor, opozant, flexor si
adductor al policelui; senzitiv: policele si pana la inelar 1/2 radiala la nivelul palmei.
Neuropatia mediana a incheieturii mainii, este o afectiune medicala ce se
caracterizeaza prin compresia nervului median, insotita de durere, parestezii, anestezii si
hipotonie musculara.
Nervul ulnar senzitiv - tegumentul regiunii anterointerne a mainii 1/2 cubitala de la inelar
inspre degetul 5; cel motor: flexor al degetelor, interososi, lombricali.
Disfuncia nervului ulnar este rezultatul lezrii nervului ulnar, fie prin comprimare
direct, fie prin ntindere. Cele mai caracteristice simptome sunt amorirea i furnicturi la
nivelul inelarului i a degetului mic, agravate de rezemarea n cot sau de meninerea ndoit a
cotului pentru o perioad lung de timp
Nervul radial motor - extensor al antebratului pe brat, supinator. Este antagonist, cu
medianul care e pronator si flexor ; senzitiv: fata dorsala a bratului pana la oleocran, fata
dorsala a antebratului si a mainii.
Nervul axilar motor - inerveaza muschii deltoid si mic rotund; senzitiv: umarul, regiunea
laterala si superioara a bratului.

17.Miopatii

Boal cronic cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor muchi,

care se manifest prin atrofii musculare

Afectiune a fibrelor musculare. miopatiile cu debut in copilarie Afectiunile fibrelor

musculare care apar in copilarie sunt aproape toate degenerative. Varietatea cea mai frecventa
este miopatia lui Duchenne, care este transmisa de catre femei si care nu afecteaza decat
baietii, de la varsta de 2 ani.

Semne si simptome - Copiii afectati sufera de o reducere a tonusului muscular adesea

generalizata, dar predominand la radacinile membrelor, la gat, la torace si la abdomen. Fata
are un aspect caracteristic: absenta mimicii, caderea pleoapei superioare, gura deschisa in
permanenta, buza superioara cu forma de accent circumflex. Nou-nascutii prezinta uneori
retractii musculare ale picioarelor si mainilor, un torticolis congenital, deformari ale
picioarelor si o luxatie a soldului. Dupa cativa ani, poate surveni o insuficienta respiratorie
Miopatii inflamatorii
Miopatiile inflamatorii reprezinta un grup de boli caracterizate prin inflamatie la nivelul
muschilor. Din aceasta categorie fac parte: polimiozita, dermatomiozita si miozita cu
incluziuni.
Polimiozita este mai frecventa la adulti si se manifesta prin slabiciune (astenie)
musculara proximala (adica la nivelul bratelor si coapselor), ducand uneori la imposibilitatea
pacientilor de a se ridica din pat sau de pe scaun. Aceasta slabiciune este in general
progresiva. Afecteaza mai frecvent femeile decat barbatii. O alta manifestare importanta si
relativ severa bolii o reprezinta afectarea pulmonara de tip interstitial. Afectarea cutanata
(ingrosarea si descuamarea pielii degetelor mainii maini de mecanic), dificultatile de
inghitire (disfagia), febra, cresterea in volum a ganglionilor pot fi de asemenea prezente.
Cauza bolii ramane necunoscuta, dar pare sa fie in legatura cu factorii imuni,
genetici si probabil cu unele virusuri. In rare cazuri este produsa de infectii
(Toxoplasma, boala Lyme etc).

Dermatomiozita este inrudita polimiozitei si se caracterizeaza de inflamatia muschilor

si pielii. Cauza este de asemenea necunoscuta.
Pe langa manifestarile descrise in polimiozita, dermatomiozita este insotita in mod
tipic de manifestari cutanate : eruptie cutanata eritematoasa (rosie), solzoasa, simetrica la
nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene (poate fi asemanatoare
psoriazisului) cunoscuta sub numele de papule Gottron
Miozita cu incluziuni este o boala inflamatorie musculara, caracterizata prin
slabiciune musculara progresiva, atat proximala, cat si distala, mai ales la nivelul membrelro
inferioare. Tipic pentru aceasta boala este aparitia unor gauri in celulele musculare,
denumite vacuole, care sunt de fapt depozite anormale de proteine si filamente. Este o boala
rara si afecteaza in general persoanele peste 50 de ani si nu are niciun tratament eficient.
Debutul este foarte lent (in luni sau ani de zile), dar progreseaza continuu, ducand in final la
slabiciune musculara severa, topirea efectiva a muchilor picioarelor si bratelor si disfagie.

18.Miastenia-cauze(deficit de sinteza de acho/blocarea rereceptorilor pt

acetilcholina); simptomatologie
-miotonia steiner-b.ereditarasimptomatologia
Miastenia=deficit motor care apare la efort. Se amelioreaza in repaus sau sub tratament
medicamentos.
Simptome clinice:Toza palpabila unilaterala,diplopie tranzitorie,strabism, optuzie defectuoasa
a gurii sau ploapelor,oboseala pe musc.masticatori,faringieni,laringelui,faciesul este hipomin,
vorbire inceata disfonica,tulb de deglutitie, capul este cazut in fata,la nivelul membrelor
deficit motor pe m.proximali,manifestare determinate de deficit de sinteza a mediatorului
acetilcolina sau blocarea receptorilor cu acetilcolina.

Miotonia Stiener= Anomalie musculara caracterizata printr-o decontractare anormal de lenta.

Miotonia se caracterizeaza prin faptul ca, dupa o contractie normala, muschiul nu ajunge sa se
decontracteze, nici sa-si reia starea de relaxare
Simptomatologie:
-este favorizata de frig,distrofie musculara,

-B.Wilson-tulb.in metab.cuprului=ciroza hepatica+necroze in SNC;manifestari

clinice , tratament(medicam.+fizical al hipertoniei)
Este ereditara determinate de tulburare in metabolismul cuprului.Se manifesta prin necroza a
SNC si prin ciroza hepatica.Clinic se manifesta prin hipotonie extrapiramidala,dizartrie,
disfagie,diskinezii,crize epileptic,tulb psihice,la nivelul irisului este present la periferie un inel
verziu maroniu ,evolutia bolii este progresiva,tratament medicamentos si fizical care va
urmari functia hepatica si renala,modif.hipertoniei musc.,urm activitati pt modularea
contracturilor

19.SLA(Scleroza laterala amiotrofica)

Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala Lou Gehrig, se caracterizeaza
printr-o pierdere (reducere) progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei
spinarii denumite neuroni motori. Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care
fac posibila miscarea.
SLA este o boala progresiva, invalidanta, fatala. Mersul, vorbitul, mancatul, inghititul
si alte functii fundamentale devin mai dificile cu timpul. Aceste afectiuni pot cauza diferite
lezari, boli si alte complicatii. Barbatii sunt afectati putin mai des decat femeile. Cu toate ca
poate debuta la orice varsta, este mai frecventa la varsta mijlocie si la varstnici.
Simptomele sclerozei laterale amiotrofice cuprind:
- slabiciune sau lipsa de precizie (stangacie) la maini si picioare
- pierderea graduala a fortei mainilor si picioarelor
- incapacitatea controlului voluntar al mainilor si picioarelor
- spasme musculare (fasciculatii)
- mers rigid, nesigur
- dificultate la inghitire, vorbit si respirat
- oboseala
- crampe musculare mai frecvente in timpul noptii, care pot debuta tarziu in evolutia bolii
- durere in ultimele stadii ale bolii.

20.Epilepsiile
Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care
interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari
electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile
interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale),
vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in
special daca sunt severe.
Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de
epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale

Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor
perturba echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari
electrice anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul
creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare
Simptome:
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de
convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane.
Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta
sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi
amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut
convulsii.
Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii
bolnavi mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci
cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
- partiale
- generalizate

21.Nevralgii,Neuropatii
22.Plegii,Pareze
Monoplegie,biplegie,diplegie,paraplegie,tertraplegie,hemiplegie

23,Kinetoterapia in patologia neurologica

24.Parkinson-simptomatologie clinica(tremuratura,hypertonia-rigiditatea m. care
determina ..,hipokinezia-demaraj dificil)
O boala manifestata prin tulburari motorii.
Sunt prezente 3 simptome:tremuratura,rigiditatea muschilor, redoarea miscarilor cu demaraj
dificil.Debutul bolii poate fi doar cu unul dintre aceste simptome.
1.Tremorul:Caract.Este static,diminueaza in timpul miscarii,dispare in timpul somnului,
predomina distal, miscarea este flexia succesiva a degetelor,emotiile accentueaza tremorul,
poate fi insotit cu labilitate psihica cu hipotensiune,depresie ,poate fi present la un membru
sau la membrele unui hemicorp sau numai pe MI sau MS,ca tulb vegetative pot fi prezente
crampe musculare si hipotensiunea.
2.Rigiditatea musculara:determina incetinirea miscarii in special de finite,faciesul este
inexpresiv, dificultati de scris, in mers mobilizarea este dificila,mers cu pasi marunti cu
trunchiul aplecat spre anterior,membrele superioare atarna pe langa trunchi fara miscari in
timpul mersului,oficiul bucal intredeschis,saliva se scurge,rigid poate fi insotita de
durere,discomfort la nivelul umerilor,al spatelui.Dificultati mari au la ridicarea din pozitie
sezanda si la schimbarea directiei de mers,vocea este scazuta.

Boala Parkinson nu este transmisibila si apare datorita unor modif anatomice si biochimice de
la nivelul creierului.S-a constat o degenerare a celulelor si determina o diminuare a vitezei
activitatii motorii.Celulele din subst.neagra elibereaza un mediator ce se numeste
dopamine.Cand ea scade ca si cant sub 70-80% se manifesta boala.Distrugerea celulelor din
subst.neagra poate fi data de un virus in urma unei encefalite,de o irigare insuficienta,in
pseudoparkinsonism sau in urma unor tratamente antipsihotice.Scade nr.de cellule dub
subst.neagra,boala nu este vindecabila,apare mai des la barbate,tratamentul trebuie aplicat
permanent,se instaleaza la 40 de ani sau mai devreme.

25.Encefalopatia infantile-cauze si caracteristici(=leziuni ale creierului

imatur,nu sunt determinate genetic,nu se transmit ereditar,nu sunt evolutiveSimptomatologie=in forma spastic
Encefalitele sunt infectii ale SNC encephalic. Daca se localizeaza la nivel medular se
numesc mielite,deci vor fi neuroinfectii. Daca sunt si la encefal+maduva=encefalomielite.Se
impart in: primitive,secundare
Encefalopatia infantile grupeaza simptome caracterizate prin:deficit de
motilitate,tulburari de postura determinate de leziuni ale creierului imatur, neprogresiv
Caract.comune:varsta de aparitie a leziunii poate fi in ultimele 3 luni de viata intrauterine.
Cauze: in momentul nasterii,in primii 2 ani de viata.
Leziunile nu sunt determinate genetic, nu se transmit ereditar, nu sunt
evolutive.Manifestarile sunt sechele, frecvent este prezenta epilepsia, la fel tulb in dezvoltarea
psihointelectuala.
Factori prenatali amintim:dizgravidia,diabetul matern, incompatibilitatea de RH dintre
mama si fat.,tulburari de vascularizatie si relatie dintre placenta si fat, infl razelor X,
consumul de toxice.In perioada paranatala auze pot sa fie starile de hipoxie,hipoglicemie ,
modif de potasiu, ioni.Post-natal caze ce pot determina encefalopatia infantile sunt :
traumatismele craniene, vaccinuri, boli infectioase.
Simptomatologia depinde de localizarea leziunilor
Pot aprea:tulb.de motilitatea involuntara,hipotonie,tulb.de echilibru,miscari
involuntare,crize de epilepsie,tulb in dezvoltarea psihica si chiar in dezv.vorbirii.
Semne clinice:-Forma spastica:hipertonia muscular,tulb de motilitate
voluntara/involuntara, reflexe osteotendinoase exaggerate,reflexe cutanate absente, semnul
Babinski pozitiv, biplegie spastic infantile(bipareza)
Cauze:Hipoxia in perioada intrauterine,traumatisme ale abdomenului intrauterine,
nasteri premature,exista forma severa,o forma medie sau usoara(la nastere copilul va fi
cianotic -scorul Apgar),boala Litre.
Hemiplegia infantile:Cauze:-traumatismele,zona zoster(virus hepatic), sifilis matern,
tulb.de coagulare a sangelui la mama,cianoza, crize de cianoza, tulb. de supt ,modif de
poz.m.inferior sau interior,retractia tendonului lui Ahile, sindromul pyramidal, tulb de
motilitate voluntara, afazie expresiva, afazie receptiva,nistamus, strabism,neuropareza,
tetraplegie infantile, tulb.trofice, tulb. de vorbire, miscari involuntare,tulb psihice, sindromul
pseudobulbar infantil

26.Manifesteri clinice in sindromul de HIC(hipertensiune intracraniana)

HIC =complex simptomatic care apare ca urmare a creterii volumului coninutului cranian
peste limitele de toleran ale cutiei craniene dezechilibru ntre conintorul aproape
inextensibil i coninutul care tinde s i mreasc volumul apare mai trziu la sugari i
btrni din cauza posibilitilor de compensare
Simptome:
Cefaleea relativ precoce, constant i dominant la nceput cu caracter local i intermitent
se

accentueaz spre diminea, se accentueaz la tuse, defecaie, eforturi fizice ,se atenueaz
dup vrsturi sau odat cu apariia atrofiei optice poststaz localizarea cefaleei poate sugera
uneori localizarea tumorii cerebrale ,cefalee intermitent
Vomismentele (vrsturi) acompaniaz frecvent cefaleea,uneori neacompaniate de grea, mai
ales la tineri, mai ales n localizrile de fos cerebral post.spontane, explosive, fr efort
Staza papilar la 70-85% din cazurile cu tumori cerebrale mai frecvent n tumorile de fos
cerebral posterioar, ventriculare, temporale, occipitale procentul cel mai sczut n tumorile
frontale, de ncl.bazali i de hipofiz ,la aproximativ 20% din tumorile cerebrale, staza papilar
poate lipsi

Simptome asociate
pareze de nv.oculomotori, tulb.vestibulare, semne de iritaie meningean,crize epileptice(
de cele mai multe ori generalizate ),. tulb.psihice(apar reletiv trziu, alteori precoce
bradipsihie, apatie, indiferen, tulb.de memorie, afectarea proceselor asociative elementare,
dezorientare temporospaial, depresie, stri confuzionale tulb.de contien , com),
tulb.vegetative (bradicardie, aritmie instabilitatea TA,bufeuri ,congestive cefalice,tulb.
de respiraie n forme avansate ), tulb.endocrine,modificri la nivelul craniului(zgomotul
de oal spart } la mrirea ,volumului craniului } copii)