Sunteți pe pagina 1din 3

Sinapsa

Denumirea de "sinapsa" a fost data de fiziologul britanic Charles Scott Sherrington in


1897, si, initial, se referea la locul de contact dintre doi neuroni. Histologistul spaniol
Santiago Ramn y Cajal a adus la nceputul secolului argumente morfologice si
experimentale pentru ntreruperea continuittii sistemului nervos la nivelul jonciunii
interneuronale. Otto Loewi n 1921, a dovedit pentru prima dat existena mediatorilor chimici
responsabili de transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapsei. Anul 1954 a fost marcant
pentru istoria sinapsei, deoarece George Emil Palade, romnul care a luat i premiul Nobel,
a studiat ultrastructura sinaptic cu microscopul electronic lmurind definitiv elementele
ultrastructurale ale sinapsei.
Impulsurile nervoase sunt transmise de la un neuron la altul prin jonciuni funcionale
interneuronale denumite sinapse.( Sinapsele reprezinta locul de intalnire in care este mediat
transferul de informatii intre neuroni sau intre acestia si celulele efectoare (fibre musculare,
celule epiteliate secretoare) Deci sinapsa este regiunea de comunicare neuro-neuronal sau
neuro-efectoare (muchi sau glande), unde informatia este transmisa si interpretata. La
nivelul acestei diferentieri exista diferente morfofunctionale ce determina excitatia sau
inhibitia elementului postsinaptic, atunci cand neuronul presinaptic intra in activitate.
n general, sinapsa reprezinta o bariera pentru potentialul de actiune care se propaga catre
terminalul axonal (sau presinaptic). Structural, sinapsa cuprinde:
1.- membrana presinaptica, continnd vezicule sinaptice;
2.- membrana postsinaptica;
3.- spatiul dintre cele doua membrane, numita fanta sinaptica.

1. - Proiecia neramificat a unui neuron (Axon), care conduce impulsul nervos dinspre corpul
celular(pericarion) spre periferie, se termina printr-o poriune lrgit care se numete buton
sinaptic. Butonul sinaptic are o poriune de membran ngroat unde se pierde mielina,
denumit membran presinaptic.

2. - A doua component este cea postsinaptic i este reprezentat de regiunea receptoare a


celui de-al doilea neuron (muchi sau glande) si consta intr-o o poriune mai ngroat de
membran

plasmatic,

numit densitate

postsinaptic.

Pe

aceast

densitate

postsinaptic se aglomeareaz receptorii pentru mediatorii chimici ce sunt formai dintr-o


component care fixeaz molecula de mediatorul chimic i o component reprezentat de
un canal ionic. Aceste canale ionice, care se deschid numai sub aciunea mediatorului
chimic specific, determin depolarizarea celulei postsinaptice.

3. - ntre membrana presinaptic a butonului terminal i cea postsinaptic care primeste


influxul nervos exist un spaiu liber cu o grosime de aproximativ 10-30 nm ce contine
lichid extracelular, denumit fant sinaptic

Clasificare:
Din punct de vedere al modalitii de transmitere:
Sinapsa electrica: asemntoare morfologic cu cea chimica, dar la nivelul ei transmiterea
impulsului nervos presinaptic asupra zonei postsinaptice se face printr-un curent de aciune.
Canalele sinapsei elecrice sunt voltaj dependente i permit trecerea ionilor dintr-un segment
n cellalt. (Astfel de sinapse se mai numesc i gap junction) .Un aspect important este faptul
c sinapsele electrice sunt bidirecionale. In general, aceste sinapse au spaiu mai ngust
dect primele (aproximativ 2 nm) fa de 20-30 nm ct au sinapsele chimice si se descriu
mai ales la nevertebrate.
Sinapsa chimica: este o sinapsa undirecional, adic permite trasmiterea impulsului
numai
de
la
formaiune
presinaptic
la
formaiunea
postsinaptic
ce
conine receptori specifici. n cadrul sinapsei chimice transmiterea sinaptic se realizeaz
prin intermediul unei substane chimice specifice, denumit neurotransmitor chimic
sau neuromediator chimic.( n patologia uman majoritatea afeciunilor sistemului nervos
central au ca mecanism fizio-patologic tulburri morfo-funcionale ale sinapselor chimice, de
exemplu: schizofrenie,depresie, boala Parkinson, miastenia gravis, boala Alzheimer.)
Din punct de vedere al neurotransmiatorului: (Neurotransmitorii, sau mediatorii
chimici, sunt subsante chimice care se gsesc n sistemul nervos( de exemplu creier), prin
intermediul crora se face transmiterea, modularea i amplificarea impulsurilor
nervoase n sinapse)
-

sinapse colinergice - acetilcolin (Acetilcolina a fost primul neurotransmitor


identificat att la nivelul sistemului nervos central ct i la nivelul sistemului periferic
Este substan organic secretat de terminaiile fibrelor nervoase. )
sinapse adrenergice - noradrenalin (norepinefrina)( Noradrenalina este mediatorul
terminaiilor nervoase vegetative postganglionare simpatice prezente la nivelul tuturor
efectorilor vegetativi periferici (muchi netezi, glande)
sinapse dopaminergice - dopamina (neurotransmitator din grupa catecolaminelor,
precursorul de noradrenalina, avand un rol fundamental in creier pentru controlul
motricitatii si utilizat in terapeutica pentru actiunea sa stimulanta asupra sistemului
cardiovascular.)
sinapse serotoninergice - serotonin (este un neurotransmitator monoamine care
este gsit n primul rnd n tractul gastro-intestinal i sistemul nervos central si are
diferite funcii, inclusiv regulamentul de starea de spirit, poftei de mncare, somn,
contracia musculaturii, i unele funcii cognitive, inclusiv memorie i nvare)
sinapse gabaergice - acidul -aminobutiric (GABA) (este considerat a determina
efecte inhibitoare la nivelul scoarei, al nucleilor amigdalian i caudat. Eliberat de
axonii celulelor Purkinje, ar determina inhibiia neuronilor din nucleul Deiters)

Din punct de vedere structural:


-

tipul I - sinapse axo-dendritice, excitatorii cu o fant sinaptic mai lung 30 nm, cu o


membran presinaptic ngroat i vezicule presinaptice sferice.
tipul II - sinapse axo-somatice cu o fant sinaptic mai ngust (20 nm) cu o
membran presinaptic mai subire, veziculele sinaptice sunt turtite sau alungite.
tipul III - sunt cele cu spaiu sinaptic ngustat de 2 nm(ex: gap junctions). Din acest
tip fac parte sinapsele electrice.

Din punct de vedere funcional`:


-

Sinapse excitatorii ce depolarizeaza membrana postsinaptica;


Sinapse inhibitorii ce hiperpolarizeaza membrana postsinaptica;

Din punct de vedere al prilor pre- i postsinaptice:


-

axo-dendritice
axo-somatice
axo-axonice
dendro-dendritice

Un neuron poate primi fibre presinaptice de la multi alti neuroni prin convergen i la
rndul su poate trimite fibre la mai muli neuroni prin divergen. Foarte rar se ntlnesc
neuroni n raport de 1 la 1. Cele mai multe legturi sinaptice sunt de ordinul sutelor sau mai
frecvent de ordinul miilor. Aceste rapoarte determin securitatea sinaptic n interiorul
sistemului nervos.