Fiziologia

muschilor

Autor: Prenume Nume

titlul știinţific și didactic,
funcţia,
Denumirea subdiviziunii
universitare

1
Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmiţătorului în
sinapsele chimice
 Evenimentele implicate în transmiterea
sinaptica chimica

1. Terminalul pre-sinaptic este invadat de un potenţial de acţiune

2. Se produce deschiderea canalelor de calciu pre-sinaptice
3. Are loc un influx de calciu. Ioni de calciu se fixeaza de
calmodulina care activează PK A → fosforilarea proteinelor
din membrana veziculelor → ataşarea de membrana
presinaptică
4. Se produce exocitoza veziculelor încarcate cu neuromediator
(ACh)
5. Are loc interacţiunea dintre neuromediator cu colinoreceptorii
post-sinaptici şi deschiderea canalelor ionotrope de Na+.
6. Se produce un influx ionic de Na+, declanşînd apariţia unui
potenţial postsinaptic local - PPSE
Potenţial postsinaptic exitator PPSE
Joncţiunea neuromusculară
 Acetilcolinesteraza

• Acţiunea acetilcolinei se stopează prin disocierea de

receptor. Ajunsă din nou în fanta sinaptică,
acetilcolina constituie substratul pentru acţiunea
colinesterazei. Colina rezultată din scindarea
acetilcolinei este reutilizată pentru sinteza de noi
molecule de acetilcolină.
• Acetilcolinesteraza este responsabilă de hidroliza
rapidă a acetilcolinei în fanta sinaptică. Ea este
prezentă în fanta sinaptică, în imediata apropiere a
membranei postsinaptice, unde concentraţia
acetilcolinesterazei se află în strînsă interdependenţă
cu activitatea de la nivelul nervului.
 Substanţele care afectează neuromediaţia colinergică

Substanţa Originea Efectele

Curara Plante din America de Sud Interacţionează cu Ach la ni-velul
Chododendron tomentosum şi receptorilor din placa mo-torie
Strychnos toxifera

Botulina Bacilul Clostridium botulinum Inhibă eliberarea Ach

Stricnina Seminţele de Strychnos nux Împedică apariţia PPSI în măduva

vomica, plantă din India, spinării
Ceylon, Africa de Sud, Australia

Neostigmina Bobul nigerian Inhibă AchE în celulele postsi-naptice

Fizostigmină Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Succinilcolina Sinteză chimică Blochează transmiterea sinapti-că,

fixându-se pe receptorii Ach
Gaz neuroactiv Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsi-naptice

Tetrodotoxina Peşte tropical Tetrodon Blochează canalele Na+

 Tipuri de muşchi

• Scheletic
Cardiac
– Striat
– Conţine sarcomere
– Necesita
Impuls nervos
impulsintrinsec
nervos
– Contraţie
pentru contracţie
spontană
unitară
– Forţa contracţiei depinde
• Neted
de recrutarea fibrelor
– Fă ră sarcomere
motorii
– Prezintă actină & miozină
 Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI),
intermediare (tip II A) şi albe (tip II B).

Roşii Intermediare Albe

Caractere
(tip I ) (tip IIA) (tip IIB)
Dimensiunile mici intermediare mari
Mioglobina multă moderată redusă
Glicogenul redus intermediar prezenţă mare
Capacitatea oxidativă înaltă înaltă mică
Capacitatea glicolitică redusă intensă foarte intensă
Vascularizaţia bogată bogată redusă
Viteza contracţiei mică rapidă rapidă
Miozin ATP-aza scăzută crescută crescută
Respiraţia aerobă aerobă anaerobă
Rezistenţa la oboseală înaltă intermediară joasă
 Proprietăţile muşchiului

• Excitabilitate
Potentialul membranar de repaus este de aproximativ -80 pana la -90 mV, la fel ca la fibrele nervoase mielinizate
groase.
Durata potentialului de actiune de 1 pana la 5 milisecunde, este de aproximativ 5 ori mai lung ca la fibra
nervoasa.

• Refracteritate
• Conductubilitate
Viteza de conducere de 3 pana la 5 m/sec este aproximativ 1/18 din viteza conducerii fibrelor milelinizate
groase care excita muschiul scheletic.

• Contractilitate
• Extensibilitate
• Elasticitate
Fig.3.1. Structura muşchiului striat (în stare de
repaus)
Structura fibrei musculare
Sistema de tuburi T
38
Unitatea motorie
Cuplaj excitatie -contractie
25% din energia consumata = contracţie.
75% reprezintă căldură degajată
Fig.3.2.Modificările structurale a sarcomerelor în
repaus (II), alungire (I) şi scurtare (III).
a) distribuţia benzilor în miofibrila intactă; b) după
extracţia chimică a miozinei; c) aranjarea filamentelor
de actină şi miozină în secţiunea transversală a diferitor
zone a sar-comerului.
Fig. 3.9. Contracţia muşchiului gastrocnemian de
broască, la excitaţii cu diverse frecvenţe
Fig.3.8. Etapele secusei musculare
a-latenţa; b-contracţia; c-relaxarea.
 Fig. 3.13. Oboseala aparentă la contracţiile
frecvente.În condiţii de contracţii izotonice (A) şi
contracţii izometrice cu apariţia tetanosului (B).
Fig. 3.7.A. Raportul lungime-
tensiune în muşchii scheletici.
Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25
μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d –
2,25 μm; e – 3,65 μm.
Fig. 3.7.B. Raportul sarcină-
viteză în muşchii scheletici.
Creşterea sarcinii provoacă
diminuarea vitezei de contracţie.
70
Fig. 3.10. Electromiografia elementară (sus) şi
globală (jos)
Fig. 3.12. Compararea a trei căi de sinteză a ATP în
celula musculară
Fig. 3.14. Muşchii netezi de tip visceral (A) şi de tip
multiunit (B) (după A.C.Guyton).
Fig. 3.15. Relaţiile dintre potenţialul de membrană
(Em) şi forţa (F) con-tracţiei în diverse tipuri de
muşchi netezi.
A - undele lente provoacă apariţia unui tren de potenţiale
de acţiune şi activitatea contractilă ritmică în muşchii
netezi fazici; B - modificările tonice ale potenţialului de
membrană în muşchii netezi tonici nu provoacă apariţia
potenţialului de acţiune.
 Boli neurodegenerative
Scleroza laterala amiotrofica – maladia Lou Gehrig
Degenerarea motoneuronilor din SNC – neuronii răspunzători de generarea micării voluntare În lipsa semnalelor nervoase,
muchii se atrofiază
85