După elementele care vin în contact se disting:

 sinapse neuroneuronale (axo-somatice, axo-

dendritice, dendro-denditice şi axo-axonice);
 sinapse neuroefectoare: neuromusculare între
un neuron şi o fibră musculară striată - placa
motorie sau joncţiunea neuromusculară; între un
neuron şi o fibră musculară netedă;
 de tip neuroglandular între un neuron şi o celulă
glandulară.
Modalitatea de transmitere

 Sinapse electrice
 Sinapse chimice excitatoare- potenţial
postsinaptic excitator
(influx de Na+,)
 Sinapse chimice inhibitoare - potenţial
sinaptic inhibitor
(influx de Cl-, eflux de K+)
Proprietăţile funcţionale ale
sinapselor
 Conducerea unidirecţională
 Sumarea
 Convergenţa,divergenţa,ocluzia
 Potenţierea (fascilitarea) posttetanică
 Întârzierea sinaptică
 Postdescărcarea
 Fatigibilitatea
 Susceptabilitatea la diferiţi agenţi
 Inexcitabilitatea electrică
 Plasticitatea
Propogarea excitaţiei în sinapse
 Prezenţa neurotransmiţătorului în presinapsă
 Prezenţa receptorilor proteici în postsinaptică
 Specificitate pentru neurotransmiţător
 Apariţia depolarizării sau hiperpolarizării în
postsinaptică
 Apariţia sumaţiei postpotenţialului sinaptic
(PPS)
 Creşterea PPS la inactivarea enzimelor de
degradare a neurotransmiţătorului
 Acţiunea drogurilor prin receptorii postsinaptici
 Substanţele care afectează neuromediaţia
colinergică
Substanţa Originea Efectele
Curara Plante din America de Sud Interacţionează cu Ach la nivelul
Chododendron tomentosum şi receptorilor din placa motorie
Strychnos toxifera
Botulina Bacilul Clostridium botulinum Inhibă eliberarea Ach

Stricnina Seminţele de Strychnos nux Împedică apariţia PPSI în măduva

vomica, plantă din India, spinării
Ceylon, Africa de•Sinapse
Sud, Australia
chimice
Neostigmina Bobul nigerian Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Fizostigmină Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Succinilcolina Sinteză chimică Blochează transmiterea sinaptică,

fixându-se pe receptorii Ach
Gaz neuroactiv Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Tetrodotoxina Peşte tropical Tetrodon Blochează canalele Na+

Fig. 2.4. Convergenţa (A) terminaţiunilor presinaptice ale mai multor
neuroni pe un singur neuron postsinaptic şi divergenţa (B)
ramificaţiilor axo-nice ale unui neuron presinaptic, pe mai mulţi
neuroni postsinaptici
Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmiţătorului în sinapsele
chimice
Sumaţia postpotenţialului sinaptic (PPS)
Fig. 2.6. Sinapsa axo-axonică între terminaţia axonică A şi
terminaţia axonică B. C este corpul celular postsinaptic
comun
 Tipuri de muşchi
• Cardiac
– Striat
– Conţine sarcomere
– Impuls nervos intrinsec
– Contraţie spontană
unitară
• Neted
– Fără sarcomere
– Prezintă actină & miozină
• Scheletic
– Striat
– Conţine sarcomere
– Necesita impuls nervos
pentru contracţie
– Forţa contracţiei depinde
de recrutarea fibrelor
motorii
 Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI),
intermediare (tip II A) şi albe (tip II B).

Roşii Intermediare Albe

Caractere
(tip I ) (tip IIA) (tip IIB)
Dimensiunile mici intermediare mari
Mioglobina multă moderată redusă
Glicogenul redus intermediar prezenţă mare
Capacitatea oxidativă înaltă înaltă mică
Capacitatea glicolitică redusă intensă foarte intensă
Vascularizaţia bogată bogată redusă
Viteza contracţiei mică rapidă rapidă
Miozin ATP-aza scăzută crescută crescută
Respiraţia aerobă aerobă anaerobă
Rezistenţa la oboseală înaltă intermediară joasă
 Proprietăţile muşchiului

 Excitabilitate
 Refracteritate
 Conductubilitate
 Contractilitate
 Extensibilitate
 Elasticitate
Unitatea motorie
Fig.3.1. Structura muşchiului striat (în stare de
repaus)
Structura fibrei musculare
 Fig. 3.6. Placa motorie ter-minală în muşchiul
striat Invaginaţiile plasmalemei (sarcolema fibrei
musculare) formează fanta sinaptică în care
neurotransmiţătorul (Ach) se eliberează din veziculele
terminaţiei axonice; receptorii proteici pentru
acetilcolină şi acetilcolinesteraza (AchE) sunt asociate
cu membrana postsinaptică
 Substanţele care afectează neuromediaţia
colinergică
Substanţa Originea Efectele
Curara Plante din America de Sud Interacţionează cu Ach la nivelul
Chododendron tomentosum şi receptorilor din placa motorie
Strychnos toxifera
Botulina Bacilul Clostridium botulinum Inhibă eliberarea Ach

Stricnina Seminţele de Strychnos nux Împedică apariţia PPSI în măduva

vomica, plantă din India, spinării
Ceylon, Africa de•Sinapse
Sud, Australia
chimice
Neostigmina Bobul nigerian Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Fizostigmină Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Succinilcolina Sinteză chimică Blochează transmiterea sinaptică,

fixându-se pe receptorii Ach
Gaz neuroactiv Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Tetrodotoxina Peşte tropical Tetrodon Blochează canalele Na+

Cuplaj excitatie -contractie
25% din energia consumata = contracţie.
75% reprezintă căldură degajată
Fig.3.2.Modificările structurale a sarcomerelor în
repaus (II), alungire (I) şi scurtare (III).
a) distribuţia benzilor în miofibrila intactă; b) după
extracţia chimică a miozinei; c) aranjarea filamentelor
de actină şi miozină în secţiunea transversală a diferitor
zone a sar-comerului.
Fig. 3.9. Contracţia muşchiului gastrocnemian de
broască, la excitaţii cu diverse frecvenţe
Fig.3.8. Etapele secusei musculare
a-latenţa; b-contracţia; c-relaxarea.
 Fig. 3.13. Oboseala aparentă la contracţiile
frecvente.În condiţii de contracţii izotonice (A) şi
contracţii izometrice cu apariţia tetanosului (B).
Fig. 3.7.A. Raportul lungime-
tensiune în muşchii scheletici.
Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25
μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d –
2,25 μm; e – 3,65 μm.
Fig. 3.7.B. Raportul sarcină-
viteză în muşchii scheletici.
Creşterea sarcinii provoacă
diminuarea vitezei de contracţie.
Fig. 3.10. Electromiografia elementară (sus) şi
globală (jos)
 Fig.3.11. Producerea de căldură în timpul
contracţiei musculare şi a recu-perării metabolice.
1-contracţia musculară; 2-căldura de activare; 3-căldura
de întreţinere; 4-căldura de relaxare; 5-căldura tardivă.
Fig. 3.12. Compararea a trei căi de sinteză a ATP în
celula musculară
Fig. 3.14. Muşchii netezi de tip visceral (A) şi de tip
multiunit (B) (după A.C.Guyton).
Fig. 3.15. Relaţiile dintre potenţialul de membrană
(Em) şi forţa (F) con-tracţiei în diverse tipuri de
muşchi netezi.
A - undele lente provoacă apariţia unui tren de potenţiale
de acţiune şi activitatea contractilă ritmică în muşchii
netezi fazici; B - modificările tonice ale potenţialului de
membrană în muşchii netezi tonici nu provoacă apariţia
potenţialului de acţiune.