Fig.3.1.

Structura muşchiului striat (în stare de repaus)

Fig.3.2.Modificările structurale a sarcomerelor în repaus
(II), alungire (I) şi scurtare (III).
a) distribuţia benzilor în miofibrila intactă; b) după extracţia
chimică a miozinei; c) aranjarea filamentelor de actină şi
miozină în secţiunea transversală a diferitor zone a sar-
comerului.
 Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI),
intermediare (tip II A) şi albe (tip II B).

Roşii Intermediare Albe

Caractere
(tip I ) (tip IIA) (tip IIB)
Dimensiunile mici intermediare mari
Mioglobina multă moderată redusă
Glicogenul redus intermediar prezenţă mare
Capacitatea oxidativă înaltă înaltă mică
Capacitatea glicolitică redusă intensă foarte intensă
Vascularizaţia bogată bogată redusă
Viteza contracţiei mică rapidă rapidă
Miozin ATP-aza scăzută crescută crescută
Respiraţia aerobă aerobă anaerobă
Rezistenţa la oboseală înaltă intermediară joasă
Fig. 3.3. Miofilamentul de miozină
Fig.3.4. Miofilamentul de actină
 Mecanismul contracţiei
• Cuplarea exci9taţie-contracţie
• Desfăşurarea ciclică a glisării
miofilamentelor de actină printre cele de
miozină
• Relaxarea
Fenomenele electrochimice

a.Generarea potenţialului de
acţiune.
b. Propagarea potenţialului de
acţiune spre sistemul T.
c. Stimularea electrică a
complexului tubul T şi
reticulul sarcoplasmatic
determină o eliberare masivă
de ioni Ca 2+, care difuzează
către miofibrile.
Fenomenele mecanochimice
a. Combinarea ionilor Ca2+ cu troponina
C şi „descoperirea” zonelor active ale
miofilamentelor de actină.
b. Ataşarea capului globular miozinic de
locul activ de pe miofilamen-tul de
actină.
c. Alunecarea miofilamentelor de actină
printre cele de miozină, scur-tarea
sarcomerelor şi scurtarea fibrei
musculare în contracţiile izotonice
(descrisă mai jos).
d. Rotaţia miofilamentelor de actină faţă
de cele de miozină, în con-tracţiile
izometrice (descrisă mai jos).
 Fig. 3.6. Placa motorie ter-minală în muşchiul striat
Invaginaţiile plasmalemei (sarcolema fibrei musculare)
formează fanta sinaptică în care neurotransmiţătorul
(Ach) se eliberează din veziculele terminaţiei axonice;
receptorii proteici pentru acetilcolină şi acetilcolinesteraza
(AchE) sunt asociate cu membrana postsinaptică
Proprietăţile fizice ale
muşchilor scheletici
a. Extensibilitatea
b. Elasticitatea
c. Forţa musculară
d. Relaţiile lungime -
forţă şi sarcină –
viteză.
Fig. 3.7.A. Raportul lungime-
tensiune în muşchii scheletici.
Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25
μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d –
2,25 μm; e – 3,65 μm.
Fig. 3.7.B. Raportul sarcină-
viteză în muşchii scheletici.
Creşterea sarcinii provoacă
diminuarea vitezei de contracţie.
Proprietăţile fiziologice ale
muşchilor scheletici

a. Excitabilitatea

b. Conductibilitatea

c. Labilitatea
Fig.3.8. Etapele secusei musculare
a-latenţa; b-contracţia; c-relaxarea.
Fig. 3.9. Contracţia muşchiului gastrocnemian de
broască, la excitaţii cu diverse frecvenţe
Fig. 3.10. Electromiografia elementară (sus) şi
globală (jos)
 Fig.3.11. Producerea de căldură în timpul contracţiei musculare şi a recu-
perării metabolice.
1-contracţia musculară; 2-căldura de activare; 3-căldura de întreţinere; 4-căldura
de relaxare; 5-căldura tardivă.
Fig. 3.12. Compararea a trei căi de sinteză a ATP în
celula musculară
 Fig. 3.13. Oboseala aparentă la contracţiile frecvente.În condiţii de
contracţii izotonice (A) şi contracţii izometrice cu apariţia tetanosului
(B).
Fig. 3.14. Muşchii netezi de tip visceral (A) şi de tip
multiunit (B) (după A.C.Guyton).
Fig. 3.15. Relaţiile dintre potenţialul de membrană (Em) şi
forţa (F) con-tracţiei în diverse tipuri de muşchi netezi.
A - undele lente provoacă apariţia unui tren de potenţiale de
acţiune şi activitatea contractilă ritmică în muşchii netezi fazici;
B - modificările tonice ale potenţialului de membrană în muşchii
netezi tonici nu provoacă apariţia potenţialului de acţiune.