Fiziologia

sistemului
muscular

Dr. Dora Florian

 Tipuri de mușchi

• Scheletic (striat)

• Neted (visceral)

• Cardiac
 Mușchiul scheletic/ striat

Fascicule = mai multe fibre musculare invelite de

perimisium

Epimisium, perimisium si endomisium –tesut

Structura muschiului scheletic
conjunctiv cu rol in
• mentinerea unitatilor fibrelor musculare,
• asigurarea aportului nutritiv
Tendoanele – tesut conjunctiv cu rol in transmiterea
fortelor generate catre sistemul osos
 Structura fibrei musculare striate

•Membrana celulara (sarcolema) – jonctiunea

neuromusculara; receptori membranari
adrenergici si pentru insulina, pompe ionice,
schimbatorul Na/Ca, tubii T
•Citoplasma (sarcoplasma) – proteine contractile
organizate in sarcomere;
•mioglobina;glicogen; fosfocreatina; enzime; ATP
•Organite – mitocondrii; reticul sarcoplasmic,etc
Structura fibrei musculare striate -sarcomerul
 Joncțiunea neuro-musculara (placa motorie)
Butonul terminal (al terminației nervoase al neuronilor alfa motori din coarnele anterioare ale
măduvei spinări si in nucleii ai n.cranieni) conține veziculele cu mediator (acetilcolina-Ach)

Sarcolema fibrei musculare care formează falduri joncționale cu receptori pentru Ach.
 Joncțiunea neuro-musculara (placa motorie)
Transmiterea semnalului la
nivelul placii motorii

1. PA transmis prin axon

(conducere saltatorie)
ajunge la butonii terminali
2. Activarea canalelor de
Ca2+ V dep –contracția
citoscheletului și fixarea
veziculelor cu Ach la
membrană în vederea
exocitozei.
3. Exocitoza veziculelor
cu
Ach
4. Ach difuzeaza în fanta
! Ach este rapid inactivată de acetil colinesteraza, clivand-o în colina sinaptica și se fixeaza de
si acetil. Colina este recuperata prin receptori de suprafața a receptorii postsinaptici
membranei butonului terminal. nicotinici. Depolarizare
Joncțiunea neuro-musculara (placa motorie)
Modularea transmiterii – agonisti si
antagonisti
*toxina tetanică (produsă de Clostridium
tetani)
actioneaza preponderent la nivelul neuronilor
inhibitori ai motoneuronior α (inhibă exocitoza
GABA și glicină), crește astfel paradoxal funcția
musculară. Tetanos (spasme
musculare
* severe)

Succinilcolina-agonist-paralizie flască
depolarizantă –prelungește timpul de deschidere
al R-Ach și astfel la inactivarea canalelor Na-Vdep
D-tubocurarina (curara) – antagonist
reversibil,competitiv –paralizie flasca
nondepolarizanta
Bungarotoxina –antag ireversibil
Joncțiunea neuro-musculara (placa motorie)

•Inhibitori ai acetil-colinesterazei –prelungesc și amplifică potențialul de placă motorie:

• reversibili – neostigmina, fizostigmină
• ireversibili – organofosforice exemple: insecticide/ gazul sarin (armă
biologică letală) – amplificarea excesivă a transmiterii colinergice urmată de
paralizia flască depolarizantă a mușchilor respiratori

•Boli ale transmiterii neuro-musculare = miastenii

•Miastenia gravis – boală autoimună dobăndită - anticorpi anti- R-Ach -

neostigmina/
•piridostigmina cresc disponibilitatea Ach în fanta sinaptică
•Miastenii congenitale – mutatii la nivelul R-Ach, deficit de Ach sau eliberare deficitară de Ach
•Sindromul miastenic Eaton-Lambert – anticorpi anti-canale Ca-Vdep buton terminal – scade
•eliberarea de Ach
Cuplarea excitație- contracție

• PA se raspandeste pe intreaga
suprafata (activarea canalelor de
Na-Vdep), apoi patrunde in tubi T.
• Tubii T prezinta numeroase canale Ca
tip L- Vdep (canale DHP) care se
deschid si permit pătrunderea
calciului in celula conform
gradientului de concentrație
 Încetarea contracției
Contracție -prin eliminarea Ca din citoplasmă
Încetarea contracției musculare

*musculatura striata –tremor in

conditii de stres; muschi cardiac –
creste frecventa cardiaca
 Funcțiile
1. mușchiului
Contracția musculară izometrică -contracția in care
mușchiul nu-si modifica lungimea dar tensiunea
creste. In pofida creșterii tensiunii in mușchi acesta
nu poate depășii rezistenta opusa de sarcina si
astfel mușchiul nu se poate scurta.

2. Contracție musculară izotonică-scurtarea

mușchiului cu menținerea unei tensiuni musculare
constante. Contracția izotonica este implicata in
majoritatea activităților fizice zilnice: mers, alergat,
scris, deplasarea de obiecte.
 Funcțiile
mușchiului
3.Secusa –contracție ca urmare a stimulării unice a
fibrelor musculare

4. Contracția tetanică
-incompleta - creșterea frecventei de stimulare
generează o contracție continua si mai puternica
decât secusa. Contracțiile alternează cu perioade de
relaxare incompletă.
-completă - frecventa de stimulare nu permite
perioade de relaxare pe durata contracției musculare
cu obținerea unui platou al tensiunii musculare
dezvoltate. Forța dezvoltata este maxima si net
superioara atât secusei cat si contracției tetanice
incomplete.

5. Termoreglare – contracția musculară produce

căldură
Reglarea contracției
musculare
Sumarea de frecventa Recrutarea musculară (sumare spațială)
10kg 20kg 40kg 50kg
(forta)

Mecanism – acumularea de calciu EMG – cresterea amplitudinii

intracelular; frecventa crescuta de activitatii electrice musculare,
stimulare nu mai permite revenirea expresie a activarii mai multor
la concentratia intracelulara de unitati motorii in vederea cresterii
repaos a calciului. fortei de contractie
P erformanțe sportive în funcție de tipul de fibre
musculare c are predomină în structura muschiului

Fibre roșii I, oxidativ lente Fibre albe, glicolitice rapide IIb