Sunteți pe pagina 1din 44

Curs 1 Fiziologia neuronului

Este esential sa intelegem creierul nostru in detaliu pentru a putea evalua corect acest univers vast si complex din jurul nostru Francis Crick din What Mad Pursuit, 1988

Neuron de soarece cu neurite si con de crestere in forma de evantai, Kain 2008

Fiziologie, 2010

Organizarea functionala a SNC si SNP

Fiziologie, 2010

Curs 1 - Cuprins

1. Histologia tesutului nervos: celule gliale si neuroni 2. Clasificarea neuronilor 3. Proprietatile functionale ale neuronilor Excitabilitatea Potentialul de repaus Potentialele locale (gradate) Potentialul de actiune Conductibilitatea

Fiziologie, 2010

Descoperirea neuronului termenul de neuron introdus in 1891

Johannes Evangelista Purkinje (1787-1869) Camillo Golgi (1843-1926) Premiul Nobel 1906 Santiago Ramon y Cajal (1852-1934) Histologia sistemului nervos la om si vertebrate Premiul Nobel 1906

Fiziologie, 2010

Histologia tesutului nervos: celule gliale si neuroni

Nevrogliile celule gliale de la nivelul axului cerebrospinal; constituie jumtate din masa creierului i dau fermitate acestuia

Celulele gliale din sistemul nervos periferic.

http://www.teaching-biomed.man.ac.uk/histology/t295.html

Fiziologie, 2010

Nevrogliile sunt de patru tipuri


Astrocitele ancoreaz neuronii de capilarele sanguine participnd la schimburile dintre neuroni i snge controleaz mediul chimic din jurul neuronilor sunt implicate n rspunsurile imune ale Celul esutului nervos. microglial Microgliile un tip special de macrofage, protejeaz neuronii de agenii patogeni i de acumularea de resturi celulare prin fagocitoz. Celulele ependimare constituie o parte din bariera hematoencefalic.
Capilar

Oligodendrocit

Celul ependimar

Neuron

Oligodendrocitele formeaz teaca de mielin a fibrelor nervoase dispuse n axul cerebrospinal.


Fiziologie, 2010

Astrocit

(Van De Graaff, 2000)

Tipuri de celule gliale

Fiziologie, 2010

Celule gliale de la nivelul sistemului nervos periferic sunt de doua tipuri


Celule satelit ganglionii nervoi, controleaza mediul chimic din jurul neuronilor. Celule Schwann n jurul fibrelor nervoase, formnd teaca de mielin a acestora; rol major n regenerarea nervoas periferic

Fiziologie, 2010

Neuronii sunt celule inalt specializate

Sectiune prin cerebel de pui, Cajal, 1888

Fiziologie, 2010

B
Terminaii axonale

Neuronii sunt celule inalt specializate


Dendritele (dendros (lat) = copac) arie de contact i de recepie a semnalelor pe care le conduc la corpul celular (centripet). prezinta spine dendritice Axonul conduce impulsurile nervoase de la corpul celular spre captul terminal (centrifug) con axonal i ramuri colaterale scurte arborizaie terminal cu butoni terminali vezicule cu mediatori chimici sau neurotransmitori
Corp celular

Dendrite

Corpusculi Nissl

Nucleu Neurofibrile Con axonal Axon Nucleul unei celule Schwann Axon Mielin Corp celular Nucleu

Direcia de conducere a impulsului nervos

Ramificaie colateral a axonului Corpusculi Nissl Noduri (strangulaiile) Ranvier Direcia de conducere a impulsului nervos

Mielin Nucleul unei celule Schwann

Arborizaie terminal

Butoni terminali Dendrite

teaca de mielin cu noduri (strangulaiile) Ranvier ! axoni mielinici sau amielinici


Fiziologie, 2010

(Van De Graaff, 2000)

Din punct de vedere structural, neuronii se clasifica in:

neuroni unipolari

neuroni bipolari

neuroni psedounipolari

neuroni multipolari

Fiziologie, 2010

Brainbow 2.1 este o metoda de marcare transgenica care permite marcarea neuronilor intr-un curcubeu de culori specifice pentru fiecare celula

Transgenic strategies for combinatorial expression of fluorescent proteins in the nervous system Jean Livet, Tamily A. Weissman, Hyuno Kang, Ryan W. Draft, Ju Lu, Robyn A. Bennis, Joshua R. Sanes & Jeff W. Lichtman, Nature 450, 56-62(1 November 2007)

Fiziologie, 2010

Conform Doctrinei neuronale:

unitatea structurala si functionala a sistemului nervos este neuronul. neuronii sunt celule individuale care nu sunt in legatura directa unele cu celelalte. un neuron este compus din 3 parti: dendrite, axon si corp neuronal (pericarion, peri (gr.)= in jur; karyon (gr.)=nucleu)). informatiile se deplaseaza in neuron intr-o singura directie: de la debdrite spre axon, via corpul celular.

Fiziologie, 2010

Din punct de vedere functional, neuronii se clasifica in:


neuronii senzitivi (afereni) somatosenzitivi sau viscerosenzitivi. neuronii pseudounipolari i cei bipolari. neuronii de asociaie sau intercalari - cei mai numeroi dintre neuroni (99%) ntre neuronii senzitivi i cei motori neuroni multipolari

Fiziologie, 2010

neuronii motori (efereni) - neuroni multipolari cu pericarionii situai la nivelul axului cerebrospinal.

Exista mai multe metode noninvazive de inregistrare a activitatii neuronale

(Nicholls et al, 2001)

Fiziologie, 2010

Patch-clamp animatie

Fiziologie, 2010

Membrana celulara a unui neuron este polarizata electric in stare de repaus

http://www.soveinc.com/graphics2.htm

Fiziologie, 2010

Potenialul de membran poate fi schimbat experimental


Generator de curent pozitiv

Potenial de aciune

Potenial electrotonic local


Curentul injectat n celul Generator de Timp curent negativ

Exterior Interior

A. Aplicnd un puls de curent pozitiv prin electrodul intracelular, interiorul membranei va deveni mai pozitiv i exteriorul mai negativ. Aceast scdere a separrii normale de sarcini electrice se numete depolarizare. Pulsuri depolarizante mici produc poteniale locale i electrotonice cu amplitudine proporional cu curentul aplicat. Dac ns depolarizarea atinge un nivel critic, denumit prag, se declaneaz un rspuns activ al neuronului, denumit potenial de aciune.

Fiziologie, 2010

(adaptat dup Kandel, Schwartz, Jessell, 2000).

Curent de membran

B. Inversnd sensul curentului aplicat, electrodul intracelular se negativeaz, i celula va fi Exterior hiperpolarizat. Interior Timp

Potential de repaus- animatie

Fiziologie, 2010

Mecanismele ionice ale potentialului de repaus


120mM

Na+
Canal leak (scurgere) pentru Na+

150mM

K+ 5mM

A
Na+

0,2mM 3Na
+

K+

Canal leak (scurgere) pentru K+

K+
Exteriorul celulei

Na+/K+ ATPaza

Membran

Interiorul celulei

Na+

Na

Na+

2K+
-

K+

K+
Gradientul de concentraie

A
Na
Fiziologie, 2010
+

100mM

15mM Cl- 10mM

150mM

Gradientul electric

PR-Interactive Physiology

Fiziologie, 2010

Potentialul de actiune este forma specifica de raspuns a celulelor excitabile

Fiziologie, 2010

Forma potentialului de actiune reflecta functiile celulei


In celule nervoase: PA scurte ! transmiterea rapida a informatiei In celule musculare cardiace si musculare netede: PA lungi ! contractii lente, ritmice.

Forma diferita a PA se datoreaza: implicarii unor canale ionice diferite modularii activitatii canalelor ionice implicate

Fiziologie, 2010

Forma potentialului de actiune reflecta functiile celulei

Fiziologie, 2010

Exteriorul celulei

Interiorul celulei
+

" Faza de depolarizare: canalele de Na


(mV)

deschise

Faza de repolarizare+ : canalele de Na+ % se nchid i canalele de K se deschid


Permeabiliatatea relativ a membranei
Timp (ms)

Potenial de membran

Porile de inactivare ale canalelor deNa+ se nchid Potenial de aciune Porile de K se deschid
+

gNa gK
Prag

Porile de activare ale + canalelor de Na se

deschid

A. Modificrile permeabilitii membranei i fazele potenialului de aciune


Poart de activare Canal de potasiu Membran Exteriorul celulei

Canal de Poart de inactisodiu vare a Na+

Interiorul celulei

de repaus: toate canalele de Na+ # Starea + i K voltaj dependente sunt nchise

: canalele de K+ rmn deschise, $ Hiperpolarizare + canalele de Na rmn nchise, dar poarta de inactivare a sodiului urmeaz s se deschid

Fiziologie, 2010

Folosind tehnica voltage-clamp Sir Andrew Huxley si Sir Alan Hodgkin au studiat canalele ionice implicate in PA

Premiul Nobel pt Fiziologie si Medicina, 1963

Fiziologie, 2010

Aparitia unui potential de actiune presupune modificari ale conductantei membranei pt Na+ si K+

Fiziologie, 2010

Cu ajutorul tehnicii voltage-clamp se pot pune in evidenta curentii de Na+ si K+

Fiziologie, 2010

Aplicarea de blocanti specifici permite izolarea celor 2 curenti

Ex: 10 mM TEA sau 200 nm TTX

Fiziologie, 2010

PA-Interactive Physiology

Fiziologie, 2010

Proprietatile potentialelor de actiune


se supun legii tot sau nimic se propaga pe distante mari fara decrement nu permit sumatia.

Fiziologie, 2010

Raspunsurile celulei nervoase pot fi gradate sau de tip totsau-nimic


Modificarile Vm la stimuli depolarizanti peste prag sunt urmate de aparitia unui PA, un fenomen tot-sau-nimic. Modificarile Vm la stimuli hiperpolarizanti si la stimuli depolarizanti sub prag: sunt direct proportionale cu intensitatea stimulului, cf. legii lui Ohm: I= U/R se numesc potentiale gradate sau locale. au o evolutie exponentiala cu o constanta de timp (!) care depinde de produsul dintre rezistenta si capacitatea membranei: ! = RC nu sunt urmate de raspuns. ex: potentiale de receptor; potentiale postsinaptice excitatorii si inhibitorii
Fiziologie, 2010

PA nu se insumeaza din cauza perioadei de refractaritate

Fiziologie, 2010

Perioada de refractaritate este determinata de prorietatile cinetice ale canalelor de sodiu

Canalele de Na+!"mn inactivate cteva ms dup ntreruperea pulsului de stimulare P1. Dac intervalul dintre cei doi stimuli este scurt, al doilea stimul produce o cretere mai mic a conductanei pentru Na+, pentru c multe canale de Na+ sunt nc inactivate. Cu ct crete intervalul dintre stimulii succesivi, crete i gNa, pentru c o fracie mai mare de canale a revenit la Starea de repaus. (adaptat dup Kandel, Schwartz, Jessell, 2000).

Fiziologie, 2010

Proprietatile potentialelor locale


se supun legii proportionalitatii permit sumatia. se propaga pe distante mici cu decrement

Fiziologie, 2010

Potenialele locale sunt numite diferit n funcie de locul unde se produc i de rolurile pe care le ndeplinesc.

Neuron PRESINAPTIC Receptor Stimul Transmitere Sinaps

Neuron POSTSINAPTIC Transmitere

Poten ial de receptor

Stimul

Poteniale de aciune

Poten iale de aciune

Subliminar

Prag Poten ial sinaptic

Timp

Fiziologie, 2010

Potentialele locale preced si favorizeaza aparitia potentialelor de actiune

Fiziologie, 2010

Masurarea excitabilitatii la un pacient se face indirect folosind parametrii excitabilitatii


Reobaza (intensitatea prag) = intensitatea minima necesara unui stimul pentru producerea unui raspuns. TUP = timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea egala cu a reobazei pt a produce un raspuns. Cronaxia = timpul necesar unui stimul cu intensitatea egala cu dublul reobazei pt a produce un raspuns. Aceasta relatie durata-intensitate se explica prin faptul ca pentru aparitia unui PA este necesara o sarcina electrica minima. Aceasta poate proveni din: un stimul puternic, dar scurt un stimul slab, dar lung

Fiziologie, 2010

1. Histologia tesutului nervos: celule gliale si neuroni 2. Clasificarea neuronilor 3. Proprietatile functionale ale neuronilor Excitabilitatea Potentialul de repaus Potentialele locale (gradate) Potentialul de actiune Conductibilitatea

Fiziologie, 2010

Propagarea PA presupune implicarea unor curenti locali

si reprezinta 20-40% din diametrul fibrei nervoase

Fiziologie, 2010

Conducere-Interactive Physiology

Fiziologie, 2010

Daca teaca de mielina se pierde in 2 axoni invecinati, PA dintrun neuron poate sa induca propagarea de PA in ambele sensuri in neuronii invecinati

Fiziologie, 2010

Viteza de propagare variaza in functie de diametru si grad de mielinizare

Fiziologie, 2010

Concluzii
1. Potentialul de actiune este forma specifica de raspuns a celulelor excitabile a carui forma reflecta functiile celulei. celulei.

2. Modelul de generare a PA este influentat de proprietatile membranei

3. PA sunt initiate la nivelul conului axonal dar uneori, uneori, si dendritele genereaza PA.

4. Propagarea PA presupune implicarea unor curenti locali, locali, viteza de propagare variind in functie de diametru si grad de mielinizare. mielinizare.

Fiziologie, 2010