Partea I Proprietatile membranei Excitabilitatea

Dr. Gabriela Titu

EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice(potential de actiune) la actiunea unui stimul care poate fi liminal ( de prag ), sau supraliminal. Exista si stimul subliminal care, insa, nu dezvolta influx nervos. Nervul raspunde la stimulul liminal si la cel supraliminal prin acelasi potential de actiune ( influx nervos ) legea !tot sau nimic". #entru a provoca un raspuns, stimulul trebuie sa aiba o anumita brusc$ete .

Excitabilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri:

a)intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos .%timulii cu intensitatea inferioara pragului se numesc subliminali si nu produc influx nervos.&n cazul unei stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie(insumarea modificarilor repetate de deploizare) care produce excitatie.%timulii cu intensitatea superioara pragului(supraliminali) au acelasi efect ca si cei cu intensitate prag(legea 'tot sau nimic'). b) timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a genera un influx nervos( c)cronaxia este timpul minim necesar unui stimul(curent elecctric), avand o intensitate dubla fata de reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos.)re valori de *+,-+ ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat exciilitatea este mai amre.)re valori apropiate pentru neuronii senzitivi,motori si efectori(secretori). d)labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitatea de timp( e) perioada re ractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nou in timpul unui raspuns la un stimul anterior( f)brusc!etea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul.

Curba intensitate"durata

C#$%&CTiBILITATEA reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector.

Exista ' tipuri de ibre ner(oase:

)*+ibre mielinice A care sunt de , eluri

"A erente care apartin
.sensibilitatii proprioceptive si au diametrul /0+1m si viteza de conducere/*++m2s(fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente) .sensibilitatii tactile si au diametrul 3,*31m si viteza de conducere0+,4+ m2s .sensibilitatii termoalgezice e si au diametrul 3,51m si viteza de conducere 3,0+m2s

"E erente
.fazice(fibre somatice care produc contractii rapide) .tonice(fibre somatice care produc contractii lente )

.fibre colaterale spre fusurile neuromusculare

.* (asigura inervatia motorie a fusului producind contractii rapide) .0 asigura inervatia motorie a fusului producind contractii lente)

,* +ibre mielinice B
.au diametrul -1m si viteza de conducere 3,*3 m2s .sunt fibre vegetative preganglionare

'*+ibre amielinice C

.au diametrul < 0 1m si viteza de conducere +,0,- m2s .conduc sensibilitatea viscerala si termica si apartin %N6 (fibre postganglionare)

,Propagarea in luxului ner(os se realizeaza -din aproape in aproape. in ibrele amielinice si saltatoriu in ibrele mielinice ( de la o strangulatie /an(ier la alta )* ,0ecanismul autopropagari in uxului ner(os consta in proprietatea sarcinilor poziti(e de a se deplasa spre cele negati(e* ,In segmentul excitat al unui ner( are loc negati(area la exterior si poziti(area la interior1 respecti(1 aparitia potentialului de actiune* , %eplasarea sarcinilor poziti(e spre cele negati(e se realizeaza la supra ata ner(ului din segmentul neexcitat spre zona excitata2 in interiorul ner(ului1 de la zona excitata1 sarcinile poziti(e se deplaseaza in zona a lata inca in repaus* ,3e ormeaza ast el curenti locali 4ermann care (or deplasa in luxul ner(os ca pe o unda de negati(are* "3uportul izico"c!imic al excibilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar* ,In atigabilitatea 5 ner(ul nu oboseste* "Conducerea excitatiei in ner(ul izolat si in cadrul sinapselor

3inapsa

3inapsa
"3inapsa este regiunea de comunicare dintre doi neuroni1 sau un neuron 6i un organ e ector (musc!i1 glanda etc*)* "Pentru ca ma7oritatea sinapselor sunt c!imice1 se descriu mai mult aceste tipuri* "Ast el1 se sustine ca transmiterea impulsului ner(os nu se realizeaz8 printr"un salt electric1 deoarece membrana postsinaptic8 nu este excitabil8 electric* "Transmiterea se realizeaz8 printr"un mecanism c!imic* "A irmatia este corecta doar re eritor la sinapsele c!imice .

%curt istoric Denumirea de 'sinaps7' a fost dat7 de %$errington 8n *945, :i, ini;ial, se referea la locul de contact dintre doi neuroni. %antiago <amon = >a?al a adus la 8nceputul secolului argumente pentru 8ntreruperea sistemului nervos la nivelul acestor sinapse. @n *40*, a fost dovedit7 existen;a mediatorilor c$imici de c7tre Atto BoeCi. )nul *43D a fost marcant pentru istoria sinapsei, deoarece G.E.#alade, romEnul care a luat :i premiul Nobel, a studiat ultrastructura sinaptic7 cu microscopul electronic.

Clasi icare
Din punct de vedere al modalitii de transmitere 3inapse c!imice 3inapse electrice , 8ns7 acestea sunt foarte rare. @n general au o fant7 sinaptic7 foarte redus7 (0nm), prin care ionii pot circula foarte u:or. %e mai numesc :i gap ?unction. Din punct de vedere al neurotransmiatorului sinapse colinergice , acetilcolina sinapse adrenergice , noradrenalina (norepinefrina) sinapse dopaminergice , dopamina sinapse serotoninergice , serotonina sinapse gabaergice , G)F) Din punct de vedere structural tipul I, sinapse axo,dendritice (8ntre un axon :i o dendrit7), cu o fant7 mai mare de -+ nm tipul II, sinapse axo,somatice, cu o fant7 mai 8ngust7, de 0+nm tipul III, sinapse cu o fant7 de 0nm (de exemplu gap ?unctions) Din punct de vedere al prilor pre- i postsinaptice axo"dendritice axo"somatice axo"axonice dendro"dendritice somato"somatice dendro"somatice

3tructura sinapsei c!imice

%inapsa c$imica are - compartimente >omponenta presinaptic7 Ganta sinaptic7 >omponenta postsinaptic7

Hona presinaptica este 8n principal constituit7 din butoni axonali, dar poate fi reprezentat7 :i de dendrite sau corpi neuronali. >on;ine 8n principal vezicule sau granule, dar se 8ntElnesc :i mitocondrii, reticul endoplasmatic neted :i microtubuli. 6eziculele pot fi diseminate 8n citoplasma sau ancorate de membrana presinaptica, acolo unde se afl7 localizati receptorii presinaptici, modulatori care intervin 8n mecanismul de feed bacI pozitiv sau negativ prin care se regleaz7 eliberarea si recaptarea neuromediatorului. Neuromediatorii c$imici sunt clasifica;i 8n func;ie de structura c$imic7, :i de efectul asupra neuronilor postsinaptici

Transmisia
Colinergic8 Adrenergic8 %opaminergic8 3erotoninergic8 0elatoninergic8 4istminergic8 Purinergic8 <ABA"ergic8 <lutamat"ergic8 <licinergic8 #pioidergic8 Ta!i=in"ergic8 Eicosanoidergic8

0ediatorul c!imic
Acetilcolina $oradrenalin81 Adrenalin8 %opamina 3erotonina (9 !idroxitriptamina) 0elatonina (9metoxi"$" acetiltriptamina) 4istamina Adenozina ATP1 A0P ciclic <TP <0P ciclic Acid gama aminobutiric Acid glutamic1 Acid aspartic Aminoacizi in!ibitori1 Taurina <lucina En=e aline1 Endor ine1 %inor ine 3ubstanta P1 $euro=inina %eri(a?i de acid ara!idonic: Prostaglandine P<E,1 P<+ ,1 P<I, Leucotriene LT(A"+) Tromboxani TXA,

/eceptorii
$ )", 0)"9(muscarinici) Al a ) si ,1 beta )1 ,1 '1 : %)"%9 94T) (A1 B1 C1 %1 E1 +) 94T, 94T' 94T:"; 0L) 4 )"' P) A) A,a"b A' <ABAA <ABAB canale ionice1 $0%A amilia proteinei < +amilia canalelor ionice $0%A 0iu )",1 delta )",1 =appa )", $>)1 $>,

$euromediatorii prezenta?i pot avea diferite efecte asupra celulei postsinaptice put8ndu,se
astfel deosebi a)neuromediatori cu efect de excitare a celulei postsinaptice acidul glutamic, substanta # b)neuromediatori cu efect de in!ibare G)F), glicina.

Proteinele unc?ionale din spa?iule presinaptic sunt

,proteine citoplasmatice si se g7sesc sub form7 de fibrile proteice (8n re;ea unde se afl7 diseminate veziculele cu neuromediatori, sau ancorate 8n membrana celular7 presinaptic7) "proteine (eziculare care au rol 8n dinamica veziculelor dar, se pare, ca sunt implicate :i 8n exocitoza ,proteine membranare care au rol 8n transmiterea sinaptic7 /eceptorii membranari presinaptici sunt receptori modulatori ai concentra;iei de neuromediatori 8n fanta sinaptic7.

+anta sinaptic8 @ntre membrana presinaptic7 :i cea postsinaptic7 exist7 un spa;iu liber cu o grosime de aproximativ *+,-+ nm, denumit7 ant8 sinaptic8. @n acest spa;iu se g7se:te lic$id extracelular. /egiunea postsinaptica ) treia component7 este cea postsinaptic7 :i este reprezentat7 de regiunea receptoare a celui de,al doilea neuron (sau mu:c$i, gland7, etc.). Ji aici exist7 o por;iune mai 8ngro:at7 de membran7 plasmatic7, numit7 densitate postsinaptic8. #e aceast7 densitate postsinaptic7 se aglomeareaz7 receptorii pentru mediatorii c$imici care sunt forma;i dintr,o component7 care fixeaz7 molecula de mediatorul c$imic :i o component7 reprezentat7 de un canal ionic. >analele ionice, care se desc$id numai sub ac;iunea mediatorului c$imic specific, determin7 depolarizarea celulei postsinaptice.

Transmiterea sinaptic8 A) >omponenta presinaptic7 B) >omponenta postsinaptic7 *. Kitocondrie0. 6ezicule cu mediator -. )utoreceptor D. Ganta sinaptic7 3. <eceptor L. >anal ionic >aMM 5. 6ezicula ce elibereaz7 mediatorul 9. #ompa de reabsorbite a mediatorului

0ecanismul transmiterii sinaptice se des 86oar8 @n A etape* sinteza mediatorului , mediatorii sunt produ:i atEt la nivelul butonului terminal, cEt :i 8n corpul celular. stocarea mediatorului , mediatorul se stoc$eaz7 8n principal 8n butonul terminal, pentru a fi preg7tit 8n momentul 8n care trebuie transmis semnalul eliberarea mediatorului , cEnd depolarizarea neuronului presinaptic (care a primit la rEndul lui un semnal) a?unge la butonul terminal, :i determin7 exoctioza, adic7 expulzarea con;inutului veziculelelor. )poi, veziculele goale vor fi 'reciclate' prin 8ncorporarea lor 8n membran7, din care se vor forma, la un moment dat, alte vezicule. tra(ersarea spa?iului sinaptic ac?iunea postsinaptic8 , se face prin cuplarea moleculei de mediator cu receptorul specific, ceea ce determin7 modific7ri 8n structura postsinaptic7. inacti(area mediatorului , este important7 pentru ca circuitul s7 se poat7 relua la apari;ia unui nou stimul. )ceasta se poate realiza prin inactivarea enzimatic postsinaptic sau transsinaptic (prin enzime care distrug mediatorul), captarea postsinaptic (captarea 8n citoplasma postsinaptic7 :i inactivarea sa), difuzia extrasinaptic (inactivarea 8n afara spa;iului sinaptic) :i recaptarea (captarea mediatorului de zona presinaptic7).

%ez(oltarea 6i plasticitatea sinaptic8

%inapsele nu sunt statice, nu sunt ni:te por;i din fier prin care trec mediatorii. Ele ii pot modifica permanent funcionalitatea, pot fi nlocuite, pot crete sau scadea n numar. #lasticitatea sinaptic7 const7 8n principal 8n trei lucruri calitatea :i cantitatea mesagerilor elibera;i calitatea :i num7rul receptorilor postsinaptici modificarea dimensiunii fantei sinaptice Bezarea sau distrugerea sinapsei duce la refacerea acesteia 8n aprox. -3,D+ de zile. Dac7, de exemplu, se trece de la un mediu banal la unul complex, crete numrul sinapselor cu peste 10%. Din aceast7 cauz7 este recomandat ca stimularea copiilor s7 fie f7cut7 prin mi?loace cEt mai diverse, deoarece sinaptogeneza (adic7 formarea noilor sinapse) este pregnant7 la copii, fa;7 de neurogeneza, care aproape c7 dispare dupa na:tere (ma?oritatea neuronilor se produc 8nainte de na:tere). Evolu;ia cognitiva (procesele gEndirii etc.) este strEns legat7 de dezvoltarea sinapselor. Este important ca stimularea s7 se men;in7, mai ales pEn7 la vErsta adult7, deoarece sinapsele (create), care nu se mai folosesc, se distrug 8n timp. Nn exemplu interesant legat de dezvoltarea capacit7;ilor psi$ice :i de dezvoltarea neurobiologic7 este corela;ia dintre mielinizarea axonilor din encefal :i apari;ia si progresul rapid al limba?ului.

Particularit8?ile transmiterii sinaptice

propagarea impulsului nervos se face 8ntr,o singur8 direc?ie apare o @ntBrziere sinaptic8 de circa +,3 ms oboseala sinaptic8, adic7 dup7 o stimulare repetitiv7 a unei sinapse excitatorii, desc7rc7rile scad 8n frecven;7 acilitarea posttetanic8, adic7 dac7 se stimuleaz7 o sinaps7 repetat :i rapid, dup7 care se face o pauz7, neuronul va fi mai sensibil pentru o perioad7 de timp (ulnerabilitatea la !ipoxie, adic7 8n lipsa oxigenului nu se mai realizeaz7 transmiterea sinaptic7, deoarece f7r7 oxigen nu se pot sintetiza unele substan;e ca de exemplu )T#,ul sumarea temporal8 6i spa?ial8, adic7 o serie de stimuli slabi veni;i unul dup7 altul se pot suma :i crea o desc7rcare( respectiv un num7r de stimuli se pot suma spa;ial 8n cazul 8n care ac;ioneaz7 concomitent fenomene de con(ergen?8 :i ocluzie, adic7 facilitarea unei sinapse se poate realiza dac7 ac;ioneaz7 mai mul;i neuroni pe unul singur( respectiv fenomenul opus fenomenul de postdesc8rcare, adic7 dup7 o stimulare, continu7 desc7rcarea pentru o vreme. @n cadrul sinapsei c$imice transmiterea sinaptic7 se realizeaz7 prin intermediul unei substan;e c$imice specifice, denumit7 neurotransmitator c$imic sau neuromediator c$imic. @n patologia uman7 ma?oritatea afec;iunilor %N> au ca mecanism fizio,patologic tulbur7ri morfo, func;ionale ale sinapselor c$imice, de exemplu sc!izo renia1depresia1 boala Par=inson1 miastenia gra(is1 boala Alz!eimer*

3inapsa electrica Este reprezentata de o legatura de tip gap ?unction, stabilita intre 0 neuroni, la nivelul careia citoplasma celor 0 celule comunica.Ganta sinaptica este mult mai redusa ca dimensiune (-,3nm fata de 0+, D+ nm cea de la sinapsa c$imica) (Oandel et al. 0+++).&n organism, acest tip de sinapsa coexista cu sinapsa c$imica. %e gasesc in sistemul nervos in ariile implicate in cel mai rapid raspuns de adaptare cum sunt reflexele defensive, in retina si cortexul cerebral al vertebratelor. Giecare zona de gap ?unction contine mai multe canale care traverseaza membrana ambelor celule (Gibson et al., 0++D). #rin acest tip de sinapsa trec ioni si molecule de dimensiuni medii. Giind sinapse mai simple decit cele c$imice sunt mai rapide, intirzierea sinaptica este +,0 ms fata de 0 ms la sinapsa c$imica.

3istemul mesagerilor secunzi &n fiziologia celulara, sistemul mesagerilor secunzi este o metoda de semnalizare celulara in cadrul careia o molecula semnal difuzibila este generata rapid si eliberata, pentru a activa proteine efectoare din celula( acestea, la rindul lor, determina un raspuns sau efect celular.%istemul mesagerilor secunzi sunt parte componenta a cascadei de transductie a semnalului . Acti(area sistemului de mesageri secunzi se realizeaza prin: ,activarea enzimelor de sinteza a mesagerilor (sistemul aden=l ciclaza, c)K#) ,desc$iderea canalelor ionice pentru ioni, de exemplu Ca,C Kai departe, mesagerii secunzi determina efectul fiziologic prin activarea unor molecule efectoare ca protein Iinazele, canalele ionice sau o varietate de alte proteine

Exista - tipuri de molecule cu rol de mesageri secunzi ,molecule !idro obe, insolubile in apa, ca diac=lgl=cerol, inozitol trifosfat si p$osp$atidil,inositol( sunt proteine membranare care difuzeaza dinspre membrana in spatiul ?uxtamembranar unde regleaza alte proteine efectoare asociate membranei ,molecule !idro ile1 solubile in apa cum sunt c)K#, cGMP, si ioni de calciu, localizate in citosol "gaze ca oxidul nitric (NA),monoxidul de carbon (>A) ce difuzeaza atit in citosol cit si prin membrana celulara

Proprietatile mesagerilor secunzi ,#rin reactii specifice,sintetizeaza, elibereaza si degradeaza enzime si canale ionice ,Nnii (ex. >a0M) pot fi stocati in organitele celulare si eliberati rapid la nevoie ,)u actiune localizata la un teritoriu celular

0ecanisme comune ale sistemelor de mesageri secunzi

,neurotransmitatorul se cupleaza cu o proteina,receptor membranara ,se modifica conformatia receptorului care are un situs pentru proteina G ,complexul proteinelor G , cunoscut ca traductor de semnal,se gaseste pe fata interna a membranei celulare si este format din - subunitati alp$a, beta si gamma ,Dupa cuplarea proteinei G de receptor, aceasta poate sc$imba o molecula GD# (guanozin difosfat) de pe subunitatea alfa cu GT#(guanozin trifosfat)( dupa care, subunitatea alfa se separa de celelalte 0 subunitati, beta si gamma,migreaza de,a lungul fetei interne membranare ,fiind apta de cuplarea cu alta proteina membranara , numita si efector primar ,neurotransmitatorul este mesagerulprimar ,efectorul primar genereaza un semnal , numit mesager secund si care difuzeaza in celula ,mesagerul secund activeaza un efector secundar ale carui efecte depind de sistemul de mesageri secunzi care l,a initiat