Sunteți pe pagina 1din 5
Maduva spinarii este segmentul sis- temului nervos central situat in canalul rahidian. Ea are forma unui cilindru de tesut nervos, lung de 43-45 cm. Este ugor turtita anteroposterior avand dia- metrul transversal de aproximativ 12 mm gi cel sagital de aproximativ 8-10 mm. Greutatea la adult este de cca. 26-30 g. in stadiile timpurii ale ontogenezei prenatale maduva gi canalul rahidian au aceeasi lungime. Ulterior, coloana vertebrala creste mult mai rapid in sens caudal gi isi dezvolta curburile sale fiziologice. Plasata in canalul rahi- dian, maduva spinarii urmeaza aceste curburi, dar nu il ocupa in intregime. Limita superioara — corespunde unui plan orizontal care trece prin marginea superioara a arcului poste- rior al atlasului si mijlocul arcului sau anterior. Limita inferioara corespun- de mijlocului corpului celei de-a doua vertebre lombare. Maduva spinarii prezint& aceleasi regiuni ca si coloana vertebrala, fara a exista 0 corespondenta st verte- bro-medulara (Fig. 6-1). Acestea sunt: * cervicalé superioara, 3 cm, co- respunzatoare primelor trei ver- tebre cervicale; * cervicala inferioara sau umfla- tura brahiala, 10 cm, corespun- zatoare vertebrelor Cy-D; ¢ toracala, 20 cm, corespunzatoa- re yertebrelor D3-Dj; ¢ lombara sau umflatura lombara, 9-10 cm, corespunzatoare verte- brelor Djo-L;; ¢ conul medular, segmentul ter- minal al maduvei, 2 cm, cores- punzator vertebrei Ly. Din varful conului medular prinde filum terminale, 0 prelungire gliala de aproximativ 20 cm, acoperita de pia mater care strabate spatiul sub- arahnoidian si fundul de sac dural si se insera pe fata dorsala a coccisului. Datorita cregterii_ vertebro-medu- lare inegale, nervii spinali, in drumul lor spre gaurile intervertebrale, au 0 directie oblica in jos si inafara, cu atat mai accentuaté cu cdt emergenta lor este mai aproape de conul medular. Astfel, nervii spinali lombari si sacrati au o directie aproape verticala, for- mand impreuna cu filum terminale " coada de cal". se des- Ratiuni anatomo-chirurgicale au impus stabilirea unei corespondente relativ precise intre apofizele spinoase ale vertebrelor, usor de identificat, si originea medulara (radiculara) a ner- vilor rahidieni. Aceasta coresponden- (A, stabilité experimental si descrisa diferit, tine cont in mod necesar de diferenta de lungime dintre coloana vertebrala si maduva spinarii. Astfel, in sens cranio-caudal, segmentele me- dulare sunt din ce in ce mai sus situate fata de segmentele vertebrale. Deci, prin abordul canalului rahidian la nivelul unei anumite apofize spi- noase, se descopera un segment me- dular mai distal. Conform procedeu- lui Talmage-Peele, acesta se identifi ¢ pentru vertebrele C,-Dj) se ada- uga cifra 2 la numéarul apofizei spinoase respective (ex. Apofiza spinoasé a vertebrei D, cores- punde segmentului medular si celor 5 segmente medulare lom- radacinilor perechii a 6-a de bare; nervi rahidieni dorsali); ¢ apofiza spinoasa a primei vertebre © apofizele spinoase ale ultimelor lombare corespunde segmentelor doua vertebre toracale corespund sacrate ale maduvei spinarii. Fig. 6 - 1. Schema interrelatiilor medulospinale. A. Fata ventrala a coloanei vertebrale. B. Fata ventral a maduvei spinarii. Sunt evidente umflaturile cervicala, lombara, conul terminal si cauda equir . C. Fata lateral a coloanei vertebrale cu orificiile intervertebrale. D. Reprezentarea raporturilor intre maduva spinarii si canalul rahi- dian gia modului de formare a caudei equina. Configuratie exterioara Suprafata exterioara a maduvei spi- narii prezinta o serie de santuri lon- gitudinale care limiteaza fetele si cor- doanele medulare (Fig. 6-2). Fata ventrala este cuprinsa intre santurile ventrolaterale de-a lungul carora ies radacinile ventrale, motorii, ale nervilor spinali. Ea prezinta fisura mediana ventrala, care separa cele do- ua cordoane medulare ventrale. Fisura median ventral se intinde pe toata lungimea maduvei, este un gant ingust si profund (2 mm), ajun- gand pana in apropierea comisurii cenusgii, de care ramane separat prin comisura alba. Fata dorsala este cuprinsa intre santurile dorsolaterale de-a lungul ca- rora patrund in maduva radacinile dorsale, senzitive ale nervilor spinali. Ea prezinta gantul mediana dorsal care separa cele doua cordoane me- dulare dorsale. Fisura mediana dorsala se intinde pe toaté lungimea maduvei, este su- perficiala, evazata, si din profunzimea ei se desprinde septul median dorsal, formatiune gliala care separa cele do- ua fascicule gracilis. in regiunea cer- vicali cordonul dorsal medular pre- zinta gantul paramedian (interme- diar) care delimiteaza fasciculul gra- cilis (Goll), situat medial de fasciculul cuneatus (Burdach), situat lateral. Fetele laterale sunt cuprinse intre santurile ventrolateral si dorsolateral si corespund suprafetelor exterioare ale cordoanelor laterale. Comul dorsal Fata dorsala Cordonul lateral. Cordonul renal ae Radacina dorsala. Ganglionul spi Trunchiul nervului spinal ZA Radacit trala ‘adacina ventr: eo Fisura mediana ventrala / Septul median dorsal Santul median dorsal Fig. 6-2. Conformatia exterioari a maduvei spindrii reprezentata la nivelul unui segment medular cervical. Raporturile maduvei spina Maduva spinarii are raporturi cu peretii canalului rahidian prin inter- mediul meningelor spinale si spa- tiului peridural (Fig.6-3). Anterior, se gisesc corpurile si dis- curile intervertebrale, acoperite de li- gamentul vertebral comun posterior. Raportul este important deoarece, desi mai apropiata de peretele pos- terior al trunchiului, maduva gi nervii spinali sunt cel mai frecvent afectati de leziuni cu punct de plecare ante- rior (fracturi sau tasari ale corpurilor vertebrale, hernierea nucleului pul- pos al discului intervertebral, tumori). Lateral se gisesc pediculii vertebrali si gaurile intervertebrale, prin care ner- i spinali parasesc canalul rahidian, Posterior, maduva spinarii are ra- porturi cu baza apofizelor spinoase gi lamele vertebrale, unite prin liga- mentele galbene. Acest complex re- prezinta peretele chirurgical al cana- lului rahidian. Piamater. Spatiul peridural Corpul vertebral Radacinile nervului spinal Maduva spinarii Lama vertebrala Ji spinoasa Fig. 6-3. Sectiune transversal prin canalul rahidian cervical la nivelul unei gauri tervertebrale, Dura mater, inveligul meningeal extern, formeaza teci pentru da Ginile nervului rahidian si ganglionul spinal; la acest nivel, ganglionul are ventral raporturi cu vasele vertebrale, in spatiul peridural, ventral si posterolateral, se ga- sese plexuri venoase intrarahidiene. (Modificat dupa Kahle W, Leonhardt H, Platzer W: Nervous System and Sensory Organs/Color Atlas/Text of Human Anatomy, vol. 3, Georg Thieme Verlag, Stuttgart, 1986). Fisura mediana ventrala Comul dorsal Fata dorsal ” Seplul median dorsal Cordonul lateral Z Santa paramedian Cordonul ventral Radacina dorsala Ganglionul spinal oy (TTI | | : i Se = | til Baw NO Trunchiul 4 y nervului spinal LEO . | oe Fae Nex’ Santul dorsolateral Radacina ventrala Pax teats Santul median dorsal Fig. 6 - 2. Conformatia exterioari a maduvei spinarii reprezentata la nivelul unui segment medular cervical.