Circula ia capilar (Microcirculatia) Curs 10 Definitie: circulaia n vasele mici situate ntre circulaia arterial si venoas, adaptat pentru

schimburi de substane. Componentele microcirculaiei

Rolul microcirculatiei este de a transporta substantele nutritive spre tesuturi si de a prelua excretia celulara. Arteriolele mici controleaza fluxul sanguin spre tesuturi, in functie de nevoile acestora (de conditiile locale). Circulatia periferica a intregului organism contine 10 miliarde de vase capilare, cu o suprafata totala de aproximativ 500-700 m2. Celulele organismului sunt situate de o distanta de aproximativ 20-30 m de vasele capilare. 1. Arteriolele: sunt vase cu diametrul intern de 20-15 m, care prezinta o crestere a numarului de fibre musculare netede n perete, ceea ce asigura usurinta modificarii diametrului sau. 2. Capilarele preferentiale (metaarteriole) (arteriolele terminale): au diametrul de 15-10 m, fac legatura dintre arteriole si venule, stabilind insa legaturi si cu sistemul capilar. Nu au o tunica musculara propriu-zisa continua dar prezinta din loc in loc fibre musculare circulare netede. 3. Sunturile arteriolo-venoase: - asigura comunicarea direct ntre arteriole si venule; - intervin in schimburile de substane; - au rol important n termoreglare: a. tscade => vasoconstricia sfincterelor precapilare, sunturile sunt singura comunicare arteriolo- venoas b. tcreste => toate sfincterele sunt deschise. 4. Capilarele mici (adevarate) provin din ramificarea arteriolele terminale, fiecare arteriola dand nastere la 10-100 capilare. Diametrul lor variaza intre 4-9 m, ceea ce denota ca hematiile le pot traversa prin modificarea formei lor. Densitatea lor variaza in functie de organ dar chiar in cadrul aceluias organ, numarul de capilare functionale variaza in raport de necesitatile metabolice locale. La nivelul emergentei lor din metaarteriola, in jurul capilarelor mici se descriu fibre musculare netede circulare care formeaza sfincterul precapilar.Acesta are rolul de a permite sau bloca intrarea sangelui in capilar. Metaarteriolele si sfincterele precapilarele sunt situate in contact strans cu tesutul pe care-l deservesc. Conditiile locale tisulare (concentratia de substante nutritive, produsii finali de metabolism, H+) pot modifica astfel direct diametrul vaselor in functie de necesitati. Peretele capilar (0,5 m) este format numai dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazala. La nivelul peretelui capilar se observa 2 tipuri de cai de comunicare (pori) interior-exterior: fisuri intercelulare(intercellular cleft) si canalele veziculare. a.Fisurile intercelulare sunt spatii intercelulare subtiri (6-7 nm sau 60-70 angstromi) care formeaza canale curbe (frecvent longitudinale), prin alaturarea a 2 celule endoteliale vecine. Diametrul fisurilor este putin mai mic decat cel al albuminelor. Suprafata fisurilor este 1/1000 din suprafata peretelui capilar dar totusi viteza de deplasare a moleculelor de apa, a ionilor hidrosolubili si a solutiilor mici, este mare deoarece toate aceste substante difuzeaza usor prin fisuri. Fisurile sunt intrerupte periodic de structuri proteice de adezivitate (striatii) care fixeaza celulele endoteliale vecine, zonele dintre striatii permitand filtrarea. b. Canalele veziculare rezulta din fuziunea veziculelor plasmalemale. Veziculele plasmalemale se formeaza la suprafata celulei prin imbibarea unor cantitati mici de plasma sau fluid extracelular si apoi se misca in interiorul celulei. Importanta canalelor veziculare in transportul endotelial este de importanta scazuta. In functie de organ, se descrie o organizare diferentiata a capilarelor.

Capilarele sunt de 3 tipuri: a. Continue (nefenestrate): un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazal, cu jonciuni intercelulare strnse; Se intalnesc n circulaia din muschiul scheletic, miocard sau plaman b. Fenestrate: fenestraii ovale/pori ntre celu lele endoteliale,membrana bazala fiind continua. Se asigura schimburi de particule mai ;ex. capilarele glomerulare, capilarele din unele viscerele abdominala si glandele endocrine. c. Discontinue (sinusoide): spaii mari ntre celulele endoteliale => schimburi mari de substane de dimensiuni mari (proteine); ex. capilarele din splin, ficat, intestin 5. Venulele =continua vasele capilare si au un diametru de 30-50 m. In structura lor incep sa apara fibrele musculare nedete. 6. Spatiul interstitial Este situat intre celule fiind format dintr-un gel ce contine fibre groase de colagen, filamente subtiri de proteoglicani (98% acid hialuronic + 2% proteine) si lichidul interstitial. Lichidul interstitial este organizat sub forma de vezicule cu lichid liber si mici ruri cu lichid liber (1%), restul intrand in amestec cu proteoglicanii ( gel 99%). In timpul edemului creste f mult (50%) cantitatea de lichid liber nelegat de proteoglicani. Lichidul interstitial rezulta din filtrarea si difuziunea capilara dar are un continut mult mai scazut in proteine. La capatul arterial al capilarului, in spatiul interstitial se deplaseaza 0,5% din volumul plasmatic. Din aceasta cantitate, 9/10 se reintoarce in venule, restul trece in limfa. Intr-un minut in spatiul interstitial se deplaseaza 16ml plasma. Parametrii circula iei capilare - Suprafa maxim (2500 cm2) - Viteza medie de circulatie este de 0,5 mm/sec - Timp de pasaj 0.3-1 sec - Presiune adaptat schimburilor capilare - Flux sanguin variabil datorit: - starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor si sfincterelor precapilare; - presiunea transmural =Pintravascular Pextravascular; - factori neuroumorali Particularit iale circula iei capilare - Distribuia capilarelor este variabil: - n esuturi metabolic active (muschi cardiac, scheletic); - n esuturi mai puin active (cartilaje). - Pasajul substanelor se face prin: - porii intercelulari cu dimensiunea de 4 nm; - fenestraii cu diametrul de 20-100 nm. - Permeabilitatea capilar este neuniform: creste spre captul venos si este maxim n venule (datorit numrului mai mare de pori). - n repaus sunt deschise 10-20% din capilare, unele se deschid si altele se nchid, realiznd un echilibru ntre ntre numrul de capilare deschise si nchise, - Metabolism ridicat => se deschid mai multe capilare. - n rinichi, capilarul se afl ntre 2 arteriole (aferent si eferent) =>Pres.hidrostatica (Ph)creste ~ 70% dinTA Max =>creste filtrarea. - n ficat, capilarul se afl ntre 2 venule => Ph scade mult . Sangele nu circula continuu in capilare. Curgerea intermitenta se datoreaza vasomotricitatii vasculare. La interval de cateva secunde sau minute, metaarteriolele, sfincterele precapilare si uneori arteriolele mici se contracta determinand oprirea sau incetinirea provizorie a curgerii sanguine. Factorul cel mai important care regleaza deschiderea sau inchiderea metaarteriolelor si a sfincterelor precapilare, este concentratia de oxigen din tesuturi. Cresterea necesarului de oxigen la nivel tisular determina cresterea frecventei si duratei perioadelor de curgere intermitenta a sangelui prin capilare, ceea ce duce la cresterea cantitatii de oxigen ce ajunge la tesut. Tesuturile nu sufera din cauza curgerii intermitente, deoarece numarul de capilare sanguine este foarte mare si exista o medie intre numarul de capilare inchise si deschise la un moment dat intr-o regiune.

2.. Schimburile capilare si mecanismele reglatoare Schimb de substane ntre snge si esuturi: - nutriia tisular prin aportul de O2 si nutrieni din snge; - eliminarea cataboliilor tisulari prin trecerea CO2 si cataboliilor n snge. Cile de schimb: - transcelular; - paracelular, prin fenestraii si pori; - pinocitoz (prin vezicule); - diapedeza (printre celule) 1) Difuziunea - Cel mai important mecanism al schimburilor pentru gaze, nutrieni si catabolii. - Se face pe baza gradientului electrochimic . - Depinde de: - concentraia substanei; - diametrul moleculelor(diametru mare => permeabilitate mica) - permeabilitatea capilar. Moleculele de apa si substantele dizolvate in ea trec inainte si inapoi prin peretele capilar, determinand amestecarea continua a plasmei cu lichidul interstitial. Pentru substanele: - liposolubile (O2, CO2)- difuziune simpl transcelulara data de o permeabilitate capilara crescuta. Viteza de difuziune este mare. - hidrosolubile - difuziune paracelular (prin pori). Apa si substantele hidrosolubile strabat peretele capilar cu o viteza de 80 mai mare decat viteza de curgere liniara a plasmei de-a lungul vasul capilar Caracteristici ale difuziunii: - moleculele mici, cu diametrul mai mic dect porii (NaCl, G, uree, apa) => difuziune rapid, limitat de flux (A); - moleculele mari (albuminele si globulinele) => pasaj limitat de difuziune (B); -trecerea apei mpreun cu micromoleculele paracelular = flux n bloc (bulk flow) important n reabsorbia renal; - gazele sanguine pot trece direct ntre arteriolele si venulele adiacente => schimburi contracurent

A B Capilarele din diferite tesuturi au permeabilitate diferita. Membrana capilarelor sinusoide hepatice are o permeabilitate mare, asemanatoare, ptr apa si proteine, facilitand metabolizarea hepatica a tuturor substantelor absorbite in intestin. Membrana capilarelor glomerulare este f putin permeabila pentru proteine dar f mult permeabila pentru apa si electroliti (pentru a facilita procesele de ultrafiltrare). Viteza neta de difuziune a unei substante printr-o membrana este proportionala cu diferenta de concentratie a substantei de o parte si de alta a membranei. Asa se explica miscarea oxigenului din sangele capilar in lichidul interstitial si apoi in tesuturi precum si a bioxidului de carbon din tesut in lichidul interstial si apoi in sangele capilar.

2) Filtrarea: - Asigur trecerea substanelor (fluxul Qf) pe baza relaiei ntre: presiunea hidrostatic (Ph); presiunea oncotic (); permeabilitatea capilar (K). -Are la baz ecua ia lui Starling: Fluxul Qf = K[(Phc - Phi) - (c i)], unde: Phc = Ph capilar, Phi = Ph interstiial, c = capilar (oncotic), i = interstiial 1. Phc = P hidrostatica capilar, este principala for n favoarea filtrrii valoare: - la captul arterial 25-30 mmHg, - la captul venos 9 mmHg; - presiunea medie este de 17 mmHg. crescut dac - pres. arterial sau venoas, - Vasoconstrictie venular si venoas; sczut dac - pres. arterial sau venoas, - Vasodilatatie arteriolar. 2. c = presiunea capilar oncotic, este principala for care menine lichidul n patul vascular, actionand mpotriva filtrrii. Este data de proteinele (albumine si globuline) plasmatice. 80% din presiunea oncotica este data de albumine deoarece acestea sunt numeroase, au greutate moleculara mica si reprezinta 55% din proteinele plasmatice. Presiunea coloidosmotica plasmatica creste prin retinerea de cationi de catre proteine. valoare 28 mmHg (19 mmHg data de proteine si 9 mm Hg data de cationi (Na, K)-efect Donnan). 3. Phi = Presiune hidrostatica interstiial ce se opune filtrrii, valoare (-3) mmHg => nesemnificativ normal. 4. i = presiunea oncotic interstiial. Concentratia de proteine a lichidului interstitial este de 1,8% (1/4 din cea a plasmei). Valoare 8 mmHg, fiind n favoarea filtrrii. Presiunea hidrostatica efectiva la capatul arterial rezulta din diferenta dintre presiunea hidrostatica capilara (30mmHg) si presiunea hidrostatica interstitiala (-3mmHg). 30mmHg (-3mmHg) = 33mmHg Presiunea hidrostatica efectiva la capatul venos este 9mmHg (-3mmHg) = 12mmHg Presiunea efectiva oncotica la capatul arterial si venos rezulta din diferenta dintre presiunea oncotica capilara (28mmHg) si presiunea oncotica interstitiala (8mmHg). 28mmHg 8 mmHg = 20 mmHg. Presiunea neta de filtrare ce deplaseaza lichidul din capatul arterial in spatiul interstitial este 33mmHg-20mmHg = 13 mmHg. La capatul venos presiunea neta de reabsorbtie este de 20 mmHg-12mmHg = 8mmHg Permeabilitatea endoteliului capilar(K) depinde de numarul si marimea porilor din fiecare capilar precum si de numarul de capilare prin care circula sange. Ea este reglata de un strat de fibrina care obstrueaza orificiul intracapilar al porilor. Corticosteronul, Ca+2, cresterea pH determina reducerea permeabilitatii capilare. Avitaminoza C, caldura, aciditatea si hipoxia determina cresterea permeabilitatii capilare. Normal: -90% din fluidul filtrat se reabsoarbe n capilare si venule, -10 % trece n circulaia limfatic (mpreun cu proteinele remanente)vene. -Variaii compensatoare: hemoragia TA Phidrostatic capilar oferta O 2 VD arteriolara Reabs.>Filtrare (mec. compensator ) pentru refacerea volemiei)

Pvenoas (ortostatism prelungit) Filtrarea + compensator Ptransmural nchidere vase precapilare suprafaa filtrant reducerea filtrrii Variaii patologice: filtrarea edeme, - Phc edem hidrostatic, -c edem hipoproteinemic, -K (hiperpermeabilitate vascular) edem alergic, -obstrucie limfatic edem limfatic. 3) Pinocitoza = transport prin vezicule al moleculelor hidrosolubile de dimensiuni mari (ex. lipoproteine). mecanism: endocitoz urmat de exocitoz la polul opus; importana: n muschi > n plmn > n creier.

Echilibrul filtrare-reabsorbtie Filtrare (edem) -Vasodilatatie -HTA -cresterea presiunii venoase -cresterea filtrarii de plasma(exudat) -scad proteinele plasmatice

Reabsorbtie (autotransfuzie) -Vasoconstrictie -hTA -scaderea presiunii venoase -deshidratare

3.. Reglarea circula iei capilare -Capilarele nu au musculatur neted => reglarea este dependent de tonusul arteriolelor si al sfincterelor precapilare. -Capilarele prezint vasomoie dat de : -starea contractil a arteriolelor, metaarteriolelor si sfincterelor precapilare; - presiunea transmural = Pintravascular Pextravascular; - factori neuroumorali. - Reglarea se realizeaz prin mecanisme: - nervoase, -umorale, - locale