TOPOGRAFIA SUPERFICIALA A GATULUI SI CAPULUI

 Regiunile superficiale

A. Regiunile capului

- Capul este impartit in numeroase regiuni ce corespund oaselor capului sau unui organ
subjacent

1. Regiunea frontala 7. Regiunea parotido-maseterina

2. Regiunea parietala 8. Regiunea infra-orbitara
3. Regiunea temporala 9. Regiunea orala
4. Regiunea nazala 10. Regiunea mentoniera
5. Regiunea orbitara 11. Regiunea bucala
6. Regiunea zigomatica

12.
1. Regiunile craniului
13.
- Cuprind trei regiuni perechi care sunt in raport cu:
 Regiunea parietala – cu osul parietal
 Regiunea temporala – cu portiunea scuamoasa a osului temporal
 Regiunea occipitala – cu solzul osului occipital

14.

2. Regiunile fetei
15.
a. Regiunile mediene
- Sunt impare, in numar de trei
 Regiunea nazala – care inconjoara baza nasului
 Regiunea orala – care cuprinde gura
 Regiunea mentoniera – care corespunde mentonului
16.
17.
18.
b. Regiunile laterale
19.
 - Sunt pare, in numar de cinci
 Regiunea orbitara – cuprinde orbita
 Regiunea infraorbitara – lateral de regiunea nazala si inferior de regiunea orbitara
 Regiunea zigomatica – in raport cu osul zigomatic; formeaza pometul
 Regiunea parotido-maseterina – situata in fata urechii; acopera glanda parotida si
ramul mandibulei
 Regiunea bucala – lateral de regiunile orala si mentoniera
20.
B. Regiunile gatului:
21.
- Ele cuprind patru mari regiuni:
1. Regiunea cervicala anterioara
2. Regiunile cervicale laterale
3. Regiunea cervicala posterioara
22.

23.
24.--- Regiunile gatului (vedere antero-laterala)

1. Regiunea occipitala 8. Trigonul submandibular

2. Regiunea parotido-maseterina 9. Trigonul submentonier
3. Regiunea bucala 10. Regiunea posterioara a gatului
4. Regiunea orala 11. Trigonul cervical posterior (omo-
5. Regiunea mentoniera trapezoid)
6. Regiunea SCM 12. Regiunea subhioidiana
7. Trigonul carotidian 13. Trigonul omo-clavicular

14.
15.
16.
17.
1. Regiunea cervicala anterioara
18.
- Este delimitata lateral de marginea anterioara a SCM
- Este impartita in :
a. Doua regiuni impare si mediane:
 Regiunea submentoniera
- Inferior de regiunea mentoniera
- Delimitata de osul hioid si pantecele anterior al digastricului
19.
 Regiunea subhioidiana
- Delimitata astfel:
20. --- Superior – corpul osului hioid
21. --- Inferior – incizura jugulara a sternului
 22. --- Lateral – portiunea inferioara a marginii anterioare a SCM si pantecele superior
al muschiului omo-hioidian
23.
b. Trei regiuni pare si simetrice
 Trigonul submandibular – delimitat astfel”
24. --- Superior – mandibula
25. --- Inferior si in spate - digastric
26.
 Trigonul carotidian
- Lateral de trigonul submandibular si regiunea subhioidiana
- Este delimitat:
27. --- Spate – marginea anterioara a SCM
28. --- Superior – pantecele posterior al digastricului
29. --- Fata – pantecele superior al omo-hioidianului
30.
 Regiunea SCM
- Este in raport cu muschiul omonim
- Portiunea sa inferioara este marcata de o depresiune – foseta supraclaviculara
31.

32.

A. Vedere anterioara C. Vedere laterala

1. M. digastric 6. Regiunea submentoniera
2. Os hioid 7. Trigon carotidian
3. M. sterno-hioidian 8. M. omo-hioidian (pantecul superior)
4. M. SCM 9. Regiunea subhioidiana
5. Trigon submandibular 10. Trigonul omo-trapezian
B. 11. Trigonul omo-clavicular

D.
E.
2. Regiunea cervicala laterala
F.
- Fiecare regiunea cervicala laterala este limitata de:
 Anterior - marginea posterioara a SCM
 Posterior – marginea posterioara a trapezului
 Inferior – clavicula
- Ele sunt subimpartite de catre pantecele inferior al muschiului omo-hioidian astfel:
G. ---- Superior – trigonul omo-trapezian
H. ---- Inferior – trigonul omo-clavicular, a carei portiune inferioara, excavata,
formeaza fosa supraclaviculara
 I.
3. Regiunea cervicala posterioara / nucala
- Este situata posterior de vertebrele cervicale, intre occipital si planul orizontal ce trece
prin procesul spinos al C7
J.
K.
L. PLANUL CUTANAT
M.
- Pielea regiunii cefalice si cervicale este caracterizata de sistemul pilos si de mobilitatea
sa
- La nivelul fetei, ea se continua cu mucoasele organelor de simt
N.
A. Pielea craniului:
O.
 Caracterstici:
P.
- Este groasa si mobila
- La nivelul pielii paroase, portiunea acoperita de par, aceasta este separata de muschiul
epicranian de un tesut celulo-grasos, impartit de numeroase travee fibroase
- O taietura la nivelul pielii paroase sangereaza abundent, datorita vascularizatiei
abundente, intretinuta de aceste travee fibroase
- La noul nascut, infiltratul sero-sangvinolent din timpul nasterii, constituie bosa sero-
sangvina

Q. Bosa sero-sangvina
R. 1 – tesut subcutanat
S. 2 – aponevroza
T. 3 – os parietal
- La persoanele cu chelie, tesutul subcutanat este mai putin vascularizat si mai putin bogat
in celule adipoase
U.
 Vascularizatia si inervatia:
V.

W.
 X.
Y. Vascularizatia si inervatia pielii paroase

1. N. supratrohlear 9. A. supraorbitara
2. N. supraorbitar 10. A. zigomatico-temporala
3. N. zigomatico-temporal 11. Nodul parotidian
4. N. auriculo-temporal 12. A. temporala superficiala
5. N. occipital mic 13. Nodul mastoidian
6. N. occipital mare 14. A. auriculara posterioara
7. N. occipital 3 15. Nodul occipital
8. A. supratrohleara 16. A. occipitala

17.

a. Regiunea frontala
- Este vascularizata de arterele si venele:
 Supratrohleare
 Supraorbitare
 Zigomatico-temporale
- Drenajul este realizat de limfoganglionii parotidieni
- Inervatia este data de :
 N. supratrohleari
 N. supraorbitari
 N. zigomatico-temporali
18.
b. Regiunea temporala
- Este vascularizata de arterele si venele :
 Temporale superficiale
 Auriculare posterioare
- Drenajul este realizat de catre:
 Limfoganglionii mastoidieni si parotidieni
- Inervatia este data de :
 N. auriculo-temporal
 N. occipital mic
19.
c. Regiunea occipitala
- Este vascularizata de arterele si venele:
 Occipitale
20.
- Drenajul limfatic se realizeaza de catre limfoganglionii:
 Occipitali
- Inervatia este realizata de:
 Nervul mare occipital
 Nervul occipital 3

21.

B. Pielea fetei:
22.
 Caracteristici:
- Este groasa, supla si mobila, cu exceptia regiunii orbitare unde este fina
- Este unita cu muschii si oasele subjacente prin tesut conjunctiv lax, nefiind prezente
fascii profunde
- Prezinta riduri provocate de actiunea muschilor
- Fiecare rid este perpendicular pe axul mare al muschiului subjacent
 - Ridurile sunt accentuate de pierderea elasticitatii pielii (varsta, expunere solara)
- Inciziile chirurgicale in riduri sunt mult mai discrete
23.
 Vascularizatia si inervatia:
24.
1. Vascularizatia arteriala provine:
a. In principal din :
- Ramurile ACE:
 Faciala
 Transversa a fetei
b. Secundar din:
- Artera oftalmica:
 A. supratrohleare
 A. supraorbitare
25.
2. Vascularizatia venoasa :
 V. faciale
 V. supratrohleare
 V. supraorbitare
 V. transversa a fetei
26.
3. Drenajul limfatic:
 Ggl faciali
 Ggl parotidieni superficiali
 Ggl submentonieri
27.
4. Inervatia este asigurata de ramuri ale:
 N. trigemen
28.
29.
C. Pielea gatului:
30.
- Este dublata de fascia cervicala superficiala, care acopera m. platysma
31.
 Pielea regiunilor cervicale anterioara si laterale
32.
- Este mobila, supla si expandabila
- Doar la nivelul regiunii submentoniere este mai groasa si accentuata in cazul unei
cresteri in greutate; paniculul sau adipos, de grosime variabila, este delimitat in
profunzime de lama superficiala a fasciei cervicale profunde, continand muschiul
platysma
1. Vascularizatia arteriala:
- Ramuri cutanate ale ACE si a subclavie
33.
2. Vascularizatia venoasa:
- Se varsa in VJ anterioara si VJE
34.
3. Drenajul limfatic se realizeaza:
- Ggl cervicali superficiali:
 Submentonier
 Supraclavicular
35.
4. Inervatia:
- Este asigurata de:
  Plexul cervical – nervul transvers al gatului si supraclavicular

36.

 Pielea regiunii cervicale posterioare:

37.
- Este groasa, densa si aderenta
- Paniculul sau adipos este foarte abundent
1. Vascularizatia arteriala:
- Ramuri cutanate ale:
 A. occipitale
 A. cervicala transversa
 A. cervicala profunda
 A. supra-scapulara
38.
2. Vascularizatia venoasa:
- Plexul suboccipital
- V. cervicala profunda
- Venele transverse ale gatului
- Venele suprascapulare
39.
3. Drenajul limfatic:
- Ggl occipitali
- Ggl cervicali superficiali
40.
4. Inervatia este realizata de:
 Cei opt nervi spinali cervicali
41.
5.
42.
43.
44. ANATOMIA DE SUPRAFATA
45.
- Gatul, bogat in viscere, este in egala parte o cale importanta de pasaj al vaselor si
nervilor
- Inainte de a aborda studiul structurilor interne, se impune o vizionare generala a
topografiei superficiale a principalelor structuri
- Aceasta anatomie de suprafata, care faciliteaza explorarea clinica a gatului , este
rezumata in figurile care urmeaza
 46.
47.
A. Regiunea parotido-maseterina dreapta – anatomie de suprafata (structuri principale)

1. A. temporala superficiala 9. N. accesor

2. A. maxilara 10. N. glosofaringian
3. N.mandibular 11. N. vag
4. N.maxilar, ggl pterigo-palatin 12. N. hipoglos
5. Ductul parotidian 13. M. alveolar inferior
6. Procesul stiloid 14. Nervul lingual, ggl otic
7. N. facial 15. Amigdala palatina
8. M. stilo-hioidian 16. A si v faciale

17.
18.

19.
20.
B. Regiunea submandibulara dreapta si trigonul carotidian drept – anatomie de suprafata
(structuri principale)

1. A occipitala 6. N. m tirohioidian
2. N. accesor 7. ACI
3. N. glosofaringian 8. ACE
4. N. hipoglos 9. A tiroidiana superioara
5. N. vag 10. VJI
 11. N. lingual 14. M. digastric
12. A. faciala 15. A si v linguale
13. Glanda submandibulara

16.
17.

18.
19.
C. Regiunea anterioara a gatului – anatomie de suprafata (structuri principale)

1. VJI 8. Nervii laringei recurenti

2. A. carotida comuna dreapta 9. N. laringeu superior
3. Paratiroida superioara 10. A. tiroidiana superioara
4. N. frenic drept 11. N. frenic stang
5. A. tiroidiana inferioara 12. Ductul toracic
6. Paratiroida inferioara 13. N. vag stang
7. N vag dorsal

14.
15.

16.
D. Regiunea laterala dreapta a gatului – anatomie de suprafata (structuri principale)

1. N. spinal C2 6. M. omo-hioidian
2. N. spinal C3 7. A. tiroidiana superioara
3. A. cervicala transversa 8. A. carotida comuna
4. N. frenic drept 9. VJI
5. Ggl stelat 10. A. vertebrala

11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42. MUSCULATURA CAPULUI
43.
- Muschii capului sunt in principal atasati de scheletul fetei
- Ei determina expresia fetei
- Anumiti muschi asigura pe de alta parte functiile sfincteriene, dilatatoare si masticatorii
- Cuprind:
A. Muschii epicranieni
B. Muschii auriculari
C. Muschii faciali
D. Muschii masticatori
E. Muschii suboccipitali
 44.

45. Muschii capului

1. M. occipito-frontal (pantecele 11. Galea aponevrotica

frontal) 12. M. auricular superior
2. M. orbicular al pleoapei 13. M. temporo-parietal
(portiunea orbitara) 14. M. auricular anterior
3. M. procerus 15. M. ridicator al buzei superioare
4. M. orbicular al pleoapei si a aripii nasului
(portiunea palpebrala) 16. M. nazal
5. M. zigomatic mic 17. M. ridicator al buzei superioare
6. M. zigomatic mare 18. M. ridicator al comisurii bucale
7. M. coborator al septului nazal 19. M. rizorius
8. M. orbicular al buzelor 20. M. coborator al comisurii
9. M. coborator al buzei bucale
inferioare 21. M. platysma
10. M. mentonier 22.

23.
A. Muschiul epicranian
- Acest muschi cutanat se intinde pe suprafata calvariei
 Structura:
- Este constituit din:
1. Portiunea centrala – galea aponevrotica
2. Portiunea periferica – muschii occipito-frontali si temporo-parietali
 24.

25. Galea aponevrotica:

1. M. ridicator al sprancenei 5. Pantecele occipital al m occipito-frontal

2. Pantecele frontal al m occipito-frontal 6. Calvaria
3. Galea aponevrotica 7. Spatiul epicranian
4. Piele paroasa

-
-
a. Galea aponevrotica (aponevroza epicraniana)
- Este o lama fibroasa separata de epicraniu prin spatiul epicranian, plin cu tesut celular
lax, care ii permite mobilizarea
- ea adera de pielea paroasa prin tracte fibroase
-
b. muschiul occipito-frontal
- este asezat median si formeaza doua pantece – frontal si occipital - , separate prin galea
aponevrotica
 Pantecele frontal:
- Se fixeaza pe fata profunda a dermului supraorbitar, unde fibrele sale se incruciseaza cu
cele ale muschilor ridicatori ai sprancenelor, procerus si orbicular al pleoapei
-
 Pantecele occipital
- Se insera pe linia nucala majora si pe fata externa a procesului mastoidei
-
c. Muschiul temporo-parietal:
- Este par si inconstant
- Se intinde radiant de la portiunea anterioara a pielii situate inaintea urechii, pana la galea
aponevrotica
-
-
-
-
-
 Inervatia
-
- Pantecele frontal al muschiului occipito-frontal si muschiul temporo-parietal sunt inervate
de ramuri temporale ale nervului facial
- Pantecele occipital – prin ramura auriculara posterioara a nervului facial
-
 Actiune
-
- Mobilizeaza pielea paroasa in sens antero-posterior
- Este ridicator al sprancenelor si coborator al pleopei superioare
- Increteste fruntea si deschide ochii
 - Este muschiul atentiei, surprizei si al fricii
-
B. Muschii auriculari
-
- Sunt in numar de trei:
 Anterior
 Superior
 Posterior
-
 Origine, terminatii:
-
1. Muschiul auricular anterior
- Origine – fascia temporala
- Insertie – helix
-
2. Muschiul auricular superior:
- Origine – galea aponevrotica
- Insertie – eminenta triunghiulara
-
3. Muschiul auricular posterior:
- Origine – procesul mastoidei
- Insertie – ponticulus
-
-

-
- Musculatura fetei laterale a urechii

1. M. auricular superior 6. Muschiul mic al helixului

2. M. temporo-parietal 7. M. tragusului
3. M. mare al helixului 8. M. antitragusului
4. M. auricular anterior 9. Coada helixului
5. Spina helixului
 10.

11.
12.
4.
13.
14.
15.

16.
17.
C.