Subiecte lipsa: 1, 7, 28, 29, 30, 46, 47, 48 ??

, 49, 52, 57, 67, 73,

76, 79, 85, 93, 97, 104, 116, 133, 186
2.Delimitarea topografica a neurocraniului

Fata de viscerocraniu
-este delimitat inferior de viscerocraniu, de catre linia care pornind de la
glabela, urmeaza marginea supraorbitara a frontalului, arcada
zigomatica, trece pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea
anterioara a muschiului SCM.
Fata de gat
-protuberanta occipitala externa
-linia nucala superioara
3.Delimitarea topografica a viscerocraniului
Fata de neurocraniu
-linia care merge intr-o parte si cealalta de la glabela, urmeaza marginea
supraorbitara a frontalului, arcada zigomatica,trece pe sub porul acustic
extern si ajunge la marginea anterioara a muschiului SCM
Fata de gat
-limita de separatie merge de pe linia mediana, intr-o parte si cealalta si
urmeaza marginea inferioara a corpului mandibulei, se continua prin
orizontala conventionala dusa pana la marginea anterioara a muschiului
SCM si urca de-a lungul acesteia pana la procesul mastoidian.
4.Regiunea frontala
-regiune nepereche, superficiala
-se invecineaza cu : regiunile temporale, orbitale, nazale, parietale.
Delimitare
a.superior-sutura coronara
b.inferior- o linie care uneste linia temporala a scuamei frontale cu
radacina nasului si trece prin sutura fronto-zigomatica, marginea
supraorbitara si sutura fronto-nazala.
c.lateral-liniile temporale ale scuamei frontale
Stratigrafie
a.pielea
-groasa
-cu sau fara cute transversal
-cu foliculi pilosi care formeaza arcurile sprancenare
b.planul subcutanat
-fixeaza pilea de planul musculoaponevrotic subiacent prin fribre
conjunctive
-la acest nivel se gasesc vasele si nervii regiunii grupati in trei
manunchiuri vasculo-nervoase:
1.Supratrohlear(frontal)- alcatuit din :
-vena supratrohleara- se varsa in vena angulara
-artera supratrohleara ramura din artera oftalmica
-nervul supratrohlear- ramura a nervului frontal
2.Supraorbital- alcatuit din:
-vena supraorbitala- se varsa in vena angulara
-artera supraorbitala- ramura din artera oftalmica
1

-nervul supraorbital- ramura a nervului frontal

3.Temporal- alcatuit din:
-ramura frontal a arterei temporale superficiale
-ramura temporala a nevului facial
Limfaticele dreneaza in ganglionii limfatici parotidieni superficiali,
bucali si submandibulari.
c.planul musculo-aponevrotic
Inferior- alcatuit de
-partea orbital a muschiului orbicular al ochiului
- muschiul sprancenos
-muschiul coborator al sprancenei
-muschiul pyramidal
Superior
-exista aponevroza epicraniana care continua pantecele frontal al
muschiului occipito-frontal pana in regiunea occipital
d.planul subaponevrotic
-alcatuit dintr-un strat subtire de tesut conjunctiv lax care permite
alunecarea pantecelui frontal al muschiului occipito-frontal pe planul
osos al regiunii
e.planul osos
-reprezentat de scuama osului frontal, acoperita de periost si in grosimea
careia se gasesc sinusurile frontale
-fata exocraniana: eminentele frontale, arcadele orbitale
-fata endocraniana: creasta frontal, santul sinusului sagittal
f.planul meningeal: duramater , arahnoida si piamater.
5.Regiunea temporala.Regiunea parietala
Regiunea temporala
-regiune bilaterala, simetrica
-situata pe partile laterale ale boltii craniene
Limite
-inferior-arcada zigomatica
-in rest este delimitata de linia temporala superioara orientate cu
concavitatea in jos
Stratigrafie
a.piele
-subtire, mobile
-partial glabra, partial paroasa
b.plan subcutanat
-alcatuit din tesut conjunctiv lax
-aici se gasesc:
-unii muschi pielosi: temporo-parietali, auricular anterior si
superior
-artera temporala superficiala si ramurile sale: frontal si parietala
-venele lor comitante, tributare venei retromandibulare
-ramuri ale nervului auriculotemporal
-vase limfatice care se indreapta spre nodurile parotidiene si
mastoidiene.
c.plan aponevrotic- cuprinde portiunea laterala a aponevrozei
epicraniene
2

d.plan fascial- reprezentat de fascia temporala, care in partea inferioara

se dedubleaza in doua lame intre care se interpune o masa adipoasa
e.plan muscular- cuprinde muschiul temporal inserat in fosa temporala
f.plan periostal
g.plan osos
- reprezentat de portiunea laterala a calvariei, care alcatuieste fosa
temporala
-aici intalnim: portiunea laterala a suturii coronare, sutua sfeno-frontala,
sutura scuamoasa, sutura sfeno-scuoamoasa.
-fata endocraniana prezinta: santuri vasculare, eminente mamilare,
impresiuni digitiforme
h.dura mater craniana
-ultimul plan
- in grosimea sa urca artera meningee mijlocie.
Regiunea parietala
-regiune pereche a calvariei
-regiunile parietale sunt separate intre ele pe linia mediana prin sutura
sagitala
Delimitare
-anterior- sutura coronara
-superior- sutura sagitala
-posterior- sutura lambdoida
-inferior linia temporala superioara
Stratigrafie
a.pielea- Acoperita complet de folicului pilosi
b.tesut subcutanat
c.aponevroza epicraniana
d.planul osos- reprezentat de un segment al osului parietal acoperit de
periost
e.planul meningeal.
Vase si nervi
-situate in tesutul subcutanat
-arterele sunt ramuri din artera temporala superficiala supraorbitala
-venele se varsa in venele: faciala, jugulara externa, temporala
superficiala
-vase limfatice- dreneaza in ganglionii parotidieni superficiali si profunzi
-nervii- ramuri din nervul auriculo-temporal si nervii supraorbital.
6.Regiunea auriculara.Muschii auriculari.Meatul acustic
extern.Membrana timpanica
Regiunea auriculara- pavilionul urechii
-expansiune lameloasa pereche
-cu suprafata neregulata
-asezata pe partea laterala a capului, inaintea procesului mastoidian,
inapoia articulatiei temporomandibulare si a regiunii maseterine,
dedesubtul regiunii temporale si deasupra regiunii parotidiene
-prezinta doua fete:
a.laterala
-concava
-prezinta o depresiune centrala( conca) din care porneste meatul
acustic extern
3

-in jurul concii se dispune proeminenta antehelixului, circumscrisa

de relieful helixului
-conca este delimitata anterior de tragus
-partea inferioara este moale si formeaza lobulul urechii
b.fata medial
-convexa
-formeaza impreuna cu peretele cranian santul retro-auricular
-pavilionul urechii este acoperit de tegument fin, adherent de cartilajul
subiacent; tegumentul este prevazut cu: peri rudimentary, glande
sebacee si sudoripare.
-cartilajul pavilionului lipseste la nivelul lobulului urechii si este fixat de
oasele invecinate prin trei ligament auriculare si muschii extrinseci ai
pavilionului
Muschii auriculari: anterior, posterior, superior
-sunt asociati pavilionului urechii
-muschiul anterior- situat antero- superior mobilizeaza pavilionul anterior
si superior
-muschiul superior- situat superior, ascensioneaza pavilionul
-muschiul posterior- situat posterior, mobilizeaza pavilionul posterior si
superior
Meatul acustic extern
-este un canal situat intre porul auditiv extern si membrana timpanica
- in general directia lui este oblica medial, inainte si putin in jos,
descriind in totalitate o curba foarte neregulata
Raporturi
-peretele anterior- articulatia temporomandibulara
-peretele posterior- mastoida
-peretele inferior- glanda parotida
-peretele superior- cu etajul mijlociu al bazei craniului
Structural- 2 componente
a.componenta osoasa cea mediala
-reprezentata de portiunile timpanica si solzoasa a temporalului
b.componenta fibro-cartilaginoasa- cea laterala
-alcatuita din meatul cartilaginos, care constituie peretii anterior si
inferior ai conductului si se continua printr-un istm cu cartilajul
pavilionului
-partea fibroasa completeaza peretii superior si posterior ai portiunii
laterale a meatului acustic
Meatul este captusit de piele , prevazuta in portiunea
cartilaginoasa cu pori fini, glande sebacee, glande sudoripare
modificate( glande ceruminoase)
Irigatia arteriala a urechii externe este realizata de sistemul
carotidei externe:
-prin ramurile auriculare anterioare
-prin artereoauriculara profunda
-artera auriculara posterioara
Venele sunt tributare jugularei externe si plexului pterigoidian
Limfaticele se indreapta catre nodurile: mastoidiene, parotidiene,
cervicale laterale profunde
Inervatia senzitiva- nervul auriculotemporal
Membrana timpanica
4

-forma aproape rotunda

-subtire
-rezistenta
-inclinata, formand cu orizontala un unghi de 40-50 la adult
-cea mai mare parte a membranei( cea care se insera in santul timpanic)
este intinsa- PARS TENSA
-portiunea antero-superioara- inserata pe portiunea solzoasa a
temporalului este flasca- PARS FLACCIDA
Structural- 4 straturi
1.stratul cutanat: foarte fin, lipsit de foliculi pilosi
2.stratul fibros radiat
3.stratul mucos: ce se continua cu mucoasa cavitatii timpanice
Irigatia arteriala :
-alcatuita din doua retele anastomozate intre ele:
a.reteaua superficiala: provine din artera auriculara profunda
b.reteaua profunda: formata din: ramuri ale timpanicei anterioare, artera
stilomastoidiana
Venele
a.superficiale: conduc sangele spre venele meatului extern
b.profunde:conduc sangele la venele cavitatii timpanice
limfaticele : se comporta ca si colectoare venoase
Nervii:
a. superficiali: provin din auriculo temporal , vag
b profunzi: se datoreaza plexului timpanic.
8.Regiunea occipitala
-regiune nepereche a calvariei
Delimitare
-superior-sutura lomboida
-inferior: protuberanta occipitala externa, liniile nucale superioare
-laterale- insertia muschiului SCM pe procesul mastoidian
Stratigrafie
a.tegument- cu foliculi pilosi
b.tesut subcutanat
c.planul musculoaponevrotic: aponevroza epicraniana, pantecele
occipitale ale muschiului occipito-frontali
d.plan osos
- reprezentat de portiunea scuamei occipitale situata superior de liniile
nucale superioare
-acoperita de periost
e.plan meningeal
Vase si nervi:
a.arterele-ramurile occipitale ale: arterei occipitale, arterei auriculara
posterioara
b.venele
-insotesc arterele
-iar prin vene emisare stabilesc anastomoze cu sistemul nervos
intracranian
c.limfaticele- se varsa in ganglionii limfatici occipitali
d.nervii: occipital mic si mare, spinal C3, auricular posterior.

9.Organizarea topografica a spatiului neural cranian

-este situat in partea superioara si posterioara a capului , fiind constituit
din cutia osoasa a neurocraniului , acoperita de o serie de planuri moi
Topografic ofera de studiat:
-regiunea frontala
-regiunea parietala
-regiunea occipitala
-regiunea temporala
-aparatul statoacustic, dispus aproape in intregime in grosimea bazei
craniului
-regiunea mastoidiana

10.Spatiul supratentorial
-mai este denumit si spatiul cerebral
Delimitare
-inferior, anterior- meningele cerebral
-posterior- tentorium cerebelii
-anterior, superior, si lateral- meningele cerebral
-medial: falx cerebri, orificiul delimitt de catre acesta cu baza craniului
Spatiul cerebral contine:
-emisferele cerebrale
-formatiuni interemisferice
-sisteme venoase
-cisternele lichidului cefalorahidian
-arterele cerebrale anterioara, medie si poligonul lui Willis
11.Spatiul rombencefalic
-sau spatiul subtentorial
Delimitare
-superior: de tentorium cerebelli
-inferior: de meningele cerebral de la nivelul fosei craniene osoase
La acest nivel se gaseste falx cerebeli ce este localizat in sens
sagital, de la nivelul fetei inferioare a tentorium cerebelli pana la nivelul
lui foramen magnum, de-a lungul crestei occipitalului, despartiind cele
doua emisfere cerebrale
Contine:
-trunchiul cerebral
-cerebelul
-unghiul cerebelopontin
-sistemul arterial vertebrobazilar
-sistemul venos rombencefalic
Cisternele lichidului cefalorahidian
12.Cavitatea orbitara
-are forma unei piramide patrulatere , cu baza inainte si varful inapoi si
putin medial
-baza orbitei- aditusul orbitar- este patrulatera cu unghiurile rotunjite
-varful- situat la extremitatea mediala a fisurii orbitare superioare
-peretele superior: concav, format de portiunea orbitara a frontalului si
aripa mica a sfenoidului; aici se gaseste fosa glandei lacrimale.

-peretele inferior: alcatuit din fata orbitara a maxilei, procesul orbitar al

zigomaticului si procesul orbitar al palatinului
-peretele lateral- constituit din: procesul orbitar al zigomaticului, fata
orbitara a aripii mari a sfenoidului, portiunea orbitara a frontalului.
-peretele medial: procesul frontal al maxilei, lacrimalul, lama orbitara a
labirintului etmoidal, corpul sfenoidului.
13.Cavitatea timpanica
-turtita in sens transversal
-asezata inlinat, intr-un plan oblic de sus in jos si latero-medial
-contine un lant de oscioare articulate intre ele si doi muschi anexati
acestora
-i se descriu 6 pereti:
1.peretele membranos/ lateral
-are o portiune membranoasa si una osoasa
-este membrana timpanului inconjurata de un cerc osos
-raspunde meatului acustic extern
2.peretele labirintic/peretele medial
-raspunde vestibulului urechii interne
-in mijlocul lui se gaseste proeminenta promontoriului
3.peretele carotidian/ peretele anterior
-vine in raport cu canalul carotidian
4.peretele mastoidian/peretele posterior
5.peretele tegmental/peretele superior
-alcatuit dintr-o lamela osoasa subtire
-raspunde etajului mijlociu al bazei craniului
6.peretele jugular/peretele inferior
-vine in raport cu bulbul superior al venei jugulare interne
-cavitatea este strabatuta de nervul coarda timpanului
-irigatia arteriala este asigurata de-o retea formata din: artera timpanica
anterioara, superioara , posterioara, inferioara si arterele
caroticotimpanice.
-limfaticele sunt tributare nodurilor parotidiene si retrofaringiene
-inervatia mucoasei este data de plexul timpanic si ramuri simpatice din
nervul carotic intern

14.Regiunea infratemporala
-este o regiune topografica situata la limita dintre regiunile calvariei,
regiunile fetei si regiunile gatului
-se invecineaza cu:
-regiunile exobazei
-loja maseterina
-loja parotidiana
-regiunea temporala
-regiunile perifaringiene
-regiunea submandibulara
-regiunea cavitatii bucale
-corespunde fosei infratemporale si prezinta o extensie mediala la nivelul
fosei pterigo-palatine
Delimitare
a.lateral
7

-fata mediala a ramului mandibular

-apofiza coroida a mandibulei
-fata temporala a osului zigomatic
-fata mediala a arcului zigomatic
b.medial
-fata laterala a lamei laterale a procesului pterigoidian
-fisura pterigo-maxilara
c.anterior
-fata infratemporala a corpului osos maxilar
-fata temporala a osului zigomatic
d.posterior
-se intinde pana la nivelul fosei retromandibulare
e.superior
-fata infratemporala a aripii mari sfenoidale
-segmentul precondilian al scuamei temporale
f.inferior: se deschide spre regiunea submandibulara si latero-faringiana
Continut
-partea inferioara a muchiului temporal
-muschiul pterigoidian medial, lateral
-fascia pterigoidiana
-artera maxilara
-vena maxilara
-nervul coarda timpanului
-ganglionul otic
-ligamentul sfenomandibular
-tesunt conjunctiv in care se gasesc vasele si nervii regiunii
-nervul mandibular
15.Regiunea pterigopalatina
-corespunde fosei pterigopalatine
-are aspectul unei piramide patrulatere , asezata cu baza in sus si varful
in jos
-poate fi considerata o prelungire mediala a fosei infratemporale
-reprezinta teritoriul de distributie neuro-vaculara pentru: orbita,
cavitatea nazala, sinus maxilar, cavitatea bucala , fata
Delimitare
-anterior: fata posterioara a corpului maxilarului, procesul orbital al
osului palatin
-posterior: procesul pterigoidian unde se deschide canalul vidian
-medial: fata externa a lamei verticale a osului palatin, aici se gaseste
gaura sfenopalatina
-lateral: se deschide larg in fosa infratemporala prin fisura pterigomaxilara
-baza: reprezentata de fata maxilara a aripii mari sfenoidale
-varful: se continua cu canalul palatin mare si canale palatine mici
Continut
-artera maxilara
-plexul venos pterigo-maxilar
-vena maxilara
-ganglionul pterigo-palatin
-nervul maxilar
8

16.Regiunea nazala
-denumita si nasul extern
-reprezentata de proeminenta piramidala situata in mijlocul fetei, intre
regiunile palpebrale si cele geniene si deasupra regiunii labiale
Limite
-superior: depresiunea subglabelara ce corespunde suturii frontonazale
-inferior: linia care merge prin marginea posterioara a partii mobile a
septului nasului si a orificiilor narinare
-laterale: de-o parte si de alta santurile nazo-orbitare si nazo-geniene
Stratigrafie
a.pielea
-groasa
-mobila la nivelul radacinii si dosului nasului
-devine subtire si aderenta la nivelul aripilor
-contine: fire de par foarte fine si scurte, numeroase glande sebacee si
sudoripare
b.plan subcutanat- alcatuit de tesut conjuctiv lax
c.plan muscular: muschiul procerus, nazal, ridicatorul bazei superioare si
al aripii nasului
d.planul osteo-fibro-cartilaginos:
-formeaza scheletul piramidei nazale
-oasele reprezentate de: cele 2 oase nazale, cele 2 procese frontale ale
maxilelor, spina nazala anterioara a frontalului
-cartilaje: cartilajul septului, cartilajele alare mari, mici si accesorii
e.planul mucos- reprezentat de mucoasa nazala
Irigatia arteriala- ramuri din artera faciala si dorsala a nasului
Vene- afluenti ai venei faciale
Limfatice- tributare nodurilor parotidiene superficiale si
submandibulare
Nervii : ramuri motoare din facial, ramuri senzitive din buchetul
suborbitar.
17.Regiunea orala
-situata pe linia mediana, dedesubtul regiunii nazale si desupra celei
mentoniere, incadrata de cele 2 regiuni geniene
-reprezentata de cele 2 buze, care delimiteaza orificiul bucal
Limite
a.superior:
-linia curba cu concavitatea inferioara ce trece prin marginea posterioara
a portiunii mobile a septului nazal
-marginea posterioara a narilor
-santul nazo- labial
b.lateral- liniile conventionale verticale coborate la 1 cm lateral de
comisurile bucale
c.inferior- santul mento-labial prelungit in ambele parti pana la liniile
conventionale
Stratigrafie
a.plan cutanat
-gros, aderent de fasciculele musculare subiacente
-la barbat prezinta peri, glande sebacee si sudoripare
9

b.plan muscular
-orbicularul gurii
-bucinator
-ridicatorul buzei superioare si al aripii nsului
-ridicatorul buzei superioare
-zigomaticul mare si mic
-ridicatorul unghiului gurii
-rizorius
-coboratorul unghiului gurii
-coboratorul buzei inferioare
c.plan glandular- alcatuit din numeroase glande labiale, usor
proeminente pe fata posterioara a buzelor
d.plan mucos- face parte din mucoasa cavitatii bucale.
Irigatia arteriala realizata de cele 4 artere labiale
Venele se varsa in vena faciala
Limfaticele buzei:
a.superioare se dreneaza spre nodurile submandibulare
b.inferioare se dreneaza spre nodurile submentoniere si
submandibulare
Nervii:
a.motori- provin din facial
b.senzitivi- sunt sub dependenta trigemenului
-ramurile labiale superioare ale nervului supraorbitar- buza superioara
- ramurile labiale inferioare ale nervului mentonier- buza inferioara

18.Regiunea mentoniera
-denumita si regiunea barbiei
-situata dedesubtul regiunii labiale si deasupra regiunii suprahioidiene
Limite
a.in jos: marginea inferioara a corpului mandibulei
b.in sus: santul mento-labial
c.lateral: prelungirea santului mento-labial pana la liniile verticale
coborate la 1 cm lateral de comisurile bucale
Stratigrafie
a.pielea
-la barbati contine foarte multi foliculi pilosi si fire de par
-glande sebacee si sudoripare
b.plan subcutanat
-sarac in grasime
-contine numeroase tracturi conjunctive
-fibre sudoripare ale muschiului platisma
c.plan muscular
-format din 3 muschi pielosi care se suprapun partial: coboratorul
unghiului gurii, coboratorul buzei inferioare, muschiul mentonier
19.Regiunea bucala
-regiune peribucala superficiala , pereche
Delimitare
-superior: marginea inferioara a orificiului orbital
-inferior: marginea inferioara a mandibulei
-posterior: marginea anterioara a muschiului maseter
10

-anterior: santul situat de-a lungul piramidei nazale, linia care uneste
extremitatea posterioara a narinei cu marginea inferioara a mandibulei si
trece la 1 cm lateral de comisura labiala
Stratigrafie
a.tegumentul
-fin
-relativ subtire la femeie
-mai gros la barbat
-la barbat prezinta foliculi pilosi in jumatatea inferioara a regiunii
-bogat vascularizat
b.plan muscular
1.strat muscular superficial
-discontinu
-alcatuit din muschii mimicii:
-muschiul platysma
-muschiul rizorius
-muschiul zigomatic mic si mare
-muschiul coborator al unghiului gurii
-muschiul ridicator al buzei superioare
-muschiul ridicator comun al buzei superioare si aripii
nasului
-muschiul orbicular al ochiului
2.strat muscular profund
-continu
-alcatuit din muschii: ridicator al unghiului gurii, muschiul buccinator
d.plan mucos
-reprezentat de mucoasa vestibulului bucal
-mucoasa este aderenta de muschiul buccinator
-intre buccinator si mucoasa se gasesc glande salivare mici, mucoase si
seroase
In dreptul colului molarului al doilea superior se afla papila
parotidiana, la nivelul careia se deschide ductul parotidian( Stenon)
Irigatia arteriala este asigurata de: artera unghiulara, bucala si
transversa a fetei
Venele se colecteaza in faciala si vena transversa a fetei
Limfaticele se indreapta spre nodurile parotidiene si
submandibulare
Inervatia:
a.motorie- provine din facial
b.senzitiva- nervul bucal, nervul infraorbitar
20.Regiunea orbitara
-regiune pereche
-cuprinsa in orbita osoasa
-situata de-o parte si de cealalta a portiunii superioare a cavitatii nazale
-acoperita anterior de elementele regiunii palpebrale
-ea contine si protejeaza bulbul ocular si anexele sale
Limitele
-sunt reprezentate de peretii ososi ai orbitei captusiti de periorbita
Orbita osoasa

11

-are forma unei piramide patrulatere cu baza inainte si varful inapoi si

putin medial
-continutul orbitei este impartit de teaca bulbului (capsula Tenon) in 2
spatii, unul anterior( precapsular) si unul posterior (retrocapsular)
a.spatiul precapsular al orbitei contine globul ocular acoperit in partea sa
anterioara de conjunctiva bulbara
b.spatiul retrocapsular, ocupat de corpul grasos al orbitei , este strabatut
de muschi , vase si nervi.
21.Regiunea infraorbitara
Limite
-superior: o linie dusa la nivelul marginii inferioare a aditusului orbitar
-inferior: linia dintre aripa nasului si tragus
-lateral: o linie verticala dusa la nivelul procesului zigomatic al maxilei
-medial: linia dintre nazolabial si nazoorbital
Stratigrafie
a.piele
b.tesut subcutanat- aici se gasesc elemente vasculonervoase
reprezentate de:
-ramuri nervoase din nervul infraorbital
-ramuri arteriale din artera infraorbitala si artera transversa a fetei
-venele comitante dreneaza la nivelul venei faciale
-limfaticele dreneaza la nivelul nodurilor parotidieni superficiali si
submandibulari
c.planul muscular-alcatuit din muschii:
-zigomatic mic
-ridicator al unghiului gurii
-ridicator al buzei superioare
-fibre de la nivelul oribicularului pleoapelor
-la acest nivel se pot identifica si elemente vasculonervoase superficiale
reprezentate de pachetul vasculonervos infraorbital
-tot la acest nivel se pot gasi ramuri din nervul facial, zigomatic si bucal
d.plan osteoperiostic
22.Regiunea zigomatica
Delimitare
-inferior: linia care uneste tragusul cu aripa nasului
-superolaterala: prin linia ce urmareste arcul zigomatic, pana la nivelul
aditusului orbital
-anterior: prin linia ce urmareste procesul maxilar al osului zigomatic
-posterior: prin linia verticala dusa anterior de tragus
Stratigrafie
a.piele
b.tesut subcutanat- aici se gasesc elemente vasculonervoase
superficiale:
-ramuri nervoase din: nervul zigomatic, facial
- ramuri cutanate auriculotemporal
- pachetul vasculonervos temporal superficial:
artera temporala superficiala, vena temporala superficiala, nervul
auriculotemporal
c.plan muscular
-muschiul zigomatic mic si mare
12

-fibre musculare din muschiul maseter si din orbicularul pleoapelor

d.plan osteo-periostic

23.Regiunea parotido-maseterina.Loja parotidiana

Regiunea parotido-maseterina
-o regiune peribucala profunda
-pereche
-situata in partea postero-laterala a fetei
Limite
a.superficial
-anterior-marginea anterioara a muschiului maseter
-posterior: procesul mastoidian, marginea anteerioara a SCM
-inferior: linia care uneste muschiul SCM cu marginea inferioara a
mandibulei
-superior: incizura mandibulei
b.profund
-ii corespunde peretele lateral faringian si diafragma stiliana
Stratigrafie
a.tegument-subtire
b.tesut subcutanat
-grosime variabila
-contine: lama superficiala a fasciei cervicale, ramuri din nervul auricular
mare, ramuri din nervul auriculo- temporal si fibre musculare( din
muschii risorius, zigomatic mic si mare, platysma)
c.partea superficiala a glandei parotide
-invelita de fascia parotidiana
-aici se gasesc: vasele transverse ale fetei, ramurile zigomatice si bucale
ale nervului facial, ductul parotidian Stenon
d.fascia maseterica si muschiul maseter profund , unde se gaseste
manunchiul vasculo-nervos maseterin
e.plan osos-reprezentat de ramul mandibulei
Loja parotidiana
-situata in partea postero-laterala a fetei
-este incadrata de: regiunea laterofaringiana, loja maseterina, regiunea
infratemporala, regiunea submandibulara, regiunea SCM
Delimitare
a.postero-medial
-procesul mastoidian si stiloidian
-muschiul SCM (marginea anterioara)
-pantecele posterior al muschiului digastric
-muschiul silohioidian
-ligamentul silohioidian
-ligamentul stilomandibular
-muschiul stiloglos
-muschiul stilofaringian
b.anterior
-marginea posterioara a muschiului maseter
-marginea posterioara a ramului mandibulei
-marginea posterioara a muschiului pterigoidian medial
-ligamentul sfenomandibular
c.lateral-corespunde spatiului dintre muschiul SCM si ramul mandibulei
13

d.superior: articulatia temporo-mandibulara, meatul auditiv extern

e.inferior: bandeleta interparotideo-submandibulara
Continut
-glanda parotida
-elemente vasculo-nervoase intraparotidiene
24. Cavitatea nazofaringiana
Cavitatea faringelui se imparte in 3 etaje: nazofaringe, orofaringe si
laringofaingele.
Nazofaringele: prezinta cateva detalii importante:
Anterior se face comunicarea cu fosele nazale prin choane
Peretele superior cuprnde in grosimea mucoasei bursa faringiana,
hipofiza faingiana si tonsil faringiana.
Cea din urma este bine dezvoltata pana la pubertate, dupa care
involueaza. Hipertrofia ei da nastere vegetatiilor adenoide, care pot
obstrua choanele, necesitand ablatia lor. Pe peretele lateral al
rinofaringelui se gaseste orificil faringian al tubei auditive. Tumefierea
mucoasei de la nivelul orificiului tubei sau obstruarea acestuia prin tumri
duc la tulburari auditive. Orificiul tubei este delimitat posterior de
preminenta cartilajului tubei, inapoia careia se gaseste recesul faringian.
25.Zona pneumatizata paranazofaringiana
-zona pereche
-situata in jurul foselor nazale
-zona este reprezentata de: sinusul maxilar, sinusul frontal, sinusul
etmoidal, sinusul sfenoidal.
Sinusul maxilar
Raporturi
-superior: cu orbita
cu sinusul etmoidal
-anterior: raspunde fosei canine
-posterior: raspunde foselor infratemporala si pterigopalatina
-medial: vine in raport cu meaturile mijlociu si inferior
Aici se gaseste orificiul sinusului ce se deschide in meatul mijlociu
Sinusul frontal
-situat in grosimea solzului frontalului
Raporturi
-anterior: raspunde planurilor superficiale ale regiunii frontale
-posterior: printr-o lama osoasa mai subtire ce vine in raport cu
meningele si lobul frontal
-medial: corespunde unui sept, ce separa cele doua sinusuri frontale
-inferior: baza sinusului raspunde in partea laterala orbitei
Sinusul etmoidal
-cuprins in labirintul etmoidal
-alcatuit din 6-10 cavitati neregulate ce comunica intre ele, numite
celule etmoidale
Raporturi
-medial: cu fosa nazala
-lateral: cu orbita
-superior: cu etajul anterior al bazei craniului
14

-inferior: cu sinusul maxilar

Sinusul sfenoidal
-asezat in corpul sfenoidului
Raporturi
-in sus: cu glanda hipofizara , encefalul si chiasma optica
-lateral: cu sinusul cavernos al durei mater si cu elementele anatomice
continute de acesta
-anterior: cu fosa nazala
-medial: cu sinusul de partea opusa
-in jos: cu bolta faringelui
-posterior: cu etajul pontin al trunchiului cerebral
Cavitatile sinusale sunt captusite de o mucoasa care se continua cu cea
a foselor nazale
26. Vestibulul bucal- este spatial in forma de potcoava cu concavitatea
posterioara, marginit de o parte de buze si obraji, iar pe de alta de
arcadele dentare. La locul de intalnire dintre cei doi pereti, mucoasa
labial se reflecta pentru a forma gingia, alcatuind astfel 2 santuri
gingivo-labiale sau fornixuri, unul superior, altul inferior. Aici se pot
explora portiunile alveolare ale maxilei si mandibulei, se fac anesteziile
nervilor suborbitari si mentonieri, iar prin fornixul superior se face
trepanatia sinusului maxilar. In vestibulul bucal se gaseste orificul de
deschidere al ductului parotidian, in dreptul colului molarului al 2-lea
superior. Cand arcadele dentare sunt in ocluzie, comunicarea dintre
vestibule si cavitatea bucala propriu-zisa se face prin spatiile inguste
interdentare, dar mai ales prin spatiul retromolar- acesta fiind delimitat
intre ultimul molar superior si plica pterigomandibulara a mucoasei. Pe
aici se introduce sonda de alimentare pacientilor cu trismus sau
anchiloza articulatiei temporomandibulare.
27.Cavitatea orofaringiana propriu-zisa- cavitatea faringelui
(endofaringe) se imparte in 3etaje: nazofaringe, orofaringe,
laringofaringe.
Orofaringele- ( bucofaringele, faringele)- este delimitat de nazofaringe
prin planul orizontal care trece prin marginea libera a valului palatin. In
timpul deglutitiei , palatal moale ridicandu-se spre peretele posterior ,
separa rinofaringele de orofaringe. In momentul respiratiei valul atarna
aproape vertical si cele 2etaje ale endofaringelui comunica larg. Peretele
anterior al mezofaringelui lipseste ,comunicarea facandu-se cu vestibulul
faringian prin istmul faringonazal. Dedesubtul acestuia predomina fata
posterioara a radacinii limbii, pe care se gaseste tonsila lingual. La limita
inferioara a radacinii limbii se formeaza 3 plice glosoepiglotice, intre care
se delimiteaza 2 fosete glosoepiglotice (valeculele). Intre marginile
epiglotei si peretii laterali ai bucofaringelui se intend cele 2 plice
faringoepiglotice (dreapta si stanga).
31.Spatiul carotic superior
-este delimitat astfel:
-superior:prin intermediul muschiului digastric-burta posterioara

15

-inferior: prin marginea posterioara a muschiului omohidian- burta

superioara
-posterior: de marginea anterioara a SCM
Stratigrafie
-piele
-tesut cellular subcutanat
-un strat musculofascial alcatuit din m. platysma si din fascia cervicala
superficiala cu elementele vasculonervoase corespunzatoare
reprezentate de ramuri nervoase din nervul transvers cervical, ramuri
superficiale din artera tiroidina superioara, vena jugulara externa, vena
SCM,limfaticele dreneaza la nivelul nodulilor cervicali laterali superficiali
-fascia de invelis
32. Spatiul retrovisceralSpaiul retrovisceral este situat posterior de faringe i esofag.

Este delimitat de fascia endocervical i foia prevertebral.

Acest spaiu comunic cu mediastinul posterior.

33. Proiectii si descoperiri la nivelul capului
Proiecia anumitor elemente ale encefalului pe suprafaa capului are
importan practic n neurologie i neurochirurgie, permind
localizarea unor leziuni cerebrale n raport cu reperele osoase exterioare
ale neurocraniului.
a. Marginea superioar a emisferelor cerebrale i sinusul longitudinal
superior se proiecteaz pe linia medio- sagital ce unete rdcina
nasului cu protuberanta occipital extern.
b. Sinusul transvers se proiecteaz pe linia ce unete porul acustic extern
cu protuberanta occipital extern.
c. Principalele anuri ale emisferelor cerebrale se proiecteaz utiliznd
procedeul Kronlein: se traseaz orizontala auriculosuborbitar (prin
marginea superioar a porului acustic extern i prin marginea inferioar
a orbitei); paralel cu ea se duce orizontala supraorbitar (prin marginea
superioar a orbitei); perpendicular pe acestea se traseaz dou
verticale: linia medio-zigomatic (prin mijlocul arcadei zigomatice) i
linia retromastoidian (tangent la marginea posterioar a procesului
mastoidian).
- Pentru proiecia anului central se repereaz punctul de intersecie al
orizontalei supra-orbitare cu verticala medio-zigomatic, i punctul de
intersecie al liniei medio-sagitalc cu verticala retromastoidian; cele 2/3
superioare ale dreptei care unete aceste dou puncte, reprezint
proiecia anului.
- Proiecia anului lateral se face pe bisectoarca unghiului dintre
orizontala supra-orbitar i linia de proiecie a anului central.
- Ramura anterioar a meningeei mijlocii se proiecteaz la ntretierea
liniei auriculo
d. Ventriculii laterali se proiecteaz n suborbitare cu linia mediozigomalic. patmlaterul delimitat de dou orizontale ce tree la 2 i
respectiv 5 cm deasupra i paralel eu arada zigomatic, i dou
verticale, coborte, cea anterioar la locul de unire a treimii anterioare

16

cu treimea mi jlocie a arcadei zigomatice, iar cea posterioar ia 5 cm

napoia procesului masloidian.
Explorare si cai de acces
Explorarea continutului neurocraniului se face prin metode radiologic:
radiografii simle pentru punerea in evidenta a unor leziuni osoase a
neurocranului, mai ales a fracturilor sau a modificarilor formelor si dim
seii turcesti in cadrul unor suspiciuni de tumori hipofizare; radiografii cu
ajutorul unor substante de contrast, ca: ventriculografii, encefalografii,
arteriografii; tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara.
Calea de acces chirurgical se realizeaza prin traversarea unei regiuni
parietale a calvariei si se numeste trepanatie. Accesul chirurgical in loja
ipofizara este mult mai dificil; se fce prin craniotomie transfrontala,
transtemporala sau transetmoidala.

34. Puncte craniometrice- Aceste repere se numesc i puncte

craniometrice sau puncte singulare.
Ele sunt la rndul lor de dou categorii:
mediane i impare;
laterale i pare
Varianta 1.
Puncte craniometrice mediane
Glabella - situat la unirea celor dou creste supraorbitare ntre
arcadele supraciliare.
Ophryon - punctul median situat la nivelul diametrului frontal
minim.
Bregma - punctul unde se intersecteaz suturile: sagital,
metopic i coronar
Obelion - situat la intersecia suturii sagitale cu linia care unete
gurile parietale.
Lambda - situat la intersecia suturii lambdoide cu sutura sagital.
Inion - protuberana occipital extern.
Opisthion - intersecia planului medio-sagital cu marginea
posterioar a gurii mari a osului occipital.
Basion - intersecia planului medio-sagital cu marginea anterioar
a gurii mari a osului occipital.
Puncte craniometrice laterale
Stephanion - punctul n care sutura coronar ncrucieaz linia
temporal inferioar.
Pterion - la intersecia dintre osul frontal, solzul temporalului i
aripa mare a osului sfenoid.
Asterion - la intersecia suturilor lambdoid parietomastoidian i
occipitomastoidian
Apofizele mastoide reprezint dou proeminene puternice, ale
bazei craniului, n interiorul crora se gsesc celulele mastoidiene i
antrum-ul care este n relaie direct cu urechea medie
Varianta 2
Puncte craniometrice mediane :
nasion - punctul nazal - corespunde suturii naso-frontale;
punctul spinal sau subnazal - corespunde spinei nazale anterioare;

17

punctul alveolar - corespunde celui mai decliv nivel anterior al

marginii alveolare maxilare;
punctul mentonier - cel mai proeminent nivel al mandibulei.
Puncte craniometrice laterale
gonionul - corespunztor unghiului mandibulei;
punctul malar - corespunde celei mai proeminente zone a feei
externe a osului malar;
dacryonul - situat la unghiul intern al orbitei corespunztor zonei
de unire a suturilor ventralo-lacrimo-maxilar cu orizontala nazofrontal.
Forma i dimensiunile feei sunt variabile, legate de
funcionalitatea maxilarelor i n special a mandibulei.
Arhitectura scheletului facial cuprinde zone de rezisten maxim
alctuite dintr-un pilier median -nazomaxilar i doi pilieri laterali orbitomalari, formai din poriunea ascendent a osului malar i apofiza
orbitar extern.
Pilierii laterali sunt legai de zona de rezisten orizontal format
de arcada zigomatic - care unete osul malar cu temporalul
35.Organizarea topografica a gatului.Delimitare
topografica.Linii de proiectie.
Topografic gatul se imparte in doua mari portiuni:
1.regiunea cervicala posterioara
2.regiunea cervicala anterioara-gatul propriu zis
Limita dintre aceste doua mari portiuni este reprezentata in profunzime
de planul frontal ce trece prin procesele transverse ale vertebrelor
cervicale;acest plan corespunde superficial marginilor laterale ale
muschilor trapezi
-gatul in sectiune transversal are aspectul unei loji delimitate
anterolateral de pereti musculo aponevrotici iar posterior de un perete
osteo muscular.
-topografic gatul se mai poate imparti in regiuni somatice si regiuni
viscerale
Limite
-superior:urmeaza marginea inferioara a corpului mandibulei si se
continua prin orizontala conventionala dusa pana la marginea anterioara
a SCM; urca de-a lungul acestei margini trece prin baza procesului
mastoidian si urmeaza linia nuchala superioara, terminandu-se la
protuberanta occipital externa
-inferior:
a.anterior:incizura jugulara a sternului, fata superioara a articulatiei
sternoclaviculara
b.posterior: linia conventionala care uneste cele doua articulatii
acromioclaviculare, trecand prin procesul spinos al celei de-a VII a
vertebre cervicale.
36. Fasciile gatului
Planuri conjunctive anexate atat muschilor cat si viscerelor si vaselor
gatului
1. Aponevroza cervicala: superficiala,mijlocie,profunda
2. Teaca viscerala si cea vasculara

18

1. Aponevroza cervicala superficiala

- manson fibros,cilindric,ce inconjoara gatul atat anterior cat si posteriorpleaca de la linia mediana anterioara, de la rafeul median unde
formeazalinia alba cervicala- ajunge la marginea anterioara a SCM unde
se dedubleaza si formeaza teacaacestui muschi dupa care la marginea
posterioara a SCM cele doua foite sereunesc acoperind triunghiul
supraclavicular.- ajunsa la trapez, se dedubleaza si formeaza o teaca,apoi se
fixeaza peprocesele spinoase ale vrt cervicale si primelor toracale.
* Superior
se insera pe:-linia occipitala superioara-fata externa a mastoidei-portiunea
cartilaginoasa a conductului auditiv extern-procesul zigomatic- aponevroza
maseterina-marginea inferioara a mandibulei
* Inferior
se insera pe:-fata inferioara a manubriului sternal-pe clavicula-pe
acromion- pe marginea posterioara a spinei scapulei
Suprafata externa a fasciei raspunde diferitelor organe de la gat si ceafa si depe
aceasta fata se desprind 3 prelungiri:
1. Prelungirea laterala care se insera pe procesele transverse cervicale separand
regiunea anterioara a gatului de cea posterioara.
2.Prelungirea submaxilara corespunde regiunii suprahioidiene; adera de osulhioid
unde se dedubleaza in 2 foite:>> Superficiala ce merge pe marginea
inferioara a mandibulei-aponevrozasuperficiala propriu-zisa>>Profunda ce
trece intern glandei submaxilare si acopera fata inferioara amuschilor milohioidian,hioglos,apoi se dedubleaza,intre cele doua foitedelimitandu-se o
loja in care se gaseste glanda submaxilara
3. Prelungirea parotidiana se desprinde de la nivelul marginii anterioare aSCM si se
indrepta spre marginea posterioara a mandibulei si a m. maseter;merge in
profunzime spre faringe si acopera succesiv:-pantecele posterior
al digastricului-apofiza stiloida- muschii stilieni-pterigoidianul intern- se
fixeaza pe marginea posterioara a ramurii mandibulei si fuzioneaza cufascia
cervicala superficiala delimitand loja parotidiana;-cele 2 loje,parotidiana
si submaxilara sunt separate prin septulinterglandular sau bandeleta
submaxiloparotidiana
2. Aponevroza cervicala mijlocie
-lama pretraheala ( anexata muschilor subhioidieni,formata din 2 foite)
<< Foita superficiala
se intinde de la un m. omohioidian lacelalalt,formand teci muschilor
omohioidian,SCM.
*Superior
se insera pe hioid
*Inferior
se insera pe marginea superioara a manubriului sternal siclaviculei
<< Foita profunda
-formeaza teci muschilor sternotiroidian si tirohioidian-aceasta foita trimite
prelungiri spre toate vasele mari: vena
jugularainterna,vena subclaviculara,trunchiul brahio-cefalic-datorita
acestor prelungiri venele raman deschise in inspir favorizandintoarcerea sangeluicele doua foite sunt unite pe linia mediana,formand un rafeu
median,cemerge de la hioid la stern,numit linia alba subhioidiana.- sunt fuzionate
in partea superioara iar inferior se dedubleaza la nivelulmarginii superioare a
manubriului sternal rezultand spatiul trunghiularcuprins intre cele 2 foite19

> spatiul suprasternal al lui Gruber ce contine: tesutgrasos,2-3 ganglioni

limfatici,vene jugulare anterioare.
3. Aponevroza cervicala profunda ( lamaprevertebrala)
- se etaleaza inaintea muschilor prevertebrali
* Superior
se insera pe portiunea bazilara a occipitalului
* Lateral
se insera pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale si secontinua
cu aponevroza muschiului scalen anterior
* Inferior
se subtiaza in dreptul T3 si se pierdeFata anterioara: vine in raport cu faringele
si esofagul de care este separatprin spatiul retro-faringo-esofagian.lateral raspunde PVN gatului si simpaticului cervicalFata posterioara: acopera
m. prevertebrali
4. Teaca viscerala
- intre fascia cervicala mijlocie si profunda se afla o membrana
adventicealanumita teaca viscerala situata in jurul viscerelor gatuluipe faringe acopera m constrictori si se numeste aponevroza faringiana
- de la nivelul marginii inferioare a istmului tiroidian se detaseaza oexpansiune ce
intareste vasele tiroidiene anterioare,inconjoara trunchiulvenos brahio-cefalic
stang si se prelungeste pana la pericard denumita lamatiro-pericardica.intre lama tiropericardica si pericard,foita profunda a aponevrozei mijlocii
siligamentul sterno-pericardic,delimiteaza loja timusului- de pe fata
posterioara a tecii viscerale,pleaca doua septuri ce o fixeaza
peaponevroza prevertebrala si pe tuberculii anteriori ai proceselor
transversecervicale
5. Teaca vasculara
-PVN al gatului este format din: artera carotida,vena jugulara interna si nervulvag si
este continut intr-o teaca fibroasa-> teaca vasculara- cele 3 elemente care
formeaza PVN gatului au invelisuri celulareproprii,separate prin septul lui
LANGENBEC- teaca vasculara emite prelungiri transversale cate
aponevroza cervicalamijlocie rezultand Fascia cervicala transversala Sebileau
37.Regiunea laterala a gatului- este o regiune pereche, de forma
triunghiulara,denumita regiunea (triunghiul) supraclaviculara- situata
intre regiunea sternocleidomastoidiana
Limitele:
-anterior- marginea post a sternocleidomastoidianului
- posterior- marginea laterala a trapezului
-inferior- fata superioara a corpului claviculei
-superior- marginile celor 2 muschi se intalnesc putin dedesubtul liniei
nuchale superioare, formand varful triunghiului.
In profunzime se intinde pana la regiunea prevertebrala.
Stratigrafie:
a Pielea- fina mobila pe planurile subiacente
b Planul subcutanat- contine ms. platisma, vena jugulara ce se varsa in
vena subclaviculara, ramuri nervoase supraclaviculare din plexul
cervical, nervul occpital mic.
c Planul fascial- reprez de lama superficiala a fasciei cervicale ce
formeaza tecile ms sternocleidomastodian si trapex, iar inferior se
continua cu fascia pectorala.
20

d Planul musculo-fascial al omohioidianului- pantecele inferior al

omohioidianului traverseaza portiunea inferioara a regiunii spre
marginea posterioara a sternocleidomastoidianului, pentru a patrunde in
regiunea carotidiana. Ms imparte regiunea in 2 triunghiuri secundare:
-triunghiul superior ( omotrapezian)- intre omohioidian , marg
post a sternocleidomastodian si marg laterala a trapezului;
- triunghiul inferior (omoclavicular) sau fosa supraclaviculara
mare, cuprins intre omohioidian, marg post a sternocleidomastoidian si
clavicula.Aria acestuia este ocupata de lama pretraheala a fasciei
cervicale.
e. Planul profund- reprezentat de loja supraclaviculara- are forma
unei piramide triunghiulare cu varful superior, cu baza inferioara si cu 3
pereti.
- peretele lateral- planurile superficiale regiunii
- peretele posterior- format de o serie de ms- spleniul
gatului, ridicatorul scapulei,scalenul posterior si scalenul mijlociu
- peretele medial scalenul anterior cu 2 hiaturi largi hiat anterior-spatiul sprescalenic
hiat posterior spatiul interscalenic
- varful lojii supraclaviculare- e punctul unde vine in contact
cu sternocleidomastoidianul, trapezul, ridicatorul scapulei si spleniul.
- baza lojii supraclaviculare- forma triunghiulara
Artera subclaviculara- strabate in sens medio-lateral partea inferioara
a spatiului interscalenic, descriind un arc deasupra cupolei pleurale si a
primei coaste si apoi descinde oblic pentru a se angaja sub clavicula si
patrunde in axila.
Vena subclaviculara are un traiect paralel cu artera anterior acesteia,
trece prin spatiul prescalenic si intra in regiunea SCM.
Nervul frenic- coboara din plexul cervical, vertical pe fata anterioaraa
scalenului anterior, raspunde triunghiului supraclavicularmic si patrunde
in torace, trecand intre artera si vena subclaviculara.
Plexul brahial situat posterior fata de vasele subclaviculare, cele 3
trunchiuri ale sale sunt situate pe fata anterioara a scalenului mijlociu,
trec prin spatiul lateral al bazei lojii si patrund in varful axilei impreuna
cu vasele subclaviculare. Trec prin aceasta regiune: nervul subclavicular,
pectorali laterali si medial, N. Dorsal al scapulei, toracic lung si
suprascapular, N. Toracodorsal.
La nivelul bazei lojii supraclaviculare se insinueaza dinspre cav. Toracica,
varful plamanului acoperit de cupola pleurala.
38. Regiunea suprahioidiana (triunghiul submandibular)
Este mediana si nepereche, ocupa partea anterioara si superioara a
gatului. Ea contine printre alte elemente si loja glandei submandibulare.
Limitele ei sunt: in sus marginea inferioara a corpului mandibulei
prelungita inapoi printr-o linie conventionala, care merge pana la
marginea anterioara a SCM-ului; in jos orizontala care, trecand prin
marginea superioara a hioidului, se intinde intre cei doi muschi SCM;
lateral de oparte si de cealalta marginile anterioare ale acestor
muschi; limita profunda este reprezentata de muschiul milohioidian,
continuat inapoi de fata laterala a muschiului hioglos.
21

a.
b.

c.

d.

Stratigrafie:
Pielea mai groasa, mobile, are la barbat o pilozitate foarte abundenta
care formeaza barba; ea este frecvent sediul foliculitelor sau furunculelor
Planul subcutanat alc dintr-un tesut cellular, uneori destul de abundent,
formand barbia dubla, contine muschul platisma, originea venei
jugulare anterioare, ramuri nervoase motorii destinate platismei, precum
si ramuri sensitive ale nervului transvers al gatului.
Planul fascial este rep si aici tot de o lama superficiala a fasciei
cervicale. La nivelul hioidului, ea da nastere prelungirii sale
submandibulare care tapeteaza fata superficiala a muschiului hioglos si
milohioidian, pentru a se termina pe linia milohioidiana a mandibulei;
astfel ele delimiteaza loja glandei submandibulare. Supero-lateral, lama
superficiala prezinta o ingrosare care formeaza despartitoarea
submandibuloparotidiana.
Planul profund este alcatuit din muschi, glanda submandibulara, noduri
limfatice, vase si nervi profunzi. Muschii: digastric, stilohioidian,
milohioidian si hioglos.
Muschiul digastric formeaza impreuna cu corpul mandibulei triunghiul
submandibular, in care se adaposteste glanda salivara omonima.
Cele doua pantece anterioare ale muschilor digastrici delimiteaza
impreuna cu hioidul, triunghiul submentonier.
Elementele vasculare sunt reprezentate de vasele faciale si linguale:
Artera facial cu ramurile sale cervicale
Vena facial
Artera lingual
Nodurile limfatice submandibulare sunt asezate de-a lungul corpului
mandibulei.

Nervii acestui plan sunt:

Hipoglosul
Lingual ( ramura a mandibularului)
Miloioidian ( ramura a alveolarului inferior)
39.Trigonul carotic superior
-este delimitat astfel:
-superior:prin intermediul muschiului digastric-burta posterioara
-inferior: prin marginea posterioara a muschiului omohidian- burta
superioara
-posterior: de marginea anterioara a SCM
Stratigrafie
-piele
-tesut cellular subcutanat
-un strat musculofascial alcatuit din m. platysma si din fascia cervicala
superficiala cu elementele vasculonervoase corespunzatoare
reprezentate de ramuri nervoase din nervul transvers cervical, ramuri
superficiale din artera tiroidina superioara, vena jugulara externa, vena
SCM,limfaticele dreneaza la nivelul nodulilor cervicali laterali superficiali
-fascia de invelis
40.Triunghiul carotic inferior(triunghiul omotraheal)
22

-delimitat astfel:
a.superficial:
-superior prin intermediul marginii superioare a muschiului omohioidian
-posterior prin marginea anterioara a SCM
-medial, prin linia mediana anterioara a gatului
b.profund: fatta posterioara a fasciei pretraheale
Stratigrafie
-piele
-tesut cellular subcutanat
-un strat musculofascial superficial reprezentat de muschiul platysma si
fascia superficial ace prezinta urmatoarele elemente vasculonervoase
superficiale:ramuri nervoase cutanate din nervul cervical transvers,
ramuri arteriale din arter tiroidiana inferioara si vena jugulara anterioara;
limfaticele dreneaza la nivelul nodulilor cervicali anterior ce sunt
localizati de-a lungul jugularei anterioare
-fascia de invelis
-un strat musculofascial profund alcatuit din fascia pretraheala si muschii
infrahioidieni ce sunt dispusiin doua planuri:
a. superficial- m. omohioidian si m. sternohioidian
b.profund- m.sternotirohioidian si m. tirohioidian.
41.Triunghiul submentonier
Delimitare
-inferior, prin intermediul osului hyoid si anume prin corpul acestuia
-medial , de linia mediana gatului
-lateral, de marginea medial a muschiului digastric
-in profunzime , corespunde muschiului milohioidian
Stratigrafie
-piele
-tesut celular subcutanat
-un strat musculofascial reprezentat de muschiul platysma si fascia
cervicala superficial ace prezinta elemente vasculonervoase superficiale;
-fascia de invelis
-tesut subfascial la nivelul caruia putem identifica artera submentala,
vene ce alcatuiesc vena jugulara anterioara si noduli submentonieri.
42.Regiunea infrahioidiana
-regiune mediana, nepereche
-forma triunghiulara cu baza in sus
-ocupa partea anterioara si inferioara a gatului
Limite
-in sus: orizontala ce trece prin marginea superioara a hioidului si care
uneste cei doi muschi SCM
-in jos: incizura jugulara a sternului
-lateral: marginile anterioare ale SCM
-in profunzime- se intinde pana la conductul laringo-traheal si la glanda
tiroida
Stratigrafie
a.pielea
-subtire
-foarte mobile
23

-prevazuta cu peri la barbate

b.plan subcutanat
-alcatuit dintr-o cantitate redusa de tesut adipos
-contine in profunzime cei doi muschi platisma
-contine cele doua vene jugulare anterioare,respectiv ramuri ale
nervului transvers al gatului provenit din plexul cervical.
c.planul fascial
-reprezentat de lama superficiala a fasciei cervicale, care se dedubleaza
delimitand spatial suprasternal
-aici se gasesc venele jugulare anterioare, limfonodurile suprasternale.
d.planul profund
-este alcatuit din cei 4 muschi subhioidieni si lama pretraheala a fasciei
cervicale
-pe linia mediana este un spatiu rombic in care apare conductul laringotraheal.Muschiul omohioidian o imparte in doua triunghiuri: triunghiul
muscular sau omotraheal si triunghiul omohioidian.
-arterele-sunt de minima importanta
-venele- sunt tributare jugularelor anterioare si venelor triroidiene
-limfaticele- sunt drenate de nodurile cervicale profunde anterioare
-inervatie-ramuri provenite din ansa cervicala.
43. Regiunea SCM sau regiunea carotidiana, intre regiunea anterioara
si cea laterala ale gatului cu ms.omonim.
Limite:
-anterior si posterior- marg SCM
- superior- baza procesului mastoidian
-inferior- clavicula si articulatia sternoclaviculara
- in profunzime- pana la lama prevertebrala a fasciei cervicale
Stratigrafie
a.Pielea- fina, mobila inferior, groasa si acoperita cu peri in partea
superioara
b. Planul sbcutanat- dens, contine: ms platisma, vena jugulara
externa, nodurile limfatice cervicale laterale superficiale, ramuri
nervoase superf. din plexul cervical: N auricular mare si transvers al
gatului.
c. Planul fascial- reprez de lama superficiala a fasciei cervicale.
d.Planul profund
- SMC- intins oblic de la manubriul sternal, clavicula si articulatia
sternoclaviculara pana la fata laterala a procesului mastoidian. Intre
fasciculul sternal si cel clavicular este delimitata fosasau triunghiul
supraclavicular mic.
-Stratul fascial muscular alcatuit din foita profunda a tecii ms SMC.
In partea inf a regiunii, deasupra claviculei, trece transversal vena
jugulara anterioara.
- Stratul musculo-fascial profund- partea inferioara a
sternohioidianului, din pantecele inferior si tendonul intermediar ai
omohioidianului, iar partea superioara este alcatuit de pantecele
posteriori al digastricului.
- Manunchiul vasculo-nervos format de carotida comuna,
continuata de carotida interna, vena jugulara interna , nervul vag, cele 3
elemente fiind unite intre-o teaca carotidiana.
24

Bifurcarea carotidei comune are loc in dreptul marginii superioare a

cartilajului tiroid-triunghiul carotidian cu sinusul carotidian. Carotida
externa se angajeaza pe sub pantecele posterior al digastricului si apoi
patrunde in glanda parotida. Ramurile sunt: tiroidiana superioara,
linguala si faciala, faringiana ascendenta, auriculara posterioara, vasele
subclaviculare, artera vertebrala, toracica interna. Trunchiul
costocervical se imparte in costala suprema, cervicala profunda, , vena
jugulara externa si anterioara, ductul limfatic drept, ductul toracic stang.
Nervul hipoglos trece prin partea superioara a regiunii, incrucisand
vasele mari, iar de-a lungul manunchiului vasculo-nervos se destind
nervii cardiaci, ramuri din vag si din simpaticul cervical.
44. Loja tiroidiana
Regiune mediana anterioara sip e partile laterale ale regiunii laringiene,
cuprinde glanda tiroida si glandele paratiroide.

Tiroida
-In regiunea cervicala anterioara (loja tiroidiana)
- anterior :musculatura subhioidiana
- lateral
:m. sternocleidomastoidian,
pachet vasculonervos gat (a. carotid com., v. jug. int, n.
vag)
- posterior :coloana cervicala C5- C7, musculatura paravertebrala,
trahee si esofag
Are doi lobi uniti pretraheal prin istm care se prelungeste cranial
cu lobul piramidal (Lalouette).
- Este acoperita de o capsula fibroasa subtire care adera la
parenchim, laringe si trahee (urmeaza miscarile conductului laringotraheal la deglutitie
Vascularizatie- artera tiroidiana superioara (carotida externa)
- artera tiroidiana inf. (a subclaviculara)
- artera tiroidiana medie- ima (crosa aortei, trunchi
brahiocef.,
carotida com, subclaviculara, mamara interna)
Intr-o ora trece prin tiroida un volum de sange egal cu greutatea corpului
(de 50 ori mai mult decat media de irigatie).
Venele- plex venos peritiroidian din care se formeaz:
:v tiroidian superioar (prin trunchiul tireo-lingo-facial n
jugulara intern
:v. tiroidian mijlocie (v jugular intern)
:v. tiroidian inferioar (prin trunchiul tireo-bicervico-scapular
n v. subclavicular.
Limfaticele dreneaz ctre ganglionii cervicali superficiali i profunzi,
uneori i nspre ganglionii mediastinali anteriori.
Inervaia :simpatic (ganglionii cervicali superior mijlociu i inferior)
:parasimpatic (n. vag.)
Raporturi importante ale glandei:
n. laringeu extern (ram din n. laringeu superior la polul superior al
glandei
poate avea raport intim cu a. tiroidian superioar- 20% din cazuri)
n. laringeu recurent (laringeu inferior) n raport cu a. tiroidian
inferioar
25

i glandele paratiroide, situate pe un plan posterior.

Paratiroidele
Glande endocrine foarte mici, sunt in numar de 4, doua superioare si
doua inferioare. Cele superioare se gasesc de obicei la mijlocul fetei
postero-laterale a lobilor tiroidieni, in tesutul conjuctiv lax dintre cele
doua capsule dar pot fi si ingropate in tesutul tiroidian.
Paratiroidele inferioare sunt dispuse in unghiul dintre baza baza lobului
tiroidian si esofag, in apropierea arterei tiroidiene inferioare si a nervului
laringeu recurent, atasate de capsula peritiroidiana. Arterele sunt de
obicei din tiroidiana inferioara; venele se varsa in venele tiroidiene.
Limfaticele sunt drenate de ndurile cervicale ;aterale profunde
inferioare.
Nervii provin din lantul simpatico cervical.
Paratiroidele sunt indispensabile vietii; extirparea lo provoaca aparitia
tetaniei paratireoprive, putand surveni oartea prin asfixie, datorita
spasmului muschilor respiratori.
45.Loja laringotraheala.
-contine:
-laringele
-traheea cervicala
-elemente neurovasculare reprezentate de ramuri nervoase din nervii
recurenti laringei superior si inferior si trunchiul simaptic cervical, ramuri
arteriale ce provin din artera tiroidiana inferioara, superioara , venele ce
dreneaza la nivelul pleului venos tiroidian inferior, superior sau in vena
jugulara interna, vena subclaviculara; limfaticele dreneaza in nodulii
pretraheli, prelaringeali, cervicali anteriori si paratraheali.
48. Loja inletului hemitoracic
Contine:
-apexul pulmonar
-pleura viscerala
Pag 108, pag 113
50.Spatiul neural cervical.Regiunea cefei sau regiunea nuchala.

-spatiul neural cervical cuprinde continutul canalului vertebral.Acesta

contine meningele spinale maduva spinarii si radacinile nervilor spinali.
-meningele spinale continua meningele craniene si sunt reprezentate de
aceleasi 3 membrane: dura mater, arahnoida si piamater.
Regiunea cefei
-este regiunea posterioara a gatului
-impara si mediana , corespunde coloanei cervicale
Limite
-superior: protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
-inferior:linia orizontala conventionala ce uneste cele doua acromioane,
trecand prin varful procesului spinosal vertebrei C7
-lateral in dreapta si in stanga : marginile laterale ale muschilor trapezi
Stratigrafie
a.planul cutanat
26

-are in partea superioara toate caracteristicile pielii paroase a capului

-bogata in glande sebacee si sudoripare
b.planul subcutanat
-este alcatuit din trabeculeconjunctive ce unesc intim pielea de stratul
fascial
c.planul fascial
-este reprezentat de fascia muschiului trapez.La marginea laterala a
trapezului se dedubleaza pentru a-I forma o teaca
d.planul profund-cel muscular- alcatuit din mai multe straturi
1.primul strat este alcatuit din: trapez
2.al doilea strat contine 4 muschi suprapusi:
-romboid
-dintatul mic posterior si superior
-spleniusul
-ridicatorul scapulei
3.al treilea strat-format din 3 muschi longitudinali:
-semispinalul capului
-longissimul capului
-longissimul gatului
4.stratul al patrulea cuprinde muschii:
-interspinosi
-intertransversari
-cei 4 rotatori ai capului: muschii drepti posteriori ai capului mare si mic,
muschii oblici ai capului superior si inferior
-elementele vasculonervoase ale stratului prfund sunt urmatoarele
-artera occipital
-artera cervicala prfunda
-artera transversa a gatului
-venele regiunii sunt tribunare venelor: occipital vertebrala si
subclaviculara
-nervii sunt reprezentati de ramurile posterioare ale celor opt nervi
cervicali.

51. Spatiile perifaringiene( laterofaringiene). Diafragma stiliana in

functie de situatia fata de faringe avem un spatiu retrofaringian si
spatiile laterofaringiene, simetrice
Spatiile perifaringiene:
-inferior- cornul mare al osului hioid formand apexul.
- superior- baza craniului( sfenoidul si temporalul)- include gaurile
jugulara si canalul hipoglosului respectiv gaura rupta posterioara
- medial- fascia buco-faringiana
-posterior- fascia prevertebrala, vertrebrele cervicale si ms
paravertrebrali
-laterali- lama superficiala a fasciei cervicale, ramura mandibulei, gl
parotida-portiunea profunda, ms pterigoidian medial, inferior nivelului
mandibulei, fascia pantecelui posterior al ms digastric.
Spatiile laterofaringiene simetrice faringelui, cu urmatorii pereti:
Medial- peretele lateral al faringelui si septul sagital;
Lateral- ramura mandibulei, ms SCM si lama superficiala a fasciei
cervicale
Superior- aria laterala posterioara de la nivelul zonei mijlocii a exobazei
27

Inferior- orizontala tangenta la marginea inferioara a corpului

mandibulei
Anterior- marg post a ramurii mandibulei, ms maseter si pterigoidian
medial cu fasciile lor
Posterior- lama prevertebrala a fasciei cervicale.
Diafragma stiliana imparte spatiul laterofaringian intr-un spatiu
prestilian si unul retrostilian, orientata supero-posterior spre inferoanterior, formata din:
Procesul stiloidian al temporalului
Pantecul posterior al ms digastric
53.Venele superficiale ale gatului
Vena jugulara externa:
1.Origine. Vena jugulara externa se formeaza prin unirea ramurii
(diviziunii) posterioare a venei retromandibulare cu
vena auriculara posterioara n interiorul glandei parotide sau inferior de
aceasta. Uneori vena jugulara externa se
formeaza prin jonctiunea venelor occipitala si auriculara posterioara.
2.Traiect si raporturi. Vena strabate urmatoarele regiuni:
a.regiunea parotidiana vena jugulara externa se formeaza de cele
mai multe ori n interiorul glandei parotide fiind
situata n planul mijlociu (venos), ntre planurile arterial (medial format
din artera carotida externa) si nervos ( lateral
format din ramurile nervului VII). Vena emerge din glanda formnd unul
din cei doi pediculi vasculari inferiori.
b.regiunea sternocleidomastoidiana (2/3 superioara) este
strabatuta de vena jugulara externa oblic dinspre superomedial
spre infero-lateral. Raporturi: superficiale (tegumentul, tesutul celular
subcutanat, muschiul platisma, nervul
supraclavicular medial); postero-lateral (nervul auricular mare care are
un traiect paralel cu jumatatea superioara a
venei); profund (nervul transvers al gtului care ncruciseaza aproape
perpendicular vena), fascia cervicala superficiala
(care formeaza teaca muschiului sternocleidomastoidian) si muschiul
sternocleidomastoidian.
c.trigonul omoclavicular. Vena jugulara externa face o curba n raport
cu marginea laterala a muschiului
sternocleidomastoidian, trece printr-un hiatus de la nivelul fasciilor
cervicala superficiala si pretraheala ajungnd din
nou n regiunea sternocleidomastoidiana.
d.regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara). Vena are un
traiect profund de capatul clavicular al
muschiului sternocleidomastoidian si se varsa la nivelul venei subclavii
sau n unghiul venos jugulo-subclavicular.
3.Calibru si valvule. Vena are un calibru invers proportional cu vena
jugulara interna. Ea prezinta doua valvule situate
la circa 4cm superior de clavicula ntre care se afla o portiune dilatata.
4.Proiectie dupa o linie care uneste unghiul mandibulei cu jumatatea
claviculei.
5.Afluenti: vena jugulara posterioara (care dreneaza tegumentul si
muschii regiunilor occipitala si nucala. Se varsa la
28

jumatatea venei jugulare extene), vena cervicala transversa, vena

suprascapulara, ramura anastomotica cu vena
jugulara interna (n glanda parotida), vena occipitala, ramura
anastomotica cu vena jugulara anterioara.
Vena jugulara anterioara
1.Origine. Vena se formeaza prin unirea venelor submandibulare
superficiale n regiunea submentala.
2.Traiect si raporturi. Vena strabate urmatoarele regiuni:
a.regiunea submentala n care cele doua vene coboara paralel cu linia
mediana n aria formata de pntecele
anterioare ale muschilor digastrici pe muschiul milohioidian. Apoi venele
jugulare anterioare trec superficial de hioid n
regiunea infrahioidiana.
b.regiunea infrahioidiana fiecare vena coboara anterior de fascia
cervicala superficiala, de-a lungul marginii
mediale a muschiului sternohioidian. n partea inferioara a regiunii face o
curba spre lateral si trece printr-un hiatus de
la nivelul fasciilor cervicala superficiala si pretraheala si ajunge profund
de muschiul sternocleidomastoidian.
c.regiunea sternocleidomastoidiana (1/3 inferioara). Vena jugulara
anterioara are un traiect orizontal, profund de
capetele de origine ale muschiului sternocleidomastoidian si se varsa fie
n vena subclavie, fie n vena jugulara externa.
3.Afluenti si anastomoze: arcul venos jugular (uneste cele doua
vene jugulare anterioare superior de incizura
suprasternala si primeste ca afluenti venele tiroidiene inferioare),
anastomoza cu vena jugulara externa, anastomoza
cu trunchiul venos tireo-linguo-facial, venele laringiene, vene
tiroidiene
54.Grupele ganglionare limfatice ale gatului
Cercul ganglionar pericervical:

Grupul occipital profund - situat sub unghiul postero-superior al

muschiului sternocleidomastoidian si pe tesutul peritendinos;

Grupul
mastoidian situat
la
capatul
proximal
al
sternocleidomastoidianului;

Grupul parotidian - se subdivide n trei grupe:

o
Grupul superficial;
o
Grupul sub-aponevrotic;
o
Ganglionii intraglandulari.

Grupul submaxilar profund - plasat pe marginea inferioara a

mandibulei si obrazului;

Grupul submentonier - care poate fi profund sau superficial, plasat

ntre cele doua parti ale muschiului digastric.
Grupele laterale profunde ale gtului - plasat de la mastoida pna
la baza gtului.
Grupul cervical profund juxta-visceral:

Ganglionii
Ganglionii
Ganglionii
Ganglionii
29

retrofaringieni;
prelaringieni;
pretrahleali;
lantului recurential.

Vasele limfatice ale capului si gtului - merg la ganglionii

substernomastoidieni.

a)

b)

55. Raporturile plexului brachial

Inervaia senzitiv i motorie a membrului superior este asigurat de
plexul brahial (C5 -T1). Ramurile anterioare ale nervilor rahidieni C5 T1,
n regiunea axilar, supraclavicular se unesc dup cum urmeaz, pentru
a da natere la cele trei trunchiuri primare ale plexului:
C5 - C6 - trunchi primar superior,
C7 trunchi primar mijlociu,
C8 T1- trunchi primar inferior.
-n regiunea infraclavicular, cele trei trunchiuri primare se divid n cte
dou ramuri: anterioare i posterioare. Din unirea acestor ramuri vor lua
natere apoi urmtoarele trunchiurile secundare:
- antero - extern, din ramurile anterioare ale trunchiului primar superior
i mijlociu;
- antero intern, din ramurile anterioare ale trunchiului primar inferior;
- posterior din unirea celor trei ramuri posterioare ale trunchiurilor
primare.
Tot n aceast regiune, trunchiurile secundare ale plexului vor da natere
nervilor care inerveaz membrul superior:
trunchiul secundar antero-extern: n. musculocutanat i n. median
(rdcina extern)
trunchiul secundar antero-intern: n. median (rdcina intern), nervul
ulnar, nervul brahial cutanat intern;
trunchiul secundar posterior: n. circumflex i n. radial.
-n regiunea supraclavicular iau natere ramurile colaterale ale plexului
care inerveaz tegumentele i muchii regiunii scapulare.
Clavicula imparte plexul brahial in doua parti.
Supraclaviculara, formata din trunchiuri. Aceasta portiune este
asezata la gat, in spatiul dintre muschiul scalen anterior si muschiul
scalen mijlociu. La acest nivel are raport cu artera subclavie, care este
asezata inferior fata de plex.
Infraclaviculara, alcatuita din fascicule. Aceasta parte este situata
in axila. In functie de asezarea fata de artera axilara, fasciculele se
numesc: lateral, medial si posterior. In axila, mai are raporturi cu: vena
axilara si nodurile limfatice axilare.
56. Raporturile plexului cervical
Traiect si raporturi:
a.ramura ventrala C1 trece ntre arcul posterior al atlasului si osul
occipital, infero-medial
si apoi posterior de artera vertebrala. Emerge lateral de muschiul drept
lateral al capului si apoi
coboara n spatiul retrostilian, posterior de vena jugulara interna. La
acest nivel se anastomozeaza cu ramura ascendenta a ramurii ventrale
C2, formnd ansa cervicala superioara.
b.ramura ventrala C2 trece ntre arcurile vertebrelor atlas si axis, apoi
ntre procesele lor

30

transverse, posterior de artera vertebrala. Emerge printre muschii lung

al capului (situat medial) si ridicator al scapulei (situat lateral) si se
mparte ntr-o ramura ascendenta si o ramura descendenta.
Ramura ascendenta participa la formarea ansei cervicale superioare si
ramura descendenta la
formarea ansei cervicale mijlocii (prin unirea cu ramura ascendenta a
ramurii ventrale C3).
c.ramura ventrala C3 trece ntre procesele transverse ale vertebrelor
C2 si C3, posterior
de artera vertebrala. Apoi emerge ntre muschiul lung al capului (situat
medial) si muschiul scalen mijlociu (situat lateral) si se mparte ntr-o
ramura ascendenta si una descendenta. Ramura descendenta mpreuna
cu ramura ascendenta din ramura ventrala C4 formeaza ansa cervicala
inferioara.
d.ramura ventrala C4 trece prin spatiul intertransversar dintre
vertebrele C3 si C4,
posterior de artera vertebrala. Ramura emerge apoi ntre muschii scalen
anterior si muschiul scalen mijlociu si se bifurca ntr-o ramura
ascendenta si o ramura descendenta care se anastomozeaza cu ramura
ventrala C5, contribuind astfel la formarea plexului brahial .

58.Organizarea topografica a toracelui.Delimitare

topografica.Linii de proiectie
-toracele constituie portiunea superioara a trunchiului
-in anatomia topografica in definirea toracelui se face abstractie de
radacinile membrelor superioare(umerii), astfel are forma unui trunchi
de con usor turtit anter-posterior cu baza mare in jos si cu cea mica
raspunzand partii inferioare a gatului.
Delimitare
-in partea superioara- limita porneste de la incizura jugulara a sternului,
trece de-o partea si de alta de-a lungul claviculelor pana la articultatiile
acromioclaviculare; se continua apoi prin orizontala ce trece prin
procesul spinos C7
-inferior: linia ce trece prin baza procesului xifoid , arcul costal pana la
coasta X a , varful coastelor XI si XII, marginea inferioara a acesteaia din
urma si discul intervertebral T12-L1
Linii de proiectie
a.linia mediosternala
b.liniaparasternala
c.linia mamelonara
d.linia medioclaviculara
e.linia axilara anterioara
f.linia medioaxilara
g.linia axilara posterioara
h.linia scapulara
i.linia paravertebrala
j.linia posterioara
59.Fasciile toracelui-sunt reprezentate prin fascia pectoral i
endotoracic. Fascia pectoral arc dou foie superficial i profund.
Foia superficial acoper din exterior muchiul dinat anterior. Foia
31

profund se numete fascia clavipectoral i formeaz tecile fasciale ale

muchilor pectoral mic i subclavicular. Din interior, toracele este
cptuit de fascia endotoracic, ce trece pe diafragm.
Diafragmul (fig. 43). constituie un muchi plat subire cu aspectul unei
boli, partea convex a creia este orientat n sus. Fasciculele
musculare ale diafragmului iau originea de la stern, coaste i vertebrele
lombare (pe toat circumferina aperturii inferioare a cutiei toracice).
Respectiv, n originile fasciculelor musculare n diafragm se disting
poriunile stemal, costal i lombar. Fasciculele musculare,
ndreptndu-sc spre mijlocul diafragmului, trec n extinderea tendinoas
i formeaz centrul tendinos. Poriunea lombar este cea mai masiv i
este alctuit din doi pedunculi medial i lateral. Pedunculii mediali
delimiteaz dou orificii mari, prin care trec esofagul i aorta. n centrul
tendinos se afl orificiul venei cave inferioare.
Diafragmul este muchiul respirator principal. n timpul contraciei el se
coboar i se aplatiseaz. Datorit acestui fapt, volumul cutiei toracice
se mrete i are loc inspiraia. La relaxarea diafragmului, el din nou se
ridic n form de bolt, plmnii colabeaz i are loc expiraia.
60.Regiunea costala- regiune pereche, ocupand spatiul dintre stern si
coloana vertrebrala.
Limite: -anterior- marg laterala a sternului;
-posterior marg laterala a musculaturii profunde ce ocupa
santurile vertrebrale
- in sus- prima coasta
- in jos- linia oblica si varful coastelor XI si XII
- profunda- reprezentata de pleura parietala.
Stratigrafie:
a.Pielea- subtire in portiunea antero-laterala, groasa-posterior, mobila
pe planurile subiacente;
b.Planul
subcutanatnumeroase
elemente
vasculo-nervoase
superficiale:anastomozele cave si porto-cave
c. Planul fascial si superficial- prin fuzionarea fasciilor musculare, este
subtire antero-lateral, dar devine mai gros in partea posterioara.
d. Planul muscular superficial-alc dintr-o serie de muschi:
-anterior- pectoralul mare, ms abdominal, subclavicular, pectoral
mic, dreptul abdominal
- posterior- superior- ascendent al trapezului
-inferior- ms dorsalul mare, ms romboid, cei 2 ms dintati
mici posteriori
-lateral- scalenul posterior, oblicul extern al abdomenului si insertiile
oblicului intern, ms dintat inferior
La acest nivel se gasesc elementele vasculo-nervoase: artera toracica
laterala, nervii toracic lung si toracodorsal din plexul brahial, iar pe linia
medio-axilara- ramurile cutanate laterale din vasele si nervii intercostali.
e.Planul ostero-muscular- alcatuit din coaste si ms intercostali
Coastele sunt 12 perechi de arcuri oasoase, intinse intre stern si coloana
toracica, au o portiune posterioara osoasa si una anterioara
cartilaginoasa. Ele prezinta o fata mediala ( parcursa de santul costal) ,
una laterala, o marg superioara si una inferioara, o extremitate
posterioara ce prezinta un cap , un col, si un tubercul, si una anterioara
care prezinta o scobitura in care patrunde cartilajul costal. Cartilajele
32

costale
prezinta
articulatiile
costovertrebrale,
condrosternale,
costocondrale.
Muschii intercostali externi se continua pana la stern cu membrana
intercostala externa, iar ms intercostali interni se intind de la unghiul
costal pana la marginea sternului continuandu-se cu mebrana
intercostala interna.
f.Planul muscular profund- reprezentat de ms subcostali, insertiile
costale ale ms transvers al toracelui si ale portiunii costale a diafragmei.
De la orificiul superior al toracelui pana la coasta VI coboara artera
toracica interna ce emit ramuri mediastinale, artera pericardicofrenica,
arterele perforante si ramurile intercostale anterioare si arterele
musculofrenica si epigastrica superioara.
g.Planul fascial profund- format de fascia endotoracica
h. Pleura parietala costala- formeaza ultimul plan

61.Regiunea mamara(anatomia glandei mamare)

-regiune parietala pereche
-suprapusa regiunii costale in partea sa antero-superioara
Mamela
-da forma caracteristica regiunii
-are forma unui con turtit sau a unei emisfere
-aproximativ in centrul fetei convexe prezinta papilla mamara
inconjurata deareola mamara
-intre cele doua mamele se gaseste santul intermamar.
Limite
-in sus: coasta a III a
-in jos: coasta a VI a sau a VII a
-medial: marginea sternului
-lateral: linia axilara anterioara
-in profunzime: se intinde pana la fascia pectoralului mare
Stratigrafie
a.tegumentul
-subtire, fin , neted si mobil
-prezinta 2 zone:
1.zona periferica: contine foliculi pilosi, glande sebacee si
sudoripare
2.zona centrala: constituita din areola mamara si papila mamara
Areola mamara
-circulara
-culoare roz la virgine si la nulipare , usor bruna la femeile care au
nascut
-pe suprafata ei se gasesc 10-15 mici proeminente determinate de
glandele sebacee foarte dezvoltate-sunt tuberculii Morgagni
Papila mamara
-proeminenta cilindrica sau conica
-situata in centrul areolei
-pe varful ei se deschid 15-25 ducte lactifere, prin mici orificii- porii
lactiferi
-culoare identica cu cea a areolei
-la acest nivel pielea nu contine foliculi pilosi si nici glande sudoripare,
dar poseda glande sebacee
33

-la acest nivel se mai gaseste muschiul papilei , fascicule elastic,

numeroase vase, numerosi corpusculi tactili
b.Planul celulo-adipos premamar
-mai gros la periferia mamelei, se subtiaza progresiv spre centrul ei
-aceasta grasime este compartimentata in loji prin tracturi conjunctive
lamelare
-in acest plan se gasesc vase sanguine si limfatice superficiale precum si
nervii corpului mamelei
c.corpul mamelei
-formatiune alb galbuie
-aproximativ discoidala
-se subtiaza spre periferie
-structural estealcatuita din stroma si parenchim
Parenchimul glandular
-se compune din 10-20 lobi separate prin stroma
-divizati prin septuri conjunctive fine
-fiecare lob este constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa bogat
arborizata , tributara unui duct galactifer
Stroma corpului
-de natura conjunctivo-adipoasa
-inconjoara parenchimul din toate partile
-strabatuta de numeroase vase sanguine si limfatice, de nervi precum si
de o bogata retea capilara
d.planul celulo-adipos retromamar
-subtire
-gratie lui corpul mamelei aluneca pe fascia pectoral
Vascularizatia arterial provine din
-toracica interna
-toracica laterala
-toracica suprema
-intercostalele spatiilor II-IV
Venele se varsa in toracica interna si axilara
Vasele limfatice urmeaza 2 cai
a.calea ailara- limfa este drenata spre nodurile axilare profunde central
si apicale sau chiar spre nodurile supraclaviculare
b.calea parasternala-limfa este drenata fie in nodurile supraclaviculare
fie direct in ductul thoracic sau in ductul limfatic drept
inervatia provine din ramurile supraclaviculare ale plexului cervical; din
ramurile toracice ale plexului brachial, din nervii intercostali II-IV.

62. Regiunea sternala

Mediana si nepereche, regiunea sternala este situate in partea
anterioara a toracelui si corespunde sternului. Usor proeminenta la
persoanele slabe, ea se prezinta ca un sant vertical la subiectii
musculosi, dar mai ales la femeie, din cauza dezvoltarii caracteristice a
mamelelor.
Sternul fiind situate superficial, planurile moi permit cu usurinta
explorarea lui.
Limitele sunt:
in sus incizura jugulara
lateral de o parte si de cealalta, marginile sternului impreuna cu
articulatiile sternocondrale
34

a.
b.
c.

d.
e.

f.
g.
h.

in jos baza procesului xifoid

in pronfunzime regiunea se intinde pana la pleura parietala
Stratigrafie:
Pielea destul de groasa si putin mobila, este acoperita la barbat cu par
mai mult sau mai putin abundant si contine numeroase glande
sudoripare si sebacee
Planul subcutanat putin dezvoltat, sarac in grasime, contine travee
conjunctive ce unesc pielea de straturile subiacente. Reteaua venoasa
superficialacare participa la formarea anastomozelor cavo-cave.
Planul fascial superficial este reprezentat de fasciile pectoralilor mari,
care pe linia mediana adera de periostul sternal. In partea inferioara
stratul fascial este reprezentat de insertia superioara a tecii muschiului
drept al abdomenului.
Planul muscular superficial alcatuit de insertii sternale ale muschilor:
SCM, a pectoralilor mari, dreptilor abdominali
Planul osteoarticular este alcatuit din stern si articulatiile lui cu
claviculele si cu cartilajele costale
Sternul este os plat median, dispus oblic, in jos si inainte. Se compune
din trei piese: manubriul, corpul sternului si procesul xifoid. Unghiul
sternal Louis pe fata anterioara, coasta 2 se articuleaza in dreptul lui;
inferior 3-4 linii ce rezulta din sudarea sternebrelor. Incizura juglara in
exremitatea superioara si procesul xifoid in cea inferioara. Marginile
laterale prezinta 7 incizuri costale.
Contine maduva osoasa rosie care isi pastraza functia hematopoietica
toata viata.
Articulatiile sternului:
Sincondroza manubriosternala
Sincondroza xifosternala
Articulatia sternoclaviculara - intre manubriu si primul cartlaj costal.
Articulatiile condrosternale se realizeaza intre marginile sternului si
primele 7 perechi de cartilaje costale.
Planul muscular profund este format in principal din muschiul transvers
al toracelui; insertiile diafragmei; ale sternhioidienilor, sternotiroidienilor
si a muschiului drept abdominal.
Planul fascial profund reprezentat de o lama subtire de tesut celular
Pleura parietala costal pleura se reflecta in pleura mediastinala,
formand recesurile costomediastinale anterioare
63.Regiunea intercostala
In partea anterioara , intre coastele 1-10 se defineste o portiune
intercartilaginoasacare se continua catre postero-lateral cu spatiul
intercostal propriu-zis. Coastele 11 si 12, fiind flotante, determina ca
spatiile intercostale 10 si 11 sa nu prezinte portiune intercartilaginoasa.
Primul element al spatiului intercostal, dinspre exterior spre interior, este
fascia intercostala, de care se prind muschii extrinseci ai cutiei toracice.
Urmeaza muchiul intercostal extern,situat in partea postero-laterala a
spatiului intercostal. In partea anterioara acesta se continua cu
membrana intercostala externa. Imediat, dupa mushciul intercostal
extern se gaseste muschiul intercostal intern, care se continua catre
posterior, de la nivelul unghiului coastei prin membrana intercostala
interna. Inaintand in profunzime, se constata prezenta pachetului
vasculo-nervos intercostal, format, in ordine supero-inferioara, din vena,
35

artera si nervul intercostal, insotit de trunchiuri limfatice ce se

colecteaza in limfonodurile intercostale. In ceea ce priveste arterele,
acestea se deosebesc in intercostale posterioaresi intercostale
anterioare. Intercostalele posterioare au originea diferita, primele doua
se desprind din artera intercostala suprema din trunchiul costo-cervical,
iar urmatoarele noua reprezinta ramuri parietale desprinse din portiunea
toracica a aortei. Cand ajung in partea laterala a toracelui, artera
intercostala posterioara se imparte in doua ramuri, care se vor
anastomoza cu ramurile corespunzatoare ale arterei intercostale
anterioare. Ramul superior constituie artera intercostala propriu-zisa, iar
cel inferior reprezinta ramul colateral. Arterele intercostale posterioare
ale ultimelor spatii se angajeaza printre fibrele musculare ale oblicului
intern si ale transversului abdominal, nivel la care se vor anastomoza cu
artera subcostala, ce reprezinta ultima artera intercostala posterioara,
artera epigastrica superioara si arterele lombare.Intercostalele
anterioaredin spatiile 1-6 provin din artera toracica interna, iar restul din
artera musculofrenica. In primele patru spatii, din arterele intercostale
anterioare se desprinde cate un vas care se plaseaza in lungul ambelor
margini costale ale spatiului. Urmeaza planul muscular profund al
spatiului intercostal, constituit din muschiul transvers toracic , anterior,
muschiul intercostal intim , in partea laterala, si muschiul subcostal in
partea posterioara. Fascia endotoracica, usor aderenta de periostul
coastelor, se dedubleaza la nivelul colului coastei si incadreaza lantul
simpatic laterovertebral , devenind fascia prevertebrala. Ultimul element
al regiunii este reprezentat de pleura parietala.

64.Regiunea rahidiana toracala

-se intinde in partea posterioara a trunchiului si cuprinde coloana
vertebrala impreuna cu continutul canalului vertebral, precum si
totalitatea partilor moi situate dorsal de ea
Limite
-in sus: pana la apofiza spinoasa a vertebrei C7
-lateral: de-o parte si de cealalta-marginile laterale ale muschilor proprii
ai spatelui
-in jos: pana la nivelul vertebrei L1
-in profunzime: regiunea ajunge pana la fata anterioara a coloanei
vertebrale
Fata posterioara a coloanei se prezinta ca un sant median , vertical in
care pe alocuri, proemina unele dintre procesele spinoase ale
vertebrelor.Profunzimea santului este variabila in functie de starea de
nutritive, dupa volumul masei muscularesi mai ales dupa pozitie.In
extensiune se adanceste pentru ca in flexiune sa se stearga, iar
procesele spinoase sa proemine aproape pe toata lungimea coloanei.
-aceasta regiune prezinta de studiat: coloana vertebrala osoasa cu
articulatiile ei, continutul canalului vertebral si partile moi retrorahidiene.
65. Topografia mediastinului
Este o regiune topografica mediana, usor deplasata spre stanga, dintre
cele doua regiuni pleuro-pulmonare. Organelle mediastinale sunt
inconjurate intr-o atmosfera conjunctivo-adipoasa, care le solidarizeaza.
Limite:
36

Lateral cele 2 pleure mediastinale

Anterior fata posterioara a sternului
Osterior corpurile vertebrelor toracice
In sus planul orificiului superior al toracelui
In jos fata superioara a diafragmei
Pe sectiune transversal medastinul are o forma ovoidala, cu diametru
mare antero-posterior.
Mediastinul comunica cu gatul prin orificiul superior, prin care trece
traheea, esofagul, vase si nervi. Comunicarea cu cavitatea abdominala
se realizeaza prin orificiul aortic, hiatul esofagian, triunghiul lombocostal,
triunghiul sternocostal si prin spatula dintre cele 2 fascicule sternale ale
diafragmei; prin aceste spatii, tesutul mediastinal comunica cu cel al
regiunilor invecinate. Mediastinul comunica de asemenea cu regiunile
pleuro-pulmonare de-a lungul pediculilor pulmonary, prin care tesutul
conjunctiv mediastinal se continua cu stroma plamanilor.
Mediastinul este divizat printr-un plan oblic dinainte-inapoi si de is in
jos, care uneste unghiul sternal cu marginea inferioara a vertebrei T4,
intr-un etaj superior si unul inferior.

66. Mediastinul superior. Delimitare: intre planul aperturii toracice si

planul cuprins intre unghiul sternal si vertebra T4

Posterior: primele 4 vertebre toracice

.
Anterior :manubriul sternal
1.Primul plan- timusul format din 2lobi usor inegali, drept si stg, are
raporturi posterioare cu pericardul si inima. Anterior este partial acoperit
de recusrile pleurale costomediastinale anterioare, care delimiteaza
triunghiul timic.
Ramurile arteriale timice provin din : artera tiroidiana inferioara, trunchiul
brahiocefalic, subclaviculara stg, toracica interna. Venele converg in 1-2
trunchiuri care se varsa in venele brahiocefalice sau in cava superioara.
Vasele limfatice se indreapta spre nodurile parasternale si cervicale
profunde inferioare.Inervatia vine din vag, din in ggl simpatic
cervicotoraci si din frenic.
2. Al 2-lea plan: se intalnesc :venele brahiocefalice din jugularele interne
cu subclaviculare, ea coboara vertical pana in dreptul primei articulatii
sternocondrale drepte si constitue vena cava superioara pentru a se
varsa in atriul drept.
Nervii frenici coboara de la gat- dr- lateral de cava superioara
-stg- lateral de vena brahiocefalica stg;
anterior se gasesc noduri limfatice mediastinale anterioare.
3.Planul al 3-lea:cuprinde arcul aortei, corpul vertebrei T4 se continua cu
aorta descendenta.
-Fata stg a arcului vine in raport cu nervii cardiaci, cu vagul stg,
frenicul stg.
-fata dreapta incrucisata de trahee si de nervul laringeu recurent
stg, de esofag si de ductul toracic, pornind 3ramuri: trunchiul
brahiocefalic, carotida comuna stg, subclaviculara stg
-fata inferioara- inapoi de nervul laringeu recurent stg, intre aorta si
pediculul pulmonar stg.
4. Al 4-lea plan: cu portiunea toracica a traheei in 2
bronhii ce se bifurca in 2bronhii principale cu nodurile limfatice
paratraheale si nodurile traheobronsice superioare. Ele primesc limfa de
37

la pleura mediastinala , bronhii, trahee, esofag,pericard,inima, si din

eferentele lor se constitue trunchiurile bronhomediastinale.
Inapoia traheei trece esofagul, putin deplasat spre stanga. La marginea
vertrebrei T4, ductul toracic deviaza spre stg si trece inapoia arcului
aortic, situat intre esofag-la stg si artera subclaviculara-la dr.
68. Mediastinul inferior
Etajul inferior al mediastinului are trei compartimente: mediastinul
anterior, mediastinul mijlociu si mediastinul posterior.
MEDIASTINUL ANTERIOR
1. Limite:
anterioara-corpul sternului; posterioarafata anterioara a pericardului
fibros;
superioara- plan oblic care trece prin unghiul sternal si marginea
inferioara a corpului vertebrei T4; inferioara- diafragmul;
2. Continut: muschiul transvers toracic, timusul, ligamentele sternopericardice, limfonodulii mediastinali anteriori, ramuri ale arterei toracice
interne;
MEDIASTINUL MIJLOCIU
1.Limite:
anterioara-plan tangent la fata anterioara a pericardului fibros;
posterioara- plan frontal ce trece prin baza inimii;
superioara- plan oblic care trece prin unghiul sternal si marginea
inferioara a corpului vertebrei T4;
inferioara- diafragmul;
laterale- fetele mediastinale ale plamnilor;
2.Continut: cordul, pericardul, partea inferioara a venei cave
superioare,varsarea crosei venei azigos, aorta ascendenta, trunchiul
arterei pulmonare, nervii frenici, partea profunda a plexului cardiac.
MEDIASTINUL POSTERIOR
1.Limite:
anterioara- plan frontal care trece prin baza inimii;
posterioara- corpurile vertebrale T5-T12-L2;
superioara- plan oblic care trece prin unghiul sternal si marginea
inferioara a corpului vertebrei T4;
inferioara-diafragmul;
laterale- fetele mediastinale pulmonare;
2.Continut: esofagul, nervii vagi, aorta descendenta, canalul toracic,
vena azigos, vena hemiazigos
accesorie, manunchiurile vasculo-nervoase, intercostale, lantul simpatic
toracic, nervii splanhnici;
69. Compartimentul posterior al mediastinului inferior. Raporturi
MEDIASTINUL POSTERIOR
1.Limite:
anterioara- plan frontal care trece prin baza inimii;
posterioara- corpurile vertebrale T5-T12-L2;
superioara- plan oblic care trece prin unghiul sternal si marginea
inferioara a corpului vertebrei T4;
inferioara-diafragmul;
laterale- fetele mediastinale pulmonare;
38

2.Continut: esofagul, nervii vagi, aorta descendenta, canalul toracic,

vena azigos, vena hemiazigos accesorie, manunchiurile vasculonervoase, intercostale, lantul simpatic toracic, nervii splanhnici;
70.Focarele de auscultatie ale cordului-valva bicuspida- ascultata la varful inimii, unde se palpeaza si socul
apexian
-valva tricuspida- pe linia mediosternala, in dreptul cartilajului costal V
-orificiul pulmonar- in al 2-lea spatiu intercostal, langa marginea stg a
sternului
- orificiul aortic- in al 2-lea spatiu intercostal drept, imediat langa stern.
71.Proiectia topografica a plamanilor in inspir si expir
Marginile plamanilor patrund in timpul inspiratiei adanc in
recesurile pleurale dar far sa le umple complet, astfel raman spatiile
complementare.Liniile de proiectie ale plamanilor nu se suprapun peste
tot cu cele ale recesurilor pleurale si sunt variabile in raport cu
momentul respiratiei.
Marginile anterioare ale plamanilor au o line de proiectie paralela
cu cea a recesurilor costomediastinale anterioare;in expir intre cele doua
linii de proiectie ramane o distantade 10-20 mm, care se reduce in
inspire la circa 5 mm
Marginile inferioare ale plamanilor se proiecteaza in continuarea
marginilor anterioare, la distanta de 30-90 mm de proiectiile recesurilor
costodiafragmatice.
In partea posterioara si la varf, plamanul are aceeasi proiectie cu
recesul costomediastinal posterior, respective cu cupola pleurala
Fisurile oblice ale celor doi plamani se proiecteaza plecand de la
coloana vertebrala, din dreptul coastei a III a sau a IV a; coboara oblic
inainte pe langa a VI a articulatiecondrocostala.
Proiectia fisurii orizontale porneste din fisura oblica dreapta, de la
nivelul liniei scapulare, se indreapta anterior pana la nivelul articulatiei a
III a sternocostale drepte.
72. Aria matitatii relative. Aria matitatii absolute.
Aria matitatii relative:
-punctul superior drept a cartilajului 3 costal, la 1cm de marginea
sternului
-punctul superior stg, in spatiul 2 intercostal , la egala distanta de cele
2cartilaje alaturate si la 2cm in stg sternului
-punctul inferior stg corespunde varful inimii
-punctul inferior drept-situat la nivelul articulatiei V sau VI
condrosternale.
Aria matitatii absolute: forma unui triunghi delimitat astfel:
-Baza triunghiului este inferioara si corespunde aprox cartilajului costal
stg
- latura dreapta este reprez de marg stg a sternului
- latura stg corespunde proiectiei marginii anterioare a plamanului stg, la
nivelul incizurii cardiace
- varful triunghiului este situat pe marginea inferioara a articulatiei IV
sternocondrale
39

74. Dispozitia elementelor vasculo-nervoase in hilul pulmonar stang.

Artera pulmonara stanga
La nivelul hilului stang, elemental superior este artera si sub ea bronhia,
una dintre vene este situata anterior bronhiei, iar cea de-a doua
dedesubtul ei.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei
pulmonare si din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din
ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se mparte n artera pulmonara
stnga si artera pulmonara dreapta.
Artera pulmonara stnga are un traiect orizontal si o lungime de
circa 3 centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea se mparte n 2
ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. Acestea, la rndul lor, se
divid n ramuri din ce n ce mai mici, terminndu-se n reteaua capilara
din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stnga e legata de
aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului
arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura
ntre cele 2 vase mari).
75.Dispozitia elementelor vasculo-nervoase in hilul pulmonar drept.
Artera pulmonara dreapta
In hilul plamanului drept ,elementele sunt dispuse astfel: bronhia este
situata postero-superior, artera inaintea ei, iar venele pulmonare inferior
fata de artera.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei
pulmonare si din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din
ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se mparte n artera pulmonara
stnga si artera pulmonara dreapta.
Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime
de circa 5-6 centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea da trei ramuri
principale pentru cei 3 lobi pulmonari.
77.Nervul vag-traiect toracic , raporturi
In partea dreapta nervul vag trece prin arterele si venele
subclaviculare. Se situeaza pe partea dreapta a traheei, medial de crosa
venei azygos, posterior de bronhia dreapta. La acest nivel nu emite
ramuri pentru plexul pulmonar posterior apoi se gaseste pe maginea
dreata a esofagului, iar mai jos trece posterior de esofag unde formeaza
plexul periesofagian.
In partea stanga vagul patrunde in torace trecand de-a lungul
arterei carotide comune apoi anterior de crosa aortei, posterior de
pediculul pulmonar emite ramuri pentru plexul pulmonar stang, ajunge
pe marginea stanga a esofagului apoi va trece in partea anterioara a
esofagului si se uneste cu vagul din dreapta rezultand plexul esofagian.
78.Nervul frenic-origine, traiect toracic, raporturi, teritoriu de inervatie
-ramur profund a plexului cervical
-nerv mixt (motor pentru m.diafragma i senzitiv pentru: pleur,
pericard, peritoneu)
40

-conine fibre nervoase C3 - C5

TRAIECTUL nervului frenic

la gt profund de muchiul sternocleidomastoidian
la baza gtului (anterior de domul pleural)
n torace n mediastinul superior i n mediastinul mijlociu
la nivelul m.diafragma
Raporturi:
n torace >> mediastin superior
n dreapta >> coboar lateral de venele brahiocefalic dreapt i
cav superioar
n stnga >> trece peste arcul aortei unde ncrucieaz vagul
stng
n torace >> mediastinul mijlociu
trece anterior de pediculul pulmonar
n dreapta este mai scurt, pe dreapta cavei superioare, prehilar i
merge mai profund spre orificiul venei cave inferioare de la nivelul
diafragmei
n stnga este mai lung i superficial, coboar pe partea stng a
trunchiului pulmonar i intr n diafragma la nivelul vrfului inimii.
Nervul frenic patrunde in diafragma, fiind nervul motor al acesteia.
Nervul frenic da ramuri pentru pleura, pericard si diafragma.

80. Regiunea diafragmatica. Diafragma toraco-abdominala proiectie

topografica in inspire si expir, orificii-proiectii topografice
Este regiunea parietala inferioara a toracelui, constituita de
muschiul difragm. Ea separa cavitatea toracica de cea abdominala,
astfel incat reprezinta in acelasi timp si peretele superior a celei din
urma.
Forma este cea a diafragmei, prezinta o boltire cu convexitate in
sus, regiunea este mai intinsa in sens transversal decat sagittal,
descinde mai jos in partea posterioara decat in cea anterioara. Pe fata
superioara in partea central, usor spre stanga se gaseste o suprafata
plan ape care repauzeaza inima, de-o parte si de alta se ridica cele doua
convexitati ale hemidiafragmelor.
Regiunea diafragmatica este mobile, deplasandu-se ritmic cu
miscarile respiratiei.
In pozitia intermediara,punctual culminant al diafragmei raspunde
spatiului al V-lea intercostal din dreapta si VI din stanga, in inspiratie si
expiratie fortate aceste puncte urca sau coboara cu inaltimea unui
spatiu intercostal.
Muschiul diafragma prezinta doua portiuni distincte, una central
(aponevrotica) si una periferica (musculoasa)
Centrul tendinos al diafragmei este portiunea aponevrotica.
Componenta musculara are 3 portiuni:
Portiunea lombara
Ligamentul arcuat median
Stalp drept
Stalp stang
Ligamentul arcuat medial
41

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.

Ligamentul arcuat lateral

Portiunea costala
Portiunea sternala
Diafragma prezinta o serie de orificii prin care trec formatiuni anatomice
dinspre torace spre abdomen si in sens invers iar tesutul celular
mediastinal comunica cu cel extraperitoneal.
Hiatul aortic intre T12, cei doi stalpi ai diafragmei si ligamentul arcuate
median
Hiatul esofagian anterior si superior de precedentul, in dreptul T10
Orificiul venei cave inferioare situate in centrul tendinos
Lantul simpatico trece intre fasciculul pornit de pe ligamentul arcuat
medial si stalpul homolateral
Nervii splahnici trec prin grosimea stalpilor diafragmei
Venele lombare ascendente- trec imreuna cu simpaticul sau splahnicii,
se continua cu venele azigos si hemiazigos
Triunghul lombocostal
Triunghul sternocostal
Hiatul dintre fasciculele sternale
81.Aorta toracala
- se intinde de pe fata stanga a vertebrei T4 pana la hiatul aortic al
diafagmei.
Raporturi
-anterior: cu pediculul pulmonary stang si cu pericardul
-la stanga : cu pleura mediastinala si cu plamanul stang
-la dreapta: raspunde coloanei vertebrale
In jumatatea sa superioara este situate la stanga liniei mediane,
raspunzand capetelor coastelor si lantului simpatic.
In jumatatea sa inferioara, aorta coboara pe linia mediana,
inaintea coloanei vertebrale, contractand raporturi laterale cu pleurele
mediastinale si plamanii
Inaintea sa descinde esofagul, care situate la inceput la dreapta
arterei, o incruciseaza oblic pentru ca in final sa o depaseasca usor spre
stanga
-aorta toracica emite arterele intercostale posterioare III-XI, arterele
bronhice, esofagiene si pericardice
82.Vena cava superioara
Origine: napoia primei articulatii sternocostale drepte prin unirea
aproape n unghi drept a celor doua vene brahiocefalice.
Traiect este descendent, paralel cu marginea dreapta a sternului, la
dreapta aortei ascendente ; se varsa la nivelul peretelui superior al
atriului drept; are o portiune extrapericardica si una intrapericardica ;
Raporturi: anterioare (timusul, sternul),posterior (traheea, bronhia
principala dreapta, artera pulmonara dreapta, nervul vag drept), laterale
(plamnul drept, nervul frenic), medial
sau stnga (aorta ascendenta) ;
83.Vena cava inferioara
Patrunde n torace, strabatnd un orificiu patrulater, situat n centrul
frenic al diafragmului . Prezinta doua portiuni extrapericardica, foarte
42

scurta care vine n raport cu baza plamnului drept si o portiune

intrapericardica care vine n raport anterior cu atriul drept si medial cu
sinusul oblic Haller.
84. Mica circulatie functionala
Sistemul arterial al micii circulaii este format din trunchiul arterei
pulmonare i din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleac din
ventriculul drept i dup 3-4 centimetri se mparte n artera pulmonar
stng i artera pulmonar dreapt.
1.
Artera pulmonar stng are un traiect orizontal i o lungime de
circa 3 centimetri. Dup ce ptrunde n plmn, ea se mparte n 2
ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. Acestea, la rndul lor, se
divid n ramuri din ce n ce mai mici, terminndu-se n reeaua capilar
din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonar stng e legat de
aort prin ligamentul arterial, care rezult din obstruarea canalului
arterial (canalul arterial este prezent la embrion i ft i face legtura
ntre cele 2 vase mari).
2.
Artera pulmonar dreapt are un traiect aproape orizontal i o
lungime de circa 5-6 centimetri. Dup ce ptrunde n plmn, ea d trei
ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari.
Sistemul venos al micii circulaii: mica circulaie ncepe cu artera
pulmonar care ia natere din ventriculul drept i se termin cu venele
pulmonare care se vars n atriul stng. Arteriolele care ajung la nivelul
acinilor pulmonari dau natere capilarelor din peretele alveolocapilar.
Acestea se strng apoi n venule i n vene de calibru din ce n ce mai
mare, formnd n cele din urm dou vene pulmonare pentru fiecare
plmn. Dup ce strbat pediculul pulmonar, aceste vene se vars direct
n atriul stng, ducnd snge mbogit n oxigen la inim, pentru a
continua apoi din nou marea circulaie.

86.Organizarea topografica a abdomenului.Delimitarea

topografica a abdomenului.Linii de proiectie
Din punct de vedere topografic, abdomenului I se descriu peretii
care formeaza regiunile parietale si cavitatea abdominala cu continutul
sau.
Regiunile topografice parietale ale abdomenului:
-regiunea sterno-costo-pubiana
-regiunea ombilicala
-regiunea costo iliaca
-regiunea inghinala
Limite
-superior: linia ce merge de la baza procesului xifoid pana la discul
intervertebral T12-L1, trece prin arcul costal pana la coasta a X a, varful
coastelor XI si XII si marginea inferioara a acesteia din urma.
-inferior: topographic, limita este conventionala fiind reprezentata de
planul stramtorii superioare a pelvisului osos, situate deci pe un plan
mult mai coborat decat limita inferioara superficiala a
abdomenului.Astfel din punct de vedere topografic pelvisul mare osos
face parte din abdomen.
Linii de proiectie
43

-pentru a imparti peretele abdominal s-a luat conventional 4 linii-2

orizontale si 2 verticale
-cele 2 linii orizontale sunt:
a.una craniala care uneste marginile anterioare ale coastei a zecea
b.una caudala , ce trece prin cele doua spine iliace interosuperioare
-liniile verticale sunt verticalele care coboara de la mijlocul claviculei,
pana la mijlocul arcadei femurale.Se realizeaza astfel urmatoarele
regiuni
a.in etajul superior
-hipocondrul drept
-epigastrul
-hipocondrul stang
b.in etajul mijlociu
-flancul drept
-mezogastrul
-flancul stang
c.etajul inferior
-fosa iliaca dreapta
-hipogastrul
-fosa iliaca stanga
87. Fasciile abdomenului- Din exterior, peretele abdominal este
acoperit de fascia abdomenului, care este o prelungire a fasciei externe a
toracelui. Din interior, pereii cavitii abdominale sunt tapetai de
peritoneu (tunica scroas) i de fascia situat de desubtul lui i numit
fascia transversal, deoarece ea acoper din interior muchiul transvers.
Linia alb a abdomenului (Unea alba abdominis) prezint o formaiune
tendinoas dens, de culoare deschis, care se ntinde pe linia median a
peretelui anterior al abdomenului, de la apofiza xifoid a sternului pn la
simfiza pubian. Ea se formeaz n rezultatul ncrucirii fibrelor
tendinoase ale aponevrozelor ambilor muchi oblic i transvers ai
abdomenului. Aproximativ la mijlocul liniei albe a abdomenului se afl
ombilicul (umbilicus) o gropi nconjurat de inelul ombilical, format
din fibre tendinoase, i umplut cu esut cicatricial si grasime.
Canalul inghinal (canalis inguinalis) este situat deasupra ligamentului
inghinal, posterior de aponevroza muchiului oblic abdominal, i are
forma unei fisuri, prin care la brbai trece funiculul spermatic, iar la
femei ligamentul rotund al uterului. Lungimea canalului e aproximativ
de 2 cm. El are direcie oblic de sus n jos, dinapoi nainte i din partea
lateral spre cea medial.
Fascia transversalis-este fascia de invelis profunda a ms. transvers. Ea
se intinde de jos pana la ligamentul inghinal; in sus pana la diafragma,
unde se continua cu fascia diafragmatica; anterior pana la linia mediana
si posterior pana la ms patrat al lombelor cu a cariu fascie se continua.
Ea se ingroasa pe masura ce coboara, fiind mai bine reprezentata la
nivelul canalului inghinal.
a Portiunea juxtamediana- de o parte si de a alta a liniei mediane,
participa la formarea tecii dreptului abdominal, din ea se izoleaza la
nivelul ombilicului, fascia ombilicala; pana la nivelul liniei arcuate fascia
tapeteaza fata posterioara a aponevrozei ms transvers.

44

b Portiunea inghino- femurala-prezinta fibrele de intarire care alcatuiesc

ligamentele Henle (median) si interfoveolar (lateral) la barbat-funiculul
spermatic, la femeie- ligamentul rotund al uterului

a.
b.

c.
d.
a.
1.
2.
3.
e.
f.
g.

88. Regiunea iliocostala (peretele lateral alabdomenului)

Denumita si regiunea costo-iliaca anterioara are urmatoarea stratigrafie:
Pielea mobile, subtire si fina
Planul sucutanat contine tesut adipos, ramuri ale arterelor intercostale
(r. perfornate laterale) si ramuri a femuralei. Venele formeaza reteaua
venoasa superficiala a peretelui toraco-abdominal (venele toracoepigastrice, epigastrice superficiale, venele para-ombilicale) teritoriu
de anastomoza cavo-cava si porto-cava. Limfaticele sunt cele inferioare
si superioare; nervii sunt ramuri ale ultimilor 5 nervi intercostali si ale
subcostaluui precum si ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
Planul fascial superficial constituit din fascia subtire, se continua si in
regiunile invecinate
Planul profund
Stratul musculo-aponevrotic, format din muschii lati ai abdomenului;
stratul este format din trei lame musculo-aonevrotice
Oblicul extern
Oblicul intern
Muschiul transvers abdominal
Stratul fascial profund alcatuit de catre fascia transversalis
Stratul tesutului cellular extraperitoneal
Peritoneul parietal
89.Regiunea sterno-costo-pubiana( teaca dreptilor abdominali)
-este regiunea mediana a peretelui anterior al abdomenului.
-raspunde muschilor drepti ai abdomenului si tecilor lor
Limite
-sus: procesul xifoid si arcurile costale
-jos: marginea superioara a oaselor pubiene, cuprinsa intre cei doi
tuberculi pubieni
-lateral: de-o parte si de cealalta- marginile laterale ale muschilor drepti.
-in profunzime: se intinde pana la peritoneul parietal inclusive
Forma regiunii este accea a unui dreptunghi cu axul mare vertical
Stratigrafie
a.pielea
-subtire
-fina
-foarte mobile
-prevazunta in partea inferioara cu par, la ambele sexe
b.planul subcutanat
--in partea inferioara, fibrele conjunctive condensate ale planului,
formeaza ligamentul fundiform al penisului
-venele de la acest nivel formeaza o bogata retea venoasa toracoabdominala, care reprezinta un important teritoriu de anastomoza cavocav si portocav
-limfaticele superficiale supraombilicale sunt tributare nodurilor axilare
pectoral, iar cele subombilicale limfonodurilor inghinale superficiale
supero-laterale
45

-nervii: sunt ramurile cutanate anterioare provenite din ultimii 4-5

intercostali, din nervul subcostal, precum si din iliohipogastric si
ilioinghinal
c.planul aponevrotic superficial
-reprezentat de lamele anterioare ale tecilor muschilor drepti ai
abdomenului
-pe linia mediana intre cele doua teci, planul aponevrotic constituie linia
alba.In cele doua treimi superioare aceasta este mai larga.
d.Planul muscular
-este alcatuit din muschii drepti ai abdomenului ce primesc ramuri din
ultimii 5-6 nervi interostali precum si din nervii iliohipogastric si
ilioinghinal
-in grosimea muschiului drept abdominal are loc anastomoza dintre
arterele epigastrica superioara si inferioara
e.Planul aponevrotic profund
-este format de lamele posterioare ale tecilor muschilor drepti.
-limita dintre portiunea aponevrotica si cea fasciala a peretilor posteriori
ai tecilor, este indicate prin linia arcuata.
-cele doua lame , anterioara si posterioara, ale tecilor muschilor drepti
abdominali, se unesc pe linia alba contribuid la formarea liniei albe.
f.fascia transversalis
-acopera fetele posterioare ale tecilor, continuandu-se si in regiunile
invecinate
g.planul preperitoneal
-are doua component
1.tesutul celular preperitoneal
-face parte din fascia extraperitoneala
-este o lama subtire de tesut celular care se continua in intreg spatial
extraperitoneal al cavitatii abdomen-pelvine
2.fascia ombilico-prevezicala
-este o condensare a tesutului celulo-fibros, in jurul arterelor ombilicale,
de-a lungul carora urca pana la ombilic
-contine pe linia medial uracul, care formeaza ligamentul ombilical
median.
h.planul peritoneal
-reprezentat de peritoneul anterior
-este ridicat de cele trei ligament ombilicale formand plicele ombilicale
-vasele epigastrice inferioare ridica la acest nivel peritoneul formand
plicele ombilicale laterale

90.Regiunea rahidiana abdominala

-se intinde in partea posterioara a trunchiului si cuprinde coloana
vertebrala impreuna cu continutul canalului vertebral, precum si
totalitatea partilor moi situate dorsal de ea
Limite
-superior: procesul spinos as vertebrei T12
-inferior: pana la vertebra S1
-lateral: de-o parte si de cealalta-marginile laterale ale muschilor proprii
ai spatelui
-in profunzime: regiunea ajunge pana la fata anterioara a coloanei
vertebrale
46

Fata posterioara a coloanei se prezinta ca un sant median , vertical in

care pe alocuri, proemina unele dintre procesele spinoase ale
vertebrelor.Profunzimea santului este variabila in functie de starea de
nutritive, dupa volumul masei muscularesi mai ales dupa pozitie.In
extensiune se adanceste pentru ca in flexiune sa se stearga, iar
procesele spinoase sa proemine aproape pe toata lungimea coloanei.
-aceasta regiune prezinta de studiat: coloana vertebrala osoasa cu
articulatiile ei, continutul canalului vertebral si partile moi retrorahidiene.

91. Canalul inghinalPeretele anterior al canalului inghinal > aponevroza m.oblic extern
abdominal
Peretele posterior al canalului inghinal
este cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea ce determin
producerea la nivelul lui a herniilor inghinale
este format de ctre fascia transversalis
Fascia transversalis este ntrit de structuri fibroconjunctive
medial se suprapun din suprafa n profunzime 3
ligamente:
1.lig.reflex
-provine din aponevroza m.oblic extern contralateral
(Colles)
2.tendonul
-fibre conjunctive din aponevrozele mm.oblic intern i
conjunct
transvers abdominal
- fibre ce se ntind de la teaca m.drept abdominal (linia
arcuat) la lig.pectineal
3.lig. lui
-marginea sa lateral corespunde limitei interne a
Henle
fosetei inghinale mediale
lateral >> lig.interfoveolar Hesselbach > este o ngroare a
fasciei transversalis, profund de el au traiect a.epigastric inferioar
(ram al a.iliace externe) i v.epigastric inferioar
Peretele superior al canalului inghinal-marginile inferioare ale
mm.oblic intern i transvers
Peretele inferior al canalului inghinal - lig.inghinal
Orificiul inghinal superficial-delimitat de fibre ale aponevrozei
oblicului extern: stalpul medial si lateral uniti prin fibrele intercrurale
Orificiul inghinal profund-forma unei fante verticale, situat
preperitoneal, la nivelul fasciei transversalis care se continu la acest
nivel cu fascia spermatic intern; este situat la aproximativ 3
cm.superior de mijlocul lig.inghinal.
92. Punctele slabe ale peretelui abdominal posterior. Spatial Greenfild.
Spatiul Jean-Louis-Petit
In stratul musculo aponevrotic mijlociu a regiunii postero-laterala a
peretelui abdominal se formeaza tetragonal lombar (spatial Grynfelt),
delimitat: medial de muschiul extensor (erector) al coloanei; inferolateral, de marginea posterioara a oblicului intern; supero-medial de
dintatul posterior si inferior ; supero-lateral, de coasta a XII-a. Prin spatial
Grynfelt se pot produce herniile lombare.
47

Intre marginea laterala a dorsalului mare (situat medial), marginea

posterioara a oblicului extern (situate la limita laterala a regiunii) si
creasta iliaca (inferior) se delimiteaza triunghiul lombar (Petit). Este o
zona slaba a regiunii postero-laterala a peretelui abdominal prin care se
produc herniile lombare sau prin care pot sa bombeze colectiile
purulente perinefritice.
94. Spatiul properitoneal
- spatiul preperitoneal:este delimitat de peritoneul parietal anterior si de
peretele anterior al abdomenului. Comunica inferior cu spatiul
retropubian (prevezical) RETZIUS.
Continut: peritoneul parietal anterior este ridicat de o serie de formatiuni
formnd plicile ombilicale:
- mediana : ridicat de uraca (cordon alantoidian fibrozat), de la fundul
vezicii urinare - ombilic
- mediale: peritoneul parietal anterior de aa. ombilicale. De la fetele
laterale ale vezicii la ombilic
- laterale: peritoneul parietal anterior de vasele epigastrice inferioare
- ntre plici se delimiteaza depresiuni peritoneale = fosete:
a. supravezicala:ntre mediana si mediala
b. inghinala mediala: intre mediala si laterala
c. inghinala laterala: ntre cele 2 laterale

95. Epigastrul- delimitare topografica si stratigrafieLocalizare- superior- apendice xifoid si rebordul costal
inferior- regiunea ombilicala
lateral- regiunile hipocondrice
Proiectii:
-ficatul ( o parte din lobul dr si lobl stg
-stomacul (curbura mica, antrul si o parte din corp)
- pancreasul
-duodenul (bulb)
- flexura duodeno-jejunala
Cadranele abdomenului:
-subdiviz se face prin lin conventionale :2 vert:una in dreapta ,una in
st,ridicate prin mijl plicilor inghinale + 2 oriz:una sup care trece prin
extremit ant a coastei X si una inf care trece prin pct cel mai inalt al
crestelor iliace;seobtin astfel 3 etaje,fiecare cu cate 3 cadrane:
1)Etajul sup:
a)Epigastrul:cadranul mijl in care se protecteaza lobul stang al
ficatului,o parte din stomac ,duoden si pancreas
b)Hipocondrul drept:rasp lobului dr al ficatului si cailor biliare
c)Hipocondrul st:coresp unei port a stomacului si splinei
2)Etajul mijlociu:
a)Zona ombilicala:cadranul mijl in care se proiecteaza ansele instest
subtire si colonul transvers
b)Flancul drept:coresp colon ascendent
c)Flancul st:colon descendent
3)Etajul inferior:
48

a)Hipogastrul:cadranul mijl in care se proiect ansele ileale,colon

sigmoid si vezica urinara in stare de plenitudine
b)Fosa iliaca dreapta:cec si apendice vermicular
c)Fosa iliaca stanga:prima port a colonului sigmoid

96. Hipocondrul drept delimitare topografica si stratigrafie

Localizare
Superior regiunea mamara si axilara
Medial epigastru si regiunea sternala
Inferior flancul drept
Proiectii:
Ficatul (lobul drept)
Vezica biliara
Duodenul (segmental prerenal)
Flexura colica dreapta
Rinichiul drept
98. Flancul drept delimitare topografica si stratigrafie
Localizare
- superior regiunea hipocondrica dreapta;
- inferior fosa iliaca dreapta;
- medial regiunea ombilicala.
Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se
continua si in regiunile invecinate.Include ramuri din arterele intercostale
si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu
ochiuri neregulate ce se intinde in regiunile invecinate.In cadrul acestei
retele se pot distinge trunvchiuri venoase mai constante ,ni special
venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale regiunilor..Ele
sunt afluenti ai venelor axilare si prezinta anastomoze cu epigastricele
superficiale tributare venelor femurale..
Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile
limfatice inghinale superficiale supero-laterale, iar cele superioare spre
limfonodurile axilare pectorale.
Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si
ale subcostalului, precum si ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera
muschiul oblic extern care se continua si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai
abdomenului.In partea anterioara ,muschii se continua fiecare cu cate o
aponevroza.Stratul este format din 3 lame musculo-aponevrotice,care se
suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8
coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers
abdominal.
Irigatia:
49

Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare

strabat de asemenea lamele muscularepe care le iriga.Acestora li se mai
adauga si ramuri ale a. Circumflexa iliaca profunda si epigastrica
inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de
limfonodurile iliace externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se
continua si in regiunile invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund.
99.FLANCUL STNG - DELIMITARE TOPOGRAFIC I
STRATIGRAFIE
Localizare
- superior regiunea hipocondrica stanga;
- inferior fosa iliaca stanga;
- medial regiunea ombilicala.
Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se
continua si in regiunile invecinate.Include ramuri din arterele intercostale
si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu
ochiuri neregulate ce se intinde in regiunile invecinate.In cadrul acestei
retele se pot distinge trunvchiuri venoase mai constante ,ni special
venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale regiunilor..Ele
sunt afluenti ai venelor axilare si prezinta anastomoze cu epigastricele
superficiale tributare venelor femurale..
Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile
limfatice inghinale superficiale supero-laterale, iar cele superioare spre
limfonodurile axilare pectorale.
Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si
ale subcostalului, precum si ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera
muschiul oblic extern care se continua si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai
abdomenului.In partea anterioara ,muschii se continua fiecare cu cate o
aponevroza.Stratul este format din 3 lame musculo-aponevrotice,care se
suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8
coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers
abdominal.
Irigatia:
Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare
strabat de asemenea lamele muscularepe care le iriga.Acestora li se mai
adauga si ramuri ale a. Circumflexa iliaca profunda si epigastrica
inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
50

Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de

limfonodurile iliace externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se
continua si in regiunile invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund.
100. Hipogastrul - delimitare topografica si stratigrafie
Stratigrafia:
-pielea-subtire,fina,supla foarte mobila,este prevazuta in partea
inferioara cu par,la ambele
-planul subcutanat-in cantitate mai mult sau mai putin bogata,in
functie de starea de nutritie si de sex ,se continua cu cel al regiunilor
invecinate.Fibrele conjunctive condensate al e planului formeaza
ligamentul fundiform al penisului.Dintre vasele continute in planul
superficial , venele sunt mai importante.
Limfaticele-superficiale sunt tributare limfonodurilor inghinale
superficiale supero-laterale.
Nervii-sunt ramurile cutanate provenite din ultimii 4-5 intercostali,din
nervul subcostal,precum si din iliohipogastric si ilioinghinal.
-planul aponevrotic superficial-este reprezentat de lamele anterioare
ale tecilor muschilor drepti ai abdomenului
-planul muscular-este alcatuit de muschii drepti ai abdomenului
,inserati pe elementele osteo-cartilaginoase ce alcatuiesc limitele
superioara si inferioara ale regiunii.Ei primesc ramuri din ultimii 5-6 nervi
intercostali,precum si din iliohipogastric si ilioinghinal.
-planul aponevrotic profund-lipseste
-fascia transversalis-acopera fetele posterioare ale
tecilor,continuandu-se si in regiunile invecinate.
-planul preperitoneal-are 2 componente:
a)tesut celular prepeitoneal-face parte din fascia extraperitoneala.Este o
lama subtire de tesut celular ,care se continua in intregul spatiu
extraperitoneal al cavitatii abdomino-pelvine si mai ales in spatiul
prevezical.
b)fascia ombilicoprevezicalaeste o condensare a tesutului celulo-fibros
al spatiului pelvisubperitoneal in jurul arterelor ombilicale.
--planul peritoneal-reprezentat de peritoneul parietal anterior
101.MEZOGASTRUL - DELIMITARE TOPOGRAFIC I
STRATIGRAFIE
-superior si inferior-doua linii conventionale aduse la cate 2 cm
deasupra si dedesuptul ombilicului,
Lateral-de-o parte si de cealalta marginile mediale ale celor 2 muschi
drepti ai abdomenului.
Regiunea prezinta in centrul sau ombilicul.
Stratigrafia:
-pielea-fina si subtire ,destul de mobila la nivelul cadrului circular ,este
aderenta la nivelul santului si cicatricei ombilicale.
-planul subcutanat-determina formarea cadrului proeminent ,dar
dispare la nivelul aderentei pielii de straturile subiacente.Contine
51

elemente venoase ale retelei subcutanate abdominale.In regiunea

ombilicala se realizeaza comunicari ale acestor vene cu porta prin venele
para-ombilicale.
-planul aponevrotic-este reprezentat de linia alba ,care prezinta un
orificiu inelul ombilical-situat aproximativ la mijlocul distantei xifopubiene.Pe periferia inelului ombilical se fixeaza cordoanele fibroase
rezultate prin obliterarea elementelor care treceau,la fat, prin orificiul
ombilical: pe margnea superioara se prinde ligamentul rotund al
ficatului,iar pe cea inferioara-median uracul,iar de-o parte si ce
cealalta ,cordoanele fibroase ale arterelor ombilicale.
-planul preperitoneal-alcatuit din tesut celular preperitoneal ,se
reduce foarte mult la nivelul inelului ombilical.Prin acest plan se apropie
de inel cordoanele fibroase mentionate.In grosimea lui se afla fascia
ombilicala.Impreuna cu fata profunda a liniei albe ,ea determina
formarea unui tunel numit canal ombilical;
-peritoneul parietal-formeaza ultimul plan ;el prezinta de multe ori o
depresiune in dreptul inelului ombilical.
102.Regiunea ombilicala. Inelul ombilical- regiune mediana, nepereche,
contine ombilicul.
Limite:
-superior si inferior- 2 linii conventionale duse la cate 2cm deasupra si
dedesubtul ombilicului
-lateral-marginile mediale ale celor 2 ms drepti abdominali
Stratigrafie:
a.Pielea- fina si subtire, mobila
b.Planul subcutanat- contine elemente venoase ale retelei
subcutanate abdominale , se realizeaza comunicari cu vena porta prin
venele para-ombilicale. ( apare cap de meduza in hipertensiunea
portala)
c.Planul aponevrotic- reprezentat de linia alba cu un orificiu- inelul
ombilical- situat la mijlocul distantei xifo-pubiene. Pe periferia inelului
se fixeaza cordoane fibroase, pe marginea superioara se prinde
ligamentul rotund al ficatului, iar pe marginea inferioara- median uracul,
si de o parte si de alta- cordoane fibroase ale arterelor ombilicale
d. Planul preperitoneal- altc din tesut celular preperitoneal cu fascia
ombilicala dependenta de fascia transversalis iar impreuna cu fata
profunda a liniei albe formeaza un tunel numit canal ombilical.
e. Peritoneul parietal- formeaza ultimul plan, prezinta de multe ori o
depresiune in dreptul inelului ombilical.
103.FOSA ILIAC DREAPT - DELIMITARE TOPOGRAFIC I
STRATIGRAFIE
+105.FOSA ILIAC STNG - DELIMITARE TOPOGRAFIC I
STRATIGRAFIE
-este o regiune pereche antero-inferioara a peretelui abdominaleste
situata sub regiunea costo-iliaca anterioara si deasupra regiunii
anterioare a coapsei.
Limitele sunt:
-superior-orizontala ce uneste spinele iliace anterosuperioare
-infero-lateral-plica inghinala
52

0medial-marginea laterala a mudchiului drept al abdomenului.Regiunea

are drept forma triunghiulara.
Stratigrafie:
-pielea-este prevazuta ,in portiunea infero-mediala cu peri,la mabele
sexe.Este elastica si mobila ,cu exceptia plicei inghinale, unde ea adera
de ligamentul inghinal.
b)planul subcutanat-alcatuit din tesut celulo-adipos bine reprezentat,
contine : vasele epigastrice superficiale;ramuri din rusinoasele
externe;limfaticele superficiale tributare nodurilor inghinale
supero-laterale; ramuri nervoase din iliohipogastric si
ilioinghinal.
c)fascia superficiala-este continuarea celei din regiunile parietale
invecinate.Este de fapt fascia de invelis a muschiului oblic extern.
d)planul profund-are aceeiasi structura ca si in regiunea costo-iliaca
anterioara:
-stratul musculo-aponevrotic-consta din 3 lame
-fascia transversalis-are in cadrul acestei regiuni, o dispozitie
aparte:ea prezinta fibrele de intarire care alcatuiesc ligamentul lui Henle
in partea mediala si inferofovelar in partea laterala.Printre aceste straturi
ale planului profund trece:
La barbat-funiculul spermatic
La femeie-ligamentul rotund al uterului;se formeaza astfel canalul
inghinal

106.Regiunea lombara- delimitare topografica si stratigrafie,

continut
Limite
- superioar: coasta a XII-a;
- inferioar: crestele iliace i osul sacral;
- lateral: linia convenional de la coasta XI-a pn la creasta iliac.
Stratigrafie
Pielea este puin mobil, apar furuncule.
Stratul subcutanat adipos slab dezvoltat (excepie: regiunea inferolateral).
Fascia superficial dezvoltat, emite o prelungire care separ esutul
subcutanat adipos lumbogluteal.
Fascia toracolombar format din 2 foie: superficial i profund.
Cea superficial formeaz muchiul dorsal mare, care mpreun cu
muchiul oblic extern alctuiesc primul strat muscular. n poriunea
inferioar a regiunii, ambii formeaz un spaiu - triunghiul Petit (baz:
creasta iliac, fundul: m. oblic intern).
Al doilea strat muscular
- n poriunea medial: m. erector al c.v., situat ntre foiele fasciei
toracolombare. Marginea superioar a foiei profunde se numete
ligamentul lumbocostal (este cale de acces ctre rinichi);
- n poriunea lateral: muchiul oblic intern i muchiul dinat
posterior inferior. Ambii muchi formeaz spaiul dreptunghiul
lombar (rombul Lesghaft-Grynfelt).
Al treilea strat muscular muchiul ptrat lombar. Mai profund de
acesta se afl muchii psoas mare i mic. Cel psoas mare, se unete cu
muchiul iliac i formeaz muchiul psoasiliac.
53

Teaca acestor muchi este format de fascia endoabdominal, care mai

formeaz teci i pentru: m. transvers, psoas mare i mic. Respectiv,
deosebim mai mult fascii: transversal, psoatic i ptrat. n poriunea
superioar, aceste fascii formeaz ligamentele arcuate lateral i medial.
107.Spatiul retroperitoneal
se afl ntre peritoneul parietal i fascia endoabdominal.
Limite
- superioar: diafragmul;
- inferioar: promontoriul, linia terminal a bazinului.
Straturi
esutul adipos retroperitoneal comunic cu esutul adipos al
bazinului mic, cu mediastinul posterior.
Fascia retroperitoneal lng rinichi, se divizeaz n 2 lamele: fascia
prerenal i fascia retrorenal. Acestea formeaz capsula adipoas
renal a rinichiului. Fascia prerenal se divizeaz n 2 foie, formnd
capsula suprarenalei, care se contopete cu fascia diafragmatic.
Fasciile preureteric i retroureteric delimiteaz spaiul
paraureteric, n care se afl esut adipos pararenal.
Paracolonul este delimitat de fascia retrocolic. Aceasta apare n
timpul dezvoltrii intrauterine a colonului. Iniial colonul i mezoul sunt
dispuse intraperitoneal, dar apoi se afl mezoperitoneal.
Rinichiul cel mai mare organ al spaiului retroperitoneal. Este par,
greutatea de 120-160 g, este acoperit cu 3 capsule: fibroas, adipoas i
fascial. Deosebim extremitile renale superioar i inferioar,
marginile lateral (convex), i medial (concav), suprafeele
anterioar i posterioar. La marginea medial (concav), deosebim hilul
renal.
Rinichii se afl la nivelul vertebrelor T12 i L1-2. Rinichiul stng este mai
sus.
Rinichii se afl n loja renal, format de poriunea lombar a
diafragmului, i de muchii psoas mare i ptrat lombar.
n hilurile renale se afl pediculii renali, care conine artera i vena
renal, ramificrile plexului nervos renal, ganglioni limfatici.
Glandele suprarenale localizate pe extremitile superioare ale
rinichilor, la nivelul vertebrelor T11-12. Sunt plasate n loja renal i
capsula renal adipoas. Dispune de suprafaa anterioar i posterioar.
Pe cea anterioar se afl un hil prin care ptrund arterele suprarenale,
iar pleac vena suprarenal.
Ureterul organ tubular care conduce urina din bazinetele renale n
vezica urinar. Peretele este format din 2 straturi de esut muscular
neted: longitudinal (intern), i circular (extern). Membrana mucoas
dispune de plici longitudinale. La nivelul unirii ureterului cu vezica
urinar se afl o plic a membranei mucoase, care conine valvula
ureterului (mpiedic refluxul vezicoureteric). Ureterul are 2 pri:
abdominal i pelvian. Este n raport cu: a. renal accesorie, n.
genitofemural, m. psoas mare.
La acest nivel se mai intalnesc si elemente vasculonervoase precum:
54

-aorta abdominala
-Vena cav inferioar
-Venele azigos i hemiazigos
-Trunchiul simpatic
-Plexurile nervoase vegetative sunt reprezentate de plexurile celiac i
plexurile aortic abdominal i hipogastric superior
-Sistemul limfatic este reprezentat de ganglionii parietali

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

108. Proiectia topografica a vaselor mari abdiminale

a. Aorta abdominala se intinde de la hiatul aortic al diafragmei
(T11) pana in dreptul L4. Proiectia terminatiei aortei pe peretele
abdominal anterior corespunde mijlocului liniei care uneste punctele cele
mai inalte ale crestelor iliace.
Aorta abdominala emite ramuri colaterale viscerale si parietale:
Trunchiul celiac origine in dreptul T12-L1
Mezenterica superioaraorigine in dreptul L1
Arterele suprarenale mijlocii origine imediat sub precedent
Arterele renale, dreapta si stanga origine in dreptul marginii inferioare
a L1
Arterele genital (testiculare la barbat, ovariene la femeie) dreapta si
stanga, au originea in dreptul L2-L3
Mezenterica inferioara origine L3 sau in dreptul discului subiacent
Arterele frenice inferioare origine imediat sub diafrag
Arterele lombare
b. Vena cava inferioara se formeaza in dreptul L4-L5, prin unirea
celor doua vene iliace commune; la 1,5-2 cm sub terminatia aortei.
Afluentii venei cave inferioare:
Venele genitale, testiculara dreapta la barbat si ovariana dreapta la
femeie.
Venele hepatice (dreapta, stanga si mijlocie)
Vena porta se formeaza prin unirea venei splenice cu cele doua vene
mezenterice
Venele renale situate inantea arterelor omonime
Vena suprarenal dreapta
Venele lombare
Venele frenice
c.. Vasele limfatice sunt dispuse limfonoduri parietale, trunchuri
limfatice, cisterna chilului (T12-L1), precum si portiunea incipienta a
ductului toracic.
109/110. Loja renala stanga/dreapta- delimitare si proiectie topografica
si stratigrafie. Pediculul renal stang/drept
ntre pereii abdomenului i peritoneului parietal se delimiteaz un
spaiu extraperitoneal ocupat de esut conjunctiv lax, numit fascia
subperitoneal. n acest spaiu se afl rinichii, ureterele, glandele
suprarenale i vasele mari, reprezentate de artera aort,vena cav
inferioar i trunchiurile nervoase. n jurul rinichiului, esutul lax se
condenseaz i formeaz fascia renal. Aceast fascierenal formeaz la
marginea lateral a rinichiului 2 lame ce cuprind ntre ele loja renal.
Pediculul renal-alcatuit din pelvisul renal, vasele si nervii rinichiului.
Pelvisul renal- formatiune musculo-membranoasa
-o portiune intrarenala-in sinusul renal;
55

- o portiune extrarenala-in pedicul;

Vine in raport cu vena renala, ms.iliopsoas, iar extremitatea distala se
continua cu ureterul.
Artera renala situata inaintea pelvisului este mai lunga in partea
dreapta; Vena renala situata pe planul anterior, este mai lunga pe
partea stanga.
In pediculul renal mai sunt cuprinse vase limfatice si plexul nervos
renal.
111. Cavitatea peritoneala si peritoneul. Diviziunea cavitatii peritoneale.
Peritoneul : cea mai mare seroas din organismul uman- este format
din :

peritoneu parietal ce tapeteaz peretele cavitii pelvine

peritoneu visceral nvelete viscerele abdomeno- pelvine

Intre pereti si organele retroperitoneale se formeaza mezouri sau
ligamente peritoneale. Intre cele 2 lame-parietala si viscerala, se
delimiteaza cavitatea peritoneala.
Intre peretii cavitatii abdominale si pelviana si intre foita parietala a
peritoneului se gaseste spatiul extraperitoneal- contine un tesut
conjuctiv lax si adipos numit- fascia extraperitoneala.
Cavitatea peritoneala- este o cavitate virtual ce conine o lam fin
de lichid peritoneal (75 ml) ce favorizeaz alunecarea organelor i
micarea lor de destindere.

nchis la brbat

deschis la femeie comunic cu exteriorul prin ostiile

abdominale ale tubelor uterine
Cavitatea peritoneala este divizata incomplet de o serie de prelungiri
peritoneale: plici, ligamente, mezouri, omenturi (mic, mare), fascii de
coalescenta.
Colonul si mezocolonul transvers separa cavitatea peritoneala in etajele
supramezocolic si submezocolic.
Etajul supramezocolic: -etaj toraco-abdominal, contine 3 organe: loja
hepatica, loja gastrica, loja splenica si inapoia stomacului este ascunsa
bursa omentala.
Etajul submezocolic- se continua in jos cu excavatia pelvina, este
prezent cecul, apendicele vermiform, colon ascendent,o portiune din
colonul sigmoidian in fosa iliaca stg si masa anselor jejuniale.
112.Mezouri si epiploane peritoneale
Mezouri- prelungiri peritoneale care ancoreaz un viscer de unul din
pereii cavitii abdomino-pelvine, conferind viscerului respectiv o mare
mobilitate.

- jejuno-ileon de peretele posterior al cavitii abdominale de

mezenter

- colon transvers: mezocolon transvers

- colon sigmoid: mezosigmoid

Epiploane peritoneale- (omentul)- este format din 2 foite peritoneale
ce pornesc de la nivelul stomaculuisi prima portiune a duodenului spre
alte viscere. Se descriu:- omentul mare- derivat din mezenterul dorsal
56

omentul mic- derivat din mezenterul ventral

Omentul mare: este o prelungire peritoneala ce pleaca de la nivelul
stomacului si primei parti ai duodenului. Se continua inferior peste
colonul transvers si inaintea anselor de intestin subtire.
Omentul mare: format din- 1.ligamentul gastrocolic: marea curbur a
stomacului tenia mezocolic a colonului transvers
Omentul mic: se intinde de la nivelul micii curburi gastrice si primei
portiuni a duodenului pana la nivelul fetei inferioare a ficatului. Omentul
mic este format din 3 ligamente:

1.ligamentul esofago-hepatic: hilul hepatic esofag. Pars

densa a omentului mic nu e recunoscut de nomenclatura internaional

2.ligamentul hepato-gastric (pars flaccida): hilul ficatului

curbura mic a stomacului. Conine ntre foiele sale lipite de mica
curbur vasele gastrice drepte, stngi i anastomozele dintre ele

3.ligamentul hepato-duodenal (pars vasculosa): conine ntre

foiele sale pediculul hepatic. Se ntinde de la hilul hepatic la duodenul
superior (bulb duodenal)
113.Bursa omentala
-cavitate virtuala, comunica cu marea cavitate prin orificiul omental sau
orificiul epiploic
-are o portiune principala si cateva prelungiri
Portiunea sa principala este delimitata:
-inainte: de peretele posterior al stomacului si de ligamentul gastrocolic
-inapoi: de peritoneul parietal care acopera corpul pancreasului, vasele
splenice, si stalpii diafragmei
-in sus: de ligamentul gastrofrenic
-in jos: de mezocolonul transvers
Prelungirea dreapta a portiunii principale, vestibulul bursei
omentale comunica spre dreapta cu etajul supramezocolic prin orificiul
omental.
Prelungirea stanga a bursei omentale, recesul splenic, este cuprins
intre ligamentul gastrosplenic-anterior- si ligamentul splenicorenalposterior
Bursa omentala are si un mic reces superior, cuprins intre esofagul
abdominal- la stanga- si vena cava inferioara la dreapta.
114. Loja gastrica. Stomacul proiectia topografica, raporturi.
Lojei gastrice I se descriu 6 pereti.
Peretii superior, posterior si lateral stang sunt formati din bolta
diafragmei; peretele anterior de diafragma si de peretele abdominal
anterior; peretele inferior de colonel transvers si de mezocolonul sau;
spre dreapta loja comunica larg cu loja hepatica. Loja gastrica se
proiecteaza in sus planul orizontal care trece prin spatial V intercostal,
in jos- plan orizontal prin ombilic; la dreapa- planul mediosagital; la
stanga- planul tangent la peretele stang toracic.
Stomacul
- fata anterioara toracica raspunde coastelor V-IX;
medial este acoperit de fata viscerala a lobului stang hepatic. Superior,
in dreptul fundului vine in raport cu pleura si recesul. Zona anterolaterala inferioara vine in raport cu peretele abdominal (triunghiul lui
57

Labbe). Fata gastrica posterioara formeaza peretele anterior al bursei

omentale; in partea medial se gaseste corpul pancreasului, deasupra lui
artera splenica. Deasupra pancreasului vine in raport cu polul superior al
rinichiului stang si cu glanda suprarenala stanga. Dedesuptul
pancreasului stomacul vine in raport cu mezocolonul trnsvers si flexura
duodenjejunala si primele anse jejunale. Ligamentul gastrosplenic si
gastocolic se insera pe curbura mare; pe curbura mica se insera omentul
mic.
Fundul stomacului, mulat pe diafragm, vine in contact cu inima,
pleura diafragmatica si baza plamanului stang.
Cardia se proiecteaza posterior pe vertebra T11, iar anterior la
nivelul articulatiei cartilajului costal VII stang cu sternul.
115. Loja splenic - delimitare i proiecie topografic i stratigrafie, vase
i nervi
Limite:
-lat,inapoi si sup:de diafragma
-in jos:mezocolon transvers si ligam frenico-colic
-ant:comunica cu cav perit
-med :comunica cu loja gastrica
Proiectie:
-in intregime pe per toracic
-aria de proiectie este ovala,cu axul lung de 6-8 cm ,oblic,coresp coastei
X; inaltimea ariei ajunge sup la coasta IX,iar inf:coasta XI
Stratigrafie:
1.Tunica seroasa
2.Capsula fibro-conjunctiva:contine si fb musc netede
3.Pulpa splenica:alc din pulpa rosie si pulpa alba
Vascularizatie:
Artere:splenica:in gros lig spelnico-renal;inainte de a ajounge in hil,se
imparte in 5-6 ram ce patrund in organ
Venele:ies din hil si se unesc pt a alc vena splenica
Limfaticele:tributare nodurilor splenice din hilul organului,de unde limfa
este condusa la nodurile celiace
Inervatia:plexul celiac
117. Loja hepatica . Delimitare si proiectie topografica . Lobulatia
ficatului.
Loja hepatica- delimitata inferior de colonul si mezocolonul transvers,
iar planul orizontal corespunzator acestei limite trece prin vertebra a 12a toracala. Anterior, lateral si posterior este delimitata de peretii
abdomenului, iar medial comunica larg cu loja gastrica.
Proiectia lojei hepatice:
-in sus: printr-un plan care trece prin coasta a 5a
-in jos: rintr-un plan orizontal care trece prin vertebra a 12a toracica
- lateral: printr-un plan sagital , tangent la peretele toracic
- medial : printr-un plan sagital care trece la 5-6cm la stanga liniei
mediane
Lobulatia ficatului-ficatul este impartit de fosa vezicii bliare si de vena
cava inferioara intr0un lob drept si unul stang. Lobul caudat i lobul
ptrat aparin lobului stng al ficatului, cu excepia procesului caudat
care aparine lobului drept.
58

Lobul patrat- vine in raport cu portiunea pilorica a stomacului si cu

prima portiune a duodenului, iar inainte acestora cu colonul transvers.
Lobul caudat- formeaza tavanul vestibulului bursei omentale; el vine in
raport cu trunchiul celiac , plexul celiac, cu marg sup a pancreasului si cu
curbura mica a stomacului, iar inspre stanga cu esofagul.

118.Colecistul-proiectie topografica, anatomie,vascularizatie si

inervatie
Proiectie topografica
-se proiecteaza pe peretele abdominal anterior in punctul de intersectie
al liniei ombilico-axilare drepte cu arcul costal(punctul cistic)
Anatomie
-colecistul sau vezicula biliara, este situata in fosa omonima de pe fata
viscerala a ficatului
-fundul veziculei, situatat anterior, se continua cu corpul si apoi cu colul,
intre aceste segmente nefiind limite netede.
-fata superioara este slab aderenta de ficat printr-un tesut conjunctiv
strabatut de vene porte accesorii;cele doua organe pot fi uneori legate
printr-un mezocist
-colul nu adera de ficat, dar este suspendat de acesta printr-o prelungire
a omentului mic prin care trece artera cistica
-structural , vezicula biliara este alcatuita de la exterior spre interior, de
tunica seroasa(peritoneul) , patura subseroasa , tunica musculara si
tunica mucoasa.
Vascularizatie si inervatie
a.vascularizatia
-irigatia arteriala este asigurata de artera cistica
-venele cu traiect invers sunt tributare portei;o parte din sangele
veziculei biliare este drenat direct in ficat prin grupul cistic al venelor
porte accesorii.
b.inervatie
-nervii provin din plexul celiac
119. Calea biliara principal. Raporturi . proiectii topografice
Calea biliara principal este formata din ductul hepatic comun, continuat
cu ductul coledoc care se varsa in duoden.
Partea initiala a acestor cai se afla in recesul hepatorenal, acesta
este delimitat, in sus- de fata viscerala a ficatului; in jos de duoden,
colonel si mezocolonul transvers, rinchiul si glanda suprarenala din
dreapta. Recesul comunica cu bursa omentala, cu santul paracolic drept
si cu spatiul previsceral. Pe peretele abdominal se proiecteaza astfel: in
sus- un plan prin extremitatile anterioare ale coastelor IX; In jos- un plan
parallel cu precedentul dus prin discul intervertebral L3-L4; medialplanul mediosagital; lateral- planul sagittal tangent la marginea laterala
a muschiului drept abdominal din partea dreapta.
Ductul hepatic comun rezulta din unirea celor doua ducte hepatice
la nivelul hilului; este cuprins in marginea dreapta a omentului mic.
Conflueaza cu ductul cistic inapoia primei portiuni a duodenului.
Ductul coledoc, continua traiectul ductului hepatic, pan ape
peretele posterior al portiunii descendente a duodenului, in care se
deschide. Are trei portiuni:
59

Retroduodenala- vine in raport anterior cu segmental superior al

duodenului, separate prin artera gastrouodenala, inapoi raspunde
orificiului omental iar mai jos venei caveinferioare.
Retropancreatica- inapoia capului pancreasului, vine in raport cu
vena cava inferioara si vena renala dreapta
Intraperitoneala strabate peretele medial al portiunii
descendente a duodenului si se deschide in acesta, In apula
hepatopancreatica (Vater) imreuna cu ductul pancreatic mare.
120. Raporturi anatomice ale viscerelor supramezocolice
Viscerele supramezocolice contin urmatoarele organe: ficatul, stomacul,
splina, iar duodenul si pancreasul se afla intre cele 2 etaje si caile biliare.
Ficat-se gaseste prin fata convexa in raporturi de stransa vecinatate cu
diafragma, pleura diafragmatica si baza plamanului drept, cu ventriculul
drept si o parte din pleura si cu baza plamanului stang. Prin fata
inferioara este in contact direct cu rinichiul drept si glanda suprarenala
dreapta, cu unghiul colic drept, duodenul, regiunea celiaca si cu
stomacul.
Stomacul:- fata anterioara toracica raspunde coastelor V-IX; medial
este acoperit de fata viscerala a lobului stang hepatic. Superior, in
dreptul fundului vine in raport cu pleura si recesul. Zona anterolaterala inferioara vine in raport cu peretele abdominal (triunghiul lui
Labbe). Fata gastrica posterioara formeaza peretele anterior al bursei
omentale; in partea medial se gaseste corpul pancreasului, deasupra lui
artera splenica. Deasupra pancreasului vine in raport cu polul superior al
rinichiului stang si cu glanda suprarenala stanga. Dedesuptul
pancreasului stomacul vine in raport cu mezocolonul trnsvers si flexura
duodenjejunala si primele anse jejunale. Ligamentul gastrosplenic si
gastocolic se insera pe curbura mare; pe curbura mica se insera omentul
mic. Fundul stomacului, mulat pe diafragm, vine in contact cu inima,
pleura diafragmatica si baza plamanului stang. Cardia se proiecteaza
posterior pe vertebra T11, iar anterior la nivelul articulatiei cartilajului
costal VII stang cu sternul.
Splina
- fata diafragmatica- raport cu plamanul si pleura stanga;
- fata viscerala- raport cu stomacul, inapoia hilului raspunde, partea
superioara a rinichiului, si glandei suprarenale stangi, iar in partea
inferioara flexura colicii stangi.
-marginea superioara-raport cu marea curbura a stomacului
-marginea inferioara- rinichiului stg
-extremitatea posterioara- cu diafragma
-extremitatea inferioara repauzeaza pe ligamentul frenicocolic, ce o
separa de flexura stanga a colonului.
DuodenulPortiunea superioara - fata anterioara- raport cu ficatul si cu colul
vezicii biliare
-fata superioara- in raport cu capul pancreasului
Portiunea descendenta: -fata posterioara- raport cu rinichiul drept, cu
pediculul renal drept, vena cava inferioara.
-fata anterioara-raport cu ficatul si vezica biliara
60

- fata stanga- raport capul pancreatic, ductele excretoare

ale ficatului si pancreasului
-fata dreapta- cu ficatul si colonul ascendent
Portiunea orizontala: - in sus- raport cu capul pancreasului
-in jos cu intestinul mezenterial
Portiunea ascendenta- raport anterior, prin intermediul mezocolonului
transvers si al bursei omentale, cu fata posterioara a stomacului.

Pancreasul:
Capul: artera si vena mezenterica superioara
Posterior canalul coledoc
Anterior- colonul transvers
Colul vine in raport cu originea venei porte si cu vena cava inferioara
Coada are raport cu splina.
Caile biliare vine in raport cu ficatul, duodenul, pancreasul etc,
121.Etajul abdominal inframezocolic.Mezenterul.Firidele
parietocolice
Etajul abdominal inframezocolic
-se continua in jos cu excavatia pelvina
-aici se observa prezenta cecului,a apedicelui vermiform si a colonului
ascendent,in partea dreapta;o portiune din colonul sigmoidian in fosa
iliaca stanga, si in rest masa anselor jejunale.
Apare compartimentat in alte patru spatii:
1.santurile paracolice drept si stang- se formeaza dintre colonul
ascendent, respectiv cel descendent si peritoneul parietal al peretilor
postero-laterali.
2.spatiile mezenterico-colice drept si stang-se formeaza dintre cele doua
segmente le colonului si radacina mezenterului
Mezenterul
-fixeaza jejunileonul de peretele abdominal posterior
-marginea posterioara(radacina mezenterului), oblica in jos si spre
dreapta, porneste de la flexura duodenojejunala, interseteaza portiunea
orizontala a duodenului, aorta abdominala, cena cava inferioara, ureterul
drept, muschiul iliopsoas drept, pentru a se termina la unghiul ileocecal
-marginea anterioara, intestinala urmeaza traiectul si inflexiunile anselor
jejunileale
-fetele dreapta si stanga delimiteaza impreuna cu segmentele ascendent
si descendent al colonului spatiile sau firidele mezentericocolice
respective.
Firidele parietocolice (spaiile paracolice)
-delimitate ntre peretele abdominal i colonul coalescent drept sau
stng; spaiul stng prezint comunicare limitat, att superior cu
spaiul subfrenic (prin lig.frenocolic), ct i inferior cu cavitatea pelvin
(prin interpunerea colonului sigmoid); n schimb, comunicarea spaiului
drept cu spaiile subhepatic i subfrenic drept, ca i cu cavitatea pelvin,
este nestnjenit.
122. Cadrul colic. Raporturi, proiectii topografice, teritorii vasculare si
nervoase.
Colonul
61

Este segmentul cel mai lung al intestinului gros, intins intre cec si
rect, sub forma cadrului colic, cvasiinchis inferior, de la
valvula
ileocecala la nivelul vertebrei a treia sacrate . Din fosa iliaca dreapta,
de la nivelul valvei ileocecale, primul segment colic este reprezentat de
colonul ascendent , al carui traiect vertical este delimitat de flexura
colica dreapta , sub fata viscerala a ficatului. De la acest nivel,
segmentul colic se continua cu colonul transvers care preia denumirea
traiectului sau transversal cu care strabate cavitatea abdominala pana la
nivelul splinei, unde se recurbeaza, formand flexura colica stanga ,
pentru a desena cadrul colic. Astfel, intestinul gros descinde in
regiunea lombara stanga pana la nivelul crestei iliace, sub denumirea de
colon descendent , ce se continua cu colonul sigmoidian , a carui
dispozitie descrie un arc de cerc, care strabate fosa iliaca stanga pentru
a cobori ulterior in bazin pana la nivelul vertebrei a treia sacrate.
Colonul ascendent se prezinta cu o lungime de aproximativ 15
cm, masurata de la planul transversal ce strabate valva ileocecala pana
sub fata viscerala a ficatului. Extremitatea incipienta a colonului
ascendent este mai superficiala, traiectul acestuia ajungand progresiv in
profunzime pana la extremitatea terminala. Configuratia externa
prezinta particularitati in ceea ce priveste dispunerea teniilor, anterior,
postero-medial si postero-lateral, si apendicele epipoloice, aliniate pe
doua randuri, langa tenia anterioara si respectiv tenia postero-mediala.
Anterior , medial si lateral, colonul ascendent este invelit de
peritoneu prin intermediul caruia vine in raport cu ansele intestinului
subtire, care pot fi partial acoperite de omentul mare. In cazul in care
este destins de continutul sau, segmentul colic ascendent vine in raport
direct peretele abdominal anterior. Posterior , prin intermediul fasciei de
coalescenta retrocolice Toldt, vine in raport cu muschiul iliac, patratul
lombar si fata anterioara a rinichiului drept.
Flexura colica dreapta
sau unghiul hepatic se proiecteaza la
nivelul extremitatii anterioare a coastelor 10 si 11 drepte, ascunzandu-se
in planurile regiunii hipocondrice drepte. Anterior vine in raport cu fata
viscerala a ficatului, unde lasa impresiunea colica, si fundul vezicii
biliare. Posterior raspunde duodenului descendent si rinichiului drept.
Colonul transvers descrie un traiect usor ascendent, de la dreapta
spre stanga, intinzandu-se de la extremitatea anterioara a coastei a 10-a
drepte catre extremitatea anterioara a coastei a 8-a stangi,
corespunzand treptat hipocondrului drept, regiunii epigastrice si
hipocondrului stang. Lungimea sa este apreciata la o valoare medie de
50 - 60 cm, iar calibrul sau fata de colonul ascendent este inferior.
Raportul supraunitar dintre lungimea segmentului transvers si lungimea
liniei drepte care uneste flexura dreapta de cea stanga, ii atribuie
acestuia calitatea de a nu fi rectiliniu, conferindu-i un grad crescut de
mobilitate, care tolereaza abordarea formelor si directiilor variate. La
exterior, colonul transvers este configurat similar cu restul intestinului
gros, teniile sale fiind reprezentate anterior de tenia omentala, posterosuperior de tenia mezocolica si postero-inferior de ternia libera.
Apendicele epiploice sunt ordonate pe un singur sir. Incrucisarea vaselor
mezenterice superioare delimiteaza
segmentul drept
al colonului
transvers, relativ fix cu un mezou slab evidentiat, si segmentul stang ,
al carui grad de mobilitate este considerabil mai mare.
62

Fata anterioara a colonului transvers constituie insertia omentului

mare si vine in raport cu peretele abdominal anterior. Pe
fata
posterioara se insera mezocolonul transvers, care alaturi de segmentul
colic transvers izoleaza inferior si superior, etajele supramezocolic si
respectiv, submezocolic ale cavitatii peritoneale. La acest nivel,
segmentul fix se aplica pe rinichiul drept si intretaie duodenul
descendent, iar segmentul mobil este ancorat la peretele abdominal
posterior prin intermediul mezoului sau bine definit si raspunde la capul
si corpul pancreasului. Superior , segmentul fix vine in contact cu fata
viscerala a ficatului, iar cel mobil se conformeaza dupa marea curbura
gastrica, de care se leaga prin ligamentul gastrocolic. Inferior , colonul
transvers prezinta raport cu flexura duodenojejunala si cu ansele
jejunale proximale.
Flexura colica stanga sau unghiul splenic se proiecteaza la nivelul
extremitatii anterioare a coastelor 8 si 9 stangi, pe peretele anterolateral al bazei hemitoracelui stang. Spre deosebire de cea dreapta,
flexura stanga se situeaza intr-un plan mai profund, raspunzand
hipocondrului stang, iar apertura sa este mai redusa. Cu toate ca
segmentul stang al colonului transvers se caracterizeaza printr-o
mobilitate superioara in raport cu segmentul drept, situatia flexurii
stangi este mult mai constanta decat in cazul celei drepte.
Posterior vine in raport cu rinichiul si glanda suprarenala stanga,
iar supero-lateral cu fata colica a splinei.
Colonul descendent
masoara aproximativ 20 cm si prezinta in
general raporturi si caractere similare cu cele ale colonului ascendent,
exceptie facand diametrul mai redus, gradul de mobilitate, de
asemenea, mai redus, si planul mai profund in care acesta este situat.
Anterior , medial si lateral , colonul descendent este acoperit de
peritoneu, prin intermediul caruia fetele respective vin in contact cu
ansele jejunale superioare.
Posterior
vine in raport cu peretele
abdominal posterior, patratul lombar si marginea laterala a rinichiului
stang, la acest nivel fiind incrucisat de formatiuni neurovasculare
subcostale, nervii iliohipogastric si ilioinghinal.
Colonul sigmoidian
este ultimul segment al cadrului colic,
continua colonul decendent de la nivelul crestei iliace si strabate fosa
iliaca stanga, descinzand printr-un traiect sinuos in pelvis pana la un
nivel corespunzator cu vertebra a 3-a sacrata, unde incepe rectul. Este
dotat cu mezocolonul sigmoidian care ii confera un grad ridicat de
mobilitate. La nivelul colonului sigmoidian, trasaturile morfologice ale
intestinului gros se modifica, in ceea ce priveste calibrul sau, care se
uniformizeaza, si configuratia externa, cu santuri tranversale sterse si
tenii musculare reduse la doua. De regula, lungimea sa variaza intre 35 45 cm, traiectoria sa desenand forma literei S. Astfel i se descriu
portiunile iliaca si pelviana. Portiunea sau ansa iliaca continua colonul
descendent si masoara intre 7 - 15 cm pana la marginea mediala a
muschiului psoas stang. Se plaseaza in fosa iliaca stanga, unde se
prezinta sub forma unei curburi cu concavitatea ce priveste superomedial. In 90% din cazuri, portiunea iliaca este fixa, conform aderarii
mezoului sau primar la peritoneul parietal al fosei iliace interne stangi.
Anterior , segmentul sigmoidian vine in raport cu peretele
abdominal inferior, iar cand nu este destins de continutul sau cu ansele
intestinului subtire. Posterior prezinta raport cu muschiul iliopsoas cu
63

fascia iliaca si fascia de coalescenta retrocilica Toldt, vasele testiculare

sau ovariene si nervul genitofemural.
Portiunea sau ansa pelviana se intinde de la marginea mediala a
muschiului psoas stang pana la nivelui celei de-a treia vertebra sacrata.
Traiectul sau cambrat se caracterizeaza prin situatii si raporturi variabile,
iar mezocolonul cu care este prevazuta ii confera acesteia un grad
crescut de mobilitate. Bezile musculare longitudinale de pe ansa iliaca se
condenseaza si formeaza la acest nivel doua tenii, anterioara si
posterioara, care isi pierd individualitatea pe masura ce se apropie de
rect. Haustrele si incizurile transversale absenteaza, iar apendicele
epiploice devin mai numeroase spre deosebire de alte segmente ale
colonului. De regula, masoara aproximativ 25 - 35 cm, iar concavitatea
arcului de cerc, descris de traiectul sau, este orientata infero-posterior.
Anterior si inferior vine in raport cu vezica urinara, iar la femeie cu
uterul si anexele sale, descinzand deseori pana la fundul de sac Douglas.
Posterior prezinta raport cu ampula rectala, iar superior cu ansele
intestinale.
Vascularizatia si inervatia colonului
Circulatia arterial este asigurata de artera mezenterica superioara ,
prin artera ileocolica , artera colica dreapta si artera colica medie , si
de artera mezenterica inferioara , prin artera colica stanga si arterele
sigmoidiene . In apropierea cadrului colic, arterele se anastomozeaza
intre ele pentru a forma arcada paracolica , din care se desprind
arterele drepte care abordeaza segmentele colice pe fetele anterioara
si posterioara.
Circulatia venoasa se formeaza la nivelul mucoasei si muscularei,
edificand retele din care pleaca vene ce insotesc arterele omonime.
Sangele venos este colectat ulterior de venele mezenterica superioara
si inferioara , ambele tributare venei porte .
Circulatia limfatica ia nastere la nivelul mucoasei, de unde vasele
limfatice strabat tunicile peretelui intestinal, cladind retele subseroase
si musculare. Se aduna ulterior in nodurile paracolice , care formeaza o
arcada in alcatuirea careia intra nodurile ileocolice , colice drepte,
mijlocii si stangi . De la acest nivel, limfa este drenata catre nodurile
mezenterice superioare si inferioare .
Inervatia este vegetativa simpatico-parasimpatica. Colonul ascendent
si 2/3 drepte din colonul transvers primesc fibre simpatice din
ganglionii celiac si mezenteric superior si fibre parasimaptice din
nervul vag , acestea formand in prealabil plexuri in jurul arterei
mezenterice superioare. Ramurile nervoase destinate 1/3 stangi a
colonului transvers, colonului descendent si sigmoidian provin din
plexul mezenteric inferior , din care pleaca fibre simpatice si nervii
splanhnici pelvieni , din care se desprind fibele parasimpatice. Fibrele
ajung la segmentele colice pe traiectul arterei mezenterice inferioare,
dupa ce au strabatut preliminar plexul hipogastric inferior si
hipogastric superior . In peretele colonului se gasesc plexurile intrinseci
mienteric Auerbach si submucos Meissner .
123.Pensa aorto-mezenterica

64

-desemneaz o malformaie congenital caracterizat de ngustarea

unghiului format de dou artere principale: aorta i artera mezenteric
(artera principal a intestinului subire). Acest lucru cauzeaz
comprimarea primei poriuni a intestinului subire, care trece prin acest
orificiu, ajungndu-se uneori pn la obstrucia aproape complet a
acestuia. n mod normal, acest unghi este suficient de deschis astfel
nct pasajul intestinului s se poat face lejer.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

124. Aorta abdominala ramuri vasculare

Aorta abdominala emite ramuri colaterale viscerale si parietale:
Trunchiul celiac origine in dreptul T12-L1
Mezenterica superioaraorigine in dreptul L1
Arterele suprarenale mijlocii origine imediat sub precedent
Arterele renale, dreapta si stanga origine in dreptul marginii inferioare
a L1
Arterele genital (testiculare la barbat, ovariene la femeie) dreapta si
stanga, au originea in dreptul L2-L3
Mezenterica inferioara origine L3 sau in dreptul discului subiacent
Arterele frenice inferioare origine imediat sub diafrag
Arterele lombare
125. Ariile avasculare Shudek
In mezosigmoid se realizeaza o anastomoza intre ramura
descendenta a arterei sigmoidiene inferioare (artera sigmoidea ima) si
ramura terminala a arterei mezenterice inferioare (artera rectala
superioara), anastomoza numita clasic punctul critic Sudeck
Sudeck sustine ca singura anastomoza dintre artera sigmoidiana
inferioara si artera mezenterica inferioara sau ramura ei terminala artera
rectala superioara, se realizeaza numai prin artera sigmoidiana Ima.
Aceasta anastomoza este numit si punctul critic al lui Sudeck,
deoarece o ligatura a rectalei superioare sub ea ar duce la ischemie si
necroza partii superioare a rectului.
Pentru pastrarea unei bune irigatii se recomanda ligaturarea
arterelor sigmoidiene cat mai aproape de origine si evitarea
deperitonizarii arcadelor paracolice si a arterei care ramane ca sursa de
aport sangvin in rezectiile de rect si care implica coborarea colonului
sigmoid.
126. Puncte herniare intraabdominale
Punctele abdominale herniare zone cu rezistenta scazuta sunt:
inghinala, ombilicala, femurala, epigastrica.
La nivelul abdomenului exist o serie de aa-numite puncte
slabe: orificiul inghinal, ombilicul, linia alb.
127.Rectul-portiunea abdominala
-datorita delimitarii topografice a abdomenului pelvisul face parte din
abdomen
65

-astfel portiunea pelvina este inclusa in portiunea abdominala

-aceasta portiune este reprezentata de ampula rectala
Ampula rectala
-ocupa loja rectala si este inconjurata de fascia rectala
Delimitata
-posterior-de sacriu si de coccige, acoperiti partial de muschii piriformi si
coccigieni
-anterior- de septulrectoveziculoprostatic
-lateral si in jos: de muschii ridicatori anali
-in sus : de peritoneul parietal
La interior
-cand este goala prezinta plice longitudinale, care dispar o data cu
umplerea sa
-pe peretii laterali exista de obicei trei plice transversale permanentevalvulele houston; cea mai mare este situata pe peretele drept si este
incadrata de celelalte doua plice de pe peretele stang(una deasupra,
cealalta dedesubtul ei)
Ca structura
-este alcatuitca si restul trctului digestiv subdiafragmatic din
urmatoarele tunici:
a.tunica externa- formata de peritoneu
b.tunica musculara-are stratul longitudinal extern si cel ciruclar intern
c.stratul submucos
d.tunica mucosa
Irigatia arteriala
-este asigurata de trei perechi de artere rectale(hemoroidale):
a.superioare-adevaratele artere ale rectului ce provin din bifurcarea
mezentericei inferioare
b.mijlocii- ramuri ale iliacelor interne
c.inferioare-provin din rusinoasele interne
Venele rectului
-pornesc dintr-un plex venos foarte bogat din care se formeaza venele
rectale: venele rectale mijlocii, venele rectale inferioare
Vase limfatice
-formeaza trei curente ce urmeaza triectul venelor
Inervatia
-fibrele vegetative sosesc pe calea plexurilor periarteriale rectale
-fibrele somatice: reprezentate de nervii rectali inferiori
128. Trunchiul celiac. Poiectie topografica. Ramuri vasculare.
Scurt si puternic, naste de pe fata anterioara a aortei, in dreptul discului
intervertebral dintre T12 si L1. El este cuprins in bogata tesatura a
plexului celiac , ai carui ggl sunt situati de o parte si de cealalalta a sa.
La marginea superioara a pancreasului se imparte intre cele 3 ramuri ,
arterele gstrica stanga, hepatica, splenica.
129. Plexul celiac
Numit si Solar este asezat in regiunea celiaca a lui Luschka, inaintea
aortei, in jurul emergentei trunchiului celiac si a arterei mezenterice
superioare. In sus se intinde pana la diafragm, in jos pana la pancreas,
lateral pana la glandele suprarenale. I se descriu o serie de mase
ganglionare:
66

Cei 2 ganglioni celiaci

Drept
Stang
Ganglionul mesenteric superior
Ganglionii aorticorenali
Aferentele vin din nervii splahnici, vagi si frenici.
Eferentele se descriu ca plexurile periarteriale si plexul aortic abdominal.
In dreptul L 5 se formeaza plexul hipogastric superior din plexul aortic,
coboara peste promontoriu si ajunge in pelvis cei 2 nervi hipogastrici,
drept si stang.
130. Plexul aortico-renal
Plexul suprarenal se interpune, pe fiecare parte, intre aspectul
medial al glandei suprarenale si ganglionii celiac si aorticorenal. Este
alcatuit in principal din fibre simpatice preganglionare, originare din
segmentele spinale toracice inferioare, care ajung aici prin intermediul
nervului splanchnic mare si a plexului celiac. Aceste fibre fac sinapsa la
nivelul celulelor cromafine medulare, care pot fi considerate astfel
omoloage neuronilor simpatici postganglionari.
Ramuri din plexul celiac, ganglionul aorticorenal, nervul splanchnic
inferior, primul nerv splanchnic lombar si ramuri din plexul aortic
formeaza o retea densa de fibre autonomice sub forma plexului renal,
dispus in jurul arterei renale. Se disting mici ganglioni in plexul renal, iar
cel mai mare dintre acestia se situeaza posterior de originea arterei
renale. Plexul se continua in rinichi in jurul ramurilor arteriale,
asigurand inervatia vaselor si a glomerulilor renali. Axonii din plexurile
din jurul arterelor arcuate inerveaza arteriolele eferente
juxtaglomerulare si vasele drepte, care controleaza fluxul de sange
dintre regiunea corticala si medulara a rinichiului, fara sa influenteze
circulatia glomerulara. De asemenea, axoni din plexul nervos renal intra
in constituirea plexurilor ureteric si gonadal.
131. Plexurile mezenterice
Plexul mezenteric superior se gaseste in tesutul conjunctiv
preaortic, posterior de pancreas, in jurul originii arterei mezenterice
superioare. Reprezinta o continuare inferioara a plexului celiac si include
filete nervoase provenite din trunchiul vagal posterior. Acompaniaza
artera mezenterica superioara si se divide in plexuri secundare, care
insotesc ramurile arterei. In plexul mezenteric superior se gaseste si un
ganglion, mesenteric superior, situat de obicei deasupra originii arterei
mezenterice superioare.
Plexul intermezenteric sau aortic abdominal se afla anterior si pe
flancurile aortei abdominale, intre originile arterelor mezenterica
superioara si mezenterica inferioara si se continua superior si inferior cu
plexurile ce insotesc arterele respective. Se compune din 4-12 nervi
intermezenterici conectati intre ei prin ramuri oblice. De asemenea,
primeste ramuri din primul si al doilea nervi splanchnici lombari.

67

Plexul mezenteric inferior se afla in jurul originii arterei mezenterice

inferioare, iar din el deriva plexuri secundare in jurul ramurilor arterei.
Este format predominant din plexul aortic si din primul si al doilea nervi
splanchnici lombari, realizand conexiuni si cu plexul hipogastric
superior.
132.Grupele ganglionare limfatice abdominale.
Ganglionii viscerali:
Ganglionii limfatici celiaci
Ganglionii limfatici gastrici
Gll. limf. gastrici stngi
Gll. limf. gastrici drepi
Gll. limf. Pilorici
Inelul limfatic al cardiei Inelul limfatic al cardiei
Gll. limf. Gastroepiploici drepi
Gll. limf. Gastroepiploici stngi
Ganglionii limfatici pancreatici
Ganglionii limfatici lienali
Ganglionii limfatici pancreatoduodenali
Ganglionii limfatici hepatici
Ganglionii limfatici cistici
Ganglionii limfatici mezenterici
Grupul periferic (paraintestinali)
Grupul mediu
Grupul central
Ganglionii parietali:
Ganglionii limfatici epigastrici inferiori
Ganglionii limfatici lombari:
stngi:
Gll li f t li Gll. limf. preaortali
Gll. limf. postaortali
Gll. limf. aortali laterali
drepi:
Gll. limf. precavali
Gll. limf. postcavali
Gll. limf. cavali laterali
intermediari (interaortocavali)
Ganglionii limfatici diafragmatici inferiori
134.Organizarea topografica a pelvisului.Delimitare topografica
-reprezinta segmentul inferior al trunchiului
-el cuprinde cavitatea pelviana
-in anatomia topografica prin bazin se intelege pelvisul osos
mic( excavatia osoasa pelviana) impreuna cu diferitele parti moi care-l
acopera la exterior si il captusesc la interior.
-pevisul topografic are o forma aproximativ cilindrica, ai carui pereti
sunt partial mascati la exterior de catre alte regiuni: este cazul peretilor
laterali, acoperiti de partile moi ale radacinilor membrelor inferioare. Ii
raman liberi peretii: anterior, constituit de regiunea pubiana, si cel
posterior care se confunda cu regiunea rahidiana sacrococigiana.In
partea inferioara pelvisul este inchis de catre partile moi
68

Limite
-limitele la suprafata , nu pot fi demarcate prin linii continue ca la
nivelul celorlalte segmente ale trunchiului.
-in profunzime limita superioara a pelvisului care il separa de abdomen
este conventionala si este reprezentata de planul stramtorii superioare,
astfel incat cavitatea abdominala comunica larg cu cea pelvina.
Din punct de vedere topografic pelvisul ofera de studiat:pelvisul
osos, regiunile parietale ale pelvisului, cavitatea pelviana si perineul.
135. Fasciile pelvisului
Fascia pelvin (fascia pelvis) este o continuare a fasciei intraabdominale, i const din
dou foi - parietal (f. pelvis parietalis) i visceral (f. pelvis visceralis).
Fascia pelvin parietal acoper muchii din cavitatea pelvin i
este divizat n fascia
superioar i fascia inferioar a diafragmei urogenitale i diafragmei
pelvine, care cuprind
muchii care formeaz partea de jos a bazinului (muchiul transvers
profund al perineului i
muchiul ridictor anal)
Fascia pelvin visceral acoper organele, amplasate n etajul de
mijloc a bazinului.
Aceast fascie formeaz pentru organele pelvine tunici fasciale
(Pirogov-Retz pentru prostat i
Amyuss pentru rect), separate de organe de un strat de esut lax, n
care sunt amplasate vasele
sanguine i limfatice, nervi organelor pelviene. Tunicile sunt separate
frontal de un sept
(aponevroza Denonvile-Salishchev; septul vezico-rectal la brbai i
septul recto-vaginal la
femei), care reprezint dublicarea peritoneului primar. Anterior septului
se afl vezica urinar,
prostata, veziculele seminale, i o parte din canalul deferent la brbai,
vezica urinar si uterul la
femei. Posterior de sept se afl rectul.
Fascia diafragmatica- acopera fata superioara si inferioara a
diafragmei oelvine. Lama superioara a diafragmei uro-genitale se
continua cu fascia parietala. Lama inferioara= membrana perineala.
Fascia endopelvic. Stratul cel mai de sus al planeului pelvian este
asigurat de fascia
endopelvin care unete organele pelviene de pereii pelvici, susinnd
organele pelvice [71]. Pe
fiecare parte a pelvisului fascia endopelvian alipete uterul i vaginul
de pereii pelvici
136.Compartimentele pelvisului.Bandeletele sacro-recto-genitopubiene.
- in anatomia topografica pelvisul prezinta trei compartimente:
cavitatea peritoneal a bazinului, cavitatea subperitoneal a bazinului,
cavitatea pelvin subcutanat.
Cavitatea peritoneal a bazinului - partea superioar a cavitii
69

pelviene, cuprins la nivelul peritoneului pelvin parietal .Conine

organele pelvine acoperite cu peritoneul - rectum, vezic urinar, la
femei - uterul, ligamentului uterin lat, trompele uterine, ovarele,
precum i partea superioar a peretelui posterior al vaginului.
Cavitatea subperitoneal a bazinului - seciune din cavitatea
pelvin, cuprins ntre peritoneul parietal i fascia pelvian care acoper
partea de sus a muchiului ridictor anal. Conine vase sanguine i vase
limfatice, ganglioni limfatici, nervi, prile extraperitoneale ale
organelor pelviene - vezica urinara, rectum, poriunea pelviana a
uretrei. n plus, n cavitatea subperitoneal a pelvisului feminin sunt
situate vaginul (cu excepia poriunii superioare a peretelui posterior) i
regiunea cervical al uterului, i la brbai - prostata, poriunea
pelvian a canalului deferent i veziculele seminale.
Cavitatea pelvin subcutanat - spaiul referitor la perineu care
se afl ntre piele i diafragma pelviana. Conine fosa ischio-rectal
umplut cu esut adipos traversat de vasele sanguine sexuale i nervii
sexuali i ramurile acestora, pri ale organeleor urogenitale i partea
distal a rectului.
Bandeletele sacro-recto-genito-pubiene
La barbat
-sunt cinci lame fibro-vasculare
a.trei in plan frontal: aripioarele rectului, septul rectoveziculoprostatic si
fascia ombilico-prevezicala
b.doua in plan sagital:lamele sacrorectogenitopubiene
-se formeaza in jurul arterelor iliace interne si a unor ramuri ale sale,
innapoi arterele sacrate laterale, iar inainte arterele obturatoare
-sunt bine conturate pe partile laterale ale rectului si mai ales ale
prostatei
Delimitare
-in sus: ajung pana la peritoneu
-in jos ele se fixeaza pe planseul pelvian de-a lungul arcului tendinos al
fasciei pelviene
La femeie
-au aceeasi dispozitie ca la barbat, dar in locul septului
rectoveziculoprostatic se gaseste septul rectovaginal ce se intinde de la
peritoneu pana la centrul tendinos.

137. Spatiul pelvisubperitoneal

Spatiul extraperitoneal al cavitatii abdominale se continua in
pelvis, unde poarta numele de spatiul pelvisubperitoneal, cuprins intre
planseul pelvian si peritoneul parietal al pelvisului, care acopera partial
organele bazinului.
Intre aceste organe se gaseste fascia pelvis, un tesut conjunctiv
celulo-adipos, diferentiata in 3 compartimente:
Fascia pelvina parietala
Fascia pelvina viscerala
Tesut conjunctiv lax
La barbat- se intalnesc 5 lame fibro-vasculare: aripioarele
rectului,septul rectovezicoprostatic, fascia ombilico-prevezicala si lamele
sacrorectogenitopubiene.

70

De la varful vezicii urinare pana la inelul ombilical se intinde uracul

(ligamentul ombilical median).
Lamele secundare delimitate de lamele fibro-vasculare sunt
urmatoarele:
Doua spatii laterorectale
Spatiul retrorectal
Spatiul prerectal
Spatiul retrovezical
Spatiul retropubian (prevezical Retzius)
La femeie- lamele sacrorectogenitopubiene, aripioarele rectului si fascia
ombilicoprevezicala au aceiasi dispozitie ca la barbat. In locul septului
rectovezicoprostatic se gaseste o lama fibroasa, septul rectovaginal.
In parameter se gasesc: vasele uterine, vase limfatice, nervi si ureterele.
In spatiul extraperitoneal se mai gasesc- o serie de vase si nervi,;
unele se distribuie viscerelor, altele peretilor excavatiei iar altele
parasesc bazinul: artera sacrata medie, artera iliaca interna, artera
ombilicala, artera vezicala inferioara, artera ductului deferent, artera
urinara, artera rectala mijlocie, artera rusinoasa interna, artera
iliolombara, arterele sacrate laterale, arterele gluteale superioara si
inferioara, artera obturatoare; venele conflueaza in venele iliace interne;
formatiunile nervoase sunt lantul simptic si plexurile hipogastrice.
138. Compartimentul pelvin genital la femeie
Cavitatea pelvina este portiunea inferioara a marii cavitati abdominopelviene.
Compartimentul pelvin genital la femeie
Ovarul-glandele sexuale ale femeii,organ pereche care impreuna cu
tubele uterine si cu ligamentele largi reprezinta anexele uterului.El este
dispus in cavumul retrouterin,alipit de peretele lateral al pelvisului,sub
bifurcarea arterei iliace comune.Forma sa este asemanatoare cu cea a
unei migdale.
Mijloacele de fixare:
-Ligamentul suspensor(lombo-ovarian)
-ligamentul tubo-ovarian;
-ligamentul propriu al ovarului (utero-ovarian)
-mezovarul
Raporturile ovarului
-fata laterala sau parietala-priveste spre peretele lateral al
pelvisului,raspunzand fosei ovariene;
-fata mediala a ovarului este acoperita de infundibulul tubei si de
mezosalpinge,poate avea rap cu anse ileale,colon sigmoidian-in
stanga,apendice vermiform-in dreapta
-marginea mezo-ovariana-priveste anterior fiind in raport cu
mezovarul si ligamentul larg.Aici se gaseste hilul organului.
-marginea libera(posterioara)raspunde anselor intestinului subtire ;
-extremitatea tubara (superioara) este inconjurata de tuba
-extremitatea uterina9inferioara)-da insertie ligamentului propriu
Tubele uterine-conduct pereche ce se intinde de la ovar pana la cornul
uterina
Trompei i se descriu 4 segmente:
71

1.infundibilul-segmentul incipient,are forma unei palnii ,cu baza

evazata si foarte festonata formata din10-15 fimbrii
2.portiunea ampulara-invelita in peritoneu descrie un traiect ansiform in
jurul ovarului
3.istmul-portiunea mai ingusta asezata transversal in marginea libera
superioara a ligamentului larg.Patrunzand in comul uterului,istmul se
continua cu
4. portiunea uterina a tubei
Irigatia arteriala tubo-ovariana-are dubla origine:
-artera ovariana ramura a aortei abdominale;
-artera uterina-ajunsa la comul uterin se bifurca intr-o ramura tubara si
una ovariana
Venele-urmeaza in general traiectul invers al arterelor.Sunt tributare
plexului venos uterin si venei ovariene care se varsa la dreapta in vena
cava inferioara iar in stanga in vena renala stanga.
Vasele limfatice-insotesc pediculul vascular ovarian ,fiind drenate de
nodurile lombare.
Nervii-provin din plexurile vegetative ovarian si uterin ,ce sosesc pe
traiectul vaselor sangvine.
Uterul-organ musculos,cavitar ,median si nepereche,uterul este asezat
in axul pelvisului, intre vezica urinara si rect.Avand forma unui trunchi de
con turtit dinainte-inapoi ,asezat cu baza mare(fundul uterin) in sus
prezinta mai jos de mijlocul sau o ingustare ,istmul uterin, ce il imparte
in 2 portiuni:
-superioara-corpul uterului
-inferioara- colul uterin.
Uterul este mentinut in conditii normale,in pozitia sa ,printr-o serie de
mijloace de suspensie si de sustinere.
Mijloacele de suspensie-peritoneul,ligamentele largi si ligamentele
rotunde.
Mijloacele de sustinere:
-aderenta anterioara- a regiunii cervico-istmice la fundul vezicii
urinare;se realizeaza printr-un strat subtire de tesut conjunctiv lax
-aderenta uterului la rect se realizeaza prin lamele
sacrorectogenitopubiene,Portiunea posterioara a acestor lame formeaza
ligamentele uterosacrate care leaga portiunea supravaginala a colului de
rect si osul sacru:Prin ridicarea peritoneului ele formeaza plicile rectouterine.
-centrul tendinos al perineului-constituie cel mai important mijloc de
sustinere si de fixare al uterului.
Irugatia arteriala-a uterului este realizata in principal de artera uterina
cu parsticiparea arterei ovariene.
Venele-se colecteaza spre marginile uterului ,unde intre foitele
ligamentului larg, dau nastere unor bogate plexuri venoase uterine
care comunica larg cu cele ale vezicii urinare si ale vaginei.
Limfaticele corpului uterin se aduna in general spre coarnele
uterine ;colectoarele ce iau nastere aici se unesc cu cele ale anexelor si
urca spre limfonodurile lombare.
De la colul uterin vasele limfatice anastomozate cu cele ale vaginei sunt
drenate la nodurile iliace interne si externe.

72

Inervatia-provine in principal din plexul nervos utero vaginal, cu

originea in plexul hipogastric inferior- si partial din plexul ovarian
provenit din plexul aortico-abdominal.
139. Compartimentul pelvin genital la barbat
Cavitatea pelvina este portiunea inferioara a marii cavitati abdominopelviene.
La barbat compartimentul pelvin genital contine:
Ductele deferente
-veziculele seminale
-prostata
Ductele deferente-fac parte din caile
spermaticeextratesticulare.Acestea sunt reprezentate de ductele
eferente ale testiculelor,ductele epididimare,ductele deferente,ductele
ejaculatoare si uretra submontanala.
Ductului deferent i se descriu 3 segmente:epididimar,si cel
funicular,segmentul abdomino-pelvian.
In portiunea pelvina ductul deferent continua traiectul oblic pe peretele
lateral al bazinului;trece lateral de vezica urinara,apoi incruciseaza
transversal ureterul si artera ombilicala;in final descinde pe fundul
vezicii unde delimiteaza cu ductul din partea opusa triunghiul
interdeferential.Aceasta portiune este mai dilatata ,purtand numele de
ansa diferentiala.La baza prostatei se uneste cu ductul veziculei
seminale si formeaza ductul ejaculator.
Irigatia arteriala-este realizata de artera vezicala inferioara ;venelesunt tributare epigastricei inferioare si plexului venos prostatic.vasele
limfatice-merg la nodurile limfatice iliace externe si iliace
interne.Inervatia provine din plexul deferential si cel hipogastric
inferior.
Veziculele seminale-organe pereche ,veziculele seminalesunt situate
in spatiul pelvisubperitoneal , intre vezica urinara si rect,deasupra
prostatei.Secretia lor intra in compozitia lichidului spermatic.
Vezicula seminala raspunde:
Anterior:fundului vezicii urinare;
Posterior:ampula rectala;
Medial-ampula deferentiala;
Lateral-plex venos vezico-prostatic.
Baza veziculei este singura portiune in rap. direct cu peritoneul
excavatiei recto-vezicale.
Ea este incrucisata anterior de ureter,inainte de patrunderea acestuia in
vezica.Varful se continua cu ductul ei excretor;acesta participa la alc
ductului ejaculator,ce va patrunde in prostata.
Vezicula seminala primeste sg din arterele vezicala inferioara si rectala
mijlocie;venele merg in plexul veziculo prostatic.Limfa este drenata in
nodurile iliace interne.Nervii ii primeste din plx hipogastric inferior,prin
intermediul plx vezical si prostatic.
Prostata-galnda impara anexata ap genital masculin,situata in loja
prostatica.Are forma unei castane si are urmatoarele raporturi:
-fata anterioara-raspunde simfizei pubiene.sub fascia prostatica e
acoperita de semiinelul preprostatic al portiunii superioare a sfincterului
uretrei.
73

-fata posterioara-este acoperita partiala(in partea inferioara) de semiinelul retroprostatic al sfincteruui uretrului.Prin septul
rectovezicoprostatic ,respunde ampulei rectale.
-fetele laterale-ale glandei vin in raport cu muschii ridicatori anali iar
prin intermediul acestora cu prelungirile anterioare ale foselor ischioanale.
-baza prostatei priveste in sus si are 2 versanti:
Anterior-raspunde si adera de colul vezicii urinare
Posterior-in rap cu veziculele seminale si ampulele deferentiale.
Creasta transversala ce separa cei 2 versanti raspunde fundulului vezical
Varful prostatei se sprijina pe diafragma urogenitala.
Irigatia-arteriala a prostatei provine din vezicalele unferioare si
rectalele mijlocii.
Venele-se deschid in plexul prostatic venos ce inconjoara glanda si se
varsa apoi in rusinoasa interna.
Limfaticele-formeaza un plex periprostatic,tributar nodurilor iliace
externe,interne si sacrale.
Fibrele nervoase-sosesc ,sub forma plx periarteriale ,din plx.
Hipogastric inferior.

140.Vezica urinara- proiectie topografica, raporturi ,

vascularizatie, inervatie
Proiectie topografica
-cand vezica este plina aceasta poate sa ajunga pana la nivelul
hipogastrului( desupra simfizei pubiene)
-cand vezica este goala aceasta se proiecteaza la nivelul simfizei
pubiene.
Raporturi
-exista unele diferente intre barbat si femeie
a.la barbat
-fata posterioara: raspunde rectului
-fata anterioara: cand vezica este goala, raspunde peretelui anterior al
pelvisului iar atunci cand este plina vine in raport cu peretele abdominal
anterior.
-fundul vezicii urinare raspunde in partea inferioara prostatei, in parte
superioara vine in raport cu veziculele seminale si cu ampulele
diferentiale.Prin intermediul acestora si al septului rectovezioprostatic ,
raspunde ampulei rectale.
b.la femeie
-dintre celelalte raporturi cele ale fetei posterioare difera fata de cele din
bazinul de barbat. Peritoneul de pe aceasta fata se reflecta innapoi pe
uter, delimitandu-se astfel excavatia vezico-uterina a cavitatii
peritoneale.
-portiunea superioara a fundului vezical vine in raport cu colul uterin
Vascularizatie, inervatie
a.la barbat
Arterele provin din vasele invecinate:
-artera vezicala superioara din ombilicala
-artera vezicala inferioara din iliaca interna
-ramuri din arterele: rusinoasa interna, epigastrica inferioara, rectala
mijlocie
74

-prin anastomoza acestora se formeaza plexul arterial prevezical

Venele
-formeaza un plex vezical foarte bogat care comunica larg in jos cu
plexul prostatic
-venele vezicale sunt tributare venelor iliace interne
Inervatie
-realizata prin fibre provenite din plexul aortic prin plexurile hipogastrice
superior si inferior precum si din nervii splahnici pelvini.
b.la femeie
Arterele
-in locul arterei rectale , participa arterele uterine si cele vaginale
Venele
-plexul venos vezical va comunica cu plexurile uterine si vaginale.

141. Rectul pelvin- este portiunea terminala a intestinului gros, unde are
loc stocarea provizorie a bolului fecal, inainte de a fi evacuat din
organism.
Din punct de vedere topografic, traiectul segmentului rectal prezinta o
portiunea pelviana, denumita ampula rectala si una perineala
reprezentata de canalul anal.
Ampula rectala ocupa loja rectala, delimitata astfel:
-posterior- de sacru si coccige, acoperiti partial de ms piriformi si
coccigieni
-anterior- de septul rectovezicoprostatic
-lateral si in jos- ms ridicatori anali; in sus- peritoneul parietal;
In aceasta loja, ampula rectala este inconjurata de fascia rectala, o
condensare a tes conjunctiv pelvisubperitoneal
Raporturi:
Posterior- cu peretele corespunzator al lojii rectale- spatiul retrorectal cu
vasele sacrate mediane si laterale, corpul sau glomul coccigian, lanturile
simpatice sacrate, ramuri anterioare ale nervilor S3 si S4, limfonodurile
sacrate.
Fetele laterale- partial acoperit de peritoneu- cu recesurile pararectale
Fata anterioara- si ea este partial acoperit de peritoneu, venind in raport
cu colonul sigmoidian si anse ileale
Mai jos- raspunde prostatei, veziculelor seminale, ampulelor deferentiale
si fundul vezicii urinare prin septul rectovezicoporostatic.
Rectul ca structura este alcatuit din urmatoarele tunici:
Tunica externa
Tunica musculara- cu sfincterul anal intern si extern
Stratul submucos
Tunica mucoasa
Vascularizatia si inervatia rectului
Circulatia arteriale este reprezentata de arterele rectale
Artera rectala superioara- constitue ramul terminal al arterei
mezenterice inferioare (anastomoza Sudeck)
Arterele rectale mijlocii cu origine in arterele iliace interne si iriga
peretii anterolaterali ai portiunii inferioare a ampulei si canalului anal.
Arterele rectale inferioare se desprind in arterele rusionoase.
Venele rectului- origine in plexul venos rectal. Vena rectala
superioara- aduna sangele de la ampula rectala transportandu-l in vena
75

mezenterica inferioara. Venele rectale mijlocii pornite din portiunea

inferioara a ampulei si se varsa in venele iliace interne. Venele rectale
inferioare conducand sangele de la canalul anal se varsa in venele
rusinoase interne.Astfel se consolideaza o anastomoza porto-cava.
Vasele limfatice formeaza 3 curente ce urmeaza traiectul venelor
impartindu-se in 3 pediculi:
1.pediculul superior- satelitul arterelor rectala superioara si
mezenterica inferioara
2.pediculul mijlociu- corespunzator venelor rectale mijlocii
3.pediculul inferior
Inervatia rectului este complexa, fibrele vegetative sosesc pe calea
plexurilor periarteriale, din plexul mezenteric inferior si din plexul
hipogastric inferior.Catre extremitatea inferioara a canalului anal ajung
nervii rectali inferiori de natura somatica- proveniti din nervul rusinos.
142. Loja prostatica
Este situata in spatiul pelvisubperitoneal, delimitate astfel:
anterior- de oasele pubiene; posterior- de de portiunea inferioara a
setului rectovezicoprostatic; lateral- de o parte si de cealalta- de muschii
ridicatori anali tapetati de fascia pelviana parietala; inferior- de
diafragma urogenitala; superior- de fundul vezicii urinare. Contine
prostate, inconjurata de fascia periprostatica, spatiul periprostatic
umplut cu tesut conjunctiv lax.
143. Loja ovariana la nulipare si multipare
Ovarele se gasesc in cavitatea pelvina, situate de o parte si de alta a
uterului si atasate de spatele ligamentului lat al uterului. Pozitia ovarului
se modifica continuu de-a lungul vietii
-la nulipare (femei care nu au avut nici o sarcina) pozitia este diferita
fata de multipare (femei care au avut sarcini multiple). Se presupune ca
in timpul primei sarcini se modifica pozitia ovarului (este situat mai jos
si mai posterior datorita relaxarii ligamentelor) si acesta nu mai revine
la pozitia initiala.
Raporturi:
- Delimitarea fosei ovariene Krause la nulipare: anterior: mezoovarul si
ligamentul lat al uterului; posterior: ureterul si artera iliaca interna;
superior: artera iliaca externa; inferior: artera uterina, ombilicala,
obturatoare si ramuri ale arterei iliace interne.
- Delimitarea fosei ovariene la multipare: anterior: ureterul si artera ilica
interna; posterior: fata anterioara a sacrului; inferior: ligamentul uterosacrat.

144.Spatiul Retzius
-denumit si spatiul retropubian
Delimitare
-in sus: se intinde pana la ombilic si este cuprins intre fascia
ombilicoprevezicala si peretele abdomino-pelvin, respectiv oasele
pubiene si insertia ridicatorilor anali.
-lateral: spatiul este slab inchis deoarece fascia ombilicoprevezicala
adera lax de peretele abdominal
76

-inferior:spatiul este inchis de planseul pelvian

In bazin spatiul contine bogate plexuri venoase, limfonoduri
prevezicale si ligamentele pubovezicale si puboprostatice.
145. Artera hipogastrica. Proiectie hipogastrica si Ramuri colaterale.
Prezinta ramura postero-mediala a arterei iliace comune.Vascularizeaza
viscerele si peretii pelvisului, regiunea gluteala, regiunea obturatorie.
ORIGINE: Se desprinde din artera iliac comun la nivelul articulaiei
sacroiliace la 5 cmlateral de linia mediosagital a corpului.De la nivelul
originii are un traiect descendent vertical i ptrunde n spaiul
pelvissubperitoneal.Traiectul su descrie o curb cu concavitatea
orientat n sens antero-superior.Lungimea total este de aproximativ 67 cm iar de aproximativ 8-10 mm.Topografic, traiectul arterei
hipogastrice poate fi mprit n 2 segmente:1.Poriunea(segmentul)
superior este situat deasupra aperturiiSuperioare a pelvisului,numit i
segment de ligaturare,deoarece la acest nivel arterahipogastric nu
emite nici o ramur colateral.2.Segmentul inferior dispus inferior de
apertura superioar a pelvisuluinumit i segmentul de distribuie,
deoarece la acest nivel, artera hipogastric emiteramurile sale colaterale
i cele terminale.
Prezinta 2 portiuni:
1.portiunea superioara segmentul de ligatura
2.portiunea inferioara-segmentul de distributie, cu un traiect de 4 cm.
Pana la nivelul marii scobituri ischiadice unde se imparte in :
1.trunchiul anterior
2.trunchiul posterior.
Reprezint ramura postero-medial a arterei iliace comune.
1. Trunchiul anterior are un traiect descendent, vertical, urmrind
traiectul marginiianterioare a marii incizuri ischiadice. Din trunchiul
anterior se desprind urmtoarele ramuri:
artera obturatoare
artera ischiadic (gluteal inferioar)
artera ombilical
artera vezical inferioar
artera uterin
artera rectal mijlocie
artera pudendal intern
2.Trunchiul posterior are un traiect oblic infero-posterior, prsind
pelvisul prin spaiulsuprapiriform al marii incizuri ischiadice.D
urmtoarele ramuri:
artera ilio-lombar
arterele sacrale laterale
artera gluteal superioar

146.Grupele ganglionare pelvine

Ganglionii viscerali:
Ganglionii limfatici paravezicali
Ganglionii limfatici parauterini
Ganglionii limfatici paravaginali
Ganglionii limfatici pararectali
77

Ganglionii parietali:
Ganglionii limfatici subaortali
Ganglionii limfatici iliaci comuni
Ganglionii limfatici iliaci interni
Ganglionii limfatici iliaci externi
Ganglionii limfatici gluiteali
Ganglionii limfatici obturatori
Ganglionii limfatici sacrali
147.Plexul hipogastric.Formare.Teritoriu de
inervatie.Raporturi
a.Plexul hipogastric superior
-se formeaza prin anastomozarea nervilor splahnici lombari(drept si
stang) cu ramuri din plexul aortic abdominal, dedesubtul bifurcarilor
marilor vase (aorta si cava inferioara), la nivelul vertebrei L5.
-este cuprins intr-o lama de conjunctiva, situata inaintea vaselor sacrate
medii si a coloanei vertebrale
-la nivelul promontoriului se separa in doua componente, nervii
hipogastrici (drept si stang), uneori si acesthia au un aspect plexiform.
b.Plexul hipogastric inferior
-se formeaza din reteaua constituita de fibrele din lantul paravertebral
sacrat respectiv din parasimpaticul sacrat si mase ganglionare
neregulate
-plexul se prezinta ca o lama groasa rezistenta, amestecata cu vase,
aplicata pe fetele laterale ale viscerelor pelviene mediale, in baza
lamelor sacrorectogenitopubiene.

1.
a.
b.
2.
a.
i.
ii.

148. Organizarea topografica a perineului

Regiunea perineala este constituita din ansamblul partilor moi
care inched in jos excavatia pelvina.
Perineul prezinta: un unghi anterior (marginea inferioara a
simfizei pubiene sau ligamentul pubian arcuat), un unghi posterior
(varful cocigelui), doua unghiuri laterale (tuberozitatile ischiadice), doua
margini antero-laterale(santurile genito-femurale), doua margini posterolaterale (liniile ce unesc tuberozitatile ischiadice cu varful coccogelui).
In profunzime perineul se intinde pana la fascia pelvina parietala.
Regiunii perineale ii sunt anexate, ca dependinte, scrotal cu continutul
sau si penisul, respective vulva.
Linia biischiadica imparte perineul in 2 portiuni triunghiulare
perineul anterior (urogenital) si posterior (anal).
Centrul tendinos este constituit din intalnirea si intricarea fasciilor
si a fibrelor musculare si tendinoase ale majoritatii muschilor perineului.
Descrierea perineului separate pe sexe:
-La barbat
Perineul propriu-zis
Regiunea anala
Regiunea urogenitala
Anexele perineului
Regiunea scrotala
Scrotal
Testiculul, epididimul si ductul deferent
78

iii. Funiculul spermatic

b. Regiunea peniana
-La femeie
1. Regiunea anala
2. Regiunea urogenitala
3. Uretra feminine
4. Portiunea perineala a vaginei
149. Diafragmele perineale
1.Diafragma pelvina a perineului este alcatuita din:

muschii ridicatori anali;

muschii coccigieni;
muschiul sfincter anal extern.
Ea prezinta hiatusul urogenital, care este cuprins intre simfiza
pubiana, marginile mediale ale muschilor ridicatori anali si peretele
anterior al rectului, si la nivelul lui trec uretra prostatica la barbat si
uretra si vaginul la femeie.
2.Diafragma urogenitala- este formata de fascia perineala mijlocie cu
cele doua foite ale ei, intre care se gaseste ms transvers profund.
Inchide stramtoarea inferioara a bazinului, antero-inferior de hiatusul
urogenital al diafragmei pelvine. Formeaza planul mijlociu al perineului si
este alcatuita din muschi dispusi in doua planuri, profund si superficial.
Este strabatuta de vagin si uretra, de arterele clitorisului; de venele
profunde ale clitorisului si de venele bulbilor vestibulului, de nervii
dorsali ai clitorisului.
Planul profund - Muschiul transvers profund al perineului
-Muschiul sfincter extern al uretrei
-Muschiul sfincter uretral extern
-Muschiul sfincter uretral intern
Planul superficial -Muschiul transvers superficial al perineului
-Muschiul bulbospongios
-Muschiul ischiocavernos
-Muschiul constrictor al vulvei

150. Planseul perineal stratigrafie la barbat

Linia biischiadica imparte perineul in 2 portiuni triunghiulare
perineul anterior (urogenital) si posterior (anal).
Regiunea urogenitala masculina
Stratigrafie:
pielea este subtire in partea anterioara a regiunii unde se continua cu
cea a regiunii pubiene, a penisului si a scrotului, iar lateral cu pielea
care acopera trigonul femural. Ea este mai groasa si mai aderenta de
fascia superficiala in partea posterioara;
paniculul adipos este mai subtire in partea anterioara a regiunii;
inferior se termina in potcoava, in concavitatea careia se afla radacina
penisului si a scrotului;

79

fascia superficiala este dubla, lama sa superficiala fiind bogata in tesut

adipos. Lama profunda se continua cu fascia profunda a penisului si
formeaza invelisul fascial al muschilor(mm.) superficiali ai perineului. Ea
se insera pe marginea inferioara a simfizei pubiene, pe marginile
inferioare ale ramurilor inferioare ale oaselor pubiene si ale ramurilor
ischioanelor pana la tuberozitatile ischiatice; posterior de m. transvers
superficial al perineului, ea adera la marginea posterioara a fasciei
inferioare a diafragmei urogenitale participand cu aceasta la formarea
centrului tendinos al perineului. Pe linia mediana ea adera la rafeul pe
care il formeaza anterior de centrul tendinos, mm. bulbo-spongiosi.
Paniculul adipos si fascia superficiala sunt strabatute de nervi si vase
superficiale, care sunt ramuri ale aa. perineale si scrotale, insotite de
ramurile cutanate ale venelor omonime, tributare prin venele perineale
vv. rusinoase interne. Nn. superficiali provin din nn. perineali si scrotali
si din n. cutanat femural posterior. Limfaticele superficiale dreneaza
in grupul supero-medial al ganglionilor inghinali superficiali;
planul musculo-fascial superficial (spatium perinei superfiale) este
cuprins intre lama profunda a fasciei superficiale si fascia inferioara a
diafragmei urogenitale. Acest spatiu este inchis posterior ca urmare a
unirii celor doua fascii, posterior de radacina penisului si la nivelul centrului tendinos. Continutul lui este reprezentat de radacina penisului, de
muschii superficiali si de formatiunile vasculo-nervoase care il strabat;
planul musculo-fascial mijlociu este alcatuit in partea posterioara a
regiunii de cei doi muschi transversi profunzi ai perineului. Anterior de
acestia, inconjurand uretra membranoasa si partial pe cea prostatica se
afla m. sfincter uretral care se intinde cu originea lui anterioara pe lig.
transvers al perineului.
spatiul profund al perineului (spatium perinei profundum) este spatiul
cuprins intre cele doua fascii ale diafragmei urogenitale. El contine:
uretra membranoasa, glandele bulbouretrale cu canalele lor de excretie,
nervii si arterele care ajung la bulbul penian, m. transvers profund
al perineului si m. sfincter uretral;
planul musculofascial profund este reprezentat de partea anterioara a
diafragmei pelvine adica, de originile pe unghiul pubian ale m. ridicator
anal invelite in fasciile diafragmei pelvine. Intre fata inferioara a
diafragmei pelvine si fascia superioara a diafragmei urogenitale patrunde
prelungirea anterioara a fosei ischiorectale.
Regiunea anala la barbat
Stratigrafie
pielea este mai groasa pe laturi unde se continua cu tegumentele
regiunilor vecine, este subtire in jurul orificiului anal. La acest nivel
paniculul adipos este slab dezvoltat, iar pe derm se prind fibre
musculare ale m. sfincter anal extern si m. ridicator anal. Pielea
formeaza pliuri radiale in jurul orificiului anal, iar la nivelul liniei
anocutanate se continua cu mucoasa rectului. Linia anocutanata ca si
pliurile radiale perianale sunt mai pigmentate decat restul tegumentelor. In rest pielea este acoperita cu par si prezinta numeroase
glande sudoripare si sebacee. Prezenta acestora explica foliculitele si
furunculii perianali, care pot duce la formarea fistulelor perianale
dobandite, a abceselor si a flegmoanelor ischiorectale. Pe linie mediana
pielea prezinta un rafeu longitudinal - rafeul perineal (raphe perinei).
80

Paniculul adipos este mai dezvoltat in afara inelului anal si se continua

cu grasimea fosei ischiorectale;
fascia superficiala se prezinta sub forma unor traverse conjuctive care
delimiteaza areole pline cu tesut adipos. Prin paniculul adipos si fascia
superficiala trec ramurile anale ale n. rusinos, ramurile perineale ale n.
femural cutanat posterior, ramuri perineale superficiale ale n. rusinos si
nervilor anococigieni;
fosa ischiorectala (fossa ischirectalis), are forma unei prisme
triunghiulare orizontale cu trei pereti:

supero-medial, fata inferioara a diafragmei pelvine acoperita

de fascia ei inferioara;

supero-lateral, fata mediala a m. obturator intern (sub arcul

tendinos al ridicatorului anal) acoperit de fascia m. obturator si de
fasciculele inferioare ale m. fesier mare;

inferior, fascia superficiala, paniculul adipos si pielea.

diafragma pelvina.
151. Planseul perineal stratigrafie la femeie
Linia biischiadica imparte perineul in 2 portiuni triunghiulare
perineul anterior (urogenital) si posterior (anal).
Regiunea urogenitala feminina
Stratigrafie
pielea este subtire in partea anterioara si se ingroasa spre perineul
posterior si pe laturile regiun Ea este acoperita de par si prezinta glande
sebacee si sudoripoare. Corespunzator tunicii Dartos scrotale, ea
intalneste un muschi pielos numit de unii autori m. transvers pielos al
perineului cu originea pe fraul si pielea din portiunea posterioara a
labiilor mari si cu fibrele indreptate oblic posterior si lateral prinzandu-se
pe pielea partilor laterale ale regiunii;
paniculul adipos din partea inferioara a regiunii pubice se termina
brusc la radacina clitorisului si se continua in partile laterale ale
labiilor mari cu paniculul adipos perineal. Dispozitia paniculului
adipos, mai abundent la femeie, si proeminenta ramurilor superioare
ale pubisului mai mult decat la barbat determina formarea muntelui lui
Venus (mons pubis) mult mai dezvoltat decat paniculul (mons pubis) de
la barbat;
fascia superficiala continua pe aceea a abdomenului. Vestibulul vaginal
o despica in doua jumatati care invelesc de fiecare parte muschii
triunghiului ischiobulbar;
planul muscular superficial este alcatuit de mm. bulbospinosi,
ischiocavernosi si transversi superficiali ai perineului;
Spatiul superficial al perineului contine radacinile clitorisului,
triunghiurile ischiobulbare si musculatura planului superficial.
planul musculofascial mijlociu este alcatuit din muschii transversi
profunzi ai perineului si m. sfincter al uretrei si este acoperit profund de
fascia superioara a diafragmei urogenitale, iar inferior de fascia
inferioara a diafragmei urogenitale. Fascia inferioara a diafragmei
urogenitale este mai subtire la femeie si este strabatuta de orificiul
vaginei. Ea se continua cu adventicea vaginei in jurul orificiului vaginal.
Anterior de vagina ea este strabatuta de uretra;

81

spatiul perineal profund este strabatut de uretra, vagina si contine

glandele vestibulare mari cu canalele lor de excretie, nervii si vasele
care ajung la bulbii vestibulari pe fata lor profunda;
planul musculo-fascial profund este format de partile anterioare ale
mm. ridicatori anali, intre marginile lor mediale aflandu-se hiatusul
urogenital strabatut de uretra si vagina. Inferior de m. ridicator anal si
superior de diafragma urogenitala patrunde prelungirea anterioara a
fosei ischiorectale.
Regiunea anala la femeie
Regiunea anala feminina sau perineul posterior nu se deosebeste
mult de cea masculina. Diferenta consta in aceea ca tegumentele nu
sunt acoperite de par, iar tesutul adipos este mai abundent atat la
nivelul paniculuiui adipos, cat si in corpul adipos al fosei ischiorectale.

pielea este mai groasa pe laturi unde se continua cu tegumentele

regiunilor vecine, este subtire in jurul orificiului anal. La acest nivel
paniculul adipos este slab dezvoltat, iar pe derm se prind fibre
musculare ale m. sfincter anal extern si m. ridicator anal. Pielea
formeaza pliuri radiale in jurul orificiului anal, iar la nivelul liniei
anocutanate se continua cu mucoasa rectului. Linia anocutanata ca si
pliurile radiale perianale sunt mai pigmentate decat restul tegumentelor. Prezinta glande sudoripare si sebacee. Pe linie mediana pielea
prezinta un rafeu longitudinal - rafeul perineal (raphe perinei). Paniculul
adipos este mai dezvoltat in afara inelului anal si se continua cu
grasimea fosei ischiorectale;
fascia superficiala se prezinta sub forma unor traverse conjuctive care
delimiteaza areole pline cu tesut adipos. Prin paniculul adipos si fascia
superficiala trec ramurile anale ale n. rusinos, ramurile perineale ale n.
femural cutanat posterior, ramuri perineale superficiale ale n. rusinos si
nervilor anococigieni;
fosa ischiorectala (fossa ischirectalis), are forma unei prisme
triunghiulare orizontale cu trei pereti:

supero-medial, fata inferioara a diafragmei pelvine acoperita

de fascia ei inferioara;

supero-lateral, fata mediala a m. obturator intern (sub arcul

tendinos al ridicatorului anal) acoperit de fascia m. obturator si de
fasciculele inferioare ale m. fesier mare;

inferior, fascia superficiala, paniculul adipos si pielea.

diafragma pelvina.
152.Fosele ischio-rectale
Sunt doua spatii largi ,situate de o parte si de cealalta a canalului
anal,ocupand aproape intreg perineul posterior.fiecare fosa are forma
aproximartiv piramidala ,delimitata de trei pereti:.baza este reprezentata
de planurile superficial;,varful se gaseste la unirea peretilor medial si
lateral; peretele laateral este format de ischion si muschiul obturator
intern acoperit de fascia sa;peretele medianl este format de ridicatorul
anal si de sfincterul anal eztern .Acesta din urma se gaseste in imediata
apropiere a anusului , dar se intinde in sus in jurul canalului anal ,pe o
inaltime de cca 3 cm. Muschiul est format din trei portiuni,inomplet
separate:
82

Portiunea subcutanata are fibre ce se fixeaza posterior pe ligamentul

anococcigian ,si anterior pe centrul tendinos al perineului;el adera de
dermul regiunii din jurul anusului.
Portiunea superficiala a sfincterului-partea principala isi are oiginea
pe varful coccigelui si pe ligamentul anococcigian;trece pe fetele laterale
ale canalului anal sub forma a 2 fasii musculare latite ,si se termina pe
centrul tendinos.
Portiunea profunda formeaza un inel complet in jurul acanalului anal
si se intrica in centrul tendinos cu ceilalti muschi.
Inervatia:sfincterului extern este data de o ramura din nervul sacrat si
de nervii rectali inferiori, ramuri ale rusinosului.
In fosa ischio-rectala patrunde manunchiul vasculo-nervos rusinos intern,
venind din regiunea gluteala prin orificiulmic sacro ischiatic. Manunchiul
este asezat pe peretele lateral al fosei ,intr-o dedublare a fasciei
obturatorului intern , care constituie canalul rusinos (Alcock). Din artera
pleaca rectala inferioara pentru rect si perineala pentru perineul
anterior. Venele insotesc arterele omonime. Limfaticele insotesc arterele
si se anastomozeaza cu cele ale regiunilor invecinate.Din nervul rusinos
pornesc ramuri pentru sfincterul anal extern si pentru piele.
153.Vscularizatia si inervatia organelor genitale externe masculine.
Vascularizatia testiculelor:
-arterele:la testicul si epididim sosesc trei artere
-arterea testiculara( ram din ao abdominala);
-artera ductului deferent( ram din A. ombilicala su din vezicala
inferioara);
-artera cremasterica(ramura din eoigastrica inferioara);
Artera testiculara-ajunsa la capul epididimului ,da ramuri prntru
epididim;dintre acestea ,o ramura posterioara se anastomozeaza cu
artera ductului deferent ,formand o arcada de-a lungul cozii epididimului.
Artera ductului deferent-insoteste ductul deferent si se
anastomozeaza cu a. epididimara posterioara,ramura a arterei
testiculare. Ramurile terminale ale arterei testiculare si ale arterei
ductului deferent se ramifica si patrund prin marginea posterioara a
testiculului ,in mediastinul acestuia;de aici iau drumul septelor
testiculare si ajung la parenchim ,unde se capilarizeaza.
Artera cremasterica- situate la inceput in afara funiculului
spermatic, patrunde intre elementele funiculului si se termina in bucla
de anastomoza dintre a. epididimara posterioara si artera ductului
deferent.
Venele: venele testiculului sunt profunde si superficiale. Ele strabat
mediastinul testiculului si ajung in funiculul spermatic ,unde formeaza
doua grupuri.
Limfaticele: nasc in reteaua din jurul tubilor seminiferi ,strabat
mediastinul testiculului ,urca pe traiectul funiculului spermatic si se
termina in nodurile limfatice lombare pre- si lateroaortice.
Nervii:insotesc artera testiculara ,formand plexul testicular. Acesta
contine fibre vegetative. Fibrele sensitive ale plexului asigura
sensibilitatea albugineei si tunicii vaginale.
Vascularizatia scrotului:
Arterele: arterele destinate scrotului sunt
-arterele rusinoase externe(ramuri ain artera femurala);
83

-ramuri scrotale( din a. rusinoasa interna);

Venele insotesc arterele si se varsa in venele omonime arterelor.
Arterele si venele formeaza un plex la nivelul fasciei cremasterice. Tot
aici se stabilesc anastomose arterio-venoase largi.
Limfaticile scrotului sunt drenate spre grupul supero-medial al nodurilor
inghinale superficiale.
Scrotul primeste fibre nervoase din ilioinghinal prin ramura genitala a
genitofemuralului, prin ramurile scrotale posterioare de nervii perineali si
din cutanatul femural posterior.
Vascularizatia penisului:
Arterele: destinate formatiunilor erectile sunt ramuri ale arterelor
rusinoase interne:
--profunda si dorsala ale penisului,
-artera ureterala
-artera bulbului penisului; toate sunt perechi
A. profunde ale penisului: sunt in numar de 2.Ele patrund in
radacinile corpului cavernos si strabat apoi axul fiecarei jumatati a
acestuia. Pe masura ce parcurg corpul cavernos , arterele dau ramuri
care patrund in trabecule. La acest nivel unele se rezolva in capilare care
se deschid in cavernele profunde; alte ramuri se continua cu arterele
helicoidale , arterele helicine , care se rezolva la randul lor tot in
capilarele care se deschid in cavernele profunde;.
A. dorsale ale penisului- in numar de 2 strabat santul de pe fata
dorsala a capului cavernos , fiind situate medial de nervii dorsali ai
penisului si lateral de vena dorsala a penisului, formatiuni cu care
alcatuiesc manunchiul vasculo nervos dorsal al penisului. Manunchiul
vasculo-nervos dorsal este situat profund ,intre fascia profunda a
penisului si corpul cavernos.
Arterele dorsale ale penisului iriga tunica albuginee a corpului
cavernos ,glandul penisului ,pielea penisului si preputiul.
Ureterale- vascularizeaza peretele uretrei spongioase ,portiunea
intermediara a corpului spongios si glandul acestuia.
Bulbului penisului vascularizeaza bulbul penisului si portiunea
profunda a corpului spongios.
Venele superficiale: strang sangele de la gland si de la invelisurile
penisului si il dreneaza spre venele dorsale superviciale ale penisului.
Aceste vene pereche sunt situate pe fata dorsala a penisului ,in
grosimea fasciei superficiale a acestuia. Sunt tributare venelor rusinoase
externe din dreapta si din stanga
Venele profunde se aduna in vena dorsala profunda a penisului siuata
in santul de pe fata dorsala a corpului cavernos, intre cele doua artere
dorsale ale penisului. Aceasta vena impara dreneaza sangele de la
cavernele superficiale ale corpilor erectili si de la gland. Inainte de
terminare ,vena dorsala profunda se bifurca intr-o ramura dreapta si alta
stanga, varsandu-se in plexul prostatic ,respective in venele rusinoase
interne.
Venele bulbului penisului dreneaza sangele de la bulbul penisului si
din primul segment al portiunii intermediare a corpului spongios; se
varsa in venele rusinoase interne.
84

Limfaticele :-limfaticele superficiale si profunde plecate din invelisuri

si formatiunile erectile ,se strang in nodurile inghinale superficiale si
profunde si in cele iliace externe.
Nervii: inervatia penisului este subordonata centrilor medulari
lombosacrati. Inervatia invelisurilor este asigurata de nervii
iliohipogastrici ,ilioinghinali si dorsali ai penisului.
Nervii dorsali ai penisului sunt ramuri ale nervilor rusinosi;sunt situati
lateral de a. dorsale ale penisului.
Vascularizatia cailor spermatice
-vascularizatia ductului deferent:
-artera ductului deferent ramura a arterei ombilicale sau a vezicalei
inferioare
-venele- sunt tributare venei epigastrice inferioare si plexului venos
prostatic;
-limfaticele- merg la nodurile limfatice iliace externe si interne:
-nervii- vin din plexul diferential si din plexul hipogastric inferior

154.Vascularizatia si inervatia organelor genitale externe

feminine
Vascularizatie
Vascularizarea vulvei este divizata in teritoriul arterial anterior si
cel posterior.
a.Teritoriul arterial anterior este irigat de artera pudenta externa
superioara si inferioara cu originea din artera femurala, ramura terminals
a arterei obturatorii, ramurile arterei funiculare.
b. Terltoriul arterial posterior este irigat de arterele cavemoasa, bulbara
si perineala superficiala.
Muntele pubian este vascularizat de arterele pudende externe
superioare si inferioare, funiculara si obturatorie.
Labiile mari primesc sange din artera perineala.
Clitorul este irigat prin intermediul arterelor profunda si dorsals ale
clitorisului. Venele din regiunea labiilor mari si mici se varsa in venele
pudende externe, ce ajung ulterior in cea femurala. Venele clitorusului
sunt divizate in 3 grupe: superficiale din regiunea superioara ce se varsa
in vena safena mare, si profunde ce se varsa in vena pudenta interna.
Venele din regiunea inferioara se varsa in plexul venos la nivelul bulbilor
vestibulari. Venele de la radacina clitorului se dreneaza in plexul venos
Santorini (preuretral).
Inervatie
-senzitiva este asigurata prin ramurile genitale ale nervilor
iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural( dau ramuri labiale
anterioare), si de nervul rusinos( da ramurilabiale posterioare si nervul
dorsal al clitorisului).
-componenta vegetativa( simpatica) ce provine din plexul hipogastric
inferior.
155. Organizarea topografica a membrului superior
Din punct de vedere topographic, membrul toracic se imparte in 6
segmente, care, in sens proximo-distal sunt:
Umarul
85

Bratul
Cotul
Antebratul
Gatul mainii
Mana

156. Delimitarea topografica a membrului superior

Limitele, fata de gat sunt: linia curba care trece prn marginea
superioara a scapulei, prin marginea laterala a acromionului si prin
marginea anterioara a claviculei. Fata de torace: anterior- vertical
coborata de la unirea treimii laterale cu cea mijlocie a claviculei; distal
linia orizontala pe peretele toracic, care trece prin marginile inferioare
ale muschilor pectoral mare, latissim (dorsal mare) si rotund mare;
posterior marginea medial a scapulei.

157.Fasciile membrului superiorMuschii membrului superior sunt inveliti de o teaca fibroasa si

rezistenta .
1.Fascia umarului- fosa supraspinoasa cu continutul ei este acoperit
de o fascie ce se insera pe marginile fosei; ea diminua in grosime pe
masura ce se acopera de articulatia scapulohumerala si se termina pe
bolta acromio-coracoidiana, delimitand loja osteo-fibroasa
supraspinoasa.Fosa infraspinoasa ajunge la nivelul deltoidului si se
imparte in 2 foite. Foita superficiala fascia deltoidiana, in rest
continuandu-se distal cu fascia brahiala.
2.Fascia brahiala-Este o fascie de nvelis a bratului, perimusculara, de
natura fibroconjunctiva. Continua fasciile deltoidiana, pectorala, axilara
si se continua cu fascia antebratului.
Din fascia brahiala se formeaza:
fasciile de nvelis ale muschilor bratului;
septurile intermusculare.
Septurile intermusculare sunt n numar de doua (septul
intermuscular medial si septul intermuscular lateral). Ele pornesc de pe
fata interna a fasciei brahiale si se prind, de sus n jos, pe:
creasta tuberculului mic, respectiv mare, ai humerusului;
marginile corespunzatoare ale diafizei humerale;
epicondilul medial, respectiv lateral, ai humerusului.

3.Fascia antebrahialaEste fascia fibroconjunctiva de nvelis a antebratului. Continua

fascia brahiala si se continua cu cea a minii. Furnizeaza fasciile de
nvelis pentru muschii antebrahiali.
Proximal, la nivelul cotului, se prinde pe epicondilii humerusului si
pe procesul olecranian al ulnei.
Distal, n regiunea carpului, din ea se diferentiaza doua benzi
transversale, late, care nconjoara ventral si dorsal gtul minii si
formeaza:
retinaculul flexorilor (minii)
retinaculul extensorilor (minii)

86

Retinaculul flexorilor este o ngrosare fibroasa anterioara a

fasciei antebratului care, mpreuna cu santul carpian (concavitatea
anterioara formata de oasele carpului), formeaza canalul carpian.
Prin canalul carpian trec:
tendoanele (n numar de 4) ale m.flexor superficial al degetelor
tendoanele (n numar de 4) ale m. flexor profund al degetelor
tendonul m. flexor lung al policelui
n. median
Superficial de retinaculul flexorilor trece tendonul muschiului
palmar lung (atunci cnd exista) si se continua cu aponevroza palmara.
Retinaculul extensorilor este ngrosarea posterioara a fasciei
antebratului, care mpreuna cu santurile de pe fata posterioara a epifizei
distale radiale, formeaza tunele osteofibroase prin care trec tendoanele
muschilor extensori din loja posterioara a antebratului.

4.Fasciile si aponevrozele minii

Fascia perimusculara fibroconjunctiva antebrahiala se continua la
nivelul minii unde se comporta astfel:
pe fata dorsala a minii formeaza fascia dorsala a minii, subtire
si greu de evidentiat;
pe fata palmara cuprinde trei zone: doua sunt conjunctive (fascia
tenara si fascia hipotenara) si ntre ele o zona aponevrotica
(aponevroza palmara)
Aponevroza palmara - o lama fibroasa, groasa, de forma
triunghiulara, cu vrful proximal, care pare o continuare latita a
tendonului m. palmar lung n partea mijlocie a fetei palmare a minii.
Lateral si medial aceasta aponevroza formeaza cate un sept conjunctiv septul palmar lateral si septul palmar medial.
Cele doua septuri m parte regiunea palmara subfasciala n trei loji:
loja tenara (lateral)
loja palmara mijlocie
loja hipotenara (medial)
Fascia tenara (fascia palmara laterala) - structura conjunctiva, subtire,
acopera muschii eminentei tenare. Se continua lateral cu fascia dorsala
si medial cu aponevroza palmara;
Fascia hipotenara (fascia palmara mediala) - acopera muschii eminentei
tenare (ai degetului mic). Se continua lateral cu aponevroza palmara si
medial cu fascia dorsala a minii.
Fascia dorsala a mainii- situata sub piele acopera tendoanele
extensorilor.Marginile sale laterala , cubitala si radiala, se insera pe cele
2 metacarpiene extreme, iar proximal se continua cu fascia antebrahiala.

158. Axila delimitare topografica si continut

Regiunea axilara reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre
articulatia scapulo-humerala, fata laterala a toracelui si scapula.
Are in ansamblu forma unei piramide patrunghiulare cu 4 pereti, o baza
si un varf.
1. Peretele anterior
-superior: clavicula ;
87

2.

3.
4.

5.

6.

7.

-medial: o verticala coborata la unirea a 2/3 laterale cu 1/3

mediale a claviculei
-inferior: marginea inferioara a muschiului pectoral mare
-lateral: santul delto-pectoral.
Peretele posterior
E format in cea mai mare parte de fata costala a scapulei sau fosa
subscapulara si muschiul subscapular care o acopera.In partea inferioara
participa 2 muschi: rotund mare si dorsal mare.
Peretele medial
E format de peretele lateral al toracelui alcatuit din coaste , muschi
intercostali acoperiti de muschiul dintat mare.
Peretele lateral
E format din fata mediala a articulatiei scapulo-humerale si fata
anteromediala a humerusului , acoperite de tendoanele bicepsului
brahial si coracobrahial.
Baza
E superficiala , avand in pozitie de semiabductie forma unei bolti
concave numita fosa axilara, cand bratul e in adductie se transforma in
sant sagital.
Limitele superficiale:
anterior: marginea inferioara a marelui pectoral;
posterior : marginea inferioara a muschiului mare dorsal si
rotund mare
medial si lateral: cate o linie conventionala ce uneste marginile
inferioare ale muschiului pectoral mare cu dorsalul mare..
Varful
Este orificiul prin care comunica cu regiunea supraclaviculara.
Limitela orificiului:
:anterior:clavicula si muschiul subclavicular
posterior: marginea superioara a scapulei si baza procesului
coracoidian.
medial: prima coasta.
Prin acest orificiu trece pachetul vasculo-nervos format din artera
subclaviculara , vena omonima , plexul brahial si trunchiul limfatic
subclavicular.
Cavitatea axilara
Contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos in care se gaseste
manunchiul vasculo-nervos al axilei format din: artera axilara care este
elementul central , vena axilara situata medial fata de artera ,
trunchiurile plexului brahial care la marginea inferioara a muschiului mic
pectoral se desfac in ramurile terminale ale plexului brahial , precum si
nodulii limfatici axilari si vasele limfatice aferente .
Nodulii axilari sunt in numar de circa 20-30 , fiind dispusi in
grupuri:
1)grupul brahial;
2) subscapular;
3)pectoral:
4) delto-pectoral;
5) interpectoral;
6)central;
7)apical.
88

159.Regiunea deltoidiana
-corespunde in general muschiului deltoidian avand o forma
triunghiulara cu baza in sus si varful in jos
-se prezinta de obicei ca o proeminenta rotunjita
limite:
-proximal : clavicula si acromionul;
-distal: un plan ce trece inferior insertiei muschiului mare pectoral
- anterior si posterior : marginile corespunzatoare ale muschiului
deltoid , anterior corespunzand de fapt santul delto-pectoral.
Stratigrafie
a.pielea: fina si mobila
b.tesutul subcutanat :
- cuprinde un tesut adipos in care se afla vase si nervi superficiali:
ramuri ale arterei circumflexe humerale si ale arterei toracoacromiene ,
vene superficiale tributare venei cefalice ,
limfatice care dreneaza limfa spre nodulii axiali
filete nervoase ce provin din nervii supraclaviculari si nervul cutanat
brahial lateral ram al nervului axilar
c.fascia deltoidiana
-acopera muschiul omonim de care adera, trimitand prelungiri intre
fasciculele acestuia
d.planul profund
-reprezentat de muschiul deltoid si tesutul celular subdeltoidian ce
confera muschiului mobilitate pe planul osos in cursul miscarii in
articulatia scapulo-humerala .
- in acest tesut se afla o bursa seroasa subdeltoidiana , cele 2 artere
circumflexe humerale anterioara si posterioara insotite de venele
omonime , limfatice profunde si nervul axilar ce inerveaza muschiul
deltoid , el ajungand la acest muschi prin patrulaterul humero-tricipital
impreuna cu artera circumflexa humerala posterioara.
e. plan articular reprezentat de fata anterolaterala a articulatiei scapulohumerale si a articulatiei acromio-claviculare.
160. Regiunea brahiala anterioara
BRATUL -Este segmentul cuprins intre umar si cot .
Regiunea anterioara
Cuprinde urmatoarele planuri:
tegumentul care este mobil pe planurile subiacente;
tesutul subcutanat care contine tesut adipos si o serie de elemente
vasculo-nervoase :
-vena cefalica situata in santul bicipital lateral ce urca spre santul
delto pectoral;
-vena bazilica situata in santul bicipital medial;
-vasele limfatice superficiale;
-nevul cutanat medial al bratului , nervul cutanat medial al
antebratului;
fascia brahiala de pe care se desprind cele 2 septuri musculare ce
separa lojile musculare corespunzatoare celor 2 regiuni
planul profund e format din 2 straturi musculare:
-superficial: muschii deltoid, biceps brahial;
-profund alcatuit din coracobrahial si brahioradial.
89

Elementele vasculo-nervoase profunde : artera brahiala si cele 2 vene

omonime , mervul median situat initial lateral fata de artera , o
incrucuseaza anterior in 1/3 mijlocii ale bratului, plasandu-se apoi in
partea mediala a arterei.
Alaturi de acest pachet vasculo-nervos in regiunea anterioara, se afla
nervul ulnar pana la nivelul distale a bratului , nervul musculocutan si
nervul radial in 1/3 proximala a bratului.

161. Regiunea brahiala posterioara

BRATUL-Este segmentul cuprins intre umar si cot .
Regiunea posterioara
Este alcatuita din planurile:
tegument mai gros ca in regiunea anterioara;
tesut subcutanat mai bogat in tesut adipos, prezinta urmatoarele
elemente superficiale:
-nerv cutanat brahial lateral superior, cutanat brahial lateral
inferior, cutanat brahial posterior;
-venele formeaza o retea anastomotica intre vena cefalica si
bazilica;
planul fascial e format din foita posterioara a fasciei brahiale
planul profund e format dintr-un sigur muschi care este tricepsul
brachial cu cele 3 capete :
1) lung,
2) lateral,
3) medial;
Elemente vasculo-nervoase profunde : nervul radial situat intre capul
lateral si medial , artera brahiala profunda insotita de 2 vene omonime
care in 1/3 inferioara emite colateralele mediala si radiala ce vor
participa la reteaua arteriala a cotului.
162.Regiunea cotului
-este segmentul cuprins intre brat si antebrat.
Limite:
-proximal: un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra epicondililor
laterali
-distal: un plan ce trece la 2 latimi de deget sub cei 2 epicondili
humerali.
Prezinta 2 regiuni separate printr-un plan frontal ce trece prin
epicondilii humerali, si anume anterioara si posterioara.
a. Regiunea anterioara
-este regiunea plicii cotului avand in extensie forma unui sant vertical.
Stratigrafie
-tegumentul;
-tesutul subcutanat in care se evidentiaza venele superficiale : cefalica,
bazilica, mediana(intermediara) , filete nervoase superficiale ce vin din
nervul cutanat lateral al antebratului si noduli limfatici.
-plan fascial reprezentat de fascia cotului intarita de aponevroza
bicipitala.
-planul prfund format din 3 grupe musculare:
1)
grupul mijlociu cuprinde portiunea distala a bicepsului ,
muschiul brachial
90

2)
grupul medial al flexorilor reprezentat de muschii
epicondilieni mediali , rotund pronator, flexor radial , palmar lung, flexor
ulnar al carpului , flexor superficial al degetelor si profund flexor al
degetelor
3)
grupul lateral reprezentat de muschii epicondilieni laterali ;
extensorul degetelor, brahioradial, lung extensor radial al carpului , scurt
extensor radial al carpului , supinator.
Vasele si nervii profunzi sunt:
-artera brahiala care la acest nivel se imparte in cele 2 ramuri
terminale :artera radiala si artera ulnara
-nervul median care traverseaza plica cotului spre antebrat si nervul
radial care coboara intre muschii extensori ai carpului impartindu-se in
cele 2 ramuri ale sale: anterior sau cutanat si posterior sau muscular.
b.Regiunea posterioara
-se numeste regiunea olecraniana .
-prezinta 3 proeminenta osoase: in mijloc olecraniul si pe lateral cei 2
epicondili humerali.
Stratigrafie
-tegumentul este gros si mobil;
-subcutanat este lipsit de grasime , prezinta o bursa seroasa
subcutanata importanta in cazul traumatismelor si elemente vasculonervoase superficiale : ramuri din vena radiala ,nervii musculocutan si
cutanat medial al antebratului
-fascia regiunii adera pe proeminentele osoase ;
-stratul profund e format ca la regiunea anterioara din 3 grupe
musculare :
1)
grupul medial reprezentat de insertia distala a tricepsului ;
2)
grupul lateral al extensorilor : extensorul degetelor , extensorul
degtului mic, ulnar al carpului si anconeu , in stratul profund se afla
supinatorul.
3)
grupul medial: cuprinde capul ulnar al flexorului ulnar al carpului
163.Regiunea antebratului
Prezinta 2 regiuni: anterioara si posterioara separate printr-un plan
frontal ce trece prin membrana interosoasa:
Regiunea anterioara
Prezinta urmatoarele planuri:
tegumentul care este subtire si fin;
subcutanat in care se afla urmatoarele elemente vasculo-nervoase:
vena cefalica , vena bazilica, vena mediana(intermediara) , ramuri
anterioare din nervul musculocutan in partea laterala si nevul cutanat
medial antebrahial in partea mediala.
fascia antebrahiala de pe a carei fete profunde pleaca 2 septuri
intermusculare ce delimiteaza cele 2 loje
planul profund reprezentat de planul muscular ce cuprinde 2 grupuri:
1)lateral ce cuprinde muschii: brahioradial, lung si scurt extensor
radial al carpului
2)anterior propriu-zis cu muschi dispusi in 4 straturi:
a) stratul format din muschii: rotund pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung, flexor ulnar al carpului,
91

1)
2)
3)
4)

b) stratul format din muschiul flexor superficial al degetelor;

c) stratul format din muschii: flexor profund al degetelor, propriu al
policelui;
d) patrat pronator.
Elementele vasculo-nervoase formeaza in aceasta regiune 4
manunchiuri :
median format de nervul median si artera interosoasa anterioara ;
radial format de ramura senzitiva a nervului radial , artera radiala si 2
vene satellite;
ulnar format de nervul ulnar , artera ulnara si 2 vene satelite.
Interosos anterior format din nervul interosos ram din nervul median si
artera interosoasa anterioara impreuna cu 2 vene satelite.
Regiunea posterioara
Cuprinde planurile:
tegumentul care este mai gros si mai putin mobil ;
subcutanat care cuprinde o cantitate mare de grasime in care se afla
elemente vasculo-nervoase superficiale : venele superficiale formeaza o
retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica , nervii superficiali sunt
ramuri din nervul cutanat lateral al antebratului , cutanat posterior al
antebratului si cutanat medial al antebratului.
planul fascial
planul profund muscular format din muschi dispusi pe 2 planuri:
1)superficial : extensorul degetelor , extensorul degetului mic,
ulnar al carpului
2)profund: lung adductor si scurt extensor al policelui, lung
extensor al policelui si extensorul indexului.
Intre cele 2 planuri musculare se afla ramura profunda a nervului radial
si anume ramura musculara ce inerveaza toti muschii din regiunea
posterioara a antebratului impreuna cu nervul interosos posterior care
coboara insotit de vasele omonime pe membrana interosoasa.
164. Fasciile mainii-

Fasciile si aponevrozele minii

Fascia perimusculara fibroconjunctiva antebrahiala se continua la
nivelul minii unde se comporta astfel:
pe fata dorsala a minii formeaza fascia dorsala a minii, subtire
si greu de evidentiat;
pe fata palmara cuprinde trei zone: doua sunt conjunctive (fascia
tenara si fascia hipotenara) si ntre ele o zona aponevrotica
(aponevroza palmara)-fascia palmara superficiala( subtire in portiunile
laterale si mediala, mai groasa in portiunea mijlocie)
Fascia tenara (fascia palmara laterala) - structura conjunctiva, subtire,
acopera muschii eminentei tenare. Se continua lateral cu fascia dorsala
si medial cu aponevroza palmara;
Fascia hipotenara (fascia palmara mediala) - acopera muschii
eminentei tenare (ai degetului mic). Se continua lateral cu aponevroza
palmara si medial cu fascia dorsala a minii.
Aponevroza palmara - o lama fibroasa, groasa, de forma triunghiulara,
cu vrful proximal, care pare o continuare latita a tendonului m. palmar
lung n partea mijlocie a fetei palmare a minii. Fibrele longitudinale ale
92

aponevrozei se condenseaza in 3-4 bandelete pretendinoase; fibrele

transversale formeaza ligamentul metacarpian superficial
Lateral si medial aceasta aponevroza formeaza cate un sept
conjunctiv - septul palmar lateral si septul palmar medial.
Cele doua septuri m parte regiunea palmara subfasciala n trei loji:
loja tenara (lateral)
loja palmara mijlocie
loja hipotenara (medial)
165. Regiunea ventral a mainii. Arcadele vasculare anterioare
Regiunea palmara
Are o forma concave, cu o depresiune central intre eminenta tenara- in
partea radial, cea hipotenara- in partea ulnara, iar distal, de patru
proeminente rotunjite, separate prin santuri vertical situate in dreptul
degetelor index mediu si inelar.
Planuri:
- tegument: gros si putin mobil, lipsit de par si glande sebacee, in
schimb cu multe glande sudoripare
- subcutanat: in care se afla muschiul palmar scurt la nivelul eminentei
hipotenre, este un muschi cutanat, exista reteaua superficiala si ramuri
cutanate ale nervului median in regiunea tenara si ramuri palmare ale
nervului ulnar pentru tegumentul eminentei hipotenare
- fascial: reprezentat de fascia palmara superficiala mai groasa in
portiunea mijlocie formand la acest nivel aponevroza palmara
- profound subfascial
1) stratul musculo-tendinos subfascial: dispus in 3 loje:
a) Loja laterala/tenara: corespunde policelui ce are 2 muschi dispusi
pe 3 straturi:
- superficial: scurtul abductor al policelui
- mijlociu: opzantul policelui si scurtul flexor al policelui
- profund: adductorul policelui
Intre aceste structuri exista ramuri profunde si musculare ale
nervului median cu exceptia adductorului ce primeste o ramura din
ulnar.
b) Loja mediala/hipotenara: cuprinde 2 straturi musculare:
- superficial: tendonul flexorului superficial al degetelor
- profound: flexorul profound al degetelor
Intre care se afla muschii lombricali.
c) Loja mijlocie/mezotenara: alcatuita dintr-un strat superficial
(tendoanele flexorului superficial al degetelor) si unul profund
(tendoanele flexorului profund al degetelor)
Tot aici exista si arcada arteriala palmara superficiala formata prin
anastomoza ramului terminal al arterei ulnare cu ramura palmara
superficiala din radiala. Din convexitatea arcadei pornesc 4 artere
digitale palmare commune din care se vor desprinde artere digitale
proprii.
Profund fata de artere se afla ramurile nervoase ce formeaza nervii
digitali palmari comuni primii 3 fiind ramuri din median si ultimii 2 fiind
ramuri din ulnar.

93

2) stratul muscular interosos: format de muschii interososi si

arcada arteriala palmara profunda formata din anastomoza ramului
terminal al arterei radiale cu ramura palmara profunda a ulnarei. Din
convexitatea arcadei pornesc artere metacarpiene palmare din care se
vor desprinde ramuri perforante ce se vor anastomoza cu artere
metacarpiene dorsale.
Intreososii palmari sunt in numar de 3 asezati in spatiile
intermetacarpiene iar cei dorsali sunt in numar de 4 dispusi la nivelul
spatiilor dintre metacarpiene.
166.Regiunea dorsala a mainii.Arcadele vasculare posterioare
Regiunea dorsala a mainii
-este o regiune usor convexa in sens transversal
-prezinta in partea distala aspecte variate in functie de pozitia degetelor
Stratigrafie
a.pielea
-foarte subtire
-mobila
-acoperita in mod variabil cu par
-lasa sa se vada prin transparenta reteaua venoasa superficiala
b.planul subcutanat
-este lax, aproape lipsit de grasime
-contine: reteaua venoasa dorsala a mainii, vase limfatice, nervii digitali
dorsali
c.planul fascial
-este reprezentat de fascia dorsala a mainii, care se continua proximal cu
retinaculul extensorilor
d.planul profund
-cel tendinos este alcatuit din tendoanele intalnite si la gatul mainii
-in ordine radio-ulnara se gasesc: lungul abductor al policelui, scurtul
extensor al policelui, cei doi extensori radiali ai carpului, extensorul
indexului, cele patru tendoane ale extensorului degetelor, extensorul
degetului mic, extensorul ulnar al carpului.
-profund trec cele trei artere metacarpiene dorsale
-in partea laterala, artera radiala descinde de-a lungul primului spatiu
interosos, pe care-l perforeaza, trecand apoi in palma.
-arterele sunt insotite de vene comitante tributare retelei dorsale a
mainii, precum s de vase limfatice
Arcadele vasculare posterioare
167.Regiunea tenara- localizata intre santul de flexiune de la baza
policelui, in partea superioara si stanga, respectiv dreapta (dupa cum
regiunea provine de la mana dreapta sau stanga) si santul de flexiune de
la baza falangei policelui, in partea stanga sau dreapta.
Fascia tenara (fascia palmara laterala) - structura conjunctiva, subtire,
acopera muschii eminentei tenare. Se continua lateral cu fascia dorsala
si medial cu aponevroza palmara;
168. Regiunea hipotenara
-aflata intre santul de flexiune metacarpian Ia partea superioara, santul
de flexiune de la baza policelui, in partea stanga, respectiv dreapta
94

(dupa cum regiunea provine de la mana dreapta sau stanga) si marginea

externa a palmei;
Regiunea hipotenara: cuprinde cei 3 muchi ai degetului mic asezati in 2
straturi:
-superficial: abductorul degetului mic si scurt flexor
-profund: opozantul degetului mic
Printre acestia exista ramuri musculare ale nervului ulnar.
Loja mediala/hipotenara: cuprinde 2 straturi musculare:
- superficial: tendonul flexorului superficial al degetelor
- profund: flexorul profound al degetelor
169. Descoperiri vasculo-nervoase la nivelul membrului superior
Artera axilara
Descoperirea arterei axilare se face cu bratul in abductie realizandu-se o
incizie cam de 3-4 cm din varful axilei pana in apropierea fetei mediale a
bratului.
Se incizeaza fibrele muschiului mare pectoral, se descopera muschiul
coracobrahial, se incizeaza de-a lungul sau, se trage muschiul
coracobrahial in afara si imediat dedesupt se descopera pachetul
vasculo-nervos axilar, primul element care se recunoaste fiind nervul
median intins ca o coarda situate anterior arterei.
Artera BRAHIALA
Descoperirea brahialei se face cu bratul in abductie patrunzanduse in jgheabul axilar delimitat lateral de biceps si posteromedial de
coracobrahial si brachial.
Se incizeaza de-a lungul marginii mediale a bicepsului care se
slabeste prin flexia antebratului iar in fundul plagii si observa artera
brahiala si nervul median.
Artera brahiala profunda
Se descopera cu bratul in abductie, antebratul flectat pe brat,
punandu-se astfel in evidenta capul lung al tricepsului brahial in
superioara a fetei posterioare a bratului.
Se face o incizie patrunzand in interstitial dintre capul lateral si
capul medial al tricepsului descoperindu-se la acest nivel artera brahiala
profunda si nervul radial.
Artera RADIALA
Avand traiect lung descoperirea se face in mai multe puncte.
In 1/3 superioara a antebratului se recunoaste jgheabul
arterei radiale dat de linia ce uneste marginea interna a tendonului
bicepsului cu mijlocul santului pulsului deasupra procesului stiloidian.
Incizia se realizeaza de-a lungul marginii mediale a flexorului radial al
carpului.
In 1/3 inferioara a antebratului artera este subaponevrotica incizia
facandu-se intre tendoanele muschiului palmar lung si flexor radial al
carpului.
ARCADA PALMARA SUPERFICIALA se descopera prin
recunoasterea pisiformului si facandu-se o incizie la 1 cm el spre capul
celui de-al II-lea metacarpian. Se recunoaste aponevroza palmara si sub
ea se afla arcada superficiala.

95

ARCADA PALMARA PROFUNDA se descopera facandu-se o

incizie cam la 4 cm sub pisiform, incizandu-se pana la capul primului
metacarpian in abductie fortata.
Artera ULNARA
Se descopera in 1/3 superioara a antebratului pe partea laterala a
proeminentei muschiului rotund pronator facandu-se o incizie de 3-4 cm
in jos si lateral, se pune bratul in usoara flexie si pronatie, se recunoaste
tendonul bicepsului si alaturi de el exista artera ulnara cu trunchiul
interosoaselor alaturi de nervul median.
In 1/3 mijlocie a antebratului se descopera sub muschiul flexor
superficial unde patrunde prin interstitiul dintre flexorul ulnar al carpului
si flexorul superficial.
Nervul MUSCULOCUTAN se descopera la fel ca artera axilara
pentru ca la origine se afla lateral si putin inafara arterei axilare.
Nervul AXILAR se descopera pe marginea posterioara a axilei cu
bratul in abductie, se recunoaste initial tendonul muschiului mare dorsal
si in interstitiul ce il separa de subscapular se afla artera circumflexa si
nervul axilar.
Nervul MEDIAN
Se descopera la fel ca artera axilara, la brat se descopera la fel ca
artera brahiala.
In 1/3 inferioara a antebratului se incizeaza mai aproape de
marginea laterala a tendonului palmarului lung, se descopera
tendoanele flexorului superficial si al flexorului profound intre ele
aflandu-se nervul median de culoare mai galbuie.
Nervul ULNAR in axila este situate medial fata de artera axilara
astfel incat descoperirea este aceiasi cu artera axilara.
La brat se descopera la fel ca artera brahiala.
In 1/3 inferioara a bratului se descopera pe partea posterioara
dupa o linie ce uneste marginea inferioara a marelui pectoral cu varful
epitrohleei.
Se mai poate descoperii in santul epitrohleo-olecranian prin
reperarea proeminentelor osoase sau la antebrat la fel ca artera ulnara.
Nervul RADIAL este situate in axila posterior fata de artera
axilara, se orienteaza oblic inferior spre regiunea posterioara a bratului,
se laseaza in santul nervului radial ajungand in santul bicipital lateral
unde se imparte in cele 2 ramuri terminale.
Ramul anterior/senzitiv va cobor pe partea laterala a regiunii
anterioare a natebratului in timp ce ramul posterior/motor se va plasa in
regiunea posterioara a antebratului intre cele 2 planuri musculare.
Descoperirea in axila este la fel ca artera axilara. In regiunea
posterioara a bratului se descopera in santul nervului radial la fel ca
artera brahiala profunda. La antebrat se descopera in 1/3 inferioara prin
reperarea planului osos al radiusului incizandu-se deasupra apofizei
stiloide de-a lungul tendonului flexorului radial al carpului.
Venele superficiala
Vena CEFALICA se descopera in santul deltopectoral pe marginea
muschiului deltoid recunoscandu-se cu usurinta vena prin transparenta
aponevrozei.
Vena BAZILICA se incizeaza tegumentul de-a lungul marginei
mediale a muschiului biceps brachial.
96

Vena MEDIANA este situate in partea anterioara a antebratului la

nivelul plicii cotului bifurcandu-se in vena
mediocefalica simediobazilica ce vor forma impreuna cu vena cefalica si
basilica M-ul venos al lui Poirier
170.Organizarea topografica a membrului inferior
-sunt segmentele corporale care se desprind din partile infero-laterale
ale trunchiului

Limite
-limita care separa membrul inferior de trunchi este reprezentata de o
linie circulara care incepe in partea anterioara de la tuberculul pubelui,
se continua prin plica inghinala, creasta iliaca si santul intergluteal, pana
la varful coccigelui; trece apoi prin santul genito-femural si ajunge pana
la tuberculul pubin.
Din punct de vedere topografic membrului inferior i se descriu
sase segmente: regiunea gluteala, coapsa, genunchiul, gamba, gatul
piciorului si piciorul.
171. Delimitarea topografica a membrului inferior
Din punct de vedere topographic, membrului inferior I se descriu
sase segmente: regiunea gluteala, coapsa, genunchiul, gamba, gatul
piciorului si piciorul.
172.Fasciile membrului inferiorMs mb inferior sunt inveliti de o fascie, care in partea superioara se
continua cu fasciile trunchiului, iar in partea inferioara cu fasciile
degetelor.
Fascia iliaca- acoper muchiul ilio-psoas- se inser medial pe toate
vertebrele lombare, pe psoasului mare i pe linia arcuat a
coxalului,lateral pe fascia muchiului ptratul lombelor i pe creasta
iliac.
La coapsa , fascia iliaca devine subtire si fuzioneaza cu foita profunda a
fasciei lata, iar medial se continua cu fascia pectineului, formand
impreuna fascia iliopectinee.
Raporturi:fascia iliaca formeaza impreuna cu planurile osoase profunde,
pe marginile carora se insera o loja osteofibroasa.
Fascia gluteala
- acoper muchii glutei (fesieri).
- este o dependin a fasciei lata;
- se inser superior pe creasta iliac, pe sacrum i pe coccis i se
continu antero-inferior cu fascia lata
- acoper poriunea anterioar a muchiului gluteu mijlociu, iar la
marginea superioar a gluteului mare se mparte n treifoie:
superficial, mijlocie i profund.
Foia superficial acoper faa superficial a gluteului mare
Foia mijlocie acoper faa profund a gluteului mare, iar la
marginea inferioar a acestuia se unete cu foiasuperficial formnd
teaca muchiului.
Foia profund acoper succesiv supero-inferior poriunea posterioar
a gluteului mijlociu, piriformul, gemenii si patratul femural.
97

Fascia lata-nconjoar coapsa ca un manon prezentnd ngrori (tractul iliotibial), dedublri (teci pentru vase i muchi) iprelungiri n
profunzime (septuri inter-musculare);
- se inser antero-superior pe ligamentul inghinal, posterosuperior se continu cu fascia gluteal, inferior pe faa anterioar
a patelei, pe fibul, pe tuberozitatea i pe condilii tibiei, continundu-se
cu fascia crural;
- se dedubleaz la nivelul trigonului femural ntr-o o foi
superfi cial care trece anterior trigonul femural i o
foiprofund care acoper fascia iliac i fascia muchiului pectineu,
formnd astfel planeul fosei ilio-pectinee
- foia superficial la nivelul trigonului femural prezint orificii
pentru vasele, mai important fiind
hiatul safen pt. crosa venei safene mari care se vrsa n vena
femural. Marginea acestui hiatus este ntrit de
ligamentul lui ALLAN- BURNS i HEY
- poriunea fasciei lata care formeaz peretele anterior al poriunii
superioare a tecii vaselor femurale se numete
fascia criboasa.
Fascia crurala-inconjoara gamba ca un manson
-este intrerupta la nivleul fetei mediale a tibiei unde fascia se confunda
cu periostul; in partea antero-superioara, fascia se insera pe condilii si
pe tuberozitatea tibiei, pe capul fibulei si pe patela.
-inferior se continua cu retinaculele gatului piciorului
- de pe fata profunda se desprind 2 septuri intermusculare: unul anterior
si unul posterior care delimiteaza 3 loje musculare; una anterioara intre
fata laterala a tibiei si septul intermuscular anterior, una laterala intre
cele 2 septuri intermusculare ce contine ms peronieri si una posterioara.
Fascia crurala este mai subtire in portiunea sa inferioara, unde se
dedubleaza cuprinzand tendonul calcaneana lui Ahile , intr-o teaca
conjuctiva, care descinde la gatul piciorului.
Fasciile piciorului
Fascia plantara superficiala: este compusa din 3 portiuni:
-o portiune laterala si una medial, ambele subtiri, avand caracter fascial,
si una mijlocie groasa, cu caracter aponevrotic, aponevroza plantara- cu
forma triunghiulara, cu varful la calcaneu si baza la nivelul articulatiilor
metatatorsofalangiene, unde se termina prin ligamentul metatarsian
transvers superficial.
Fascia plantara profunda: este intinsa peste oasele metatarsiene,
spatiile interosoase si ms interososi. Medial si lateral se insera pe primul
si pe ultimul metatarsian; inainte se continua cu ligamentul metatarsian
transvers profund; iar posterior, cu ligamentele articulatiilor de la gatul
piciorului.
Fascia dorsala a piciorului: este situata imediat sub piele si tes
celular;acopera toata fata dorsala a piciorului. Se continua inapoi cu
retinaculul inferior al extensorilor , care este de fapt o ingrosare a ei;
lateral si medial se continua cu fascia plantara superficiala.
Fascia extensorilor scurti: este foarte subtire; ea acopera cei doi
extensori scurti si artera dorsala a piciorului, separandu-le pe tendoanele
extensorilor lungi.
98

Fascia interosoasa dorsala: e rezistenta si acopera interososii dorsali

si fata dorsala a metatarsienilor.
173. Triunghiul lui Scarpa. Delimitare topografica, stratigrafie si continut.
De forma triunghiulara, este situat in portiunea anterosuperioara a
coapsei.
Este delimitat prin trei margini:
n
Marginea superioara este formata de ligamentul inghinal.
n
Marginea laterala este formata de marginea mediala muschiului
croitor.
n
Marginea mediala este formata de marginea laterala a muschiului
adductor lung.
q In aria acestui triunghi se afla: - medial muschiul pectineu,
- lateral muschiul iliopsoas.
q Triunghiul femural este inchis superficial de foita superficiala a fasciei
lata, care se insera pe cele trei margini. Foita profunda a fasciei lata
tapeteaza fata superficiala a muschilor pectineu si iliopsoas.
q In triunghiul femural se afla artera femurala si ramurile ale
colaterale, vena femurala si afluentii sai, ramura femurala a nervului
genitofemural, vase limfatie si ganglioni limfatici.
In profunzime podeaua trigonului femural este formata:
Lateral m iliopsoas
Medial m pectineu
Planul superficial
- ramurile superficiale ale arterei femurale
- vv superficiale care dreneaza in crosa; v safene mari
- ganglioni limfatici inghinali superficiali
- ramuri cutanate din n femural
- ramura femurala a nervului genitofemural
Planul profund
- nervul femural + ramuri
- a femurala ramuri superficiale
- a femurala profunda
- vena femurala
- ganglioni limfatici inghinali profunzi
Continut:
- n femural ram cutanate
- ram musculare
- n safen cea mai lunga ramura senzitiva a n femural
- a femurala a epigastrica supreficiala
- a rusinoase
- a circumflexa iliaca superficiala
- a femurala profunda a circumflexa femurala laterala
- a circumflexa femurala mediala
- a perforante
- v femurala v safena mare
- v femurala profunda
- gg limfatici inghinali superficial
- profunzi
174. Regiunea antero-mediala a coapsei
99

Regiunea anterioara a coapsei- mai lunga decat cea post si

prezinta reliefuri musculare dispuse in forma literei N.Relieful lateral
corespunde muschiului tensor al fasciei lata, cel medial corespunde
muschiului adductor lung, iar relieful mijlociu datorat muschiului croitor.
Impreuna cu ligamentul inghinal muschiul croitor si adductor lung
delimiteaza triunghul femural al lui Scarpa.
Stratigrafie:
a)
pielea foarte mobila pe planurile subiacente
b)
planul subcutanat constituit din tesut adipos si contine
elemente superficiale,ramuri ale art. femurale: artera epigastrica superf.,
artera circumflexa iliaca superf si artera rusinoase externa, vena safena
mare ( interna ) care in aria triunghiului femural formeaza un arc de cerc
si se varsa in profunzime in vena femurala, trunchiurile colectoare
limfatice, insotesc vena safena mare, nervii superficialii: nervul cutanat
lateral si 2-3 ramuri cutanate ant. ( ram din nervul femural ),
ramurafemurala a nervul genitofemural, ram. Cutanata a nervul
obturator.Importanta practica mare o au limfonodurile inghinale
superficiale situate in aria triunghiului femural.
c)
fascia lata forma cilindrica si inveleste intreaga coapsa. De
pe suprafata profunda a fasciei lata se desprind 2 septuri intermusculare
: unul lateral si unul medial care se insera pe cele 2 margini ale liniei
aspre a femurului. Aceste septuri delimiteaza impreuna cu fascia lata 2
loje musculare:

una anterioara

una posterioara
Pe partea laterala a regiunii fasciei lata este ingrosata si formeaza
tractul ilio-tibial. La nivelul triunghiului femural ea prezinta numeroase
orificii pentru trecerea vaselor = fosa cribroasa , care prezinta un orificiu
mare = fosa ovala , prin care trece vena safena mare.
d)
planul profund - alcatuit din 3 straturi musculare si elemente
vasculo-nervoase imprtante.

Start musc. superficial- 4 muschi ( latero-medial) : m tensor al

fasciei lata, m. croitor, m. adductor lung, m. grracilis. Aici se gaseste de
fapt triunghu lui Scarpa si in interiorul lui este prima portiune a tecii
vaselor femurale (canalul femural). Are forma de prisma triunghiulara si
are un parete anterior format din fascia lata, un perete postero-lat si
unul postero- medial.

Strat musc. mijlociu- contine latero-medial : m. vast lateral,

m. drept femural,m. vast medial ( care sunt 3 dintre capetele de origine
ale cvadricepsului ), m.iliopsoas (superior) care ajunge la coapsa printrun orificiu situat lateral de lacuna vasculara = lacuna musculara.
Impreuna cu acest muschi trece si nv. femural, m. pectineu, m. adductor
scurt si m. adductor mare. Intre muschii acestui strat se gasesc ultimele
2 patrimi ale tecii vaselor femurale: portiunea mij. a acesteia care este
delimit ant. de croitor, postero lat. de m. vastul medial si posteromedial de adductorul lung. Aici vena femurala trece inapoia arterei si in
teaca patrunde nv. safen. Portiunea inf.se gaseste canalul adductor al lui
HUNTER delimitata antero-medial si adductorul mare. Vasele femurale
parasesc canalul adductorilor prin orificiul inf. al tecii reprez. De hiatusul
tendinos al adductorului mare si ajung astfel in regiunea poplitee. Nervul
obturator ajunge la coapsa prin canalul obturator si se imparte in ramuri
terminale.
100


Strat musc. profund- reprez. de 2 muschi : m. vast
intermediar si m. obturator extern.

175.Regiunea posterioara a coapsei

-convexa pe toata intinderea sa :
Stratigrafie :
a)
pielea groasa si mobila
b)
planul subcutanat bogat in grasime si contine elem. superficiale:
nv. cutanat femural post
c)
planul fascial fascia lata
d)
planul profund 2 straturi musculare :
1.stratul muscular superficial
-consta din trei muschi: capul lung al bicepsului femural, semitendinosul
si regiunea infero-laterala a gluteului mare
2.stratul muscular profund
-prezinta doua corpuri musculare: capul scurt al bicepsului femural si
semimembranosul
-planul profund contine si elemente vasculo-nervoase.
Irigatia arteriala
-regiunea posterioara a coapsei nu are un trunchi arterial propriu ci o
retea arteriala realizata prin anastomozarea mai multor artere provenite
din regiunile vecine: gluteala inferioara, cele doua circumflexe femurale
si ramurile perforante din femurala profunda.
Venele- sunt comitante ale arterelor
Inervatia- asigurata de nervul ischiadic( sciatic)
176.Regiunea poplitee
-forma sa difera dupa cum gamba este in extensiune sau in flexiune
Stratigrafie
a.pielea
-fina, mobila
-aproape lipsita de par
-prezinta cateva plice transversale de flexiune
b.planul subcutanat
-contine un tesut celulo adipos de grosime variabila
-aici se gasesc elemente vasculo-nervoase de calibru redus.Importanta
este vena safena mare, nervul safen
c.fascia genunchiului
-componenta a mansonului fascial al membrului inferior, este aderenta
la tendoanele muschilor subiacenti
d.Planul profund
-reprezentat de fosa poplitee, care este o excavatie de forma unui romb
si care are 6 pereti:
1.peretele superficial(posterior)-format de fascia poplitee
2.peretele supero-lateral- constituit de bicepsul femural
3.peretele supero-medial- format din doi muschi suprapusi :
semitendinosul si semimembranosul
4.peretele infero-medial- il constituie capul medial al
gastrocnemianului
5.peretele infero-lateral- este format de capul lateral al
gastrocnemianului si muschiul profund plantar
101

6.peretele profund- este constituit de fata posterioara a articulatiei

genunchiului si muschiul popliteu
Continut- este reprezentat de elemente vasculo-nervoase asezate intr-o
atmosfera de grasime: nervul ischiadic( sciatic) cu ramurile sale
terminale: nervul peronier comun si nervul tibial, artera si vena poplitee.
177. Regiunea genunchiului
GENUNCHIUL reprez regiunea intermediara intre coapsa si gamba si
cuprinde totalitatea partilor moi situate in jurul articulatiei genunchiului.
Limite:-superior- linia circulara dusa la 2 latimi de deget deasupra bazei
boltei
-inferior- un plan orizont dus prin tuberozitatea tibiei.
Topografic prezinta 2 regiuni : regiunea anterioara si regiunea
posterioara separate de un plan frontal dus prin cei 2 epicondili femurali.

1. Reg. anterioara a genunchiului-( regiunea patelara sau rotuliana )

Stratigrafie:
a)
pielea mai subtire pe partile laterale, central lipsita de par
b)
planul subcutanat slab reprezentat si in el se gaseste bursa seroasa
subcutanata prepatelara
c)
fascia de invelis se continua superior cu fascia lata si cu fascia
crurala
d)
planul profund musculo- aponevrotic reprezentat in partea sup. de
portiunea distala a cvadricepsului si de complexul tendinos si laba de
gasca. Cele 4 fascicule ale cvadricepsului sunt fuzionate la acest nivel si
se termina printr-un tendon comun, turtit, care inglobeaza patela, fibrele
superficiale trec inaintea pateleai si formeaza ligamentul patelar. Laba
de gasca este o formatiune aponevrotica, alcatuita din tendoanele
musculare : m. croitor, m. gracilis si m. semitendinos, se insera pe tibie
imediat sub condilul medial. Ramurile arteriale mai mari: art. superioara
a genunchiului si art. inferioara a genunchiului (ram din art. poplitee),
art. descendenta a genunchiului (ram din art. femurala) si art. recurenta
tibiala anterioara.
2. Reg. posterioara a genunchilui (regiunea poplitee). Forma sa difera
de pozitia gambei. Cand gamba este in extensie este convexa si axul
longitudinal este cel vertical = pozitie operatorie. Daca gamba este
flectata se transforma intr-o escavatie = pozitia de explorare chimica.
Stratigrafie:
a)
pielea fina si mobila
b)
planul subcutanat - contine tesut celular adipos, de grosime variabila
si in acesta avem elementele: vena safena mare, alaturi de ea coboara
nervul safen
c)
fascia genunchiului aderenta la tendoanele muschilor subiacenti
d)
planul profund fosa poplitee, este o escavatie de forma de romb.
Peretii superiori sunt formati de tendoanele biceps femural si
semitendinos, iar cei inferiori de capetele lat. si medial al muschiului
gastrocnemian. Profund este muschiu popliteu. Continutul fosei poplitee
este reprez. de nervul ischiadic care la nivel unghilui superior se bifurca
in ramurile sale terminale: nervul peronier profund si nervul tibial. Avem

102

si artera poplitee care continua artera femurala si coboara vertical. In

vena poplitee se varsa vena safena mica.
178. Regiunea gambiera antero-laterala
Reg. anterioara a gambei- (regiunea crurala). Forma de patrulater alungit
vertical, convex in sens transversa.
Stratigrafie:
a)

b)
c)

d)

pielea subtire, putin mobila si este in contact direct cu marg. ant. ascutita a
tibiei (creasta tibiei)
planul subcutanat tesut cellular slab reprezentat
planul fascial fascia crurala, in partea inf. prezinta o ingrosare = refinaculul
sup.al extensorilor.
planul profund impartit in 2 loje :

loja mediala 4 muschi extensori : m. tibial anterior, m. extensor lung al

halucelui, m. extensor lung al degetelor si m. extensor lung al 3 peronier. In
partea distala a regiunii acesti muschi se continua cu tendoane care trec in
regiunea anterioara a gleznei. Aici avem pachetul vasculo-nervos tibial
anterior, art. tibiala anterioara (ramura din artera poplitee), 2 vene tibiale
anterioare, nervul peronier profund.

loja laterala 2 nervul peronieri lung si scurt, contine si nervul peronier

superficial, inerveaza m. peronier lung si scurt.

179.Regiunea gambiera posterioara

-larga si convexa in portiunea sa superioara unde formeaza pulpa
-este incadrata de-o parte si de cealalta de cele doua santuri retromaleolare-medial respectiv lateral
Stratigrafie
a.pielea
-mai mult sau mai putin acoperita de par
-subtire, putin mobila
b.planul subcutanat
-constituit din tesut celulo adipos in cantitate variabila
-contine ca elemente vasculonervoase mai importante: vena safena
mare si mica, vasele limfatice care insotesc venele safene, nervul safen,
nervul cutanat sural medial
c.fascia crurala
-este ceva mai subtire decat in regiunea anterioara
-se dedubleaza cuprinzand tendonul calcanean intr-o teaca conjunctiva
d.planul profund -musculo-fascial
-alcatuit din doua straturi musculare separate intre ele de o lama
fasciala
103

1.stratul muscular superficial- consta din:

-muschii triceps sural format din: gastrocnemian si solear
-muschiul plantar
2.stratul fascial profund
-este reprezentat de lama profunda a fasciei crurale
3.stratul muscular profund
-este alcatuit din patru muschi: popliteul, flexorul lung al degetelor,
tibialul posterior, flexorul lung al halucelui
-planul profund contine manunchiul vasculo-nervos al regiunii gambiere
profunde si este format de: artera poplitee cu ramurile sale ( artera
tibiala posterioara si anterioara), venele comitate ale arterelor si nervul
tibial.
-vasele limfatice profunde sunt satelite ale vaselor sanguine si se
indreapta spre nodul tibial posterior si nodul fibular, apoi spre
limfonodurile poplitee profunde.

a)
b)

c)
d)

180. Regiunea dorsala a piciorului. Arcadele vasculare posterioare

Reg. dorsala a piciorului- cuprinde partile moi situate deasupra
tarsului anterior si a metatarsului.
Stratigrafie:
pielea subtire, mobil, extensibila
planul subcutanat are tesut lax si contine arcada venoasa
superficiala ale carei extremitati se continua cu cele 2 vene safene, mare
si mica. Vase limfatice, elemente neervoase superficiale (nervul safen,
nervul cutanat dorsal medial si intermediary, nervul sural)
fascia dorsala a piciorului postero-lateral prezinta retinaculul inferior
al peronierilor
planul profund contine tendoanele muschilor din regiunea anterioara
a gambei si stratul muscular care are 2 muschi: muschiul extensor scurt
al halucelui si muschiul extensor scurt al degetelor. Intre elementele
acestui strat trece artera dorsala a piciorului, continuare a arterei tibiale
anterioare.
Este alcatuit din straturile:
Stratul tendinos
Tendonul tibialului anterior
Tendonul extensorului lung al halucelui
Cele 4 tendoane ale extensorului lung al degetelor
Tendonul peronierului al 3-lea
Tendonul peronierului scurt
Tendonul peronierului lung
Fascia muschilor extensori scurti
Stratul muscular
Stratul fascial profund
Fascia interosoasa dorsala
Oasele metatarsiene
Arterele labei piciorului Dup un model asemntor celui de la
nivelul minii, arterele mici de la nivelul piciorului formeaz arcade ce se
conecteaz ntre ele, dnd ramificaii pe fiecare parte a degetelor de la
picioare.
104

Fata dorsala a piciorului

Dup ce artera tibial anterioar coboar prin partea anterioar a
gleznei, ea devine artera pedioas dorsal. Aceasta trece apoi peste faa
superioar a labei piciorului ctre spaiul dintre primul i al doilea deget
al piciorului, nivel la care trimite o ramificaie profund ce se unete cu
arterele tlpii piciorului. Ramurile arterei pedioase dorsale de pe faa
superioar a piciorului se unesc, formnd un arc, ce d ramificaii ctre
degetele de la picioare.

a)
b)
c)
d)

181.Regiunea ventrala a piciorului. Arcadele vasculare anterioare.

Reg. plantara a piciorului- alcatuita din partile moi dispuse pe fata
inferioara a scheletului piciorului numita si talpa piciorului. Are o
arhitectura speciala care formeaza bolta plantara.
Stratigrafie:
pielea ingrosata la nivelul punctelor de sprijin
planul subcutanat contine reteaua venoasa plantara
fascia plantara superficiala
planul profund alcatuit din 2 straturi:
strat muscolo- tendinos contine tendoanele m. posteriori ai gambei si
continua manunchiul vasculo-nervos tibial posterior, care se imparte in 2
manunchiuri plantare ( art. plantara mediala cu venele satelite si art.
plantara laterala cu venele satelite )
strat musculo- fascial profund contine m. interososi dispusi in 4 loje si
arcada vasculara plantara.
Talpa piciorului are o vascularizaie bogat, care este asigurat de
ramurile arterei tibiale posterioare. Dup ce artera ajunge la nivelul
tlpii, ea se ramific n dou artere, pentru a forma artera plantar
medial i lateral.
Artera plantar medial este cea mai mic dintre cele dou artere
plantare, ce provin din ramificarea arterei tibiale posterioare. Ea asigur
aportul de snge pentru musculatura degetului mare de la picior i
trimite ramificaii subiri ctre celelalte degete ale piciorului.
Artera plantar lateral -aceast arter este mult mai mare dect
artera plantar medial i se curbeaz n jurul i sub oasele
metatarsiene, formnd arcada plantar profund.
Ramificaiile profunde ale arterei pedioase dorsale se unesc cu captul
intern de acest arc, fcnd astfel legtura dintre vascularizaia poriunii
superioare a labei piciorului cu vascularizaia tlpii piciorului.
182.Arcurile de rezistenta ale piciorului.
Pentru realizarea funciei piciorului, acesta este organizat asemeni unei
bolte susinute de arcuri de rezisten longitudinale i transversale
centrate de pilonul tibial. Arcurile longitudinal se impart astfel:
- unul medial care este alctuit din oasele calcaneu, talus, scafoid,
primul os metatarsian i falangele halucelui;
- unul lateral alctuit din oasele calcaneu, cuboid, al V-lea metatarsian i
falangele degetului mic;
105

- arcurile transversale se impart astfel: un arc proximal, un arc

intermediar, distale, tarsometatarsian.
Aceste arcuri transversale incep de la marginea lateral a piciorului spre
marginea medial. Arcul transversal proximal are drept rol preluarea
greutii corporale de la pilonul tibial. Arculile transversale intermediare
sunt puncte de aplicare a traciunilor para-axiale, iar arcurile
transversale distale sunt punctul de sprijin a parghiei in timpul
locomoiei statice.
183.Safena magna
-sau vena safena interna, este cea mai lunga vena a corpului.
-urca de la marginea anterioara a maleolei mediale de pe fata mediala a
gambei, ocoleste dinapoi condilul femural medial si ajunge pe
coapsa.Aici urca inainte si lateral spre fata antero-mediala a radacinii
coapsei.Cu 4 cm inferior de ligamentul inghinal formeaza o curbura cu
concavitatea in jos, numita crosa safenei interne, care trece prin hiatul
safen in profunzime si se varsa in vena femurala.
-vena safena interna colecteaza un numar mare de ramuri colaterale
care au o dispozitie foarte variata, ce mai importanta fiind colaterala
anastomotica, reprezentata de vena femuro-poplitee.Aceasta uneste
crosa venei safene externe cu cea a venei interne si stabileste astfel o
legatura indirecta intre vena poplitee si cea femurala.
184. Safena mica. Comunicantele venoase superficiale
Vena ce ia nastere de pe fata dorsala a piciorului, trece inapoia maleolei
externe, urca pe fata posterioara a gambei pana la regiunea poplitee,
unde strabate fascia si muschii acestei regiuni, varsandu-se in vena
poplitee.
Vena safen mic (safena extern)este localizat la nivelul prii laterale
a piciorului i trece ulterior postero-lateral de tendonul lui Achile, n
poriunea inferioar a gambei. Pleac de la extremitatea lateral a
arcului venos dorsal al piciorului, ajunge posterior de maleola
peroneului, merge pe axul feei posterioare a gambei avand raport cu
nervul sural i ajunge n fosa poplitee, unde perforeaz fascia poplitee i
se vars n vena poplitee.
La nivelul venei safene mici se vars reelele tributare ale piciorului:
dorsal i plantar, venele superficiale posterioare ale gambei i venele
anastomotice (venele perforante) ce realizeaz puntea de legtur cu
venele profunde ale gambei.
185.Descoperiri vasculo-nervoase ale membrului inferior
1. Artera femurala.Descoperire-la baza triunghiului Scarpa se face o
incizie verticala de la mijlocul ligamentului inghinal, se sectioneaza
planurile superficiale si subaponevroza se gaseste artera femurala si
medial vena femurala.
2. Artera poplitee Descoperire se determina plica de flexie de la
nivelul fosei poplitee si se face o incizie verticala care se incruciseaza la
mijloc cu plica de flexie. Sub aponevroza se descopera nervul ischiadic
care se indeparteaza si sub nerv si inauntrul lui se descopera vena
poplitee, iar inauntru si sub vena este artera poplitee.
3. Artera tibiala anterioara. Descoperire se traseaza o linie care
uneste tuberculul lui GERDY su mijlocul spatiului intermaleolar = linia lui
106

DUVALIER. Se poate face incizie in 1/3 superioara a acestei linii si dupa

ce se sectioneaza planurile superficiale se patrunde in interstitiul dintre
m. tibial anterior si m. extensor lung al degetelor si se descopera artera
tibiala anterioara si nv. peronier profund situat in afata acesteia
4. Artera tibiala posterioara. Descoperire se face o incizie pe fata
postero-interna a gambei 1/3 mijlocie ,sub piele se descopera vena
safena interna care se indeparteaza, se taie aponevroza si se descopera
marginea m. gastrocnemian intern (m. gemen intern), care se trage in
afara si sub acesta se gaseste planul solearului. Se incizeaza solearul si
se indeparteaza si sub acesta invelit intr-o teaca se gaseste pachetul
vasculo-nervos tibial posterior ( art. tibiala post., 2 vene satelite, nv tibial
).
5. Vena safena mare ( interna ). Descoperire ptr a descoperi crosa
venei safene se face o incizie verticala care pleaca de la nivelul
ligamentului inghinal ( unirea 1/3 mijlocie cu 1/3 interna a ligamentului ).
Dupa incizia planului superficial se descopera vena safena mare.
Vena safena mica ( externa ) Descoperire la gamba se descopera
printr-o incizie efectuata pe mijlocul fetei post. a gambei , in santul
dintre cei 2 m. gastrocnemieni. La genunchi se face aceeasi incizie
verticala ca si ptr artera poplitee si in tesutul subcutanat se descopera
vena si nervul safen.
Venele profunde se descopera dupa aceleasi incizii descrise la artera
corespunzatoare.
Nervul femural Descoperire se recunoaste ligamentul inghinal si se
incizeaza pielea dupa o linie verticala la un deget lateral de jumatatea
acestuia. Se sectioneaza aponevroza si pe marginea interna a m. croitor
se descopera corpul psoasului si buchetul de ramuri in care se imparte
nervul femural.
Nervul obturator Descoperire coapsa se pozitioneaza in abductie, se
face o incizie lunga pe marginea externa a m. adductor lung. Se cauta
spatiul dintre acesta si pectineu, care se deschide prin tractiunea
puternica asupra acestui muschi si in locul creat apar artera obturatorie
si nervul obturator. Se observa ca in dreptul m. adductor scurt , artera si
nervul se impart intr-un ram anterior si unul posterior.
Nervul ischiadic Descoperire la nivel fesier se descopera dupa
indepartarea m. fesieri, fiind situat intr-un sant format de ischion ,
medial si marele trohanter , lateral. La nivelul coapsei se face o incizei
verticala, se descopera capul lung al m. biceps femural , care se
indeparteaza si sub acesta se gaseste trunchiul nv. ischiadic.

107