1.

Meningele spinale
1. DURA MATER SPINALA
- Este formata dintr-un singur strat (spre deosebire de cea cerebrala vertebrele au periost
propriu)
- Este cu structura conjunctiv fibroasa, putin elastica, slab vascularizata
- Are rol de protectie mecanica ( datorita inextensibilitatii)
- Are ca limita superioara gaura occipitala/inferior S2 ( inveleste si coada de cal)
- Inferior , impreuna cu filum terminale , formeaza ligamentul coccigian, inserat pe fata
posterioara Cc2
- Superior, adera de gaura occipitala mare, si se continua cu meningele cerebrale
- Este intarita pe tot parcursul de fibre ale ligamentului longitudinal posterior
- Trimite teci durale radacinilor nervilor spinali, care dupa gaurile intervertebrale se
continua cu epinervul
- SPATII:
- epidural
-intre dura mater si periostul vertebral
-subdural
-intre dura mater si arahnoida
2. ARAHNOIDA SPINALA
-

Tesut conjunctiv lax in retea , Avasculara

Prezinta putine trabecule ce o leaga de dura mater ( spre deosebire de cea cerebrala)
Captuseste dura mater, inclusiv la nivelul tecilor nervilor spinali
Spatiul subarahnoidian -intre arahnoida si dura mater
-contine LCR
-datorita slabei aderente dintre cele doua foite, spatiul este de grosime constanta
-cisterna lombara -de la L2 la S2
-contine coada de cal
-are o cantitate mai mare de LCR
-loc de electie pentru punctia si anestezia rahidiana

3. PIA MATER SPINALA

-

Membrana conjunctivo-vasculara formata din doua straturi:

-stratul intern ( pia intima) adera la tesutul nervos si este avscular
-stratul extern ( epipia) este vascularizat
Acopera suprafata medulara, trecand peste fisura mediana anterioara
Se prelungeste si ea pe radacinile nervului spinal, continuandu-se cu perinervul
La nivelul conului medular se prelungestee inferior, formand ventriculul terminal V
Are rol de protectie mecanica, rol trofic si de protejare impotriva agentilor chimici si
biologici

2. Raporturile maduvei spinarii

a. Cu elementele spatiului perimedular
- Spatiul perimedular este subdivizat prin prezenta durei mater in :
-spatiul epidural
-contine plexul venos vertebral intern si grasime
1

-spatiul menigeal

Semifluida
-contine arahnoida si pia mater
-intre cele doua foite -spatiul subarahnoidian
-ligamentele dintate

b. Cu peretii ososi ai canalului vertebral

- Anterior -fetele posterioare ale corpilor vertebrali pana la L2
-discurile intervertebrale corespunzatoare
-ligamentul longitudinal vertebral posterior
- Posterior -lamele vertebrale
-baza proceselor spinoase
-ligamentele galbene
- Lateral - baza proceselor articulare
-pediculii vertebrali
-gaurile intervertebrale

3. Configuratia externa a maduvei spinarii

Localizare:
-

In canalul vertebral
-

LIMITE

-superior

-corespunde gaurii occipitale mari

-inferior

-planul

transversal

care

trece

prin

discul

intervertebral L1-L2
Forma maduvei spinarii
-cordon cilindric, usor turtit antero-posterior
-doua portiuni ingrosate intumescente:-cervicala ( C2-T2)-plex brahial
-lombara (T9-L3)-plex lombar
-intumescenta lombara se efileaza si poarta numele de con medular, continuat cu filum
terminal
-in canalul sacrat, filum terminale inconjurat de nervii lombari si sacrati, formeaza "coada de
cal"
Descriptiv Fata anterioara
2

-fisura mediana anterioara (ingusta si profunda)

-santul colateral anterior ( originea aparenta a radacinii anterioare)
-cordonul anterior ( intre santul colateral anterior si fisura mediana)
-Fata posterirora
-santul median posterior ( mai larg si mai superficial)
-santul colateral posterior (originea aparenta a radacinii posterioare)
-cordonul posterior ( intre santurile median posterior si colateral posterior)
-santul intermediar posterior ( pe suprafata cordonului posterior, la nivel C1-T3, se prelungeste
si la nivelul bulbului )
-Fetele laterale
-cordonul lateral (intre santurile colaterale anterior si posterior)

4. Vascularizatia maduvei spinarii

1.VASCULARIZATIA ARTERIALA
- formeaza , la nivelul piei mater, unplex arterial perimedular
-asigura
vascularizatia
substantei albe periferice
A. ARTERELE SEGMENTARE
- Provenienta -cervical
-artera vertebrala
-artera cervicala ascendenta
-artera cervicala profunda
-toracal
-arterele intercostale posterioare
-lombar
-arterele lombare
-sacrat
-arterele sacrate laterale si medie
- In canal se ramifica -ramura vertebrala -da o ramura anterioara si una posterioara (pentru
corpul si arcul vertebral)
-ramura meningeala -se de sprind ramurile radiculare anterioara si
posterioara(cele anterioare dau ramuri ascendente si
descendente, ce se anastomozeaza si continua
inferior artera spinala anterioara)
B. ARTERA SPINALA ANTERIOARA
- se formeaza in dreptul C2, prin unirea a doua ramuri spinale anterioare din artera vertebrala
-este scurta si se continua inferior cu anastomozele dinter ramurile ascendente si descendente ale
arterelor radiculare anterioare
-descinde anterior de fisura mediana anterioara, intr-o dedublare a durei mater
3

-da ramurile arterele sulco-comisurale, care intra in fisura mediana anterioara, vascularizand:
-comisura alba anterioara
-cordoanele anterioare
-partea adiacenta din cordoanele laterale
-cornul anterior
-zona intermediara
-baza cornului posterior
C. ARTERELE SPINALE POSTERIOARE
- origine din -arterele vertebrale
-arterele cerebeloase postero-inferioare
-vascularizeaza
-cordonul posterior
-colul si capul cornului posterior
-partea adiacenta a cordonului lateral

5. Meningele cerebrale

DURA MATER ENCEFALICA

GENERALITATI -rezulta, in cursul dezvoltarii, din sudarea durei mater
primitive cu periostul endocranian -astfel va functiona si
ca periost
-este aderenta la suprafata interna a craniului
-exista zone de aderenta scazuta zona decolabila Gerard
si Marchant ( solzul temporalului si parietalul in aceasta
zona se pot forma hematoamele epicraniene
-in anumite locuri se dedubleaza, formand canale venoasesinusurile durei mater
-are o structura conjunctivo-fibroasa
-este slab vascularizata
-continuari
-periostul orbitei
-periostul exobazei
-sclera bulbului ocular
DEPENDINTELE DUREI MATER ENCEFALICE
Coasa creierului
Orientale medio-sagitala
Forma semilunara
Desparte cele doua emisfere cerebrale superior, pana la corpul calos

DESCRIERE

-marginea libera ( inferioara)

- spre corpul calos
-contine sinusul sagital inferior
-are forma concava
-marginea superioara ( aderenta)
-are forma convexa
-spre portiunea superioara a craniului
-contine sinusul sagital superior
-se intinde de la crista galli la protuberanta occipitala
interna
-baza
-se termina perpendicular pe cortul cerebelului
-contine sinusul drept
-varful
-se insera pe crista galli
-sept mai mic
-directie medio-sagitala
-separa partial cele doua emisfere cerebrale
-se insera pe creasta occipitala interna, unde se afla si
sinusul occipital

Coasa cerebelului

Cortul cerebelului
-dispozitie transversala
-doi versanti ce se unesc la baza coasei creierului
-separa loja posterioara a endobazei de restul cutiei craniene
-DESCRIERE
-fata superioara in raport cu lobii occipitali ai emisferelor cerebrale
-fata inferioara acopera fata superioara a cerebelului
-margine aderenta se insera de la protuberanta occipitala interna, de-a
lungul santului sinusului transvers al occipitalului,
apoi de-a lungul marginii superioare a stancii
temporalului pana la procesele clinoidiene
posterioare
-marginea libera
impreuna cu marginea superioara a lamei
patrulatere a sfenoidului , delimiteaza gaura
ovala a lui Paccioni, prin care trunchiul cerebral se
continua cu diencefalul
5

Diafragma seii

-acopera fosa hipofizara

-se insera pe procesele clinoidiene superioare si inferioare
-prezinta un orificiu prin care trece fosa hipofizara

6. Sinusurile durei mater

GENERALITATI
-sunt canale venoase fara pereti proprii
-sunt delimitate de stratul endostal al cutiei craniene si dedublarea la insertii a durei
mater
-prin venele emisare stabilesc conexiuni cu vasele scalpului, exobazei si fetei
-venele emisare pot drena inafara in caz de hipertensiune intracraniana
-in sinusurile durei mater se varsa vene le encefalice
Grupul antero-superior
Sinusul cavernos
De o parte si de alta a corpului sfenoidului
In canalul carotic
In peretele lateral trec : nervii III, IV, Va oftalmic ( impartit deja in ramurile
frontal, nazociliar, lacrimal)
In interiorul sinusului se afla artera carotida interna si nervul VI
Afluenti :
-vv. oftalmice
-sinusul sfeno-parietal
Conexiuni
- posterior,prin sinusul pietros superior, de sinusul transvers
-posterior, prin sinusul pietros inferior, de vena jugulara interna
Sinusul intercavernos -leaga anterior de fosa hipofizara cele doua sinusuri
cavernoase
Sinusul sfenoparietal
-in santul de pe marginea posterioara a aripii mici a
sfenoidului
-se varsa in sinusul cavernos

Sinusul pietros superior -este situat in santul de pe marginea superioara a

stancii temporalului
-uneste sinusul cavernos si cel tasnvers
Sinusul sagital superior -incepe la nivelul cristei galli se continua pe
marginea aderenta a coasei creierului-pana la
protuberanta occipitala interna
-se varsa in sinusul transvers drept
Sinusul sagital inferior -in marginea libera a coasei creierului
6

-se varsa in sinusul drept

Vena meningeea medie -insoteste artera meningee medie
-se varsa in sinusul cavernos
Grupul postero-inferior
Sinusul pietros inferior -in santul de la nivelul marginii posterioare a stancii
temporalului
-leaga sinusul cavernos de vena jugulara interna (la
nivelul gaurii jugulare)
Sinusul drept
-se gaseste in unghiul dintre coasa creierului si cortul cerebelului
-primeste ca afluent anterior sinusul sagital inferior
-se varsa in sinusul transvers stang ( in apropierea raspantiei
sinusurilor
Sinusurile transverse -localizate in santurile situate de o parte si de alta a
protuberantei occipitale interne
-in sinusul transvers drept se varsa sinusul sagital superior
-in sinusul transvers stang se varsa sinusul drept
Sinusul sigmoid -in santul situat intre baza stancii temporalului si gaura
Jugulara
-se uneste cu sinusul pietros inferior si se varsa in vena
jugulara interna ( sub nivelul gaurii jugulare)
Sinusul occipital -in santul situat inferior de protuberanta occipitala interna

7. Configuratia externa a trunchiului cerebral (fetele antero-laterale)

BULBUL RAHIDIAN
Generalitati
Segmentul inferior al trunchiului cerebral
Situat intre maduva spinarii si punte
Limita maduva - bulb este arbitrar marcata pe fata anterioara de decusatia
piramidala;corespunde planului ce trece prin tuberculul anterior si prin arcul posterior al
atlasului
Limita maduva-punte este data de santul bulbo-pontin ( prezenta numai pe fata
anterioara si fetele laterale)
Are forma unui trunchi de con cu baza mica in jos
Este orientat oblic, in jos si inapoi
Patrunde prin gaura occipitala mare si se aseaza pe procesul bazilaar al occipitalului
FATA ANTERIOARA
7

Longitudinal, pe linia mediana, prezinta fisura mediana anterioara, ce o continua pe

cea a maduvei spinarii, si este intrerupta posterior de decusatia motorie
De o parte si de alta a fisurii mediane anterioare se gasesc doua proeminente
longitudinale piramidele bulbare ce continua cordoanele anterioare ale maduvei
spinarii 9 contin marile cai piramidale descendente0
Lateral de piramidele bulbare se afla santul colateral anterior, ce in treimea superioara a
bulbului se continua cu santul preolivar,situat anterior de oliva bulbara
FETELE LATERALE
Sunt cuprinse intre santurile colaterale anterior si posterior
Continua cordoaanele laterale de la nivelul maduvei spinarii
In treimea superioara se afla o proeminenta ce constituie oliva bulbara, cuprinsa intre
santurile pre- si retroolivar
Posterior de oliva bulbara, din cordonul lateral mai ramane o mica portiune, numita aria
retroolivara
Inferior de oliva bulbara se afla niste striatii, fibrele arcuate externe
FATA POSTERIOARA
PARTEA INFERIOARA
Centrata de santul median posterior ( il continua pe cel medular)
De o parte si de alta se gasesc medial fasciculul gracil al lui Goll, iar lateral
fasciculul cuneat al lui Burdach, separate prin santul intermediar posterior ( toate in
continuarea celor medulare)
In partea superioara fasciculele diverg spre lateral, terminandu-se cu niste
proeminente:tuberculul gracil/clava/piramida posterioara( in continuarea fasciculului
gracil, continand in profunzime nucleul gracil), si tuberculul cuneat/corpul restiform
( in continuarea fasciculului cuneat, continand in profunzime nucleul cuneat); lateral, cele
doua fascicule se unesc si se continua cu pedunculul cerebelos inferior
PARTEA SUPERIOARA - face parte din fosa romboida, ce se va studia la Ventriculul al
IV lea
PUNTEA LUI VAROLIO/PROTUBERANTA
Generalitati
Este segmentul mijlociu al trunchiului cerebral, intre bulb si mezencefal
Are forma unui burelet transversal, cuboidala
Limita inferioara este santul bulbo-pontin, iar cea superioara santul ponto-peduncular
(limite aparente numai pe fata antero-laterala)
FATA ANTERIOARA
Este mai proeminenta
Prezinta pe linia mediana santul bazilar , larg, prin care urca artera bazilara

De o parte si de alta, apar proeminentele piramidelor pontine ( pe unde coboara marile

cai piramidale)
Lateral de piramide sunt doua proeminente, originile aparente ale nervilor trigemeni
In extremitatea laterala, puntea se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii
Trigonul ponto-cerebelos se afla la unirea fetei anterioare a puntii cu cerebelul si cu
bulbul rahidian
FATA POSTERIOARA face parte din fosa rombencefalica, ce va fi studiata la
Ventriculul al IV lea
MEZENCEFALUL
Generalitati
Este segmentul superior al trunchiului cerebral
Trece din fosa cerebeloasa in fosa cerebrala, prin gaura ovala a lui Paccioni
Leaga trunchiul cerebral de emisferele cerebrale , mai precis de diencefal
Limita inferioara santul pontopeduncular
Limita superioara incrucisarea cu tracturile optice a pedunculilor cerebrali
FATA ANTERIOARA
Este reprezentata de PEDUNCULII CEREBRALI, doua cordoane albe ( cai piramidale)
longitudinale ce diverg in sus
Au aspect striat longitudinal
Intre pedunculi se afla spatiul interpeduncular, in care se gaseste substanta cenusie
perforata posterioara( perforata de orificii vasculare)
FATA LATERALA
Delimitata de santul mezencefalic , ce separa pedunculul cerebral de:a. in partea
anterioara trigonul lemniscului ( ce corespunde in profunzime lemniscului lateral);in
partea posterioara pedunculul cerebelos posterior
FATA POSTERIOARA
Este reprezentata de lama tectala , formata din cei doi coliculi cvadrigemeni superiori
si doi inferiori
Cei patru coliculi sunt separati intre ei printr-un sant cruciform
Coliculii sunt legati de metatalamus: intre CCS si corpul geniculat lateral - bratul
conjunctival superior:intre CCI si corpul geniculat medial bratul conjunctival
inferior

8. Raporturile trunchiului cerebra

BULBUL
Raporturile se realizeaza prin intermediul meningelor
9

In ordine caudo-craniala : canalul vertebral, gaura occipitala mare, fosa craniana

posterioara
In canalul vertebral - anterior
-articulatia atlanto-axoidiana anterioara
-lateral
-articulatia atlanto-occipitala
-posterior
-membrana atlanto-occipitala posterioara
In gaura occipitala
- ramura spinala a accesorului
-arterele vertebrale
In fosa craniana posterioara
-fata anterioara
-cu portiunea bazilara a occipitalului
-aici se unesc cele doua artere vertebrale pentru a forma
artera bazilara
-f ata posterioara
-superior
-cerebelul, prin intermediul ventriculului IV
- postero-inferior
-amigdala cerebeloasa
-cisterna cerebelo-medulara
PUNTEA
Anterior
- artera bazilara si clivusul
Posterior
-cerebelul prin intermediul ventriculului IV
MEZENCEFALUL
Anterior
- repauzeaza pe lama patrulatera a sfenoidului, prin intermediul cisternei
interpedunculare
Posterior si lateral
- circumscrise de cortul cerebelului( marginea libera)
-lateral incrucisat de nervul trohlear si de tractul optic
-raporturi cu metatalamusul
-girusul parahipocampic si cisternaa ambiens
-posterior
-intre CCI se insera fraul valului medular superior
-lateral de acesta, originea aparenta a nervului IV
-intre cei doi CCS reapuzeaza epifiz

9. Vascularizatia trunchiului cerebral

ARTERE
Artere mediene
-artera spinala anterioara, arterele vertebrale si artera bazilara
Artere paramediene -ramuri scurte ale arterelor mediene
Artere circumferentiale scurte
-ramuri ale arterelor circumferentiale lungi
Artere circumferentiale lungi
-arterele cerebeloase( postero-inferioara, anteroinferioara, superioara), arterele coroidiene
posterioare si aarterele cerebrale posterioare
In trunchiul cerebral se deosebesc patru tipuri de teritorii arteriale :
Zona mediana -vascularizata de ramuri scurte ale arterelor mediene
10

 Zona paramediana-vascularizata de ramuri paramediene

Zona laterala vascularizata de arterele circumferentiale scurte
Zona dorsala - vascularizata de arterele circumferentiale lungi
VENE
Prin intermediul venelor cerebeloase in sinusurile pietroase, superior si inferior
Superior ( mezencefal)
- in sinusul drept, prin marea vena a lui Galen
Inferior ( bulb)
- conexiuni cu venele spinale

10. Originile aparente ale nervilor cranieni

NERVUL HIPOGLOS XII -in santul preolivar
NERVII GLOSOFARINGIAN IX, VAG X, ACCESOR XI -in santul retroolivar
NERVUL ABDUCENS VI - in santul bulbopontin, paramedian
NERVUL VESTIBULOCOHLEAR VIII
-deasupra ariei retroolivare, in santul
bulbopontin
NERVUL FACIAL VII
- deasupra olivei bulbare, in santul bulbo-pontin
NERVUL TRIGEMEN V- pe fata anterioara a puntii, lateral de piramidele bulbare
NERVUL OCULOMOTOR III
-in santul pontopeduncular, paramedian
NERVUL TROHLEAR IV -intre CCI, de o parte si de alta de fraul valului medular
superior

11. Configuratia externa a cerebelului

GENERALITATI
Cerebelul este un centru suprasegmentar de coordonare a activitatii motorii, a tonusului
muscular si a echilibrului
Functiile cerebelului se realizeaza prin mecanisme automate si nu ating sfera
constientului
Cerebelul reprezinta 10% din greutatea creierului
Ocupa loja posterioara a endobazei
Este situat dorsal de trunchiul cerebral, fiind separat de portiunea superioara a fetei
posterioare a bulbului si de fata posterioara a puntii prin ventriculul al IV lea
Este acoperit de cortul cerebelului, dependinta a durei mater cerebrale, ce il desparte de
fata inferioara a lobilor occipitali
Cele doua emisfere cerebeloase sunt despartite prin coasa cerebelului, alta dependinta a
durei mater, pornita de pe fata profunda a cortului cerebelului
11

FETELE CEREBELULUI
Cerebelul are forma unui ovoid turtit de sus in jos
Are diametrul mare transversal
Este compus din trei parti
-o portiune mediana -vermis
-doua parti laterale -emisferele cerebeloase
FATA SUPERIOARA
Aplatizata
La acest nivel vermisul se continua direct cu emisferele cerebeloase
Acoperita de scoarta cerebeloasa
FATA INFERIOARA
Convexa, prin convexitatea emisferelor cerebeloase, acoperita de substanta cenusie
La mijlocul sau , intre emisfere, se remarca un spatiu adanc, valecula, in profunzimea
careia proemina fata inferioara a vermisului, flancata de doua santuri sagitale, santurile
valeculei
FATA ANTERIOARA
Priveste inainte si putin in jos, prezinta substanta alba
La acest nivel se afla partea cea mai profunda a acoperisului Ventriculului IV o de
presiune inconjurata de pedunculii cerebelosi , ce formeaza cate un singur cordon de
partile laterale
In partea anterioara -se insera la nivelul vermisului lamela alba a valului medular
superior ( valvula lui Vieussens);valul este acoperit de lingula si leaga cei doi pedunculi
cerebelosi superiori intre ei
In partea posterioara - este dispus valul medular inferior(valvula lui Tarin), ce
patrunde de ambele parti in profunzimea emisferelor , unde este acoperit de lobii
amigdalieni; se continua cu panza coroidiana a Ventriculului IV
CIRCUMFERINTA CEREBELULUI
Margine groasa, rotunjita, ce separa fata superioara de cea inferioara
Anterior incizura semilunara , scobitura larga si mai putin adanca(patrund pedunculii
cerebelosi superiori)
Posterior incizura marsupiala, mai ingusta si mai profunda ( patrunde coasa
creierului)
LOBULATIA CEREBELULUI
FISURILE CEREBELULUI
Fisura primara -intre culmen(+lobulul patrulater) si declive( +lobulul simplex)
Fisura orizontala separa fata superioara de fata inferioara a cerebelului
-intre folium (+lobulul semilunar superior) si tuber ( + lobulul semilunar
inferior)
12

 Fisura postero-laterala intre uvula (+ tonsila) si nodulus ( + flocculus)

LOBII CEREBELULUI
Anterior - situat anterior de fisura primara
Posterior situat intra fisura primara si fisura postero-laterala
Lobul floculo-nodular - situat posterior de fisura postero-laterala
LOBULII CEREBELULUI
Lingula - pe vermis /fraul lingulei pe emisfer
Anterior de santul precentral
Lingula se sprijina pe valul medular superior
Lobulul central pe vermis /aripa lobulului central pe emisfer
Anterior de santul postcentral
Culmen pe vermis / lobulul patrulater - pe emisfer
Anterior de fisura primara
Declive pe vermis /Lobulul simplex pe emisfer
Anterior de santul postero-superior
Folium pe vermis / Lobulul semilunar superior pe emisfer
Anterior de fisura orizontala
Tuber pe vermis /lobulul semilunar inferior pe emisfer
Anterior de santul prepiramidal
Piramis pe vermis /lobulul digastric pe emisfer
Anterior de fisura secundara
Uvula pe vermis /tonsila ( amigdala) pe emisfer
Anterior de fisura posterolaterala
Tonsilele cerebeloase se sprijina pe valul medular inferior si pe panzele coroidiene ale
ventriculului IV
Nodulus pe vermis /flocculus pe emisfer
Legatura dintre ele se face prin pedunculul floculonodular, ce se prelungeste cu o lama de
substanta alba ( valul medular inferior)
Inafara de fisurile principale, exista o multitudine de alte santuri transversale, ce impart
suprafata cerebelului in foliole primare, secundare si tertiare
TIPURILE DE CEREBEL
Arhicerebelul
-lobul floculonodular
Paleocerebelul
- lingula cu fraul lingulei
-lobulul central cu aripa lobulului central
-culmen si declive cu lobul patrulater
-piramis
-uvula cu amigdala
13

Neocerebelul - lobul simplex

-folium cu lobulul semilunar superior
-tuber cu lobulul semilunar inferior
-lobulul digastric

12. Raporturile cerebelului

FATA SUPERIOARA
In raport cu cortul cerebelului
Cu sinusul drept al durei mater
Cu cisterna ambiens
Cu lobii occipitali ( prin intermediul cortului cerebelului)
FATA INFERIOARA
cu coasa cerebelului
cu scuama occipitalului
cu fata posterioara a stancii temporalului
cu sinusul sigmoidian
cu cisterna cerebelo-medulara
cu ventriculul IV
FATA ANTERIOARA
cu acoperisul ventriculului IV
cu patrunderea pedunculilor cerebelosi
CIRCUMFERINTA
sub linia de insertie a cortului cerebelului
cu sinusul transvers al durei mater
cu marginea superioara a stancii temporalului
cu sinusul pietros superior

13. Vascularizatia cerebelului

ARTERA CEREBELOASA POSTEROINFERIOARA
Origine -artera vertebrala
Traiect, raporturi
Trece inferior si lateral
Pe fata antero-laterala a bulbului
Inferior de oliva bulbara si nervi cranieni retrolivari
Intre bulb si cerebel, in raport cu lobul floculonodular
Pe inferioara a cerebelului, in raport cu amigdala cerebeloasa
Patrunde in valecula
Da ramuri ce se anastomozeaza cu ramurile celorlalte trei artere
14

Ramuri
Colaterale
-in zona bulbara - arterele circumferentiale ale bulbului ( pentru zona retrolivara)
- in zona tonsilara
-ramura pentru plexul coroidian al Ventriculului IV
-ramura pentru tonsila
-artera inferioara a nucleului dintat
Terminale
Artera tonsilo-emisferica pentru tonsila si partea postero-laterala a emisferului
cerebelos pe fata inferioara
Artera paravermiana inferioara pentru fata inferioara a vermisului
ARTERA CEREBELOASA ANTEROINFERIOARA
Origine - in partea inferioara a arterei bazilare
Traiect, raporturi
Inferior si lateral
La nivelul unghiului ponto-cerebelos, se imparte in 2 ramuri terminale
Ramuri
Colaterale
Arterele circumferentiale scurte ale puntii vascularizeaza partea laterala a puntii si
PCM
Terminale
Ram. Laterala
-patrunde in fisura orizontala
-se anastomozeaza cu celelalte 2 artere
Ram. Mediala
- vascularizeaza lobul digastric, PCM
ARTERA CEREBELOASA INFERIOARA
Origine - artera bazilara, inainte de bifurcare in ramuri terminale ( arterele cerebrale
posterioare)
Traiect, raporturi
Traiect lateral si posterior
Inconjoara pedunculul cerebral
Ajunge pe fata superioara a cerebelului
Ramuri
Colaterale
Arterele circumferentiale scurte pontine -pentru tegment si PCM, partea laterala a
pedunculului cerebralsi CCS
Ramura pentru glanda pineala
Ramura laterala
-pana la fisura orizontala, unde se anastomozeaza cu celelalte 2
artere
-vascularizeaza PCM, PCS, nucleul dintat
15

Ramuri emisferice -vascularizeaza fata superioara a emisferului cerebelos

Terminala
Artera vermiana superioara
-iriga partea superioara a vermisului si nucleul
fastigial

14. Ventriculul IV (inclusiv fosa romboida)

GENERALITATI:
Reprezinta o portiune dilatata a canalului ependimar
Situat intre fata dorsala a bulbului si puntii si cerebel
Este captusit de ependim ventricular, cu celule asemanatoare cu cele gliale , asezate
intr-un singur strat pe o memebrana bazala
I se descriu: -planseu ( fosa romboida)
-tavan
-margini
-5 recesuri
-5 comunicari
-organe circumventriculare

FOSA ROMBOIDA ( PLANSEUL)

Fosa romboida are forma de romb, cu un ax vertical de 30mm( reprezentat de santul
median al Ventriculului IV) si unul orizontal de 16-18 mm ( corespunzator santului
bulbo-pontin
Santul orizontal imparte fosa romboida in: -trigon bulbar, mic, cu varful in jos
-trigon pontin, mai mare, cu varful in sus
De o parte si de alta a santului median se gasest o proeminenta prelungita, eminenta
mediala, in profunzimea careia se gasesc nucleii motori
Lateral de eminentele mediale se afla santurile limitante, ce dsparte formatiunile motorii (
mediale ) de cele senzitive ( laterale)
TRIGONUL BULBAR
Este reprezentat de portiunea superioara a fetei posterioare a bulbului
Longitudinal si median santul median, denumit si tulpina calamusului scriptorius
In portiunea inferioara, santul median este acoperit de o lamela semilunara obex
Paramedian de o parte si de alta a liniei mediane aripa alba interna:
-proeminenta triunghiulara
-de culoare alba
-baza superior si varful in unghiul inferior al ventriculului
16

-mai este denumita si trigonul hipoglosului( aici proemina posterior nucleul

motor al hipoglosului)
-cele doua aripi albe interne alaturate au fost asemanate cu o pana de scris, de
unde si numele de calamus scriptorius
Lateral de aripa alba interna aripa cenusie
-zona cenusie denivelata
-triunghi cu baza infero-lateral si varful superior
-mai poarta numele si de trigonul vagului, continand in profunzime nucleul
vegetativ al vagului X
- in partea inferioara, la baza aripii cenusii, funiculul de separatie
Inferior de aripa cenusie si lateral de funiculul de separatie , aria postrema , unde
proemina polul superior al nucleului gracil, si este considerata nucleul propriu al
bulbului( apartine organelor circumventriculare)
Lateral aripa alba externa - arie alba triunghiulara cu baza medial si varful in unghiul
lateral al fosei romboide
-depaseste in sus trigonul pontin, ajungand si la nivelul
celui bulbar
-mai poarta si numele de arie vestibulara, deoarece
corespunde nucleilor vestibulari
-la varful aripii albe externe ( lateral) tuberculul acustic,
proeminenta ce se afla predominent in trigonul pontin,fiind
ridicata de nucleul cohlear dorsal
La limita intre bulb si punte, pornind de la tuberculii acustici, proemina cateva striatii
transversale, ondulate, ce par sa patrunda in santul median - striile medulare sau
acustice
TRIGONUL PONTIN
Paramedian si aproape de baza eminenta rotunda ( teres), proeminenta emisferica,
denumita si coliculul facialului, deoarece contine in profunzime nucleul abducensului,
inconjurat de bucla intranevraxiala a facialului ( genunchiul intern al facialului)
Eminenta teres se prelungeste superior cu un cordon rotunjit, numit funiculul teres
Lateral de coliculul facialului se afla foseta superioara, ce contine in profunzime nucleul
masticator V
Foseta superioara se continua superior cu santul limitant, ce delimiteaza lateral funiculul
teres
Lateral de santul limitant, spre varful superior al trigonului pontin, locul coeruleus, ce
contine in profunzime nucleul senzitiv pontin al trigemenului
TAVANUL VENTRICULULUI IV (ACOPERISUL)
VALUL MEDULAR SUPERIOR
Reprezinta portiunea superioara a tavanului
17

Mai poarta numele de Valva lui Vieussens

Este o banda de substanta alba ce uneste cei doi peduncului cerebelosi superiori
Este acoperit de lingula vermisului
Are forma de triunghi si prezinta:
-varf fraul valului , ce se insera intre cei doi coliculi cvadrigemeni inferiori, la
baza santului cruciform
-baza se continua cu substanta alba a cerebelului
-fata profunda convexa, captusita de ependim ventricular
-fata superioara concava, captusita de pia mater
FATA ANTERIOARA A CEREBELULUI
Portiunea mijlocie a tavanului
Captusita de ependimul ventricular
Concava, la locul intrarii celor trei perechi de pedunculi cerebelosi
VALUL MEDULAR INFERIOR SI PANZA COROIDA A VENTRICULULUI IV
VALUL MEDULAR INFERIOR
Este portiunea superioara a versantului inferior al tavanului
Alcatuit din doua benzi de substanta alba, intinsa, de fiecare parte intre nodulus si
floculus
Cele doua benzi formeaza lateral valvulele lui Tarin
Dau insertie panzei coroide a ventriculului IV ( tenii cerebeloase)
PANZA COROIDA A VENTRICULULUI IV
Pe fata sa profunda se afla plexurile coroidiene ale ventriculului IV
Pe fata superioara se sprijina amigdala cerebeloasa
Marginile laterale se insera pe teniile ventriculului IV, situate pe marginile mediale ale
pedunculilor cerebelosi inferiori
Orificii
- gaura mediana a lui Magendie ( prin care V IV comunica cu cisterna
cerebelomedulara )
-orificiile laterale ale lui Luscha ( prin ele patrund plexurile coroidiene)
MARGINILE VENTRICULULUI IV
Cele patru margini sunt reprezentate de pedunculii cerebelosi
PCI -limiteaza infero-lateral fosa romboida
-sunt doua coloane de substanta alba , cu traiect superior divergent
-continua tuberculul gracil
-sunt uniti inferior de o lama de substanta cenusie numita obex
-pe fata mediala se gasesc doua benzi de substanta alba teniile ventriculului IV,
pe care se insera panza coroida a ventriculului IV
PCM si PCS -limiteaza supero-lateral fosa romboida
18

-in partea superioara, PCS,cu directie ascendent convergenta,sunt uniti

printr-o lama de substanta alba, valul medular superior, ce se prelungeste
superior cu fraul valului, ce se insera in portiunea inferioara a santului
cruciform
RECESURILE VENTRICULULUI IV
RECESUL SUPERIOR
la nivelul caruia se afla orificiul de comunicare cu
apeductul mezencefalic al lui Sylvius
RECESUL MEDIAN DORSAL
- pe tavanul ventriculului IV
RECESUL INFERIOR
-la nivelul caruia se afla orificiul de comunicare cu canalul
ependimar
2 RECESURI LATERALE
COMUNICARILE VENTRICULULUI IV
Cu canalul ependimar
Cu apeductul mezencefalic SYLVIUS
Cu spatiul subarahnoidian ( cisterna cerebelomedulara) prin orificiile laterale
Luscha si orificiul median Magendie

15. Configuratia externa a emisferelor cerebrale fetele lat si inf

GENERALITATI
Axul mare al fiecarui emisfer este indreptat oblic, spre posterior si inferior
Fiecare emisfer are
trei fete
-supero-laterala
-convexa
-in raport cu calvaria
-inferioara -bazala
-in contact cu endobaza la nivelul
foselor anterioara si mijlocie , iar
posterior cu cortul cerebelului
-mediala
-plana
-priveste spre emisferul contralateral
-trei margini -superioara -intre fata supero-laterala si cea
mediala
-infero-mediala
-intre fetele mediala si cea
bazala
-infero-laterala
-intre fetele bazala si superolaterala
-trei poli
-frontal
-mai rotunjit
-temporal
-occipital
-mai ascutit
19

Fiecare emisfer are o suprafata neregulata, cu giri si santuri ( cele mai adanci santuri
poarta numele de fisuri sau scizuri)
Intre fetele mediale ale emisferelor se afla fisura interemisferica, ce se intinde inferior
pana la corpul calos ( formatiune comisurala ) si in care patrunde coasa creierului;de o
parte si de alta a coasei creierului, superior de corpul calos, se gasesc aretrele cerebrale
anterioare
FATA SUPERO-LATERALA A EMISFERULUI CEREBRAL
SANTURI
SANTUL LATERAL SYLVIUS
Incepe pe fata bazala a emisferului cerebral si ajunge la lobul insulei, de unde urca pe fata
supero-laterala a emisferului, unde se imparte in trei ramuri( trifurcatia anterioara):
-anterioara
-scurta, cu traiect orizontal
-ascendenta -scurta, verticala
-posterioara -cu traiect orizontal
Prezinta doua buze:
-superioara -operculul frontal ( reprezentat de girii frontali)
-operculul frontoparietal ( ce leaga inferior girul precentral de cel
postcentral)
-operculul parietal
-inferioara -operculul temporal ( reprezentat de girul temporal superior)
Posterior, cele doua buze se unesc formand girul supramarginal
In profunzimea santului lateral se observa lobul insulei si artera cerebrala medie
SANTUL CENTRAL ROLANDO
incepe pe fata mediala a emisferului( la nivelul lobului paracentral) intersecteaza
marginea superioara trece pe fata supero-laterala
are traiect descendent, spre santul lateral, inainte de care se termina sub forma
operculului fronto-parietal
SANTUL PARIETOOCCIPITAL
Incepe pe fata mediala a emisferului, intersecteaza marginea superioara, coboara pe fata
supero-laterala
INCIZURA PREOCCIPITALA
Incepe la nivelul marginii infero-laterale si are un traiect ascendent scurt, pe fata superolaterala
LOBI
LOBUL FRONTAL
SITUATIE -intre -posterior santul central
-inferior santul lateral
SANTURILE
-frontal superior
-orizontal
20

-frontal inferior
-precentral

-orizontal
-vertical, posterior de precedentele, anterior de
santul central
GIRII
-frontal superior
-superior de santul frontal superior
-se continua, pe fata mediala a emisferului, cu girul frontal
medial
-frontal mijlociu
-intre santul fronatal superior si cel inferior
-frontal inferior
-situat inferior de santul frontal inferior
-in partea sa inferioara se gaseste operculul frontal, format
din
-pars orbitalis
-inferior de ramura orizontala
a scizurii laterale
-pars triangularis -intre ramurile orizontala si
ascendenta a scizurii laterale
-pars opercularis
-intre ramurile ascendenta si
posterioara a scizurii laterale
-precentral -situat intre santul precentral si cel central
-girul precentral se continua unul cu celalalt:
-inferior prin operculul frontoparietal ( rolandic)
-pe fata mediala a emisferului prin lobulul paracentral
-prezinta aria motorie primara , campul 4 Brodmann
-homunculusul motor ( schema motorie a corpului ) este rasturnat
si deformat: reprezentare infero-laterala mai mare a mm. mainii,
limbii, laringelui si globilor oculari, iar pelvisul si membrul
inferior sunt proiectate pe fata mediala a emisferului
-raport cu artera meningee medie
LOBUL PARIETAL
SITUATIE -anterior
-santul central
-inferior
-santul lateral
-posterior
-santul parietooccipital
SANTURI -intraparietal -cu directie oblica ascendenta
-santul postcentral -cu directie verticala
LOBI SI GIRI
-lobul parietal superior
-superior de santul intraparietal
-se continua pe fata mediala cu lobulul precuneus
-lobul parietal inferior
-situta inferior de santul intraparietal
-este constituit din:
-girul supramarginal
-contine o arie de asociatie vizuala
-inconjoara terminatia santului lateral
-uneste lobulul parietal inferior cu girul
21

temporal superior
-girul angular
-arie de asociatie vizuala
-inconjoara terminatia santului temporal
superior
-uneste girurile temporale superior si
inferior
-girul postcentral
-situat intre santurile central si postcentral
-prezinta aria somestezica primara, campurile 3,1,2 Brodmann
-homunculusul senzitiv ( schema senzitiva a corpului)are aproape
acelasi aspect cu cel senzitiv
LOBUL OCCIPITAL
SITUATIE -intre santul parietooccipital si incizura preoccipitala
LOBUL TEMPORAL
SITUATIE -superior-santul lateral
-posterior incizura preoccipitala
SANTURI -temporal superior
-temporal inferior
GIRII
- temporal superior -intre santul lateral su temporal superior
-este unit cu lobulul parietal inferior prin girusul
supramarginal
-este unit cu girul temporal mijlociu prin girul angular
-pe buza inferioara a santului lateral girii transversi
Heschl ariile acustice
-temporal mijlociu -intre santurile temporale
-temporal inferior -inferior de santul temporal inferior
-se continua pe fata bazala, cu girul occipitotemporal
lateral
LOBUL PIRAMIDAL SAU LOBUL INSULEI
Situat in profunzimea santului lateral
Varful limen insulae( spre acesta converg girii insulei) situat anterior
Baza posterior
Prezinta girul lung ( posterior de intersectia cu santul central) si girii scurti ( situati
anterior)
FATA BAZALA A EMISFERULUI CEREBRAL
-fata inferioara a emisferului este impartita de originea santului lateral in :
-parte orbitala ( anterior de santul lateral)
-parte occipitotemporal ( posterior de santul lateral)
PARTEA ORBITALA A FETEI BAZALE A EMISFERULUI CEREBRAL
22

Santul olfactiv
Directie sagitala
Situat medial
Contine bulbul si tractul olfactiv
Girul drept
Situat paramedian, medial de santul olfactiv
Girii orbitali
4 anterior, posterior, medial, lateral
Lateral de santul olfactiv
Contine arii olfactive secundare
Formatiunile lobului olfactiv
-compus din :
-nervul olfactiv
-bulbul, tractul si trigonul olfactiv
-lobul piriform, format din - partea anterioara a girului parahipocampic( uncus,
arie entorinala, arie periamigdaliana)
-partea occipitotemporala si substanta perforata
anterioara
-partea orbitala a fetei bazale
Bulbul olfactiv situat in partea anterioara a santului olfactiv, se continua posterior cu tractul
olfactiv, care se lateste posterior, formand trigonul olfactiv , ce se imparte in striile
olfactive( mediala si laterala) , acoperite de girusurile olfactive .
Substanta perforata anterioara
Delimitata astfel:
-anterior trigonul olfactiv
-medial tractul optic
-lateral originea santului lateral
-posterior uncusul hipocampului
Este strabatuta de arterele talamostriate
In profunzime este substanta nenumita a lui Reichert
PARTEA OCCIPITOTEMPORALA A FETEI BAZALE A EMISFERULUI
CEREBRAL
Santul hipocampic -medial
Santul colateral
-mijlociu
Santul occipitotemporal
-lateral
GIRI
Girul parahipocampic
-intre santul hipocampic si cel colateral
-anterior prezinta o prelungire - uncus
-face parte din sistemul limbic
Girul occipitotemporal medial
-intre santul colateral si cel occipitotemporal
23

 Girul occipitotemporal lateral

-cel mai lateral
Fanta lui Bichat ( spatiul dintre cele doua emisfere la nivelul fetei bazale in zonele
occipitotemporale) contine, dinspre anterior spre posterior:
Chiasma optica
Tuber cinereum cu infundibulul hipofizar si hipofiza
Corpii mamilari
Mezencefalul ( in sectiune pedunculii cerebrali cu fosa interpedunculara, la nivelul careia
se afla substanta perforata posterioara;calota si lama tectala a mezencefalului0
Spleniusul corpului calos

16. Configuratia externa a emisferelor cerebrale - fata mediala

Se poate analiza dupa sectionarea sagitala a corpului calos, a structurilor diencefalice, a

trunchiului cerebral si a cerebelului
Elementele hilului emisferului vor fi descrise dinspre superior spre inferior
In centrul emisferului, superior de diencefal, se afla corpul calos, formatiunea comisurala
interemisferica cea mai mare, prezentand dinspre anterior spre posterior:
-rostrum
-genum
-trunchi
-splenius
Inferior de corpul calos se afla fornixul sau trigonul cerebral, constituit din fibre de
asociatie si fibre comisurale, prezentand
-corpul fornixului -situat central
-columnele fornicale -situate anterior
-prezinta
-o parte libera participa la delimitarea
orificiului interventricular
-o parte aderenta strabate peretele
ventriculului III pentru a ajunge la corpii
mamilari
-picioarele fornixului
-situate posterior
-patrund in coarnele temporale ale ventriculilor
laterali, continuandu-se cu fimbria hipocampica
Intre rostrumul si genunchiul corpului calos/si columnele fornicale, se afla septul
pellucid,format din doua foite ce delimiteaza cavitatea septului pellucid;acesta reprezinta
peretele medial al cornului frontal al ventriculului lateral
Inferior de fornix se evidentiaza fata mediala a talamusului, cu adhesio intertalamica
Inferior de talamus, despartite prin santul hipotalamic, se afla hipotalamusul
24

La nivelul formatiunilor diencefalice, in peretii anterior si inferior ai ventriculului III,

evidentiem dinspre anterior spre posterior:
-lama terminala
-comisura alba anterioara
-chiasma optica
-recesurile anterioare ale ventriculului III
-tuber cinereum si infundibulul
-recesul infundibular
-corpii mamilari
SANTURI
Santul corpului calos
-superior de corpul calos, il inconjoara la nivelul tuturor
componentelor, iar posterior, la nivelul spleniusului se
continua cu santul hipocampic
Santul cingular
-circumscrie santul corpului calos, la distanta de acesta, iar la
unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara a portiunii orizontale,
incepe sa aiba un traiect ascendent, interpunandu-se intre lobulul
paracentral si precuneus
Santul parietooccipital oblic
-incepe la scizura calcarina si se indreapta spre
superior,desparte precuneusul de cuneus, apoi
ajunge pe fata supero-laterala, continuandu-se cu
santul parieto-occipital ascendent
Santul calcarin
-cu directie orizontala
-ajunge la polul posterior occipital
-separa cuneusul de girul lingual

GIRII
Girul supracalos

-este reprezentat de o lama subtire de substanta cenusie, indusium

griseum
-apartine sistemului limbic ( cercul limbic intern)
-se continua anterior cu girul paraterminal
-se continua posterior cu girul fasciolar, girul dentat si bandeleta
terminala Giacomini
Girul cingulat
-situat intre santul corpului calos si santul cingulat
-apartine sistemului limbic (cercul limbic extern)
-se continua anterior cu aria subcalosala
-se continua posterior cu girul parahipocampic, apoi cu uncusul
hipocampic
Girul frontal medial -situat antero-superior de santul cingulat
-este despartit , posterior, de lobulul paracentral prin santul
precentral
25

-se continua superior cu girul frontal superior

Lobulul paracentral -reprezinta prelungirea pe fata mediala a girilor pre- si postcentral
-este limitat anterior de santul precentral si posterior de portiunea
ascendenta a santului cingulat
Lobulul precuneus -situat intre portiunea ascendenta a santului cingulat si santul
parieto-occipital oblic
-se continua superior cu girusul parietal superior
Lobulul cuneus
-situat intre santul parieto-occipital oblic si scizura calcarina
Girul lingual -situat inferior de scizura calcarina

17. Configuratia externa si raporturile talamusului

GENERALITATI
Are forma ovoidala
Axul mare ( 2,5cm) dispus anteo-posterior( polii posteriori diverg)
Constituie parte din peretele lateral al ventriculului III
I se descriu patru fete si doi poli ( extremitati)
FETELE TALAMUSULUI
Fata dorsala ( superioara) convexa:
- Delimitari : -medial tenia talamica ( pe care se insera panza coroida a ventriculului
III );este o lamela de substanta alba
-lateral santul talamostriat ( situat intre talamus si corpul nucleului
caudat); in acest sant se afla stria terminala si vena talamostriata
Pe fata superioara
- sant oblic inapoi si lateral, santul coroidian ,pe care se insera
panza coroida a ventriculului lateral
-acest sant imparte fata superioara in doua triunghiuri:
-antero-lateral ( cu baza anterioara)prezinta anterior o
proeminenta mamelonata, tuberculul anterior
talamic;este intraventricular planseul cornului frontal al
ventriculului lateral
-postero-medial( cu baza posterioara), format in cea mai
mare parte din proeminenta posterioara a talamusului,
pulvinar;aceasta posrtiune este acoperita de panza coroida
a ventriculului III si de fornix
Fata mediala
Delimitari
- superior tenia talamica
-inferior santul hipotalamic al lui Monro
26

-anterior-gaura interventriculara
-posterior apeductul mezencefalic
Pe suprafata mediala -adesio intertalamica ( o banda de substanta cenusie ce leaga cei
doi talamusi intre ei )
Portiunile fetei mediale
-3/4 anterioare intraventriculara ( perete lateral al
ventriculului III)
-1/4posterioara extraventriculara, in raport cu :
-comisura alba anterioara
-epitalamusul
-metatalamusul
-lama tectala
Fata laterala
Nu este vizibila, fiind in raport cu corpii striati, prin intermediul capsulei albe interne
Raporturile cu nucleii bazali:
-supero-lateral
- corpul nucleului caudat
-lateral
-nucleul lenticular ( prin intermediul bratului posterior al
capsulei albe interne )
Fata inferioara -nu este vizibila este aderenta la hipotalamus si la
subtalamus
-portiunea sa postero-laterala - ia parte la formarea
tavanului cornului temporal al ventriculului lateral
EXTREMITATILE TALAMUSULUI
Extremitatea anterioara are urmatoarele raporturi:
-lateral capul nucleului caudat
-medial stalpul anterior al fornixului( impreuna, delimiteaza gaura
interventriculara a lui Monro)
-infero-anterior comisura alba anterioara
Extremitatea posterioara , voluminoasa, formeaza pulvinarul
-proemina in raspantia ventriculara
-inconjurata de stalpul posterior al fornixului
-postero-medial vine in raport cu metatalamusul

18. Configuratia externa si raporturile hipotalamusului

Aspect pe fata inferioara a emisferului

Are o intindere limitata
27

Este reprezentat pe fata inferioara a emisferului de formatiunile cuperinse in spatiul

opto-peduncular ( rombul interoptopeduncular), delimitat astfel:
-anterior chiasma optica
-antero-lateral tracturile optice
-postero-lateral pedunculii cerebrali
-posterior fosa interpedunculara
Formatiunile aflate in rombul opto-peduncular , dinspre anterior spre posterior sunt:
Tuber cinereum
o proeminenta aflata intre chiasma optica ( anterior) si corpii
mamilari ( posterior)
-se prelungeste inferior cu tija hipofizara sau infundibulul , ce
perforeaza diafragma seii si se continua, in fosa hipofizara, cu
neurohipofiza
-in fosa hipofizara, de neurohipofiza este atasata adenohipofiza, de
care hipotalamusul este legat prin sistemul port-hipofizar ,
format din vase venoase ce incep sub forma de capilare sinusoide
in hipotalamus si se termina sub forma de capilare sinusoide in
adenohipofiza
Corpii mamilari
- posterior de tuber cinereum
-doua proeminente hemisferice, de o parte si de alta a liniei
mediane
Substanta perforata posterioara - situata in fosa interpedunculara a lui Tarin
-in profunzimea sa se afla nucleul interpeduncular
-orificiile reprezinta ramuri mici ale arterei
cerebrale posterioare
-la acest nivel se afla cisterna interpedunculara , ce
se continua cu cisterna suprachiasmatica
-aceste cisterne ( spatii dilatate ale spatiului
subarahnoidian) contin vasele Poligonului arterial
al lui Willis
Aspect pe fata mediala a emisferului ( dinspre ventriculul III)
Are o intindere mai mare
In peretele anterior -lama terminala (plecata de la chiasma optica la rostrumul
corpului calos)
Pe peretele lateral
- se intinde pana la santul hipotalamic, care il desparte de talamus
Pe peretele inferior - se afla cea mai mare parte a hipotalamusului
-este format la acest nivel de doua lame de substanta cenusie:
- anterioara
traiect in jos si inapoi
-plecata de la chiasma optica
-posterioara -traiect in jos si inainte
28

- cele doua lame se unesc formand proeminenta tuberului

19. Configuratia externa si configuratia metatalamusului, epitalamusului,

subtalamusului
METATALAMUSUL
Corpul geniculat medial - raporturi:
Antero-lateral si superior cu pulvinarul
La extermitatea laterala - radacina mediala a tractului optic
Medial - bratul conjunctival inferior care il leaga de coliculul cvadrigemen inferior

Corpul geniculat lateral raporturi:

Antero-superior pulvinarul
La extremitatea laterala radacina laterala a tractului optic
Medial bratul conjunctival superior care il leanga de coliculul cvadrigemen superior

EPITALAMUSUL
Este format din

-stria habenulara
-trigonul habenulei cu nucleii habenulari
-comisura habenulara
-epifiza ( galnda pineala)
-comisura posterioara
Stria habenulara
- banda de substanta alba
-intre fata superioara si mediala a talamusului
-se lateste posterior, formand trigonul habenulei
-formata din aferentele nucleului habenular
Comisura habenulei -uneste cele doua trigonuri habenulare
-formata din aferentele contralaterale ale nucleilor
habenulari si fibre comisurale
Trigonul habenulei, delimitat astfel:
-lateral -pulvinar
-inferior coliculul cvadrigemen superior
-medial comisura habenulara si corpul pineal
- contine nucleii habenulari
Comisura alba posterioara -stabileste legaturi intre
-nucleii habenulari
-formatiunile hipocampice
-coliculii
cvadrigemeni
superiori
29

-nucleii interstitiali

Epifiza ( glanda pineala)

Pozitie
-in neurocraniu
-posterior de comisura habenulara
-intre coliculii cvadrigemeni superiori
-in spatiul subarahnoidian
Are forma conica, cu varful postero-inferior si baza anterior.
Baza epifizei se dedubleaza in 2 lame transversale, una ventrala si una dorsala.
Mijloace de fixare -pia mater
-pedunculii epifizari - superiori
-au origine in lama superioara
-se orienteaza lateral
-in apropierea pulvinarului se
continua cu tenia talamica
-mijlocii
-au origine in lamela superiora
-merg pe marginea superioara a
comisurii albe posterioare
-intra in pulvinar
-inferiori
-pleaca din lamela inferioara
-trec inaintea comisurii albe
posterioare
-intra in talamus

30

31