STAGIU CLINIC ANUL VI

SCARLATINA

DEF.: boala infectioasa acuta contagioasa , eruptiva , produsa de streptococul

beta hemolitic grup A , secretor de toxina eritrogena , caracterizata clinic prin
febra , exantem si enantem caracteristice.

DIAGNOSTIC POZITIV:
1.DATE EPIDEMIOLOGICE:
- provenienta din focar cunoscut de scarlatina;
-contact cu bolnavi cu scarlatina sau cu angina streptococica:
-absenta scarlatinei in antecedente ( desi exista posibilitatea unor episoade
repetate de scarlatina , cu alte tulpini de streptococ ).
2.DATE CLINICE:
a) in perioada de debut : febra , angina acuta , uneori varsaturi;
b) in perioada de stare: febra , exantem , angina acuta si ciclu lingual.
Exantemul scarlatinos:
- este insotit de febra;
- apare pe torace , abdomen , membrele superioare , uneori si pe fese ,
coapse , rar si pe gambe;
- nu apare niciodata pe fata , palme si plante;
- este de tip micropapulos , congestiv , aspru , discret pruriginos , pe fond
eritematos difuz;
- prezinta o dispozitie particulara la nivelul plicilor de flexiune , care apar
ca niste dungi transversale hemoragice – semnul Pastia-Grozovici.
Faciesul bolnavului:
-este caracteristic: obraji congestivi si paloare perioronazala- masca Filatov.
Enantemul scarlatinos:
1.Angina acuta: este de tip eritematos ( congestie intensa faringo-amigdaliana )
sau eritemato-pultacee ( cu depozite pultacee la nivelul amigdalelor );
2.Ciclul lingual ( modificarile epiteliului lingual ): initial limba saburala , cu
margini si varf rosu , ulterior se descuameaza treptat spre baza si devine uniform
rosie in ziua a 6-a , cu papile evidente si proeminente ( limba zmeurie ); treptat
limba se reepitelizeaza , devenind rosie lucioasa ( limba lacuita ).
c) in perioada de descuamatie: descuamare fina tegumentara pe trunchi si
uneori si pe fata + semnul Pastia-Gozovici + limba lacuita.
3. DATE DE LABORATOR:
a) analize nespecifice : leucocitoza cu neutrofilie si usoara eozinofilie , valori
crescute ale VSH si fibrinogen seric , PCR pozitiva;
b) exsudat faringian: uneori prezent SH grup A ( negativ in prezenta unei terapii
antibiotice anterioare sau prin recoltare , transport in laborator incorecte sau
tardive ).

Diagnostic diferențial:
 În perioada de invazie: cu angine acute eritematoase și pultacee de alte
etiologii.
 În perioada eruptivă: alte boli eruptive ( rujeolă, rubeolă, varicela la
debut), erupții scarlatiniforme ( infecții cu enterovirusuri, v. Ebstein –
Barr), eriteme stafilococice, eritrodermii medicamentoase, boala serului
( după seruri heterologe), dermite de contact, eritem solar etc.
 În perioada de descuamare: dishidroza palmo-plantară, descuamația după
dermitele de contact.

COMPLICAȚII:
 rare- tratament antibacterian precoce
 toxice: hepatită, nefrită, miocardită intrainfecțioase
 septice: adenite, adeno-flegmoane, otite, localizări septice la
distanță
 imunologice: RAA, GNDA poststreptococică, eritem nodos, cardită

TRATAMENT:
Boala de grup A : internare obligatorie , tratament obligatoriu , declarare
nominala.
1. Regim igieno-dietetic: repaus la pat , regim hidro-lacto-fainos;
2. Tratament etiologic: antibiotic de electie PENICILINA:
Penicilina G 50000 UI/Kg/zi la copil , 3-4 MUI/zi la adult , durata 3-6
zile; Penicilina V 100000 UI/Kg/zi la copil , 3-4 MUI/zi la adult in
completarea PG pana la 6 zile de tratament; Moldamin in a 7-a zi de
tratament : 600000 UI la copiii in varsta de 3-10 ani , 1200000UI la copiii
peste 10 ani si la adulti , adm. im. La copiii sub 3 ani se continua cu PV
pana la 21 zile de tratament.
La persoanele alergice la penicilina se administreaza un macrolid:
Eritromicina 30-40 mg/kg/zi la copil , 1,6-2 g/zi la adult 10 zile.
3.Tratament patogenic: in formele clinice severe , hipertoxice ( eruptie
hemoragica, manifestari hemoragice , manifestari neuro-psihice ) : corti-
coterapie, reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica.
4.Tratament simptomatic: antitermice ( paracetamol, algocalmin), la
nevoie antiemetice , antuseptice bucale , sustinere ( vitamine ) .
DISPENSARIZARE:
- repetarea administrarii de Moldamin inca 2 doze , la 7 si la 14 zile de la
prima doza;
 - control clinic saptamanal: cord , articulatii , edeme timp de 3 saptamani
de la boala;
- repetarea investigatiilor de laborator ( VSH , fibrinogen , ex. de urina ,
ASLO ) dupa 3 saptamani de la boala pentru depistarea unor complicatii
poststreptococice.

PROFILAXIA CONTACTILOR:
Contactii bolnavilor cu scarlatina vor primi Penicilina V 5 zile sau un
antibiotic macrolid ( Claritromicină).
 STAGIU CLINIC ANUL VI
RUJEOLA

DEF.: boala infectioasa acuta contagioasa , eruptiva , produsa de infectia cu

virusul rujeolic , caracterizata clinic prin febra , exantem si enantem
caracteristuce.

DIAGNOSTIC POZITIV:
1.DATE EPIDEMIOLOGICE:
-absenta vaccinarii specifice sau absenta bolii in antecedente si eventual contact
infectant cunoscut recent.
2.DATE CLINICE:
a) în perioada de debut ( invazie ): febra , tuse iritativa , rinita , conjunctivita ;
semnul Koplik: micropapule alb-cenusii , cu areola congestiva , pe mucoasa
jugala in dreptul ultimilor molari;
b) in perioada de stare: febra , exantem , catar oculo-respirator.
Exantemul rujeolic: macular si maculo-papulos , congestiv , pe alocuri
confluent( aspect policiclic) , apare pe fata si retroauricular si se generalizeaza in
2-3 zile.
Catarul oculo-respirator: conjunctivita si edeme palpebrale , rinoree
mucoasa sau seroasa ( aspect de facies plans ) , tuse predominant iritativa( larin-
gita) , manifestari de interesare a tubului digestiv : varsaturi , diaree.
c) în perioada de declin: remisia treptata a febrei , disparitia treptata a eruptiei in
ordinea aparitiei ( cranio-caudal ) , cu hiperpigmentare tranzitorie cafenie a
tegumentelor si fina descuamare tegumentara.
3.DATE DE LABORATOR :
-leucopenie marcata cu neutropenie si limfocitoza;
- valori normale sau usor crescute ale VSH si fibrinogen seric , PCR absenta;
-teste serologice: Ac specifici IgM.
4.Aspect Rx de pneumonie interstitiala, pneumonie bacteriană,
bronhopneumonie.

COMPLICAȚII:
 respiratorii: pneumonie rujeolică ( severă), bronșiolită ( severă), laringită
( risc de evoluție severă), pneumonii de suprainfecție bacteriană ( pneu-
mococ, stafilococ auriu, BGN)
 nervoase: convulsii ( copilul mic), encefalită ( intrainfecțioasă sau
postinfecțioasă), PESS, reacții meniniene, modificări EEG
 oculare: conjunctivite purulente
 otice: otită medie supurată
 digestive: gastroenterite acute
  redeșteptarea unei TBC pulmonare latente, generalizarea unor procese
TBC preexistente

Diagnostic diferențial:
 În faza preeruptivă: infecții respiratorii de diferite cauze.
 În faza eruptivă: rubeola, megaleritemul epidemic, roseola infantum,
MNI, exantemele din enteroviroze, varicela la debut, erupții din boli
bacteriene ( lues secundar, septicemii meningococice sau stafilococice,
febră tifoidă, leptospiroză etc.), erupții din boli parazitare ( toxoplasmoză,
malarie), boli de sistem ( LES, PAN, leucemii, limfoame),HIV, erupții
alergice.

TRATAMENT:
1. Regim igieno-dietetic:
- izolare la domiciliu sau in spital ( formele complicate: pneumonie ,
laringita , suprainfectii bacteriene , encefalita ) ; izolarea dureaza 6 zile de
la debutul eruptiei;
- repaus la pat , hidratare corecta , umidifierea aerului din camera , dieta
hidro-lacto-fainoasa , ulterior completa ).
2.Tratament etiologic : nu exista
3.Tratament patogenic: corticoterapie in laringita tip crup si in encefalita ,
depletive cerebrale( Manitol , Furosemid ) si reechilibrare hidro-electrolitica
si acido-bazica in encefalita;
4.Tratament simptomatic: antitermice ( paracetamol , algocalmin) , antitusi-
ve , antiemetice la nevoie .
5. Complicatiile bacteriene ( pneumonii , bronhopneumonii de suprainfectie )
se trateaza cu antibiotice - betalactamine ( uneori în asociere cu amino-
glicozide), glicopeptide etc.

PROFILAXIE:
 Nespecifică: izolarea cazului de boală, izolarea contactului persoanelor
receptive cu cazul de boală, dezinfecție continuă și terminală la patul
bolnavului
 Specifică: vaccinare specifică - ROR sau vaccinare antirujeolică –
conform Programului Național de Imunizări; 2 administrări ( la 12 luni
și în clasa I).
 STAGIU CLINIC ANUL VI
RUBEOLA

DEF.:boala infectioasa acuta , contagioasa , produsa de virusul rubeolic ,

caracterizata clinic prin manifestari catarale usoare , exantem caracteristic si
adenopatii.

DIAGNOSTIC POZITIV:
1.DATE EPIDEMIOLOGICE:
-lipsa bolii sau a vaccinarii specifice in antecedente;
-eventual contact infectant cunoscut recent.
2.DATE CLINICE:
a) in perioada preeruptiva: febra usoara sau absenta , adenopatii
( predominant retroauriculare , cervicale posterioare si occipitale ) , discreta
rinoree si cefalee;
b) in perioada eruptiva: febra redusa , exantem si adenopatii.
Exantemul rubeolic: apare de obicei dimineata , la nivelul fetei si
retroauricular , se generalizeaza rapid in 1-2 zile , dupa care dispare in
ordinea aparitiei in 1-2 zile , cu discreta si tranzitorie hiperpigmentare
tegumentara; este de tip macular , roz , nu conflueaza.
Adenopatiile: pot persista 1- mai multe saptamani.
3.DATE DE LABORATOR:
-leucopenie cu limfocitoza si uneori plasmocite 1-10% , valori normale sau
usor crescute ale VSH , fibrinogen seric , PCR negativa.
-teste serologice – evidențiază prezența Ac specifici tip IgM.

COMPLICAȚII:
 Rare
 Artrită acută: la adolescenți și adulți, frecv. la sexul feminin
 Purpură trombocitopenică posteruptivă: la copii
 Encefalită acută
 Panencefalită rubeolică progresivă: foarte rară

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:
 Exantemul : scarlatină, rujeolă, roseola infantum (apare la copilul până la
2 ani şi este cauzat de un herpes virus), megaleritemul infecţios (produs
de un parvovirus, cu exantem gigant fugace), mononucleoză infecţioasă
(după administrare de Ampicilină), sifilis secundar, erupţii alergice
medicamentoase.
 Poliadenopatia:
- cauze infecţioase: virale ( infecția cu virusulcitomegalic, adenoviroze,
HIV,MNI), bacteriene ( sifilis secundar, bruceloză, rar TBC), parazitare:
toxoplasmoza;
 - cauze neinfecţioase: leucemii, limfoame, LED, sarcoidoză.
RUBEOLA LA GRAVIDE
 La gravidele receptive: infecţia produsului de concepţie, cu tabloul
clinic sever de Rubeolă congenitală.
 Reinfecţiile de rubeolă în graviditate nu afectează fătul (nu determină
viremie).
 Incidenţa rubeolei congenitale - maximă în primele 16 săptămâni de
sarcină (în special în perioada de organogeneză
MANIFESTĂRI CLINICE ALE RUBEOLEI CONGENITALE (cele
mai frecvente):
 Oculare: după rubeola dobândită în săptămânile 3-4 de sarcină:
cataractă nucleară, microoftalmie, retinopatie, glaucom.
 Auditive: după rubeola în lunile II-III de sarcină: pierderea auzului
neuro-senzorial, tulburări vestibulare.
 Cardio-vasculare: după rubeola în săptămânile 8-10: persistenţa de
canal arterial, stenoza arterei pulmonare, DSV etc.
 Neuro - psihice: microcefalie, encefalită, meningită, paralizii spastice,
deficit intelectual.
 Genito-urinare: hipospadias, criptorhidrie, anomalii renale.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL RUBEOLEI
CONGENITALE:
 toxoplasmoza, infecţia cu virus citomegalic, listerioza, sifilisul,
herpesul diseminat.

TRATAMENT:
1. Regim igieno-dietetic:
- izolare la domiciliu 7 zile de la debutul eruptiei;
- repaus relativ la pat;
- dieta usoara.
2.Tratament etiologic: nu exista.
3.Tratament patogenic: in formele cu complicatii ( trombocitopenie:
corticoterapie , poliartrita : AINS sau corticoterapie , encefalita: depletive
cerebrale , corticoterapie).
4.Tratament simptomatic: antitermice( algocalmin , paracetamol) .

PROFILAXIE:
 Măsuri nespecifice: izolarea bolnavului la domiciliu;prevenirea
contactului gravidelor receptive cu cazuri de rubeolă;izolarea
copiilor cu rubeolă congenitală de femeile gravide sau la vârsta
fertilă, care nu au avut rubeolă.
 Măsuri specifice - vaccinare cu vaccin antirubeolic.
 STAGIU CLINIC ANUL VI

VARICELA

DEF.:Boală infecţioasă acută umană, foarte contagioasă, produsă de primo-

infecţia cu v. V-Z, caracterizată prin evoluţie autolimitată, cu exantem
caracteristic şi imunitate specifică durabilă.

DIAGNOSTIC POZITIV:
1.DATE EPIDEMIOLOGICE:
-lipsa bolii sau a vaccinarii specifice in antecedente;
-eventual contact infectant cunoscut recent.
2.DATE CLINICE:
• Incubaţie: medie 14-15 zile (10-21 zile);
• Perioada de invazie (preeruptivă): 1-2 zile
- febră până la 380C, cefalee, uneori erupţie scarlatiniformă fugace;
• Perioada de stare (eruptivă): se caracterizează prin :
 apariţia exantemului:
- afectează tot tegumentul (inclusiv pielea păroasă a capului);
- generalizat de la început, domină pe trunchi;
- apare în valuri (2-7), la interval de 1-2 zile; fiecare val eruptiv este însoţit
de febră.
Ciclul evolutiv al leziunilor cutanate de aceeaşi generaţie:
maculă eritematoasă (6 - 12 h) → papulă (12 - 24 h) → veziculă cu lichid
clar (24 h) → pustulă (1 - 3 zile) → pustulă ombilicată (1 - 3 zile) → crustă.
- leziunile sunt foarte pruriginoase;
- crustele cad în 10 - 14 zile, urmate de o depigmentare albă trecătoare;
- veziculele sunt superficiale, la suprafaţa tegumentului (picătură de rouă).
Evoluţia elementelor cutanate şi succesiunea valurilor eruptive duc la
aspectul polimorf al erupţiei (în diferite stadii de evoluţie la un moment dat).
 enantem - prezenţa de elemente veziculoase pe mucoase;
 micropoliadenopatie - mai ales cervicală;
 febră
• Perioada de cruste cu stare generală bună şi febra remisă în formele
necomplicate.
3.DATE DE LABORATOR:
1) Nespecifice: leucograma - leucopenie cu limfocitoză; valori normale
VSH, fibrinogen seric, CRP; uneori creşteri ale TGP ( afectare hepatica in
cadrul varicelei, reversibila dupa terminarea bolii).
2) Specifice:
- reacţii serologice - evidentiaza anticorpi de faza acuta tip IgM anti VZ.
COMPLICAŢII:
 Evoluţie în general benignă, cu vindecare spontană; severitatea bolii
creşte proporţional cu vârsta şi este legată de posibilele complicaţii.
• Complicaţii virale:
- respiratorii: - pneumonie variceloasă primară, laringită;traheo-bronșită
- neurologice: encefalita variceloasă;
- sindromul Reye: encefalopatie + infiltraţie grasă hepatică+insuficienșă
hepatică; la pacienţii ce au primit Aspirină ca și antitermic

• Complicaţii prin suprainfecţii bacteriene:

- suprainfecţii ale leziunilor cutanate (cel mai frecvent de etiologie
stafilococică); otite supurate; pneumonii ( de etiologie stafilococică,
pneumococică, BGN).

VARICELA ŞI SARCINA:
 La gravide varicela poate evolua sever, cu pneumonie gravă, uneori
letală.
 Varicela în primul trimestru de sarcină poate conduce la varicelă
congenitală (1,5 - 3%) sau la prematuritate.
 Varicela la gravidă în ultimele 5 zile de sarcină sau în primele zile
după naştere se însoţeşte de varicelă a nou-născutului, cu evoluție
uneori severă.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:
1. Erupţii papulo-veziculoase din: muşcături de insecte; infecţia cu virus
herpetic generalizată, la imunodeprimaţi; herpes zoster generalizat la
imunodeprimaţi; infecţii cu virusuri Coxtackie; prurigo
2. Erupţii pustuloase din: infecţii ale foliculului pilos: foliculite, acnee,
furunculoză; erupţii veziculo-pustuloase în septicemii stafilococice,
meningococice; sifilisul secundar

TRATAMENT
 Pacientul cu varicelă se izolează imediat - la domiciliu sau în spital
( formele grave, complicate)
 În cazurile uşoare şi medii tratament simptomatic:
- antitermice: Paracetamol, Algocalmin - niciodată Aspirină (sdr. Reye);
- calmarea pruritului tegumentar: aplicaţii locale cu talc mentolat, mixturi
sicative; antihistaminice orale
- igiena mâinilor, spălare cu săpun dezinfectant, igiena bucală;
- baie generală după căderea crustelor.
 În formele severe de boală - tratament antiviral cu ACICLOVIR 30
mg/kg/zi în 3 administrări zilnice parenteral.
-
  Tratamentul suprainfecțiilor bacteriene ( cutanate, pulmonare etc.) – cu
AB ( Oxacilină, cefalosporine, glicopeptide în infecțiile cu MRSA
etc.)
 Corticoterapia are efect agravant al evoluţiei varicelei; recomandată
numai în formele severe toxice şi encefalita postvariceloasă.

PROFILAXIE:
 Măsuri nespecifice:
- Izolarea bolnavilor până la căderea crustelor
- Evitarea contactului persoanelor receptive cu bolnavii cu varicelă
- Contacţii receptivi se izolează din ziua a 10-a până în ziua 21 faţă de
contactul infectant (ultima parte a incubaţiei maxime)
 Măsuri specifice:
• Profilaxie pasivă specifică cu Ig. umane anti v. V-Z indicată la:
- contacţii receptivi cu risc crescut de varicelă gravă: imunodepresivi de
diferite cauze, nou-născuţi din mame cu varicelă în ultimele 5 zile de sarcină
sau în primele zile după naştere - până la maxim 4 zile de la contactul
infectant; doză unică 0,3 ml/kg im.
• Profilaxie activă cu vaccin cu v. V-Z viu atenuat - folosit în prezent în
copii în vârstă de 1 an, recomandat şi la pacienţii imunodeprimaţi receptivi
contacţi.