Sef Lucr. Univ. Dr.

Cocuz Maria Elena

Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase

BOLI DIAREICE ACUTE

Diareea acută infecţioasă - sindrom caracterizat printr-o mare diversitate

etiologică, manifestat clinic prin scaune diareice numeroase, însoţite de grade
variate de deshidratare, febră, colici abdominale şi uneori vărsături.

DIZENTERIA BACTERIANĂ

1.Definiţie: boală infecţioasă acută specific umană, determinată de

infecţia intestinală cu bacterii din genul Shigella, caracterizată clinic prin febră,
dureri abdominale, tenesme şi scaune diareice caracteristice.
2.Etiologie: bacterii din genul Shigella – bacili Gram negativi, imobili, cu
habitat intestinal.
3.Diagnostic pozitiv:
3.1. Date epidemiologice: sezon cald; posibil contact cu bolnavi cu
dizenterie; posibil consum de alimente alterate, apă din surse neautorizate.
3.2. Date clinice:
Debutul - brusc, cu: colici abdominale, febră, frisoane, tenesme rectale şi
câteva scaune diareice necaracteristice.
Perioada de stare se caracterizează prin:
-febră (38-390C), stare generală alterată, cefalee;
-colici abdominale, tenesme rectale;
-scaune diareice dizenteriforme: cantitate redusă, afetide, alcătuite
din mucozităţi, puroi şi sânge; sunt numeroase (20-100/24 ore);
-diferite grade de deshidratare;
-obiectiv: abdomen escavat, sensibil la palpare pe cadrul colic, mai
accentuat în fosa iliacă stângă, unde se poate palpa colonul descendent
inflamat (,,coarda colică’’ sigmoidiană).
3.3.Investigaţii de laborator:
Leucograma - leucocitoză sau leucopenie, cu neutrofilie.
Valorile VSH şi fibrinogen seric sunt crescute, CRP prezentă.
În formele severe, cu deshidratare mare şi toxemie, poate apare retenţie
azotată (uree şi creatinină serice crescute) şi tulburări hidro-electrolitice.
Coprocultura.: stabileşte etiologia bolii prin evidenţierea prezenţei
bacililor dizenterici și permite efectuarea antibiogramei.
Coprocitograma evidenţiază prezenţa de polimorfonucleare neutrofile 75-
90% în materiile fecale.
4. Complicaţii:
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase
-Nevrite periferice (toxice): paralizii şi parestezii pe diferiţi nervi;
-Artrite reactive nespecifice, însoţite uneori şi de conjunctivită şi uretrită (
sindrom Reiter).
5. Evoluţie şi pronostic:
Cazurile corect şi precoce tratate evoluează de obicei spre vindecare
clinică şi bacteriologică.Dizenteria netratată poate evolua spre vindecare lentă,
cu recrudescenţe sau spre stare de purtător cronic de bacili dizenterici.
Letalitatea este sub 1%, la persoane debilitate, copii mici, bătrâni şi în
infecţii cu Shigella shigae.
6. Tratament
a) Igieno-dietetic – ca in toxiinfecţia alimentară.
b) Etiologic - este obligatoriu.
Se pot utiliza următoarele antibiotice: Acid nalidixic ( 50 mg./ zi ) 4-5
zile, fluorochinolone (Ciprofloxacină 1 g./zi, Norfloxacină 800 mg./zi 4-5 zile –
numai la adult), aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze
(Unasyn, Ampicilină Plus, Augmentin), cefalosporine de generaţia III.
c) Patogenic – reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică: oral (soluţii
de rehidratare orală) sau parenteral ( soluţii NaCl 0.9%, Ringer, glucoză
5-10%, electroliţi).
În formele hipertoxice, cu şoc endotoxinic, se administrează
corticosteroizi (HHC) timp de 1-2 zile.
d) Simptomatic: antidiareice ( Smecta, Hydrasec), antitermice
(Algocalmin, Paracetamol), la nevoie ( nu uzual) antiemetice şi
spasmolitice (Papaverină, Scobutil, No-Spa), fermenţi digestivi.
7. Profilaxie.
-Respectarea regulilor de igienă alimentară, comunală şi personală;
-Izolarea şi tratarea cazurilor de boală;
-Tratamentul antibacterian al purtătorilor cronici de bacili
dizenteric;
-Vaccinarea antidizenterică – în situaţii speciale: inundaţii,
cutremure, războaie; eficienţa este limitată.
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase

TOXIINFECŢII ALIMENTARE

Definiţie: gastroenterocolite acute produse prin ingestia de alimente

contaminate cu germeni sau cu toxinele lor, caracterizate clinic prin colici
abdominale, scaune diareica şi vărsături, inconstant febră, simptomatologie
apărută la consumatorii aceluiaşi aliment.
Etiologie:
Cel mai frecvent: stafilococi patogeni ( 20-30% cazuri), Salmonella spp.
( 30-60 % cazuri), Shigella, Bacillus cereus, Clostridium botulinum, Proteus
spp., Escherichia coli enteropatogen, Vibrio parahaemolithicus.
Diagnostic pozitiv:
1. Date epidemiologice: sezon cald; posibil consum de alimente alterate,
apă din surse neautorizate.
2. Date clinice:
2.1. TIA cu Salmonella:
Incubaţia - scurtă – 12-36 ore.
Debutul - brusc, cu stare de rău general, febră, frisoane, cefalee,
vărsături, colici abdominale, scaune diareice numeroase, abundente,
fetide, galben-verzui.
Poate apare sindromul de deshidratare acută de diferite grade.
2.2. Tia cu stafilococ patogen:
Incubaţia - foarte scurtă, de câteva ore.
Debutul - brusc, cu greţuri, vărsături, colici abdominale şi scaune
diareice apoase; febra lipseşte de obicei.
3. Date de laborator:
3.1. Identificarea germenului sau toxinei bacteriene în alimentul
incriminat, lichidul de vărsătură şi scaunul bolnavilor - prin culturi
şi inoculare la animale de laborator sensibile.
3.2. Analize curente: leucocitoză cu neutrofilie, valori crescute VSH,
fibrinogen seric, CRP; în cazurile cu deshidratare acută severă –
retenție azotată, tulburări hidroo-electrolitice.
Tratament:
1. Regim dietetic: dietă hidrică timp de 6-12 ore, cu ceai, apă minerală,
soluţii electrolitice de hidratare orală, apoi dietă de tranziţie cu pâine
prăjită, orez fiert, supă de morcovi, mere rase, brânză de vaci, În
funcţie de evoluţie dieta se va îmbogăţi ulterior cu supă de zarzavat,
carne slabă fiartă, paste făinoase, cartofi copţi.
2. Tratament etiologic:
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase
- în TIA cu stafilococ nu se recomandă tratament cu antibiotice,
evoluţia fiind autolimitantă;
- în TIA cu Salmonella tratamentul antibiotic se recomandă în
formele severe şi în toate formele clinice la sugari şi vârstnici (
risc de diseminare hematogenă şi evoluţie severă sistemică).
Terapia etiologică se face cu : Amoxicilină, betalactamine asociate
cu inhibitori de betalactamază ( Augmentin, Unasyn, Ampicilină
Plus), Acid nalidixic, fluorochinolone (
Ciprofloxacină) – doar la adulţi cefalosporine de generaţia III în
formele severe.
3. Tratament patogenic:
- reechilibrare hidro-electrolitică parenterală – pe cale orală în
formele uşoare de boală, pe cale parenterală în formele medii şi
severe sau cu intoleranţă digestivă prin vărsături- se face cu soluţii
hidroelectrolitice Ringer, NaCl 0.9%, glucoză 5%;
- în formele toxice, cu şoc, se umple patul vascular cu soluţii
macromoleculare( Dextran) şi se administrează HHC.
4. Tratament simptomatic: antitermice, antiemetice, fermenţi digestivi;
Smecta, Hidrasec.
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase

BOALĂ DIAREICĂ ACUTĂ – CAZ IZOLAT

1. BOALĂ DIAREICĂ ACUTĂ DE CAUZĂ BACTERIANĂ

Etiologie: infectii intestinale cu bacterii din genul Salmonella, Esch. Coli,

Campylobacter, Yersinia etc.
Diagnostic pozitiv:
1. Date epidemiologice: de obicei absente; rar consum de alimente
alterate/ apă din surse neautorizate.
2. Date clinice:
- incubatie de 3-5 zile;
- debut brusc, cu febra, greturi, varsaturi si scaune diareice apoase,
dureri abdominale de intensitati variate; in cazurile cu pierderi
lichidiene mari ( varsaturi, scaune diareice, transpiratii) se instaleaza
sindromul de deshidratare acuta, de diferite intensitati.
3. Date de laborator:
3.1.Diagnosticul etiologic: se stabilește prin coprocultură, cu
antibiogramă.
3.2. Analize curente: leucocitoză cu neutrofilie, valori crescute VSH,
fibrinogen seric, CRP; în cazurile cu deshidratare acută severă – retenție
azotată, tulburări hidroo-electrolitice.
Tratament:
1. Igieno-dietetic;
2. Etiologic – cu antibiotice, conform cu antibiograma;
3. Patogenic: reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica; in formele
clinice severe, cu soc infectios, corticoterapie parenterala;
4. Simptomatic.
Profilaxie:
- respectarea normelor de igiena generala, alimentara, igiena
individuala ( foarte important – spalatul pe maini ).

2. BOALĂ DIAREICĂ ACUTĂ VIRALĂ

Produsă cel mai frecvent de rotavirusuri.

Date epidemiologice: eventual contact cu persoane cu diaree virală ( în
spital – în special în secții de pediatrie, în colectivități de copii, în anturajul
familial etc.)
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase
Tablou clinic:
- incubatia scurta – 1-4 zile;
- debut brusc, cu varsaturi, dureri abdominale si scaune diareice apoase,
febra moderata; unele cazuri pot evolua sever, cu deshidratare acuta si
stare de soc;
- dupa 2-6 zile de evolutie simptomatologia se remite treptat.
Diagnostic etiologic:
- evidentierea virusului in materiile fecale prin tehnici speciale de
laborator ( ELISA );
- teste serologice – evidentiaza prezenta de anticorpi specifici anti
rotavirus.
Date de laborator: valori normale VSH, fibrinogen seric, CRP; în
cazurile cu deshidratare acută severă – retenție azotată, tulburări hidroo-
electrolitice.
Tratament:
- igieno-dietetic – foarte importanta rehidratarea pacientului, per os sau
parenteral;
- etiologic – nu exista;
- simptomatic.
Profilaxie: vaccinare specifică.