BOLI INFECȚIOASE CU POARTĂ DE INTRARE RESPIRATORIE

Angine acute

ANGINE ( AMIGDALITE) ACUTE

Definiție:
Boli infecțioase acute, contagioase, produse de variate microorganisme patogene, care determină inflamația faringelui
și/sau a amigdalelor palatine, caracterizate clinic prin disfagie de diferite intensități, stare febrilă și adenopatii satelite .

Etiologie:
• pe primul loc ca frecvență - virusurile: adenovirusuri ( epi-demii frecvente in colectivitatile de copii), reovirusuri,
rinovirusuri (frecvent in epidemii), enterovirusuri, virusuri gripale si paragripale, virusuri herpetice, virusul Epstein-
Barr ( mononucleoza infectioasa), virusul HIV etc.
• micoplasme ( Mycoplasma pneumoniae) - de obicei in cadrul afectarii difuze a cailor respiratorii.
• Bacterii : cel mai frecvent streptococul beta-hemolitic grup A, apoi streptococi beta-hemolitici grup C si G,
stafilococ auriu, meningococ, bacilul difteric ( difteria), bacilul Koch, bacterii anaerobe, spirochete etc.;
• Fungi : cel mai frecvent Candida.

Epidemiologie :
• Sursa de infecție - omul bolnav; în cazul bacteriilor și de purtatorii faringieni aparent sănătoși de germeni.
• Transmiterea - aerogenă, prin picături nazo-faringiene contaminate sau prin obiecte recent contaminate cu
secreții de la sursa de infecție.
• Receptivitatea - universală.

Tablouri clinice:
• Incubația - variabilă, în general scurtă (1-3 zile).
• Debutul - variază în funcție de etiologie, brusc si rapid progresiv în anginele bacteriene și mai lent în cele virale.
• Pacientul prezintă odinofagie, disfagie, stare febrilă, astenie, inapetență, cefalee, mialgii.
• La examenul obiectiv al faringelui se evidențiază mai multe forme anatomo-clinice de angină acută: angina roșie,
angina albă, angina ulceroasă.

1. Angina roșie ( eritematoasă)- Cel mai frecvent virală, mai rar bacteriană ( streptococică).
1.1. angina roșie virală:
- frecventă la copiii mici, uneori în context epidemiologic de viroze respiratorii;
- debut de obicei insidios, cu febră moderată sau înaltă, disfagie moderată, eritem faringian moderat si difuz.
- investigații de laborator: număr normal de leucocite sau leucopenie, cu limfocitoza; exsudat faringian negativ pentru
bacterii, valori normale VSH si fibrinogen seric.

1.2. angina roșie streptococică:

- frecventă la copii mai mari si adulți, în context epidemiologic de infecții streptococice;
- debut brusc, cu febră înaltă, disfagie intensă, congestie faringiană intensă, “ în flacara”.
- investigații de laborator: leucocitoza cu neutrofilie, valori crescute ale VSH si fibrinogen seric, exsudat faringian frecvent
pozitiv cu SH.
- O forma particulară de angină eritematoasă- angina flegmonoasă , produsă de Str. beta-hem. gr. A. tulpini cu virulență
crescută.
- clinic: inflamația intensă a unei amigdale, ce proemină spre linia mediană, edem local si periamigdalian marcat,
odinofagie intensă, otalgie reflexă, voce nazonată, trismus, adenopatie regională dureroasă, febră înaltă si
frisoane.
- evoluție rapidă spre supurație, cu formarea unui flegmon periamigdalian.

2. Angine albe:
- caracterizate prin prezența de depozite albe la suprafața amigdalelor, formate din mucus, puroi, resturi celulare, fibrină.
Etiologie:
- cel mai frecvent bacteriană: streptococică, difterică, stafilococică;
- virusuri ( Epstein- Barr – mononucleoza infecțioasă);
- fungi - asociată clinic cu leziuni de stomatită, după tratamente prelungite cu antibiotice sau la imunodeprimați.

3. Angine ulceroase:
- angina ulcero-necrotică - produsa de Str. betahem. gr. A foarte virulenți, asociați uneori cu bacterii anaerobe.
- Clinic: stare generală gravă, febră înaltă, frisoane; la ex. local - ulcerații amigdaliene adânci, acoperite cu depozite
cenușii, care pot perfora pilierii.
- angina ulcero-membranoasă - produsă de asocieri de bacili Gram neg. cu fuzospirili.
 - Afectare amigdaliană de obicei unilaterală, cu amigdala inflamată și ulcerată, cu depozite cenușii confluente; febra
poate lipsi; starea generala de obicei bună.
- angina gangrenoasă - produsa de bacterii anaerobe, cu evoluție clinică foarte gravă, spre septicemie;
- angina herpetică - determinată de virusuri herpetice si asociată cu stomatita herpetică;
- herpangina, produsă de enterovirusul Coxsackie A; clinic vezicule mici, rapid ulcerate, dispuse difuz pe amigdale și
pilieri.

Anginele micotice:
• Apariția este favorizată de : terapie anterioară cu antibiotice, corticoterapie, neoplazii, catetere venoase, boli
metabolice ( diabet zaharat) etc.
• forme acute de boală: febră, jenă la deglutiție, aspect local eritematos sau cu depozite alb-gălbui pe amigdale,
adenopatie satelită
• forme cronice de boală: depozite albe pe amigdale, luetă, pilieri, peretele posterior faringian.

Diagnosticul etiologic:
- În anginele bacteriene - pe baza rezultatelor frotiurilor și culturilor efectuate din exsudatul faringian; din cultura
pozitivă se efectuează antibiogramă.
- În anginele virale – prin teste serologice, care pun în evidență prezența anticorpilor de boală acută (tip Ig M)
specifici.
- În anginele micotice – pe baza rezultatelor culturilor din secrețiile faringiene, pe medii speciale pentru fungi; din
cultura pozitivă se efectuează antifungigramă.

Complicații:
1. Angine virale:
• extinderea procesului inflamator în vecinătate, cu producerea de otite catarale, sinuzite, laringite etc;
• Suprainfecții bacteriene.
2. Angine bacteriene:
• extensia procesului infecțios în vecinătate( flegmon periamigdalian, flegmon de planșeu bucal, otită medie
supurată, sinuzită) sau diseminare hematogenă la distanță;
• Complicații poststreptococice: glomerulonefrita difuza acută post-streptococică, RAA, cardita, purpura Henoch-
Schonlein.
3. Anginele micotice:
- ulcerații extinse, cu suprainfecții bacteriene,
- complicații respiratorii ( laringite, traheite, bronșite, pneumonii),
- digestive ( esofagite, gastrite, colopatii),
- septicemii la organismele imunodeprimate.

Tratament:
Pacientul cu angină acută se izolează, la domiciliu sau în spital, datorită marii contagiozități.
1. Anginele virale:
- doar tratament simptomatic: antitermice( paracetamol, algocalmin), antiseptice orale, vitamine, antiinflamatoare
nesteroidiene, hidratare corectă.
- în anginele herpetice se poate administra un antiviral: Aciclovir, oral, câteva zile.
- NU ANTIBIOTICE.

2. Anginele bacteriene:
- terapie cu antibiotice: penicilină sau macrolide (eritro-micină, claritromicină) la pacienții alergici la penicilină în angina
streptococică; în celelalte tipuri etiologice terapia se face cu antibiotice conform antibiogramei.

3. Anginele fungice:
- antimicotice, local și pe cale generală: Nistatin, fluconazole etc., cel mai corect pe baza antifungigramei.