Sunteți pe pagina 1din 17

• A.

Carotida externa
• A. Carotida interna
• Mănânchiul vasculo-nervos al gâtului
• Carotis communis
V. Jugularis internus
N. Vagus (X.)

• Spațiu suprasternal – Burns


Arcus venosus jugularis (Din unirea cele două Vene Jugularis anterior)
Țesut adipos
Nodii lymphatici

• M. Infrahioidei
M. sternohyoideus
M. sternothroideus
M. thyrohyoideus
M. omohyoideus

• M. Suprahioidei
M. digastricus
M. stylohyoid
M. mylohyoid
M. genohyoid

• Vascularizația glandei thyroidei


A.: A. subclavia → A. thyroidea inferior
Tr. brahio-cephalic → A. thyroidea ima
A.C.E. → A. thyroidea superior
V.: V. thyroidea superior → V.J.I.
V. thyroidea inferior → V. brachiocephalica sinistra
Plexus thyroideus impar → V. brachiocephalica sinistra

• Traheotomie
Intervenție chirurgicală prin care se secționează peretele anterior al traheiiși se introduce
o canulătraheală

• Traheostomie
Comunicație între exterior și interior

• Compartimentele viscerale (De la anterior la posterior)


Piele
Platismă
Glanda tiroidă
Glandule paratiroide
Plan laryngotraheal
Plan pharyngoesophagian
Plan prevertebral
Plan vertebral
Piele

• Hiatul interscalenic
Limitele: M. scalenicus anterior
M. scalenicus medius
Costae I
Conținut: A. subclavia
Plexus brachialis
Truncus costo- cervicalis

• Hiatus prescalenicus
Limitele: M. scalenicus anterior
M. sternocleidomastoideus
Conținut: V. subclavia
V.J.E.
Truncus limphaticus jugularis
A. cervicalis superficialis
A. suprascapularis
A. cervicalis ascendens
N. phrenicus

• Ansa lui Vieussens


Ganglion stellatum este situat posterior de A. vertebralis și superior de collum costae I.
Aici formează ansa subclavia lui Vieussens, în jurul A. subclavia.

• Trigonum scaleno- vertebralis (Toma Ionescu)


Limitele: Medial: Coloana vertebrală
Lateral: M. scalenicus – Margo medialis
Inferior: Domul pleural
Conținut: V. subclavia
Angulus jugulo-subclavia (Pirogov)
Ductus thoracicus
Ductus lymphaticus dexter
A. subclavia
A. thyroidea inferior (Chassaignac)
A. vertebralis
N. phrenicus
Ganglion stellatum → Ansa subclavia (Vieussens)
Domul pleural
Vertebra cervicale
I. costae

• Regiunea periculoasă a gătului


N. laryngeus recurrens
Glandula parathyroidea
• Thyroidea inferior

• A. Angularis
Porțiunea terminală a A. faciei, aflată în șanțul nazogenian urcă la unghiul medial al
ochiului. Se anastomozează cu ramura terminală a A. ophtalmice, A. dorsalis nasi.

• Plexul brahial (formare, ramuri, organizare)


Format din: C5, C6, C7, C8, Th1
Pars supraclavicularis: Truncus superior: C5 și C6 - Rr. anterior
Truncus medius: C7 – R. anterior
Truncus inferior: C8 și Th1 – R. anterior
Fiecare trunc se bifurcă: Divisiones anterior și posterior
Pars infraclavicularis: Fascicolul posterior: Divisiones posteriores
→N. Axillaris
→N. Radialis
Fascicolul lateralis se formează prin unirea divisiones anterior ale
trunchiul superior și medius
→N. Musculocutaneus
→N. Medianus (radix lateralis)
Fascicolul medialis se formează prin divisiones anterior a trunchiul
inferior
→N. Medianus (radix medialis)
→N. Ulnaris
→N. Cutaneus brachii medialis
→N. Cutaneus antebrachii medialis

Ramuri collaterales: N. Dorsalis scapulae


N. Thoracicus longus (Bell)
N. Subclavius
N. Suprascapularis

• Repliu falciform Dittel


V.J.E. perforează inferior-medial lamina superficialis fascie cervicalis. Marginile găuri
sunt fortificate în forme de U

• Sindromul Duchene- Erb


Consta în paraliza brațului cauzată prin distrofia trunchiului superior al plexului brahial.
Se manifestă în lipsa abducției și eleveției.

• Sindromul Dejerine- Klumpke


Afectează membrul superior și ochiul. Este cauzată de leziunea fibrelor inferioare ale
plexului brahial. Se manifestă în paraliza mâini, pierderea funcției motorii și a
sensibilității a antebrațului.

• Sindromul de coasta cervicală


Este o malformație osoasă, care constă în prezența unei coaste suplimentare uni sau
bilaterală, articulată pe apofiza transversală pe vertebra cervicală 7. Comprimă A.
subclavie și poate duce la o ischemie sau o tromboză, iar compresia plexului brachial
duce la parastezi sau dureri ale membrului superior.

• Raporturile vaselor faciale la glanda submandibulară


Artera facială – posterior sau profund
Vena facială – anterior sau superficial

• Ansa cervicalis
Este o anastomoză nervoasă arciformă, constituită din ramuri ale plexului cervical situată
anterior de V.J.I. și superior de tendonul intermediar al m.omohyoidian. Prezintă în
constituția sa două rădăcini: Radix superior și inferior.

• Trigonum omoclaviculare
Limitele: M.sternocleidomastoideus
Clavicula
M.omohyoideus – Venter inferior
• Trigonum omotrapezoideum
Limitele: M. sternocleidomastoideus
M. omohyiodeus
M. trapezoideus

• Planul muscular al regiunilor


• Trigonum Guyon
Limitele: M. digastricus
V.J.I.
Truncus thyreo-linguo-facialis

• Trigonum Farabeuf
Limitele: N. Hypoglossus (XII.)
V.J.I.
Trucus thyreo-linguo-facialis

• Trigonum Beclard
Limitele: Os hyoid – Cornu major
M. digastricus – Venter posterior
M. hyoglossus – Margo posterior
Pentru descoperirea A. linguale
• Trigonum Pirogov
Limitele: M. digastricus – Tendon
M. mylohyoideus – Margo posterior
N. hypoglossus (XII.)
Pentru descoperirea A. linguale

• Loja parotidiană (Perete, conținut)


Pereții: Exterior: Fascia cervicalis lamina superficialis
Fascia parotideomasseterica lamina superficialis
Anterior: Fascia parotideomasseterica lamina profundus
Posterior: Fascia cervicalis superficialis
Fascia parotideomasseterica profundus
Fascia buccopharyngea profundus
Medialis: Fascia cervicalis superficialis
Fascia parotideomasseterica profundus
Fascia buccopharyngea profundus
Superior: Fascia între partea inferioară a arcului zygomatic
Peretele anterioară extracapsulară a urechi exterior
Inferior: Septum interglandulatre parotidea submandibulare
Fascia superficialis – superficialis și profundus

• Loja masseterică (perete, conținut)


Pereții: Fascia masseterică
Ramus mandibulae
Comunicări: Loja temporală prin orificiul zygomatic și prin grăsimea masticatorie
Regiunea infratemporală prin incisura mandibulei
Conținut: M. masseter
Mănunchiul vasculo nervos masseterin
- A. masseterica
- Venele se drenează în Vv. Maxillares
- N. Masseterin
• Plexus pterygoideus
Este o rețea venoasă extinsă între mușchii pterigoideni, dispus în jurul arterei maxillare.
Realizează anastomoze extinse, atât cu sinusul cavernos, cât și cu venele superficiale ale
feței.
Afluenții: Vv. Mengigea medie
Vv. Temporales profunde
V. canalis pterygoidei
V. auriculares anterioares
Vv. Parotide
Vv. Articulares
Vv. Tympanice
V. stylomastoidea

• Raporturile între cele două loje (parotidă-masseterică)


Loja parotidă – posterior și superficial
Loja masseterină – anterior și profund

• Plex intraparotidian
Rr. Temporales
Rr. Zygomatici
Rr. Buccales
Rr. Lingualis
Rr. Marginalis mandibulae
Rr. Cervicalis (colli)

• Mănunchiul vasculo-nervos messeterin


În loja masseterică – Fascia masseterica și mandibula
Conținut – A. masseterica (din A. Maxillaris)
- Vv. Maxillares
- N. Massetericus (din N. Mandibular)
→ N. Masseter
→ Art. Mandibulae

• Corpul adipos al obrazului (Regiune și importanță)


Este o masă adipoasă circumscrisă, încapsulat, mai dezvoltată la sugari. În regio buccalis,
între m. Buccinator și mm. Superficiales. La marginea anterioară a m. Masseter. Își
păstrează volumul și în stările de slăbire și la bătrăn.
Are rol de amortizare a pressiunilor exercitate de procesul coronoid al ramurii
mandibulei.

• A. Opthalmica (ramuri)
• A. Cerebrală mijlocie
• A. Cerebrală anterioară
• A. Transversa feței
Vine din A. temporalis superficialis. A. transversa feței străbate parenchimul glandei
parotide spre anterior. Pe fața are un traiect orizontal, inferior și paralel de arcul
zygomatic. Vascularizează obrazul.

• Regio orală (Vacularizația labiilor)


Inelul arterial peribucal: A. labialis superior
• labialis inferior
A. buccalis
A. infraorbitalis
A mentalis → A. submentalis
A transversa faciei

• Regio buccală
Limitele: Superior: Marginea infraorbitală a aditusului orbital
Inferior: Marginea bazală a mandibulei
Anterior: Șanțul nazolabial și nazogenian
Posterior: Marginea anterioară a m. masseter
Plan superficial: Pielea
Țesut subcutanat
Stratul muscular superficial
- M. levator labii superioris
- M. levator anguli oris
- M. zygomaticus minor
- M. zygomaticus major
- M. risorius
- Platysma
Plan musculo-fascial profund: M. buccinator
Fascia buccalis
Spațiul buccal (Loja geniană): Corpus adiposum buccae
Ductus parotideus – Stennon
A. facialis
A. angularis
A. labialis inferior et superior
A. transversa facialis
A. buccalis
A. infraorbitalis
V. facialis
V. angularis
V. ophatlmica superior
V. facialis profunda
Plexus pterygoideus
N. facialis
R. zygomatici
R. buccales
R. marginalis mandibulae

• Planul superficial al regiunii parotidiene


Pielea
Țesut subcutanat cu filetele nervoase senzitive ale pielii, provenite din:
- Plexus cervicalis → N. Auricularis magnus
- N. Mandibularis → N. Auriculotemporalis

• Lama superficială a fasciei cervicale (Toate dedublările)


Teaca m. sternocleidomastoideus
Loja glandulei submandibulară
Loja parotidea
Ligamentum stylomandibulare (Septum interglandular sau septum parotideo
submandibularis)
• Spațiul retrostylian
Între lama prevertebrală a fasciei cervicală, diafragma styliană și faringea.
Pereți: Anterior: Diafragma styliană
Posterior: Lama prevertebrală a fasciei cervicală
Medial: Septul sagital
Lateral: M. Sternocleidomastoid și fascia sa
Comunicări: Endobază (Fossa craniană mijlocie și posterior) prin Canalul carotic și
foramen jugulare
Trigonum caroticum
Spațiul prestylian prin diafragma styliană
Conținut: A.C.I.
V.J.I.
N. glossopharyngeus (IX.)
N. vagus (X.) → N. Laryngeus superior
N. accessorius (XI.)
N. hypoglossus (XII.)
Ganglion cervicale superius

• Spațiul prestylian
Între diafragma styliană, faringe și ramura mandibulei.
Pereți: Anterior: Marginea posterioară a ramurii mandibulei
Mm. Masseter
M. pterygoidan median
Fasciile acestora
Posterior: Diafragma styliană
Lateral: Lama superficială a fasciei cervicale
Medial: Peretele lateral al faringelui
Comunicări: Spațiul retrostylian
Regiunea trigonului carotic
Loja bucală
Fossa infratemporală
Regiunea temporală
Conținut: Loja parotidiană
Loja paraamigdaliană

• Buchetul Riolan
M. stylohyoideus
M. stylopharyngeus
M. styloglossus
Lig. stylohyoideum
Lig. stylomandibulare

• Diafragma styliană
Processus styloideus
M. digastricus – Venter posterior
Buchetul m. Ryolan
Fascia stylopharyngea

• M. Buccinator
Origine: Maxilla – Proc. Alveolaris
Mandibula – Pars Alveolaris
Raphe Pterygomandibular
Inserție: Nodul musculotendinos comisural
Buze
Mucoasa obrajilor
Inervație: n. VII.
Acțiunea: Reprezintă componenta mobilă și adaptativă a obrajilor, menține tensiunea
necesară a acestora.

• Regiune nazală (anastomoze intre sistemul carotidian intern și extern)


Mucoasa:
A.C.I. → A. opthalmica → A. ethmoidales anterior et posterior
A.C.E. → A. maxillaris → A. sphenopalatinus → R. nasalis posterior lateral
→ Rr. Septales posterior
Nasul extern:
A.C.I. → A. opthalmica → A dorsalis nasi
A.C.E. → A. facialis → R. lateralis nasi
→ A. angularis

• A maxillaris (părțile)
• Ductus submandibularis – Warthon
Se desprinde de pe fața medială a glandei submandibulare. Trece prin defileul dintre m
mylohyoidian și hyogloss, apoi prin loja sublinguală și se deschide pe laturile frâului
limbi pe caruncula sublinguală.

• Ductus parotideus - Stennon


Este alcătuit din două trunchiuri collectoare și situat inferior de arcul zygomatic. Trece
peste fața laterală a m. Masseter și a corpului adipos al obrazului. Perforează m.
Buccinator și se deschide în vestibulu bucal printr-un orificiu în dreptul celui de-al doilea
molar superior pe papila ductului parotidian.

• Endobază (Fossa crani anterior, medial, posterior)


• Foramenologie (Toate găurile și ce trece prin)
Gaura Trece
Exterior
Foramen incisivum N. nasopalatinus (V/II)
N. palatinus major (V/II)
Foramen palatinus majus A. palatina major (A. palatina descendens)
Nn. palatini minores (V/II)
Foramina palatina minora Aa. palatinae minores (A. palatina
descendens)
A. infraorbitalis (A. maxillaris)
V. ophtalmica inferior
Fissura orbitalis inferior N. infraorbitalis (V/II)
N. zygomaticus (V/II)
Foramen rotundum N. maxillaris (V/II)
N. mandibularis (V/III)
Foramen ovale Plexus venosus foraminis ovalis
R. meningeus (V/III)
Foramen spinosum A. meningea media (A. maxillaris)
N. petrosus minor (IX)
N. petrosus major (VII)
Foramen lacerum N. petrosus profundus (Plexus caroticus
internus)
A. carotis interna
Canalis caroticus Plexus venosus caroticus internus
Plexus caroticus internus
Foramen stylomastoideum N. facialis (VII)
Sinus petrosus inferior
N. glossopharyngeus (IX)
A. meningea posterior (A. pharyngea
ascendens)
Foramen jugulare Sinus sigmoideus (Bulbus superior venae
jugularis)
N. vagus (X)
R. meningeus (X)
N. accessorius (IX)
Canaliculus mastoideus N .auricularis nervi vagi (X)
N. hypoglossus (XII)
Canalis nervi hypoglossi Plexus venosus canalis nervi hypoglossi
Canalis condylaris V. emissaria condylaris
Meninges
Plexus venosus vertebralis internus
Aa. vertebrales (Aa. subclaviae)
Foramen magnum A. spinalis anterior (Aa. vertebrales)
Medulla oblongata/ Medulla spinalis
Radices spinalis (XI)
Interior
Nn. olfactorii (I)
Lamina cribrosa A. ethmoidalis anterior (A. opthalmica)
N. opticus
A. opthalmica (A.C.I.)
Canalis opticus Meninges
Vaginae nervi optici
Medial:
N. nasociliaris (V/I)
N. occulomotorius (III)
N. abducens (VI)
Lateral:
Fissura orbitalis superior N. trochlearis (IV)
N. frontalis (V/I)
N.lacrimalis (V/I)
R. orbitalis (A. meningea media)
V. opthalmica superior
Foramen rotundum N. maxillaris (V/II)
N. mandibularis (V/III)
Foramen ovale Plexus venosus foraminis ovalis
R. meningeus (V/III)
Foramen spinosum A. meningea media (A. maxillaris)
N. petrosus minor (IX)
N. petrosus major (VII)
Foramen lacerum N. petrosus profundus (Plexus caroticus
internus)
A. carotis interna
Canalis caroticus Plexus venosus caroticus internus
Plexus caroticus internus
N. facialis (VII)
N. vestibulocochlearis (VIII)
Porus et meatus acusticus internus A. labyrinthi (A. basilaris)
Vv. labyrinthi
Sinus petrosus inferior
N. glossopharyngeus (IX)
A. meningea posterior (A. pharyngea
ascendens)
Foramen jugulare Sinus sigmoideus (Bulbus superior venae
jugularis)
N. vagus (X)
R. meningeus (X)
N. accessorius (IX)
N. hypoglossus (XII)
Canalis nervi hypoglossi Plexus venosus canalis nervi hypoglossi
Canalis condylaris V. emissaria condylaris
Meninges
Plexus venosus vertebralis internus
Aa. vertebrales (Aa. subclaviae)
Foramen magnum A. spinalis anterior (Aa. vertebrales)
Medulla oblongata/ Medulla spinalis
Radices spinalis (XI)

• Granulațiile lui Pacchioni (Rol și localizație)


Vilozitațiarahnoidevizibile cu ochiul liber, care pătrundîninteriorulsinusului longitudinal
superior însinusuriledurei mater. Au rolul de a resorbilichidulcefalo- rahidian in
sistemulvenos.

• Fasciile gâtului
Lamina superficialis: Situat de desubtul platismei. Inserție, pe marginea inferioară a
mandibulei, pe fața superioară și marginea anterioară a claviculei și manubriului sternal și
fața anterioară a osului hyoid.
Lamina pretrachealis:Denumită și fascie cervicală mijlocie, situat infrahioidia, acoperită
de lama superficială, atașată mușchilor infrahioidei, viscerelor gâtului și mănunchiului
vasculonervos al acestuia.
Inserție pe fața anterioară a osului hioid, pe fascia nucală și pe fascia endothoracica. Prin
dedublare formează: - Teaca mușchilor infrhioidei
- Teaca viscerală, dispusă în jurul viscerelor din regiunea
infrahioidiană (esofag, laringe, trahee, glanda tiroidă)
Teaca vasculară – Vagina carotica: Este dependentă de fascia cervicală, și reprezintă
învelișul fibroconjunctiv al mănunchiului vasculonervos profund al gâtului. Se întinde de
la baza craniului la mediastin
Lamina prevertebralis: În mod classic este denumită și fascia cervicală profundă,
înglobează porțiunea cervicală a coloanei vertebrale, musculatura pre- și laterovertebrală
a gâtului, formând un sept despărțitor între aceștia și viscerele gâtului. Inserție pe exobaza
craniului, pe vertebra Th3 și pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale.

• Dura mater (fața anterioară și posterioară)


• Cercul arterial Willis
Cercul arterial cerebral. Intercomunicația dintre A.C.I. și sistemul vertebro bazilar. Este
situat endocranian, la baza creierului. Înconjoară chiasma optică, tuber cinereum și
regiunea interpedunculară. Forma heptagonală și este constituit simetric din:
• Anterolateral: A. cerebralis anterior
• Anterior: A. communicans anterior (Anastomoza între cei doi
A. cerebralis anterior)
• Lateral: A. cerebralis medialis → A. communicans posterior
• Posterior: A. basillaris → A. cerebralis posterior

• A. Labirynthica
A. vertebralis → A. basillaris → A labirynthica → R. cochlearis
→ R. vestibularis
• Sinus sagitalis superior și inferior
Superior: Ocupă marginea superioară a coasei cerebrale (falx cerebri). Se dilată la nivelul
protuberanției occipitale interne, formând la locul de unire cu sinusul transvers,
confluentul Herofil (Confluens Sinuum).
Inferior: Se află la marginea liberă a coasei cerebrale, deasupra corpului callos.
Coninuîndu-se posterior în sinusul drept.

• Sinus rectus
Se găsește la locul de unire a coasei cerebrale cu cortul cerebelului. Se varsă la
confluentul sinusurilor.

• Sinus transversus
Ia naștere din confluentul sinusurilor. Continuându-se în sinusul sigmoid.

• Lamina cribrosa
Fața superioară participă la formarea endobazei craniului, iar cea inferioară la alcătuirea
tavanului cavităților nazale. Este străbătută de foramina cribrosa, numeroase orificii
olfactive, care servesc ca pasaje ale filetelor nervului olfactiv.

• N. Ophtalmicus
Este prima ramură terminală senzitivă a nervului trigemen. Este cea mai subțire și
medială dintre ramuri. Se datașează din ganglionul trigeminal, străbate tunelul medial al
cavității trigeminale, trece printr-o dedublare a peretelui lateral al sinusului cavernos și
înainte de a pătrunde în orbită se împarte în cele trei ramuri terminale ale sale.
Prin fissura orbitalis superior
Ramuri: -R. meningeus recurrens
- N lacrimalis
- R. communicans cum nervo zygomatico
- N frontalis
- N. Supraorbitalis
- N. Supratrochlearis
- N. Nasociliaris
- N. Infratrochlearis

• Orbita osoasă
Limitele: Superior: Margo supraorbitalis – Os frontalis
Medial: Processus frontalis maxillae – Os maxillaris
Infero medial: Margo infraorbitalis – Os maxillaris
Infero lateral: Margo infraorbitalis – Os zygomaticum
Lateral: Processus frontalis ossis zygomatici – Os zygomaticum
Comunicări:
Pasaj Cu
Canalis opticus Endobază
Fissura orbitalis superior Endobază
Fissura orbitalis inferior Fossa infratemporalis
Fossa pterigopalatinus
Foramen ethmoidalis anterior Endobază
Foramen ethmoidalis posterior Celule ethmoidale
Canalis nasolarcrimalis Meatus nazalis inferius
Foramen infraorbitalis Fossa canină
Incisura frontalis Regio frontalis
Foramen supraorbitalis Regio frontalis
Canalis zygomaticus Canalis zygomaticu facialis și temporalis
Aditus orbitalis Regio palpebralis

• Ochiul ca organ de simți (mușchi, nerv și vase)


• Loja retrocapsulară a orbitei (împărțirea ei topografică)
Conține: Corpus adiposum orbitae
M. bulbi:M. rectus lateralis
M. rectus medialis
M. rectus superior
M. rectus inferior
M. obliquus superior
M. obliquus inferior
M. levator palpebrae superioris
Împărțirea: Pediculul vasculo nervos central
Pediculul vasculo nervos superior
Pediculul vasculo nervos lateralis
Pediculul vasculo nervos inferior
Pediculul vasculo nervos medialis
Mănunchiul ethmoidal anterior
Mănunchiul ethmoidal posterior

• Tunicile ochiului
Tunica fibrosa bulbi: -Sclera
-Cornea
Tunica vasculosa bulbi: -Coroidea
-Corpus ciliare
-Iris
Tunica interna bulbi: -Retina

• Mediile refringente
Cornea
Lens
Humor Aquosus
Corpus Vitreum

• A. Centrale retinei (ramuri și origine)


Vine din A. ophtalmica. Este o ramură collaterală și este subțire, are origine în porțiunea
posterioară a cavității orbitale. Se orientează anterior, în contact cu nervul optic și la
aproximativ 1 cm de globulul ocular pătrunde în nerv și trece în axul său.
Ramurile: - A. nasalis retinae superior
- A. temporalis retinae superior
- A. temporalis retinae inferior
- A. nasalis retinae inferior
- A. maccularis superior
- A. maccularis inferior
- A. medialis retinae
• A. Vertebrală (părțile)
• Cercul arterial periorbital
Este situat în jurul aditusului periorbita. Realizează anastomoze între ramurile A.C.I. și
A.C.E., fiind astfel o punte de legătură între sistemul anastomotic endo și exocranian.
A.C.I. – A. opthalmica A.C.E.
A. lacrimalis → A. palpebralis lateralis A. facialis → A. angularis
A. supraorbitalis A. transversa faciei
A. palpebralis medialis A. temporalis superficialis →
A. zygomaticoorbitalis
A. supratrochlearis A. maxillaris → A. temporalis profunda
A. dorsalis nasi

• Cercul arterial peribucopharingeal


Este dispus superficial și profund, se formează prin anastomozarea homolaterală a
ramurilor arterei carotidei externe. Este conectat cu cercul periorbital. La formarea sa
participă:
Ramura Artera de origine
A. Palatina ascendens
A. Submentalis A. Facialis
A. Labialis inferior
A. Labialis superior
Ramurile dorsale ale limbi • Lingualis
Ramurile faringiene • Pharyngea ascendens
• Transversa faciei • Temporalis superficialis
Ramus mylohyoideus
A. Alveolaris inferior
- R. Mylohyoideus
- R. Mentalis • Maxillaris
A. Buccalis
A. Infraorbitalis
A. Palatina ascendens

• Capsula lui Tennon (definiție)


Este foița fascială foarte subțire, ce îmbracă globul ocular de la nervul optic până la la
limbul sclero- cornean, realizând astfel o veritabilă delimitare față de corpul adipos
orbital. Posterior fascia este transversată de vasele și nervii ciliari. Capsula este aderentă
mai pronunțat de scleră și este perforată de tendoanele mușchilor oculari extrinseci, în
final se continuă sub formă de teacă fascială proprie.

• Pediculul vasculo-nervos central al retinei (A, V, N – origine)


N. opticus
A. opthalmica
V. opthalmica superior
Ganglion ciliare
N. nasociliaris
N. oculomotorius → R. superior
N. abducens

• Pediculul vasculo-nervos superior al retinei


N. frontal
N. supraorbital
N. supratrochlearis
A. supraorbitalis
V. supraorbitalis

• Pediculul vasculo-nervos lateral al retinei


• lacrimalis
V. lacrimalis
N. lacrimalis (V1)
N. zygomaticus (V2)

• Pediculul vasculo-nervos inferior al retinei


• infraorbitalis
V. infraorbitalis
N. infraorbitalis
V. opthalmica inferior
N. occulomotorius → R. inferior

• Pediculul vasculo-nervos medial al retinei


Ethmoidalis anterior: A. ethmoidalis anterior
V. ethmoidalis anterior
N. ethmoidalis anterior
Ethmoidalis lateralis: A. ethmoidalis posterior
V. ethmoidalis posterior
N. ethmoidalis posterior

• Pereți cavități timpanici


Șase pereți: Paries tegmentalis: Peretele superior. Este format de tegmenul tympanic, care
separă urechea medie de fossa craniană mijlocie
Paries jugularis: Peretele inferior. Separă cavitate de fossa jugulară.
Preminenția styloidea, ridicătura osoasă în dreptul locului de implantare a apofizei
styloidene.
Paries membranaceus: Peretele lateral. Format de membrana tympanului și
de un inel osos. Recessus epithympanicus. Este teritoriul deasupra membranei tympanice
în care sunt localizate oscioarele auditive.
Paries caroticus: Peretele anterior. Este în vecinetatea imediată a canalului
carotidian. În partea sa superioară se continuă cu semicanalul tudei auditive (Canalul lui
Eustachio) și semicanalul mușchiului tensor al tympanului. Deasupra acestuia se observă
o gaura, prin care coarda tympanului părăsește cavitatea tympanica.
Paries mastoideus: Peretele posterior. Este așezat spre processul mastoidian.
Aditus ad antrum, fossa incudis, Sinus posterior, Eminentia pyramidalis, proeminentia
canalis facialis, proeminentia canalis semicircularis lateralis.
Paries labyrinticus: Peretele medial. Promontorium, Sulcus promontori,
Fossula fenestre vestibuli, fossula fenestre cochleae, Sinus tympani, Subiculum
promontorii.

• Corpus adiposum orbitei


• Annulus tendineus communis
• Urechea externă (descriere)
Conductu acustic extern, este turtit dorso- ventral. Prezintă o curbă în plan frontal și
horizontal. Spre treimea mijlocie se îngustează treptat, după care se dilată din nou.

• Urechea medie
Cavitatea timpanică este un spațiu îngus și înalt, având șase pereți. Este împărțit în trei
etaje:
Spațiul epitimpanic: Conține ocioarele auditive
Spațiul mesotimpanic: Corespunde membranei timpanice
Spațiul hipotimpanic: Sub nivelul meatului acustic extern.

• Urechea internă
Conține segmentul periferic al analizatorului acustic și vestibular. Este un sistem cavitar
complex, în stânca temporalului, înconjurat de țesut osos compact, denumit labirintul
osos. Acesta conține labirintul membranos delimitat de spațiul perilimftic ce conține un
lichid limpede numit perilimfă, iar în interiorul labirintului membranos se găsește
endolimfa.

• Membrana tympanica
Este o membrană conjunctivă. În structura membranei timpanice definim stratul
pavimentos exter, stratul mucos intern și stratul conjunctiv dintre aceștia.

• Vascularizația și inervația urechii interne și originea lor


A. basilaris → A. labyrinthi → R. vestibularis
→ R. coclearis
→ Sinus sigmoideus și Sinus pietros
Prin endo- și perilimfă → Lichidul cefalo- rahidian

• Vascularizația și inervația urechii externe și originea lor


• Descrierea și enumerarea perețiilor cavității interne
• Ciocan
Malleus
Caput mallei
Collum mallei – Processus lateralis
- Processus anterior
Manubrium mallei

• Nicoval
Incus
Corpus incudis
Crus longum
Crus bree

• Scărită
Stapes
Caput stapedis
Crus anterius et crus posterius
Basis stapedis

• Ligamentele și mușchii oaselor auditive


Ligg ossiculorum auditorium
- Lig malei superius
- Lig malei anterius
- Lig malei laterale
- Lig incudis superius
- Lig incudis posterior
- Lig anulare stapedis
Mușchi
- M. tensor tympani – Tensionează membrana tipmanică și fixează baza
scăriței în fereastra vestibulară, prin acesta apără sistemul de sunetele prea puternice.
- M. stapedius – Basculează placa bazală a scăriței în fereastra ovală,
relaxează membrana timpanului, pune aparatul de recepție și transmisie a vibrațiilor
sonore într-o stare de încordare la solicitările funcționale.

• Vascularizație și inervație a cavității tympanice


Arterele: A. maxillaris → A. thympanica anterior
A. auricularis posterior → A. thympanica posterior
A. pharyngalis ascendens → A. thympanica inferior
A. meningea media → A. thympanica superior
Se anastomozează și formează o rețea bogată
Venele: Venele satelite → Trunchiului venoase omonime
Nervi: N.glossopharingeus → Nn. caroticotympanici → N. tympanicus → Plexus
tympanicus

• Receptori organelor de simț (macula saculi, macula utriculi și crista ampullaris)


Macula saculi: Pe peretele medial a lui Sacculus, se observă macula saculară, locul de
terminație al nervului sacular.
Macula utriculi: Într-un mic diverticul al utriculei (recessus utriculi) se situează macula
utriculei)
Crista ampullaris: Locul organelor receptoare în ampulele ductelor semicirculare, de
formă semilunară, ce proemină dinspre convexitatea acestuia. Sunt acoperite cu o masă
gelatinoasă denumită cupole (Cupula)

• Organul spiral al lui Corti


Organum spirale: Este așezat pe membrana bazilară și are rolul de a recepționa excitațiile
auditive și de a le transforma în impulsuri nervoase.

• V. Retromandibulară
Este denumită și V. facialis posterior sau V. Comunicantă intraparotidiană.
Coboară în glanda parotidă, între A.C.E. și n.facial (VII.).
Se dividă într-o ramură Anterioară → V. facialis
Posterioară + V. Auricularis posterior = V.J.E.
Are următorii afluenții: Vv. Temporales superficiales
V. temporalis media
V. transversa faciei
Vv. Maxillares
Drenează plexul pterygoidian.

• V. Facialis
Ia naștere la nivelul comisurii palpebrale mediale din V. Angularis. Intră în V.J.I.
Afluenți:Vv. Supratrochlearis
Vv. Supraorbitales
Vv. Palpebrales superiores
Vv. Nasales externe
Vv. Palpebrales inferiores
Vv. Labiales superiores
Vv. Labiales inferiores
V. Profund a faciei
Rr. Parotidei
V. Palatina externa
V. Submentalis

• V. Ophtalmica superior
Ia naștere în porțiunea medială și superioară a orbitei, prin unirea a două vene ce se
anastomozează cu vena supraorbitală și vena unghiulară. Traversează porțiunea medială a
fissuri orbitale superioare. În afară inelului tendinos comun și se termină în porțiunea
anterioară a sinusului cavernos.
Colectează:V. Nasofrontalis
Vv. Ethmoidales
V. lacrimalis
Vv. Vorticosae
Vv. Choroidea oculi
Vv. Ciliares
Vv. Ciliares anterior
Sinus venosus sclerae
VV. Sclerales
V. centralis retinae
Vv. Episclerales
Vv. Palpebrales
Vv. Conjunctivales

S-ar putea să vă placă și