Scoarta cerebeloasa

De la suprafata spre profunzime, este alcatuita din 3 straturi: molecular, ganglionar,

granular.
STRATUL GANGLIONAR(STRATUL NEURONILOR PURKINJE)
Este format dintr un strat unicelular de neuroni Purkinje, mari, piriformi, in nr de aprox
15 milioane, dispusi in siruri sagitale perpendiculare pe axul foliei cerebeloase. Pe corpul
celular si conul axonal fac sinapsa axonii neuronilor "in cosulet". De la nivelul
extremitatii superficiale a corpului celular emerg 2-3 dendrite primare care se ramifica
succesiv in 10-12 generatii de ramuri in stratul molecular. Se realizeaza astfel un arbore
dendritic dispus sagital, perpendicular pe axul foliei cerebeloase.
Axonii neuronilor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi,
reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase. Neuronii Purkinje sunt neuroni
inhibitori, GABA-ergici.
STRATUL MOLECULAR
Este alcatuit din neuroni stelati si neuroni cu axonul in cosulet.
Neuronii stelati au de'ndritele dispuse in axul sagital al foliei si realizeaza sinapse cu
fibrele paralele. Axonii lor scurti si nemielinizati stabilesc sinapse cu dendritele
neuronilor Purkinje.
Neuronii cu axonul in cosulet sunt situati in profunzimea stratului molecular, la limita cu
stratul ganglionar. Dendritele fac sinapse cu fibrele paralele iar axonii se ramifica pe
corpul neuronilor Purkinje.
Neuronii stratului molecular sunt GABA-ergici. Fibrele stratului molecular sunt
reprezentate de dendritele neuronilor Purkinje si ale neuronilor Golgi, de fibrele
agatatoare si paralele.
STRATUL GRANULAR
Este format din: neuroni granulari, neuroni Golgi.
Neuronii granulari sunt mici, numerosi, de aprox 1000 de ori mai multi decat cei
Purkinje, realizand aspectul dens. Fiecare neuron emite 3-6 dendrite, care fac sinapse cu
fibrele musciforme si cu neuronii Golgi. Axonii urca in stratul molecular, de unde se
bifurca in T.
Neuronii granulari sunt excitatori, glutamatergici.
Neuronii Golgi se gasesc predominant in partea superficiala a stratului granular. Fac
sinapsa cu fibrele paralele sau intra in alcatuirea glomerulului cerebelos. Axonii fac
sinapsa cu corpurile neuronilor granulari, realizand o bucla de feedback negativ. Neuronii
Golgi sunt inhibitori, GABA-ergici.
Fibrele scoartei cerebeloase
Provin de la tracturile care ajung la cerebel pe calea celor 3 pedunculi cerebelosi.
Dupa modul de terminare, se clasifica in fibre musciforme si fibre agatatoare.
Fibrele musciforme patrund in stratul granular, unde se termina prin ramificatii fine si
abundente. La extremitatea libera, fiecare ramificatie prezinta o dilatatie lobulata, rozeta
cerebeloasa. Fiecare rozeta prezinta centrul unui glomerul cerebelos. Glomerulul
cerebelos=structura polisinaptica formata din rozeta fibrei musciforme, dendritele mai
multor neuroni granulari, ramificatiile axonice si partea proximala a dendritelor
neuronilor Golgi.

Functional, prezinta elemente sinaptice, reprezentate de fibra musciforma si terminatiile

axonice ale neuronilor Golgi si elemente postsinaptice reprez de dendritele neuronilor
granulari si cele ale neuronilor Golgi.
Fibrele agatatoare patrund in stratul molecular si se ramifica intr o maniera identica cu
arborizatiile dendritice ale neuronilor Purkinje.
Sunt reprezentate exclusiv de fibre olivocerebeloase cu originea in oliva bulbara si au rol
important in invatarea programelor motorii.
Restul aferentelor scoartei cerebeloase sunt fibre musciforme reprezentate de: axoni ai
tracturilor spinocerebeloase, vestibulocerebeloase, pontocerebeloase, reticulocerebeloase,
coeruleocerebeloase.
Celulele gliale: astrocitele:epiteliale, lamelare, netede; si oligodendrocitele.
Inputul cerebelos este reprezentat de fibrele agatatoare si musciforme si dirijat diferit spre
neuronii Purkinje.