Dezvoltare embriologică

• S2-S3 placă neurală- îngroșarea ectodermului discului embrionar → șanț

neural;
• S4- tub neural;
• Stadiul de 3 vezicule encefalice primitive:
- prozencefal;
- mezencefal;
- rombencefal;
• S5→ 5 vezicule cerebrale secundare:

- telencefal,
- diencefal,
- mezencefal,
- metencefal,
- mielencefal.
• Telencephalon- se dezvoltă emisferele cerebrale, creierul olfactiv;
• Diencephalon- se dezvoltă talamusul, hipotalamusul, metatalamusul,
subtalamus şi epitalamusul;
• Mesencephalon- se dezvoltă pedunculii cerebrali şi tectul mezencefalic;
• Metencephalon- se dezvoltă puntea şi cerebelul;
• Myelencephalon- se dezvoltă bulbul rahidian.
 Creierul
• Filogenetic- 3 părți:
a. Paleoencefal: diencefal
- corpul striat
- reglarea fct. viscerale, metabolice și a
impulsurilor instinctive (reproducere, atac,
apărare);

b. Arhiencefal- sistemul limbic

- conturarea personalității inconștiente și
involuntare;

c. Neoencefal- emisferele cerebrale și comisurile

acestora
- cea mai mare dezvoltare;
- conturarea personalității conștiente și
voluntare
 Diencefalul
• Parte a nevraxului;

• Talamus;
• Hipotalamus
• Epitalamus
• Subtalamus
• Metatalamus
 Diencefalul
• Axul spino-bulbo-mezencefalic
(axul Meynert) formează cu axul
fronto-occipital (Forel) un unghi
de 110 grade. De aceea, pt toate
structurile cerebrale:
- rostral devine sinonim cu
frontal/anterior
- caudal= occipital/posterior
- ventral= baza creierului
(inferior)
- dorsal= convexitatea creierului
(superior)
 Diencefalul

• la extremitatea rostrală (anterioară) a

trunchiului cerebral
• Se întinde pe părțile laterale ale V III de
la:
- rostral (anterior)- lamina
terminalis
-posterior- la glanda pineală
• Ventral (inferior) are raport cu cisterna
bazală și pedunculii cerebrali
• Dorsal (superior) are raport cu fornixul și
nucleul caudat
• Lateral- capsula albă internă
• Medial- vtr. III
- șanțul hipotalamic- separă
talamusul (sup) de hipotalamus (inf)
 Diencefalul

• Situat la extremitatea rostrală

(anterioară) a trunchiului cerebral
• Se întinde pe părțile laterale ale V III de
la:
- rostral (anterior)- lamina
terminalis
-posterior- la glanda pineală
• Ventral (inferior) are raport cu cisterna
bazală și pedunculii cerebrali
• Dorsal (superior) are raport cu fornixul și
nucleul caudat
• Lateral- capsula albă internă
• Medial- vtr. III
- șanțul hipotalamic- separă
talamusul (sup) de hipotalamus (inf)
 Metatalamus

• Corpi geniculați laterali- releu

talamic al căii vizuale

• Corpi geniculați mediali- releu

talamic al căii auditive

• la extremitatea caudală
(posterioară) a talamusului, ventro-
lateral (infero-lateral) de pulvinar
• (Localizat postero-inferior de
talamus, la limita dintre diencefal și
mezencefal)
• uniți cu coliculii cvadrigemeni
inferiori și superiori prin brațele
conjunctivale inferior și superior
 Metatalamus
Corpul geniculat
medial - CGM

• Releu talamic al căii

auditive
• 3 nuclei:
- ventral
- dorsal
- medial
 Metatalamus
Corpul geniculat medial – CGM- cale
auditivă
Nucleul ventral

• Se întinde în sens rostro-caudal (antero-post)

pe toată lungimea CGM
• Se continuă medial cu brațul conjunctival
inferior
• structură laminară organizată tonotopic:
- frecvențele înalte sunt reprezentate
medial
- frecvențele joase se proiectează lateral
 Metatalamus
Corpul geniculat medial – CGM- cale
auditivă
Nucleul ventral

Eferențe:
- radiațiile acustice- fibre geniculo-temporale- se
termină în aria auditivă primară 41
- la rândul ei, aria 41 trimite nucleului
ventral aferențe- fibre de retroreacție
temporo-geniculate
 Metatalamus
Corpul geniculat medial – CGM- cale
auditivă
Nucleul dorsal

• mai dezvoltat în partea caudală (post) a CGM

• mai multe populații celulare, cel mai important
este nc suprageniculat
• Aferențe:
- din aria tegmentală laterală (delimitată
între straturile profunde ale coliculului superior
și lemniscul lateral)
• Eferențe:
- se proiectează în cortexul auditiv
secundar 42 și 22
 Metatalamus
Corpul geniculat medial – CGM- cale
auditivă
Nucleul medial

• structură magnocelulară

• Aferențe:
- de la coliculul inferior
- tegmentul lateral
- măduva spinării
• Eferențe:
- se proiectează în cortexul auditiv
secundar, ariile 42 și 22 (similar nc dorsal)
 Metatalamus
Corpul geniculat lateral- CGL-
cale vizuală

• Releul talamic al căii vizuale

• Situație
- rostral (anterior) și lateral față de CGM
- lateral de pedunculul cerebral
- ventral (inferior) de pulvinar

În secțiune transversală- formă de potcoavă cu

hilul înspre ventro-medial (inf și medial)

• 2 nuclei:
- dorsal
- ventral
 Metatalamus
Corpul geniculat lateral- CGL- cale vizuală
Nucleul dorsal

• structură laminară- 6 straturi neuronale

(laminele 1-6), separate prin benzi de substanță
albă și numerotate în sens ventro-dorsal
(infero-superior):
• Laminele 1 și 2- magnocelulare
• Laminele 3-6- parvocelulare

• Se unesc în partea lor laterală: lamina 3 cu 5 și

lamina 4 cu 6
 Metatalamus
Corpul geniculat lateral- CGL- cale vizuală
Nucleul dorsal
• Aferențe:
- tractul optic
- la lamele 1, 4 și 6- fibre nervoase controlaterale din partea
nazală a retinei
-la lamele 2, 3 și 5- fibre nervoase homolaterale din partea
temporală a retinei

În ansamblu, CGL primește imaginile din hemicâmpul vizual opus.

- fibrele provenite din cadranele superioare retiniene se termină în jumătatea
medială a laminelor corespunzătoare
- fibrele din cadranele inferioare ale retinei se termină în partea laterală

• Eferențe:
- Tractul geniculo-calcarin- cortexul striat în aria 17
 Metatalamus
Corpul geniculat lateral- CGL- cale vizuală
Nucleul ventral- pregeniculat
• Implicat în integrarea vizuo-motorie

• Aferențe:
- tractul optic
- coliculul superior
- pretectum
• Eferențe:
- exclusiv spre nucleii subcorticali care au primit contralaterale din
tractul optic:
- coliculul superior
- pretectum
- nc suprachiasmatic al hipotalamusului
- zona incerta
 Hipotalamusul
• activitatea viscerală endocrină
• homeostazie
• comportament afectiv și emoțional- în
corelație cu sistemul limbic
• formează planșeul V III
- transversal între cele 2 șanțuri
hipotalamice
• situat antero-inferior de talamus
• formă de pâlnie turtită lateral
 Hipotalamusul
• 2 fețe:
- față superioară- ventriculară
- corespunde cavității V III
- până la nivelul șanțului hipotalamic
- față inferioară- extraventriculară
- la baza creierului, în spațiul optopeduncular:
- anterior- chiasma optică
- antero-lateral- tracturile optice
- postero-lateral- pedunculii cerebrali
- posterior- plan tangent la mg post a
corpilor mamilari
 Hipotalamusul
Fața inferioară
• tuber cinereum- o proeminență centrală
- se continuă inferior cu tija hipofizară
• În jurul tuber cinereum- 4 proeminențe:
- eminență mediană- anterior
- 2 eminențe laterale
- eminența postinfundibulară-
posterioară
-șanțul tubero-infundibular- între aceste 4
proeminențe și tuber cinereum
-posterior de ele se află corpii mamilari
- posterior de corpii mamilari se află substanța
perforată posterioară- străbătută de canale
mici cu rr ale A cerebrale posterioare
 Hipotalamusul
Fața inferioară

• tuber cinereum- o proeminență centrală

- se continuă inferior cu tija hipofizară
• în jurul tuber cinereum- 4 proeminențe:
- eminență mediană- anterior
- 2 eminențe laterală
- eminența postinfundibulară- posterioară
-șanțul tubero-infundibular- între aceste 4 proeminențe și tuber cinereum
-posterior de ele se află corpii mamilari
- posterior de corpii mamilari- substanța perforată posterioară- rr ale A cerebrale
posterioare
 Hipotalamusul

• În secțiune frontală- dispunerea celulelor vegetative în 3 straturi succesive în jurul

cavității V III- de la exterior spre interior:
a. strat periventricular= aria preoptică- mai bine reprezentat ant
b. strat lateral= aria hipotalamică laterală- mai bine reprez post
c. strat medial= aria hipotalamică medială- mai bine reprez ant- structură și funcții
complexe
- între ariile hipotalamice laterală și medială se află: columna fornixului, pediculul
mamilar și fasciculul retroflex
 Hipotalamusul
Aria preoptică

• în partea anterioară a hipotalamusului,

• posterior de lama terminală,
• între comisura albă anterioară și chiasma
optică

• 3 nuclei:
- preoptic periventricular
- preoptic medial
- preoptic lateral
 Hipotalamusul
Aria H laterală

• lateral- capsula albă internă și regiunea

subtalamică
• anterior- nc preoptic lateral
• inferior-regiunea ventrală a tegmentului
mezencefalic
• conține nucleii:
- nucleii tuberali
- nucleul tubero-mamilar
- nucleul lateral
 Hipotalamusul
Aria H medială

• dinspre anterior spre posterior în 3 regiuni:

a. regiune supraoptică
b. regiune tuberală
c. regiune mamilară
 Hipotalamusul
Aria H medială
Reg. supraoptică

• 4 nuclei:
- nucleul supraoptic-superior de chiasma optică
- nucleul paraventricular- lângă fornix- la nivelul la care
columna fornixului se înfundă în peretele V III
- nucleul suprachiasmatic- posterior de chiasma optică
- nc anterior- se continuă cu aria preoptică fără o limită
netă
- nc supraoptic și paraventricular alcătuiesc glanda
diencefalică cu rol în secreția de hormoni:
- vasopresina (ADH)- nc supraoptic
- oxitocina- nc paraventricular
 Hipotalamusul
Aria H medială
Reg. tuberală

• 4 nuclei:
- nucleul arcuat= infundibular- situat înspre tija
hipofizară
- nc ventro-medial- superior de nc arcuat
- nc dorso-medial- sup de șanțul hipotalamic
- nc posterior- posterior de nc ventro-medial și
dorso-medial
 Hipotalamusul
Aria H medială
Reg. mamilară

• 2 nuclei:
- nucleul mamilar medial
- nucleul mamilar lateral
 Hipotalamusul
Aria hipotalamică
medială

• dpv funcțional- 2 zone:

a. anterioară= hipotalamusul anterior- funcție hipotropă-
parasimpatomimetică- exacerbarea activității vagului și
parasimpaticului sacrat- (bradicardie, vasodilatație, hTA, bradipnee, mioză, creșterea
peristaltismului intestinal, creșterea tonusului Mm vezicale)

b. posterioară= hipotalamus posterior- funcție ergotropă-

simpatomimetică- dinamizarea activităților metabolice și somatice
 Hipotalamusul

• dublă legătură cu hipofiza:

a. nervoasă- tractul supraoptico-hipofizar
- tractul tubero-infundibular
b. vasculară
- sistemul port hipotalamo-hipofizar
 Hipotalamusul
Tractul supraoptico-
hipofizar

• origine în nc supraoptic și paraventricular

• fibre amielinice cu dilatații Hering
• de-a lungul fibrelor sunt transportate:
- impulsuri nervoase
- vasopresină și oxitocina în forme inactive- hr legați de
proteine transportoare- neurofizina I și II
- cei 2 hr vor fi depozitați în neurohipofiză- apoi eliberați
în circulație prin mecanism neuro-glio-vascular
 Hipotalamusul
Tractul tubero-
infundibular

• origine în special în nc arcuat, dar și în ceilalți nc hipotalamici

• se termină la nivelul eminenței mediane și a regiunii infundibulare
• transportă factorii activatori și inhibitori ce modulează secreția
adenohipofizei
• de la nivelul eminenței mediane acești factori ajung în
adenohipofiză printr-un sistem vascular dublu capilarizat= sistemul
port hipotalamo-hipofizar (Grigore T Popa și Fielding- 1930)
 Hipotalamusul
Tractul tubero-
infundibular

• pt fiecare hr adenohipofizar există cel puțin un factor activator și unul

inhibitor
• eminența mediană- locul de depozitare al acestor factori și zona
receptorilor de reglaj ai secreției hipotalamo-hipofizare
• reglarea se face prin 3 tipuri de mecanisme feedback:
- bucle lungi- factorul declanșator este cantitatea de hr secretată de
glandele țintă
- bucle scurte- reglare funcție de secreția de hr adenohipofizari
- bucle ultrascurte- reglare funcție de concentrația din sânge a factorilor
activatori sau inhibitori
 Hipotalamusul
Sistemul port
hipotalamo-
hipofizar

• legătura vasculară dintre hipotalamus și hipofiză

• Artera hipofizară superioară pătrunde în tija hipofizară
- se capilarizează în jurul ramificațiilor axonilor tractului tubero-
infundibular
• de la acest nivel se continuă cu canalele venoase ale sistemului port-
care merg prin tija hipofizară până la adenohipofiză, unde se
capilarizează din nou în jurul celulelor glandulare- sinusoidele
hipofizare
 Subtalamusul
• Situat:
- inferior de talamus
- medial de capsula albă internă și nc lentiform
- lateral și posterior de hipotalamus
- superior de tegmentul mezencefalic
- la nivelul său se continuă formațiuni ale
tegmentului:
- lemniscul medial
- fasciculele dento-talamic, dentro-rubric
- extremitățile craniale ale nc roșu și
substanței negre mezencefalice
 Subtalamusul
• Structură:
- nuclei- formațiuni cenușii
proprii:
- nc subtalamic Luys
- zona incerta
- nucleii câmpului lui
Forel- nc reticular subtalamic

- substanță albă- fascicule de

fibre proprii sau în tranzit spre
alte etaje ale sistemului nervos
 Subtalamusul
Nucleul subtalamic

- formă ovoidală- bisc biconvex

- neuroni mari și mijlocii

Situație:
- medial de globus palidus-
separat prin brațul post al
capsulei albe interne
- medial și inferior de zona
incerta- separat prin fasciculul
lentiform
- anterior de substanța neagră
 Subtalamusul
Nucleul subtalamic

- Aferențe:
- cortexul motor, premotor,
prefrontal
- talamus
- nucleul pedunculo-pontin
- globus pallidus- segmentul
lateral
- Eferențe:
- ambele segmente ale globus
pallidus
- substanța neagră
 Subtalamusul
Nucleul subtalamic

Importanță:
- integrat în sistemul motor
extrapiramidal
- inhibitor asupra globus
pallidus- fasciculul subtalamic
- lezarea prin leziuni discrete
hemoragice determină apariția
unor mișcări coreoide violente,
puternice și persistente-
hemibalism- apar de partea
contralaterală a leziunii și
interesează mm proximală a
membrelor, a feței și gâtului
 Subtalamusul
Zona incerta

- bandă îngustă de substanță

cenușie

Situație
- inferior de talamus- separată de
talamus prin fasciculul talamic
(câmpul Forel- H1)
- separată de nc subtalamic prin
fasciculul lenticular (câmpul
Forel- H2)
- extensia diencefalică a
formației reticulate
mezencefalice
- lateral se continuă cu nc
reticulat al talamusului
 Subtalamusul
Zona incerta

Aferențe:
- ariile senzitivo-motorii
1,2,3,4,6
- nc cerebeloși
- nc trigeminali

Eferențe:
- nc subtalamic
- nc roșu
- MS
- Funcțiile sunt puțin cunoscute,
probabil integrată sistemului
motor extrapiramidal
 Subtalamusul
Nucleii câmpului lui Forel- nucleul reticular talamic- nucleii
câmpului prerubric

- insule neuronale situate în aria

prerubrică, diseminate printre
fibrele fasciculelor talamic și
lenticular
- Situați:
- medial de nc lentiform și
zona incerta

- stații pe calea fibrelor tractului

central al tegmentului (TCT)
care provin din globus pallidus
 Subtalamusul
Substanța albă- fascicule de fibre
- fasciculul subtalamic- legătura în dublu
sens între nc subtlamic și globus pallidus
- fasciculul lenticular-din globus pallidus,
trece prin câmpul Forel H2 (între nc talamic
și zona incerta), se alătură ansei lenticulare
cu care intră în fasciculul talamic
- ansa lenticulară- origine în putamen și
globus pallidus, înconjoară brațul posterior
al capsulei interne și apoi intră în
componența fasciculului talamic
- fasciculul talamic- cel mai voluminos
contingent de fibre al regiunii
- ocupă câmpul Forel H1- între talamus și
zona incerta
- fibre- dento-rubrice
- dento-talamice
- ale ansei lenticulare
- ale fasciculului lenticular
- fasciculul subtalamic- legătura în dublu
sens între nc subtlamic și globus pallidus
- fasciculul lenticular-din globus pallidus, Subtalamusul
trece prin câmpul Forel H2 (între nc
talamic și zona incerta), se alătură ansei Substanța albă-
lenticulare cu care intră în fasciculul fascicule de fibre
talamic
- ansa lenticulară- origine în putamen și
globus pallidus, înconjoară brațul
posterior al capsulei interne și apoi intră
în componența fasciculului talamic
- fasciculul talamic- cel mai voluminos
contingent de fibre al regiunii
- ocupă câmpul Forel H1- între talamus și
zona incerta
- fibre- dento-rubrice
- dento-talamice
- ale ansei lenticulare
- ale fasciculului lenticular
 Epitalamusul

• complex de structuri cu origini și roluri diferite

• în partea postero-inferioară a tavanului V III
• format din:
- glanda epifiză
- trigonul habenular
- stria medulară
- comisura albă posterioară
 Epitalamusul
Glanda epifiză

• glandă endocrină
• atașată segmentului post al plafonului V III
• forma- con de pin turtit cranio-caudal, cu baza anterior spre cavit vtr., sup de orificiul sup al
apeductului mezencefalic
• situație:
- inf de spleniusul corpului calos
- sup de coliculii cvadrigemeni superiori
• ventriculul III situat inferior de glandă trimite o prelungire în baza sa- recesul pineal- o
împarte:
- într-o lamă inferioară- comisura albă posterioară- inf se deschide apeductul cerebral
Sylvius
- o lamă superioară- comisura interhabenulară
 Epitalamusul
Glanda epifiză

• Fața sup- participă la delimitarea fantei cerebrale Bichat- raporturi cu:

- spleniusul corpului calos,
- vena cerbrală mare și afluenții săi,
- aretrele coroidiene posterioare
• Fața inferioară- sup de reg pretectală, între cei 2 coliculi superiori (patul
epifizei)
• circumferința și vârful au raport cu mg ant a cortului cerebelului
 Epitalamusul
Glanda epifiză

• Fața sup- participă la delimitarea fantei cerebrale Bichat- raporturi cu:

- spleniusul corpului calos,
- vena cerbrală mare și afluenții săi,
- aretrele coroidiene posterioare
• Fața inferioară- sup de reg pretectală, între cei 2 coliculi superiori (patul
epifizei)
• circumferința și vârful au raport cu mg ant a cortului cerebelului
 Epitalamusul
Glanda epifiză

• lungime- 7-8 mm
• diametrul transversal- 3-4 mm
• grosime- 2-4 mm
• greutate- 0.1- 0.15 g
• acoperită pe întreaga suprafață de pia mater
• atașată de structurile diencefalice prin 3 perechi de pedunculi:
- pedunculul anterior- stria medulară- urmează mg medială a talamusului și se
termină în aria septală
- pedunculul mijlociu- se îndreaptă lateral spre pulvinar
- pedunculul inferior- mai subțire, se termină în talamus
 Epitalamusul
Glanda epifiză
• structură complexă:
- pinealocite- elementul secretor propriu al parenchimului
- celule gliale- nevroglii, astrocite
- fibre vegetative simpatice din px carotic- prin nervii conari
- glanda e înconjurată de o capsulă pială care trimite în parenchim septuri
vasculare, ale căror arteriole se capilarizează abundent printre celulele
glandei

Roluri:
- glandă endocrină- reglarea activității hipofizei, pancreasului endocrin,
paratiroidelor, suprarenalei și gonadelor (de obicei inhibiție)
- în secreția de melatonină
- în ritmul somn-veghe- legături cu hipotalamusul și retina
- inhibiție în elaborarea de FSH și LH
- activitatea sa secretorie e determinată de stimulii luminoși recepționați la
nivelul retinei
 Epitalamusul
Stria medulară

• bandă de substanță albă care urmează mg internă a talamusului până la nivelul

ariei septale
• posterior se etalează→trigonul habenulei- are în profunzime nucleii
habenulari: lateral și medial
• conține fibre care provin de la nc ariei septale, regiunea preoptică laterală și nc
anteriori ai talamusului
• complexul amigdalian și formația hipocampică proiectează fibre în aria septală
și, prin intermediul acesteia, sunt conectate cu nucleii habenulari
 Epitalamusul
Comisura alba
posterioară

• structură complexă
• situată în lama inferioară a glandei epifize
• grupe nucleare dispersate printre fibrele de substanță albă orientate transversal
• proemină în cavit vtr III, la nivelul versantului posterior- versantul inferior al
recesului pineal- supracomisural
• nucleii comisurii posterioare aparțin grupului oculomotor accesor:
- nc interstițial
- nucleii comisurii posterioare
- unii nuclei pretectali
- nc extremității craniale ai subst cenușii periapeductale
 Epitalamusul
Comisura albă posterioară- habenulară

• fibrele se dispun:
- într-un contingent inferior- se
încrucișează fibrele ce unesc coliculii
superiori
- grupe nucleare comisurale-
mijlociu-interhabenular
-
superior- interpulvinarin
- la nivelul versanților ventriculari,
ependimul care acoperă comisura
albă posterioară este modificat-
realizează organul subcomisural-
structură neuroendocrină din grupul
orgnelor circumventriculare
-organul subcomisural are rol de
creștere a secreției de aldosteron și
în adaptarea la frig.
 Epitalamusul

- Aferențe:
- nc habenulari
- hipocamp
- nc amigdalian
- aria septală
- ariile olfactive
- substanța perforată anterioară
Conferă rol în reflexe cu punct de plecare
olfactiv
 Epitalamusul

Eferențe nc habenulari:
- fasciculul retroflex- habenulo-
interpeduncular- spre nc interpeduncular
al mezencefalului.
- pornesc eferențe spre formația reticulată
și nc visceromotori ai trunchiului cerebral-
rol în controlul activității viscerale
 Epitalamusul
Patologie
- Sindroamele epifizare- tumori epifizare- pinocitoame- au caracter
benign și neinvadant
- fenomene de compresie ale lamei tectale- sdr Parinaud
- ale apeductului mezencefalic- hidrocefalie necomunicantă
- tumorile care apar în copilărie suprimă acțiunea inhibitorie a epifizei
asupra complexului hipotalamo-hipofizar- pubertate precoce