Telencefalul

 2 emisferele cerebrale
 Corpii striati
 2 ventriculi laterali
Emisferele cerebrale
- Forma – ovoidala
- Φ anteroposterior: 16 cm
- Φ transversal: 14 cm
- Φ vertical: 12 cm
- Masa: aprox 1300 g
- Scisura interemisferica + scisuri profunde
- Unite prin comisurile mari interemisferice:
- corpul calos
- trigonul cerebral.
Configuratia exterioara a emisferelor cerebr.
 3 fete:
1. Laterala – convexa
2. Mediala – plana si verticala  coasa creierului;
3. Inferioara  scizura Sylvius: 2 parti – anterioara (orbitara)
- posterioara (temporo-occipitala)

 3 margini:
1. Supero-mediala
2. Infero-mediala
3. Laterala
 2 extremitati:
1. Anterioara – frontal
2. Posterioara - occipital
 Lobi si circumvolutiuni (gyrusuri)

 Santuri:
1. Profunde = scizuri 
separa lobi
2. Superficiale = santuri
secundare  separa
circumvolutiunile
 Lobii:
1. Frontal
2. Parietal
3. Occipital
4. Temporal
5. Lobul insulei
6. (Lobul corpului calos)
 Lobul frontal
 Limite
 Scizuri
 Santuri
 Gyrusuri
 Lobul parietal
 Limite
 Scizuri
 Santuri
 Gyrusuri
 Lobul temporal
 Limite
 Scizuri
 Santuri
 Gyrusuri
 Lobul occipital
 Limite
 Scizuri
 Santuri
 Gyrusuri
Lobul insulei
Gyrusul cingulat
SCOARŢA
CEREBRALĂ
Scoarta cerebrala = palium =
cortex cerebral
= stratul de substanţă cenuşie de la
suprafaţa emisferelor cerebrale
 Filogenetic  arhipallium – 2-3 straturi
celulare = ALLOCORTEX  hipocampul
 neopallium – 6 strauri
celulare = IZOCORTEX – cea mai mare
parte a cortexului cerebral
 Citoarhitectonica
 Arhipallium - alocortex:
 arhicortex = cu structură în 2 straturi sau fără
stratificare – din neuroni receptivi şi efectori
 paleocortex:

 cu structură în 3 starturi, din care unul este

receptor şi unul efector
 funcţia olfactivă
 Citoarhitectonica
 Neopallium - izocortex:
 zone cu cele 6 straturi relativ egale

=> izocortex homotipic

 zone cu straturi inegale

=> izocortex heterotipic

 cele 6 straturi ale neocortexului:
a) stratul molecular:
 mai bogat în fibre

b) stratul granular extern:

 format din neuroni mici, receptori
 primeşte aferenţe de la zone corticale

c) stratul piramidal extern:

 format din neuroni piramidali
 trimite eferenţe spre alte zone corticale

d) stratul granular intern:

 primeşte aferenţe de la etajele

subcorticale/căile senzitive
e) stratul piramidal intern:
 format din neuroni mari, piramidali
 trimite eferenţe scoarţei cerebrale/căile motorii

f) stratul polimorf:
 format din neuroni de forme diferite
 predominanța straturilor
granulare
 izocortex
heterotipic
granular
 predominanța straturilor
piramidale
 izocortex
heterotipic
piramidal
 Mieloarhitectonica sc. cer.
= arhitectura fibrelor albe în interiorul
scoarței cerebrale
 după direcţie:
 tangențiale - paralele cu suprafaţa
scoarţei şi se concentrează în
anumite straturi  strii
a) stria Kaes-Bechterew - între straturile
molecular și granular extern
b) stria Bailarger externă - în stratul
granular intern
c) stria Bailarger internă - în straturile
piramidal intern şi polimorf
 perpendiculare = aferenţele şi
eferenţele scoarţei cerebrale.
ARHICORTEXUL
 FORMAŢIUNILE ARHICORTICALE
 porţiunea din arhipalium cu structură difuză - fără
straturi sau cu 2 straturi;
 conţine două tipuri de formaţiuni:
- HIPOCAMPUL
DORSAL
- HIPOCAMPUL
VENTRAL
 HIPOCAMPUL DORSAL
 a) Indusium griseum - strat de substanţă cenuşie - pe faţa dorsală a
corpului calos
 se continua cu subst. cen. a gyr. cingulat
 b) Striile longitudinale medială şi laterală
 a+b = împreună formează GYRUSUL SUPRACALOS
care se continuă peste spleniul CC  gyrusul fasciolar
peste genunchiul CC  gyrusul paraterminal

1 - Indusium griseum
2 - Medial longitudinal stria (of Lancisi)
3 - Lateral longitudinal stria (of Lancisi)
 HIPOCAMPUL VENTRAL
a) hipocampul = cornul
lui Amon - situat în
prelungirea temporală a
ventriculului lateral;
b) fimbria - medial de
hipocamp
c) gyrusul dentat - medial
de fimbrie
Formaţiunile hipocampului ventral şi dorsal unite
între ele formează împreună gyrusul intralimbic
 conexiunea hipocampului ventral - hipocampului dorsal ant. şi post.:
 gyrusul dentat se continuă posterior  gyrusul fasciolar  indusium
griseum
 gyrusul paraterminal  bandeleta diagonală Broca – trece prin fisura
interemisferică laterala  faţa bazală pe substanţa perforată anterioară 
lateral până la uncusul gyrusului parahipocampic unde se continuă cu
bandeleta Giacomini  trece peste uncus  intră în fisura Bichat 
gyrusul dentat
 A - OLFACTORY BULB   G - DIAGONAL BAND OF BROCA    N - ANTERIOR Nu. of THAL
  B - OLFACTORY TRACT   H - AMYGDALA    O - VENTRAL AMYGDALOFUGAL
  C - MEDIAL OLFACTORY STRIA    I - HIPPOCAMPUS           PATHWAY  
  D - SEPTUM    J - STRIA TERMINALIS    P - NUC MEDIALIS DORSALIS
  E - LATERAL OLFACTORY STRIA   K - FORNIX    Q - STRIA MEDULLARIS of the
  F - ANTERIOR PERFORATED   L - MAMMILLARY BODY            THALAMUS
          SUBSTANCE      M - MAMILLOTHALAMIC TRACT    R - HABENULA
 Conexiunile arhicortexului
Aferenţe:
 de la formaţiunile paleocorticale
 de la unele zone ale neocortexului
 de la hipotalamus

Eferenţe:
 spre hipotalamus şi apoi spre alte zone subjacente
 spre ariile septale
 spre hipocampul din partea opusă

Funcţiile arhicortexului
Controlează comportamentul emotiv
Participă la controlul manifestărilor sexuale
Participă la controlul reacţiilor somatice şi vegetative de plăcere
exagerată sau repulsie/ neplăcere şi la reacţiile agresive
Are rol în memoria de scurtă durată
PALEOCORTEXUL
 Paleocortex = Rhinencefal
funcţie olfactivă
 Formaţiunile rhinencefalului

1. Lobul olfactiv anterior:

a) bulbul olfactiv
b) tractul olfactiv
c) trigonul olfactiv
d) striile olfactive:
 medială

 intermediară

 laterală

e) substanţa perforată anterioară

 Paleocortex = Rhinencefal
1. Lobul olfactiv anterior
2. Lobul olfactiv posterior:
a) nucleul amigdalian
b) girusurile de la nivelul
uncusului / extremitatea
anterioară a gyr. parahipocampic
al lobului temporal:
 gyrusul ambient
 gyrusul semilunar
 gyrusul uncinat
 aria entorhinală
 aria septală (situată sub rostrul CC)
 Calea olfactivă

 prin striile olfactive - axonii deutoneuronilor căii olfactive merg şi fac sinapsă
la ariile olfactive primare situate în:
a) gyrusul ambiens
b) gyrusul semilunar
c) substanţa perforată anterioară / corticomedială /
d) o parte a nucleului amigdalian
 Calea olfactivă
 ariile olfactive primare
 eferenţe spre ariile
olfactive secundare
situate în:
 aria enterhinală
 girus uncinat
 ariile septale
 partea laterobazală a
nucleului amigdalian
Conexiunile
paleocortexului

Aferenţe: calea olfactivă

Eferenţe:
a) eferenţe descendente, spre:
 nucleii trunchiului
 nucleul habenular, apoi spre formaţiunea reticulară din trunchi

b) eferenţe spre alte zone corticale, se fac prin striile olfactive:

- prin stria olfactivă laterală la hipocamp
- prin stria olfactivă medială, merg prin două arcuri marginale:
 arcul marginal extern, trece prin striile longitudinale şi ajunge al
hipocamp
 arcul marginal intern, trece prin stâlpul anterior al fornixului, merge
înapoi, trece prin trigon, stâlpul posterior şi ajunge la hipocamp
 Nucleul amigdalian
 situat în polul anterior lb temporal - în profunzime - la
nivelul uncusului
 este format din două părţi:
 corticomedială
 laterobazală

a)partea corticomedială:
 aferenţe din calea olfactivă
 eferenţe spre partea laterobazală

b)partea laterobazală: - eferenţe:

- aferenţe: ariile septale  hipotalamus
 de la partea corticomedială stria terminală posterior prin
 de la talamus peretele superior al prelungirii
 de la hipotalamus temporale a ventriculului lateral 
 de la formaţiunea reticulară
răspântia ventriculară  anterior prin
şanţul optostriat  Subst. perf. Ant.
Funcţiile paleocortexului

 rol în comportamentul emoţional

 coordonarea manifestărilor sexuale
 controlul activităţii vegetative
 reacţii de apărare
ARIILE CORTICALE
Neocortexul / neopalium

 zone cu predominanța neuronilor receptori

 zone receptoare (senzitiv/senzoriale)
 zone cu predominanța neuronilor motori 
zone efectoare (motoare)
 zone de asociaţie.
 Ariile motorii
1. Aria 4: - aria motilităţii voluntare
- localizare - gyrus precentral din lb fr
- aferenţe: din aria sensibilităţii generale
- eferenţe: fasciculul cortico-spinal şi
geniculat / calea piramidală
- rol : controlează motilitatea voluntară
2. Aria 6: - aria premotorie
- localizare - partea posterioară a
gyrusurilor frontale inferior şi mijlociu
- aferenţe: de la aria sensibilităţii generale
- eferenţele sunt formate din fibrele
parapiramidale din calea piramidală şi
eferențe spre corpii striați
- rol: participă la coordonarea motilităţii
automate şi a componentei automate a
motilităţii voluntare
3. Aria 8: - aria oculo-cefalo-giră
- localizare - gyrusul frontal superior şi mijlociu
- aferenţe - din aria vizuală
- eferenţele - prin fasciulul geniculat spre
nucleii III, IV, VI, XI
- rol: determină orientarea voluntară a capului
şi ochilor (oculo-cefalo-giria)
4-5. Ariile 44 - 45: - aria fonaţiei BROCA
- localizare - partea posterioară a gyrusului
frontal inferior
- rol: coordonează contracţiile muşchilor
fonatori / laringe văl palatin, limbă etc. / pentru
vorbire /.
5. Aria 46:
- localizare - gyrusul frontal inferior, în
emisferul dominant /emisferul stg la dreptaci/
- rol - coordonează mişcările mâinii pentru
scriere.
 Ariile senzitiv-senzoriale
l. Ariile 3, 1, 2 - aria sensibilităţii generale
sau aria somestezică
- localizare - gyrusul postcentral din lobul
parietal
- aferenţe - căile sensibilităţii exteroceptive
cutanate şi calea sensibilităţii
proprioceptive conştiente
- rol: este segmentul central al
analizatorului cutanat şi kinestezic
2. Ariile 5 şi 7 - arii senzitivo-psihice
- localizare - gyrusul parietal superior
- asigură diferenţierea calitativă şi
cantitativă a senzaţiilor recepționate din
ariile 3, 1, 2
3. Ariile 40 şi 39 - arii senzitivo-gnozice
- localizare - gyrusul parietal
inferior
- asigură - recunoaşterea
obiectelor prin palpare și cunoaşterea
schemei corporale
4. Aria 43 – aria gustativă
- localizare - partea inferioară a
gyrusului postcentral
- aferenţe - calea gustativă
- rol - segmentul central al
analizatorului gustativ
5. Aria 41 – aria auditivă
- localizare -gyrusul temporal superior
- aferenţe - calea auditivă
- rol - segmentul central al analizatorului acustic
6-7. Ariile 22 şi 42 – arii audio-gnozice
- localizare - în jurul ariei 41
- asigură interpretarea sunetelor şi înţelegerea cuvintelor
8. Aria 17 – aria vizuală
- localizare - faţa medială a lobului
occipital, în jurul şanţului calcarian
- aferenţe - calea vizuală
9-10. Ariile 18 şi 19 – arii vizuo-gnozică
și vizuo-psihică
- localizare - lobul occipital, în jurul
ariei 17
- asigură recunoaşterea şi
interpretarea imaginilor care se
formează în aria 17
11. Ariile de asociaţie: - se întind pe
restul emisferului - structură de
izocortex homotipic - realizează
asocierea informaţiilor care vin la ariile
senzitivo-senzoriale - pot fi încadrate şi
ariile senzitivo-gnozice şi senzitivo-
psihice
SISTEMATIZAREA
SUBSTANŢEI ALBE
TELEENCEFALICE
  Fibre mielinizate
I. Fibrele de asociaţie:
 leagă între ele zone ale scoarţei din acelaşi emisfer
 pot să fie fibre lungi sau scurte

II. Fibre comisurale:

 leagă cele două emisfere cerebrale între ele

 
III. Fibre de protecţie:
 realizează proiecţia organelor subcorticale / aferenţele scoarţei
 realizează proiecţia scoarţei pe organele nervoase
subcorticale / eferenţele scoarţei
Configuration extérieure des
commissures interhemispheriques
 Le corps calleux
 Le trigone
 La commissure
blanche antérieure
 Fibre asociative
1. Fibrele de asociaţie scurte:
 sunt situate superficial sub scoarţă
 leagă două girusuri apropiate

 
2. Fibrele de asociaţie lungi:
 sunt siutate mai profund
 leagă între ele zone de scoarţă situate mai la distanţă
 formează fascicule de asociaţie:

 
a) Fasciculul longitudinal superior:
 - leagă polul lobului frontal cu lobii temporal şi occip.
 - trece deasupra de lobul insulei
b) Fasciculul longitudinal inferior:
 - leagă lobul occipital cu lobul temporal
 - trece pe sub lobul insulei
 Fibre asociative
c) Fasciculul fronto-occipital Forel:
 - pleacă din lobul frontal, merge înapoi şi ajunge al lobul occipital şi temporal
 
d) Fasciculul uncinat:
 - pleacă de pe faţa bazală a lobului frontal, trece pe sub
 şanţul Sylvius şi ajunge la lobul temporal
  

e) Fasciculul cingular:
 - pleacă de la lobul frontal, trece deasupra corpului calos la nivelul girusului
cingular şi ajunge la lobii occipital şi temporal
 
f) Fasciculul senzorio-vizual:
 - leagă aria 17 cu aria 19
 
g) Fibrele longitudinale din trigonul cerebral:
 - leagă hipocampul cu ariile septale
 FORMATIUNILE COMISURALE
 clasifică în :
1. Comisuri teleencefalice:
a) arhipaleale:
fornix
comisura albă anterioară
b) neopaleală:
corpul calos
2. Comisuri diencefalice
3. Comisurile bazei