ARHIPALIUMUL

Cuprinde o serie de formatiuni nervoase vechi d.p.d.v. filogenetic, cu str.

microscopice de allocortex; are o intindere redusa la om.
Formatiuninile arhipaliale difera prin atributiile lor functionale ,fiind
impartit in:
- paleocortex in leg, efectiva cu mirosul
- arhicortex in leg. mai indepartate cu olfactia ,predominand functii
adapatative complexe si comportamentale.
Arhipaliumul comportamental este reprezentat in principal de
formatiuni hipocampice , iar d.p.d.v. histologic este un
arhicortex.Formatiunile hipocamice se impart in 2 categorii de
elemente:
Hipocampul ventral este format din formatiuni nervoase ce se gasesc pe
planseul cornului temporal al ventriculului lateral: cornul lui Ammon
(hipocampul propriu-zis), fimbria, girul dentat. Girul dentat se continua la
extrem. post.cu girul fasciolar (fasciola cinerea),care este o lama subtire
de substanta cenusie ce se incurbeaza inspre superior , ocolind spleniul
corpului calos (extrem. post. a corpului calos).Se continua de-a lungul
fetei sup.a corpului calos sub denumirea de hipocamp dorsal. Acesta se
prezinta de asemenea sub forma unei lame subtiri cenusii si ia numele de
indusium griseum.Pe supraf. acestuia se obs.2 perechi de striatii
longitudinale albe: striile long. laterala si mediala ( nervii lui Lancisi).
Aceste format. isi condenseaza elementele in 2 benzi care inconjoara
genunchiul corpului calos (port. ant.a corpului calos) : pedunculii
corpului calos (girul paraterminal).
Cele 2 format.hipocampice se continua una cu alta, intrucat girul dentat
apartine hipocampului ventral se continua anterior patrunzand in uncusul
girului parahipocampal unde formeaza bandeleta lui Giacomini.Ea se
continua cu banda diag. a lui Broca ce strabate oblic substanta perforata
ant. pana la nivelul girului paraterminal  Hipocampului dorsal. In acest
fel , hipocampul ventral si dorsal formeaza un inel de subst. nervoasa
.arhicorticala care inconjoara formatiunile comisurale mari formand girul
intralimbic (hipocamp, fimbrie,gir dentat ,fasciolar, indusium griseum cu
nervii lui Lancisi, gir paraterminal. Bandeletele diag. Broca, bandeletele
Giacomini,hipocamp propriu zis).
Arhicortexul hipocampal primeste urmat. Aferente:
- de la arhicortexul olfactiv
- de la neocortexul alaturat
- talamus, hipotalamus, cai vizuale,auditive.
In ceea ce priveste leg. sale cu hipotalamusul, participa la realizarea unui
circuit nervos = circuitul lui Papez avand urmat. traseu: corpi mamilari->
fasc. mamilo-talamic Vicq d’Azyr -> nucleul talamic ant.-> girul cinguli
-> aria entorinala sit. in profunzimea polului ant. al lobului temporal ->
cornul lui Ammon-> fimbrie-> fibrele fornixului -> corpi mamilari. Prin
acest circuit , arhicortexul joaca un rol important in procese mnestice
(memoria recenta) precum si in edificarea si exprimarea emotiei.
Eferente:
 inspre arhipaliumul olfactiv si cu hipotalamusul. Prin intermediul
fimbriei se realizeaza conecsiuni cu:
- nucleii septali si n. hipotalamusului ->via fornix, raspunzatori pt
fenomenele vegetative secundare emotiei.
-nc. reticulari mezencefalici + nc. tr. Cerebral -> via fasc. descendent al
lui Gualden
- nc. talamici ant.-> via fasc. mamilotalamic, care se proiecteaza (nc.
tal. ant) in girul cingular.
Aceasta portiune a encefalului este legata de manifestarile primare
extreme ale caracterului uman; manif.caract. uneori prin lipsa de
stapanire, care scapa controlului constientei( r. de agresiune, violenta,stari
de depresie, de extaz, precum si o parte din comportamentul sexual al
individului.Aferentele pe care arhipaliumul comportamental le primeste
de la neocortex explica rolul frenator pe care neopaliumul il are asupra
arhipaliumului.
Arhipaliumul olfactiv
Reuneste o serie de formatiuni arhipaliale situate pe fata bazala a EC ,
vechi d.p.d.v. filogenetic.La om are o dezvoltare mai redusa comparativ
cu arhipaliumul olfactiv al mamiferelor.( in special cu cele
macroosmatice=cu miros dezv.)
Reprez. in mod restrans rinencefalul( creier olfactiv).
Formatiuni:
Este alc.dintr-o serie de formatiuni ce formeaza:
a) lobii olfactivi ant.
b) lobii olfactivi post.
c) Centri olfactivi ( dr,stg)

A) Este format din str. nervoase exteriorizate pe fata bazala a EC si in jos.

Bulbul olfactiv are forma ovalara , aplatizata si este situat in partea ant. a
santului olfactiv si deasupra lamei ciuruite a etmoidului. Aici fac sinapsa
fibrele nervului olfactiv.
Tractul olfactiv este o bandeleta nervoasa ingusta, sit in continuarea
bulbului, tot in santul olfactiv.
Trigonul olfactiv este triunghiul la niv. caruia se termina prin trifurcare
tractul olfactiv.
Striile olfactive reprez. format. de trifurcare ale tractului olfactiv:
- stria olfactiva mediala se indreapta postero-medial, iar in dreptul
marginii inferomediale a EC se incurbeaza in sus si se tremina alaturat
bandeletei diag. Broca in dreptul girului paraterminal ( aria septala)
- stria olfactiva laterala se indreapta postero-lateral si se termina in
uncusul parahipocampal unde formeaza aria periamigdaliana (aria
entorinala).
- Stria olfactiva mijlocie se termina in mijlocul substantei perforate
ant.intr-un tubercul olfactiv.
Striile olfactive sunt acoperite de un strat subtire de subst. cenusie ce
formeaza girii olf. medial si lateral (avand d.p.d.v. microsc. o lamelare a
neuronilor slab definita).
Substanta perforata ant. sit. in aria dintre striile olfactive mediala si
laterala , uncusul parahipocampal postero-lateral , tractul optic postero-
medial. Prezinta o serie de mici orif. vasculare.Prezinta in mijlocul ariei =
tuberculul olfactiv (slab dezv. la om).

B)Este alc. din zonele olfactive si nucleul amigadalian:

- zonele olfactive sunt sit. pe fata antero-mediala a uncusului
parahipocampal reprez. dinainte inapoi de:
= girul ambiens , impreuna cu girul olf. lateral => aria prepiriforma
= girul semilunar +gir olfactiv => aria periamidaliana
= girul uncinat marginit post. de bandeleta diag. Broca
=aria entorinala in partea ant a girului parahipocampal ,lat., inf. de
formatiunile de mai sus.
- Nucleul amigdalian – complex de formatiuni cenusii sit. in polul ant.al
temporalului in dreptul uncusului .Face parte din nucleii bazali ai
telencefalului , fiind conectat prin fine radiatii de substanta cenusie cu
claustrumul , nc.lenticular, si coada nucleului caudat

Nucleii cenusii ai telencefalului

Sunt mase de subst.cenusie sit. la baza EC, deasupra si lat. de talamus si

inconj. de subst. alba a telencefalului.Sunt reprez. de :
- nc. caudat +
- nc. lentiform } corpul striat
- claustrum
- nc. Amigdalian
Functional lor li se adauga nucleul subtalamic si substanta neagra.
Nc. caudat – are forma unui arc in concavitatea caruia (orient.inf) se
gaseste talamusul + nc. lentiform. I se descrie dinspre ant-> post. : cap-
reprezinta portiunea cea mai voluminoasa a nucleului si se afla in lobul
frontal;corp-se afla in profinzimea lobului parietal,inconjurand portiunea
posterioara a talamusului;coada- patrunde in lobul temporal pana in
vecinatatea nc. amigdaloid. Intre coada si talamus= stria terminala. Intre
cap si talamus = bratul ant. al capsulei interne.Pe toata lungimea sa
nucleul caudat trimite prelungiri care traverseaza capsula interna si
sfarsesc in nucleul lenticular-acestea dau aspectul striat complexului
lenticulo-caudat –corp striat.Fata convexa –toata-este ventriculara
,privind spre ventriculul lateral.
Nc. lenticular – forma de piramida triunghiulara cu baza lateral, varful
medial. Port. laterala are o culoare mai inchisa = putamen(scoica-din
greaca); port. mediana – mai deschisa = globus palidus-sunt despartite de
lama medulara externa.Palidus este impartit la randul sau de o lama
medulara interna.Intre nc. lenticular si talamus este bratul post. al
capsulei interne.
Nc. claustrum este o fasie ingusta de subst. cenusie sit. intre scoarta
cerebrala a lobului insulei si baza putamenului. Intre claustrum si
putamen exista capsula externa. Intre claustrum si cortexul insulei exista
capsula externa.
Nc. amigdalian se afla anterior de capatul terminal al cornului inf. al
ventriculului lateral si in apropierea polului ant. al lobului temporal.In
leg. cu coada nc. caudat, claustrum, subst. perforata ant., scoarta girului
parahipocampal. D.p.d.v. filogenetic , dezv. nc. bazali este paralela cu cea
a cortexului cerebral. Nc. amigdalian  arhistriatului , globus palidus 
paleostriatului , putamen si caudat  neostriatului.
Nc. caudat + globus palidus sunt d.p.d.v. functional – nuclei motori
extrapiramidali. Ei dirijeaza miscarile automate in stransa corelatie cu
scoarta cerebrala.Putamenul = nc. amigadalian sunt nuclei aflati in stransa
leg. cu formatiunile olfactive.
Aferente:
1) De la talamus - fibre talamo-striate (de la nc. centromedial si
intralaminari -> nc. caudat + putamen)
2) De la cortexul cerebral – de la cortexul senz. + motor prin fibre
corticostriate (nc. caudat + lenticular).Prin fibrele corticostriate se
realizeaza unitatea functionala dintre miscarea voluntara si cea
automata.
3) Pt. globus palidus aferentele sunt reprezentate de fibrele fe sosesc de
la nc. caudat + putamen (fibre caudato-paliale) si putamino-paliale). In
acest mod, globus palidus reprezinta centrul efector al n. bazali.
Eferente:
- Ansa lenticulara - provine din lama medulara a globus palidus –intra
in reginea subtalamica ,participand laformarea campului H1 Forel
- Fasciculul lenticular – provine de pe fata post a globus palidus-
traverseaza capsula interna ,posterior ansei lenticulare ,trece prin
campul H2 a lui Forel .
Cele doua fascicule se unesc formand fasc talamic care indreapta inspre
regiunea talamica.(nucelul centro-median si ventral lateral)
Din ansa si fascicul se desprind fibre spre:
- hipotal (prin fibre palido- hipotalamice)
- Spre nucleul subtal. al zonei incerta
-Spre nc. rosu (fasc.H) - fibrele palido-rubrice
- Spre subst. neagra – fibrele palido-nigrale
Principala functie a corpului striat este aceea de a participa alaturi de
cerebel la reglarea functiei motorii.Rolul lui a fost dedus si din studiul
simptomelor pe care le prezinta bolnavii cu leziunii ale nucleilor
bazali.Astfel apar 2 sindroame striate:
-sindromul hiperton-akinetic(b.Parkinson-tremor static,hipertonia
musculara,tulburari vegetative-sialoree,hiperhidroza;bradikinezia sau
akinezia,afectarea vorbiri,mimica fetei)
-sindromul hipoton-hiperkinetic(miscari coreice,atetozice,,hipotonia
musculara,pierderea miscarilor automate.