Formatiune Reticulata a TRC

- E a 3 structura importanta a TRC care include structuri nespecifice. - E SITUATA PROFUND dispusa printre fasc de asociatie ale TRC. - E organizata dpdv anatomic sub forma de coaloane nucleare: a) COLOANA MEDIANA se numeste si Coloana Nculeului Rafeu. b) COLOANA MEDIALA care contine Neuronii Reticulari Mari (Giganti) c) COLOANA LATERALA cu Neuroni Mici (parvocelulari) a) COLOANA MEDIANA In bulb, contine:

- Nc Obscur - Nc Palid - Portiunea caudala a Nc Magnus (Nc Mare reticulat) In punte, contine: - Portiune rostrala a Nc Magnus - Nc mare pontin - Nc cerebral inferior - Nc cerebral superior - Nc reticular dorsal al rafeului (partea lui caudala) In mezencefal, contine: - Nc reticular al rafeului (partea lui rostrala) - Nc reticular tegmental - Nc reticular linear

b) COLOANA MEDIALA E o coloana care e predominant catecolaminergica (catecolamine), clasic aceasta contine Nc paramediani si Centrali. In bulb, contine: - Nc gigantocelular si magnocelular In punte, contine: - Nc tegmental pontin (paramedian tegmental) si Ncii centrali caudal si oral. In mezencefal, contine: - Nc cuneiform si Nc subcuneiform OBS: dupa unii autori si NC Rosu!

c) COLOANA LATERALA E cea mai difuza, are atat neuroni catecolaminergici cat si noradrenalinergici si contin: In bulb: - Nc renticular bulbar lateral - Nc central bulbar lateral In punte: - Locus Coeruleus - Locus Subcoeruleus - Nc parabrahial medial - Nc parabrahial lateral - Nc Tegmentului Pontopeduncular (partea caudala) In mezencefal: - Nc tegmental pontopeduncular (partea rostrala) - Nc cuneiform - Nc subcuneiform

- Nc parabrahial medial - Nc parabrahial lateral - SUBSTANTA CENUSIE PRIAPEDUCTALA (IN JURUL CANALULUI SYLVIUS). OBS: In afara acestor 3 coloane, in punte si bulb sunt centrii vitali (s reticulari) anume: 1. Centrul Respirator Principal Bulbar care are 2 categorii de neuroni: - o portiune antero-mediala care reprezinta centrul inspirator; - o portiune postero-laterala care reprezinta centrul expirator (neuroni cu capacitate de autoexcitatie - SINGURII DIN TOT ORGANISMUL). - acestia au fost in bulb. 2. In punte sunt Centrul Apneustic si Pneumotastic: cel apneustic are efect inhibitor asupra centrului expirator iar pneumotaxic are efect excitator pt cel inhibitor, astfel inspirul e urmat de expir automat. De asemenea in subst reticulara bulbopontina exista Centrii Cardiovasomotori: au 2 portiuni: 1. Una Mediana care e o portiune parasimpatomimetica ce trimite eferente catre Nc cardiopneumoenteric de unde pleaca N X (ca atare efectul va fi de inhibitie pt functiile toracice si stimulatorii pt functiile subdiafragmatice cu efect vasodilatator si hipotensiv cu exceptia vaselor coronare, cerebrale si partial musculare unde e invers) 2. Portiuni Laterale ce sunt simpatomimetice care trimit eferente catre coloanele intermedio laterla (portiune ventrala, cea motorie vegetativa) de la C8-L2; efecte: stimuleaza functiile supradiafaragmiatice si inhiba cele subdiafragmatice cu vasoconstrictie si hipertensiune arteriala cu exceptia vaselor coronae, cerebrale si partial musculara (e invers) si cu stimularea efectorilor simpatici periferici (piloerectie, vasoconstrictie a vaselor din tegument - derm si hipoderm, epidermul nu e vasc!!! - si muschi, glande sudoripare si sebacee) ; Centrii digestivi reglatori ai motilitatii si secretiei digestive; tot aici sunt centrii foamei si setei, centrii mictiunii, centrii reflexelor sexuale. Acestia trimit eferente catre Coarnele Anterioare L1-L2 cu efecte simpatice - inhibitorii si cu efecte stimulatorii asupra coloanei reticulate a lui La Rouelle (sacrata) S3-S4.

SUBST ALBA A TRC

- Contine fibre; - Fibrele sunt de 2 feluri: Orizontale si Verticale; 1. Fibrele Orizontale sunt reprezentate de: - Traiectul Intranevraxial al nervilor cranieni - Decusatiile unor fascicule ascendente sau descendente care se incruciseaza 3(in mezencefal),1(in punte),2(in bulb) - Fibre de Asociatie intre diferite nivele ale TRC, conexiuni cu cerebelul (arcuate) 2. Fibrele Verticale sunt: ascendente, descendente si de asociatie. - Ascendente sunt: - cu org in TRC (ex: lemniscul medial) - de tranzit (ex: spinotalamaice - fara sa faca sinapsa in TRC)

- descendente (ex: rubrospinale, nubrospinale, vestibulospinale, olivospinale.....12 sunt) - si de tranzit care trec prin TRC fara sa se opreasca (fibrele piramidale corticospinale)

FIBRE ORIZONTALE ALE DECUSATIILOR

In bulb: -Decusatia piramidala (motorie, a lui Misticheri) = e decusatia fibrelor corticospinale (75% din acestea), limita inf a decusatiei si limita dinte TRC si MS. -Decusatia lui Spitzka (senzitiva, dorsala) = e formata din eferentele (axonii nu fibrele) neuronilor Goll si Burdach care se X (incruciseaza) in tegmentul bulbar, devin apoi ascendente constituind Lemnisul Medial (Semilunar al lui Raif). In punte: -O parte din eferentele Nc ACUSTICI, in special ai celor dorsali, se X pe linia mediana formad DECUSATIA CORPULUI TRAPEZOID (CORPUL TRAPEZOID) care afoi devine descendent constituin Lemniscul Lateral (Acustic). In mezencefal:-DECUSATIA VENTRALA FOREL - se gaseste in tegment si e repr de efernetele descendente ale Nc Rosu (Fasc rubrospinal) -DECUSATIA MIJLOCIE WERRNEKING - este repr de fibrele cerebelorubrice (cerebelodentorubrice) care vin prin PCS la Nc Rosu -DECUSATIA DORSALA MEYNERT - fibre tectospinale (eferente CCv in special cei sup) OBS: Intre fibrele orizontale se gasesc si fibrele arcuate. Ele sunt sunt unele X altele directe si se gasesc exclusiv la niv bulbului. Acestea se impart in: 1.Fibre Arcuate Interne (sunt fibre olivocerebeloase Mingazzini):Fibrele Decusatiei Senzitive a lui Spitza si Fibre ale Corpului Trapezoid la limita dintre bulb si punte. 2.Fibre Arcuate Externe: sunt Fibre Arcuatocerebeloase si Arucate Externe Dorsale ambele cu aceiasi org.

FIBRELE ASCENDENTE DE TRANZIT (VEZI FASCICULELE SPINOTALAMAICE SI SPINOCEREBELOASE) FIBRE DESCENDENTE (VEZI FIBRELE PIRAMIDALE CORTICOSPINALE ANT SI LAT, SI GENICULATUL SI FIBRELE EXTRAPIRAMIDALE CORTICOPONTINE TURK, MAYNER SI FRONTOPONTIN ARNOLD, SI CORTICONIGRICE , CORTICORUBRICE, CORTICOTECTALE, EFERENTE CU ORG IN TRC - EXTRAPIRAMIDALELE, VEZI CAILE XTRAPIRAMIDALE)

FASCICULELE DE ASOCIATIE
Conecteaza Nc Echivalenti cu cei proprii, nu sunt f bine individualizate, sunt Fasc Orizontale si Verticale; dintre cele verticale 3 sunt mai importante: 1. Fasc Long Medial (FLM) denumit si Bandeleta Longit Post. 2. Fasc Tegmental Central (FTC) 3. Fasc Long Dorsal al lui Schultz. 1. FLM - localizat in portiunea centrala si dorsala a tegmentului , posterior de lemniscul medial in bulb si punte si postero-medial de Nc Rosu in mezencefal. - Extremitatea lui superioara e NC lui Dartkievici iar cea inferioara sunt neuromerele cervicale C2, C3. In maduva se dispune in partea profunda a cordonului anterior. -Ca structura are fibre asc si desc. -Fibrele ascendente sunt fibrele care is iau org in NC Vestibulari si se duc la NC III, IV, VI si Ambiguu si de asemena la NC interstitial Cajal (tot fibre ascendente vestibulotalamice care ajung la talamaus) -Fibre descendente sunt fibre tectospinale, interstitiospinale, vestibulospinale, pontoreticulospienale (de la nc proprii pontini la MS) toate se termina pe lamele cervicale 7 si 8 Rexed. 2. FTC - Fasc Asociativ Homolateral care contine tot fibre ascendente si descendente ca si precedentul care ajung sup la talamus iar inf pana la nc olivar bulbar. -Pe sectiune transversala e in centrul tegmentului mezencefalic. -Fibre ascendente: sunt fibre ale Nc Reticulari Ai Rafeului care urca si se proiecetaza in talamus , in nc reticulari talamici, in hipotalamus si sc cerebrala constituind toate acetse fibrea asc = SISTEMUL RETICULAR ACTIVATOR ASCENDENT (SRAA) -Fibre descendente ajung la NC olivari bulbari deci sunt aferente descendente a nc olivari bulbari de la: talamus talamoolivaer, subtalamus subtalamoolivare, corpii striati strioolovare, nc rosu, nc interpeduncular al lui Guden. Conculzie: FCC => SRAA => Conexiuni ale NC olivari 3. FASC LONG DORSAL AL LUI SCHULTZ - e fascicul de asociatie cu funtii vegetative situat in mezencefal, median, lateral de FMN iar in bulb si punte este in subst cenusie subependimara a planseului fosei romboide paramedian. Fibre asc si desc: -FIBRE ASC cu org in Nc Vegetativi Medulari si ai TRC (vezi trunchi la toti cei 5 nc : acc occ ex, lmn yagita) care urca prin subst cenusie preependimara, conecetaza nc reticulari si se vor duce la hipotalamus -FIBRE DESC: fibre cu org in Nc hipotalamici care conecteaza subst reticulata a TRC si apoi fac sinapsa in centrii vegetativi ai TRC si MS. OBS: un al 4-lea fasc de asociatie: in port sup (rostrala) a mezencefalului mai exista un fasc de asociatie retrorefelex al lui Meynert care X polul sup al Nc Rosu si conecteaza NC Habenulari cu NC interpeduncular tot din mezencefal.

CEREBELUL
-Cea mai voluminosa componenta a rombencelafului. -Forma globulosa, situat dorsal de TRC, de care e separat prin vantr IV si conectat prin PC. -Aspect exterior (LP)

Structura:
-Format din subst cenusie si subst alba.

SUBSTANTA CENUSIE
Formeaza scoarta cerebeloasa si nc cerebelosi subcorticali.

SCOARTA CEREBELOASA
-e plicaturata, are uniformitate structurala histologica si are ca suprafata aproximativ jumatate din cea a emisf cerebrale. -Structura microscopica: Contine 5 tipuri de neuroni: Purkinje, Granulari, Stelati, In Cosulet si Golgi. (doar neuronii Purkinje parasesc prin axonii lor scoarta cerebeloasa, restul sunt intracorticali). -Mai contine fibrea agatatoare si muschiforme. -Mai contine nevroglii, si ele de 5 tipuri: Astrocite: lamelare si netede, Oligondendroglii cu putine dendrite, si Bergmann Fananas. -Mai contine vase sanvine. Este organizata in 3 straturi: molecular, purkinje si granular Strat MOLECULAR: sarac in corpi neuronali dar bogat in prelungiri (in fibre). E organizat intr-un substrat superficial care contine neuroni stelati cu tot ce au ei (corp, dendrie, axon) si un substrat profund in care sunt neuronii in cosulet tot cu tot ce au ei. Tot in stratul acesta se termina fibrele agatoare olivocerebeloase mingazzini pe dendritele neuronilor purkinje care sunt tot in stratul acesta. Tot aici se gasesc axonii neuronilor granulari care urca pana in stratul molecular si se bifid in T. Stratul celulelor PURKINJE: Contin corpul cel Purkinje care e un corp mare, pirifom dipus cu vf spre str granular; vf e dendritic si e superficial. Folsoesc ca mediator chimic Acidul GABA. Are efect inhibitor modulator pt neuronii somatomotori cerebrali (ex: scri urat, scri frumos) 2. A doua categorie de celule aici sunt corpul cel gliale Bermann. 3. Corpul celulor Golgi si ele tot cu rol inhibitor si tot GABAergice 4. Terminatii in carlig ale dendritelor neuronilor granulari.

Stratul GRANULAR: el reprezinta ~ 1/3 pana 1/5(deci f putin) din toata scoarta cerebeloasa dar are densitatea cea mai mare neuronala. contine: 1. corpul neuronilor granulari ai caror axoni urca , strabat str mijlociu, ajung in str molecular si se bifid in T => fibrele paralele 2. dendritele neuronilor granulari: au expansiuni ramificate 3. ramificatiile terminale in rozeta ale fibrelor muschiforme (care repr toate aferenetele cerebelului mai putin fibrele olivocerbeloase ale lui mingazzini, deci toate se vor termina in acest strat granular) 4. fibrele agtatoare in tranzit (in drum) spre str moelcular (Exceptiile = olivocerebeloase mingazzini) 5. corpul, axonul si port bazala (incipienta) a dendritelor neuronilor Golgi 6. celule monodendridice care sunt neuroni de asociatie cerebelosi 7. glomerulul cerebelos = o struct polisinaptica, integrativa consdierata elementul anatomofunctional de baza al sc cerebeloasa format din: a. dendritele in ghirlanda ale neuronilor gromnelulari b. axonii si partea proximala a dendritelor neuronilor golgi c. rozeta terminala a fibrelor muschiforme d. ramidicatii colaterale ale axonilor neuronilor golgi OBS: Rpp dintre nr glomerulilor cerebelosi si celulele granulare e de 1 la 5.

NUCELII CEREBELOSI
-Sunt dispusi subcortical. -Perecehe, in masa subst albe, si dinspre lat spre med sunt: DINTATI, EMBOLIFORM, GLOBOS (EMB SI + LOBOS = NUCELII INTERPOSITUS), FASTIGIAL Nc Dintat = cel mai mare, cel mai inalt, aspect unei lame cenusii plicaturate, inchide in cavitatea sa o masa de subst alba, concavitatea sa reprezinta hilul nc dintat prin care ies axonii neuronilor din nc dintat si se duc prin PCS (eferntele sale). = cerebelodentonibrig, cerebelodento....... Nc Emboliform = acopera partial hilul nc dintat fiind medial de acesta. Se mai numeste si nc interpus anterior. Nc globos = se gaeste infero-medial de emboliform. Repr nc. interpus post. OBS: eferenetele emboliformului si globosului iau tot calea PCS. Nc Fastigial = paramedian, cel mai medial si anterior nc al cerebelului. Se gaseste in acoperisul (tavanul) vnt IV. Fibrele lui (axonii) iau 3 directii: 1. PCS 2. FASC CUNCINAT AL LUI RUSSELL care X subt alba a cerebelului, are aspect de carlig, trece post de PCS si coboara la nc vestibulari de partea opusa = fibre vastigiovestibulare de partea opusa = incrucisate. 3. FIBRE ALE FASC FASTIGIOBULBAR = FASC FSTIGIOVESTIBULAR, sunt fibre neincrucisate (homolaterlae, direcet) si ajung la NC Vestibularisi Reticulari de aceiasi parte.

SUBSTANTA ALBA
Fibre mielinizate ce formeaza 3 structuri: 1.Corp alb (medular) al cerebelului; 2. Comisura cerebeloasa 3. Cele 3 perechi de PC 1. Corpul medular (alb) ocupa spatiul dintre sc cerebeloasa si nc cerebelului (intre sc si nc). Se extinde in axul lobulilor cerebelosi, lamelor si lamelelor dand aspectul unui arbore foarte remificat de Thuya ("Arborele Vietii" dpdv anatomic). Se continua prin fibrele sale cu cei 3 PC 2. Comisura cerebeloasa: structura de fibre cerebeloase ce se X median in corpul medular alb si in valul medular anterior. Sunt eferente X ale NC Fastigiali (fastigiovestibulare) dar sunt si aferente ce se vor X in corpul medular alb si care vin prin corpul restriform (prin PCI si prin PCM -> Formeaza comisura cerebeloasa)

S.E 3.PEDUNCULII CEREBELOSI - CURS 11