CURS 6 ANATOMIE CEREBEL

Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.

 Nu initieaza miscare
 Fara cerebel, ai avea o traiectorie “in zic zag” pana la un obiect
 Circuit revertebrant
Se mai numeste creierul mic – seamana cu encefalul:
 2 emisfere legate intre ele pe axul sagital prin vermis
 A fost comparat cu un fluture, iar vermisul cu corpul fluturelui
 Vermisul se gaseste intr-o depresiune intre cele doua emisfere numita valecula
 Intre cele 2 emisfere anterior si posterior se gasesc niste unghiuri – incizuri
cerebeloase anterioara si posterioara
Daca privim la suprafata
 Santuri mici – delimiteaza lamele/folii
 Santuri mai adanci – lobuli
 Sant si mai adanc – fetele cerebeloase (superioara si inferioara)
Cerebelul
 dorsal de punte si bulb, de care este legat prin cele trei perechi de pedunculi:
superiori, mijlocii si inferiori.
 este asezat in loja posterioara a endobazeibazei craniului
o centrata de gaura occipitala de la care pornea apofiza bazilara a occipitalului =
CLIVUS (spre anterior)
o pe apofiza sta tr cerebral
o pe tr cerebral sta cerebelul
o loja este delimitata
 pe margini de marginile sinusurilor transverse ale durei mater si de
marginile suprioare ale stancii
 in fata este saua turceasca
 pe aceste structuri osoase se insera o dependinta a durei mater =
CORTUL CEREBELULUI; (fr.tent)
 separa loja posterioara intr-o unitate cvasi-inchisa (fata de loja
ant si mijlocie)
 are o singura spartura = pe unde trec pedunculii cerebrali
=INCIZURIA TENTORIA, are margini dure; se pot realiza
compresii ale structurilor nervoase pe marginile incizurii
 loja post a endobazei ccu cerebel si TC este inchisa
 loja posterioara e inchisa de structuri osoase si de cortul cerebelului => un
proces inlocuitor de spatiu (hemoragie, tumora, hematom) => sindrom de
compartiment
o comprimata substanta nobila (Cerebel si TC) din TC pleaca nervii cranieni,
delicati, primii care pleaca (prima data), apoi pe cerebel, apoi pe trunchiul
cerebral care are centrii respiratori si cardiaci => stop cardiac
 o la pacientul in coma verifici functionalitatea nervilor cranieni (ii dai apa cu
lingurita pe gura sa vezi daca iese pe nas pentru testarea nervilor 9 si 10)
 o alta comunicare a lojei posterioare = gaura occipitala
o pe aici trece bulbul
o cand creste presiunea in loja posterioara – unul dintre lobii cerebelului numiti
tonsila (sunt 2) au o oarecare mobilitate si se angajeaza in gaura occipitala
=> tonsila o sa comprime puntea care are centrii cardiorespiratori => stop
cardioresp
o se mai poate angaja si lobulul floculonodular, dar nu e atat de mare; tonsila
este mai mare;
o angajarea tonsilei se vede radiologic, tomografic;
Fosa posterioara este acoperita si izolata de restul endobazei printr-o dependinta a durei
mater numita cortul cerebelului (tent). Singura comunicare a fosei cu restul endocraniului
este prin incizura tentoria ( pe unde trec pedunculii cerebrali). Cresterea presiunii in loja
posterioara va duce la:
- Angajarea tonsilei cerebeloase (hernierea/protruzia) prin gaura occipitala
- Compresii ale unor nervi cranieni (in special cei responsabili cu deglutitia- IX si X
-> in aceasta situatie lichidele reflueaza pe nas)
- In final, survine stopul cardio-respirator

SECTIUNE SAGITALA PRIN VERMIS

 sa nu tinem minte lobulii cerebelului;
 lingula, lobul central, culmen, declive, Folium,Tuber, Piramida, Uvula (legata de
tonsila), Nodulus (legat prin peduncul de lobulul numit floculus)
 Formula mnemotehnica: le le ce de fete trec pe ulita noastra
 culmen (cel mai de sus), declive (de jos), folium (ca o frunza), tuber (ca o
proeminenta), uvula (ca cea din gat)
 F.PRi = fisura primara; FPL = fisura postero-laterala
 Ventriculul 4 spre anterior
 Anterior de fisura primara e paleocerebelul (3 lobuli)
 Anterior de fisura postero-laterala este arhecerebelul
 Intre cele 2 fisuri este neocerebelul

 Corespunzator lobulilor din vermis exista si unii care se vad pe tomografie; se

identifica foarte usor
o Tonsila – in sidromanele de crestere a presiunii din fosa posterioara => se
angajeaza in gaura occipitala peste bulb => stop cardio-respirator
o Lobulul floculonodular
  Sub el, cerebelul are 2 pedunclui alibi = pedunculii lui floculus si niste pendunculi
mici care seamana cu trompele uterine; ei se vad si se vad pe radiografie
o (zici si tu pe radiografie ca vezi floculonodular si deasupra tonsila; ca daca nu
a zis radiologul ca se angajeaza, inseamna ca e in pozitie normala)
 Impartirea cerebelului, dupa santuri, dar in principal functional
o Structurile nervoase primesc cu fiecare etapa e evolutiei un etaj in plus
o Arhicerebelul
 era cerebelul final la pesti;
 este structurat in principal cu echilibrul pentru ca este primul care se
structureaza;
 Principalele structuri sunt nucleii vestibulari => conectati in dublu
sens
o Paleocerebelul
 la amfibieni (destul de repede);
 este legat de tonus;
 este legat de postura; nu poti mentine postura fara tonus;
 amfibienii trebuiau sa-si mentina pozitia deasupra scoartei pamantului
si aveau nevoie de tonus
 Primeste spinocerebeloase
o Neocerebelul
 Pentru miscarile fine, complicate – a aparut tarziu, la mamiferele
superioare;
 => moderare si coordonare a miscarii

STRUCTURA CEREBELULUI
 Substanta cenusie
o Asezata la suprafata => scoarta cerebeloasa
 Are 3 straturi (molecular, intermediar si granular)
 Fiecare strat are cel putin 5 tipuri de celule, cel putin 7 tipuri de
sinapse specifice, aferente si eferente (NU LE SPUNE)
 Stratul intermediar – specific extaordinar – un singur rand de celule =
cel Purkinje; au o forma de para; cam singura situatie din corp si
creier cand celule imense sunt pe un singur rand;
 Nu are multe straturi, ca si cortexul, dar functioneaza prin circuit
revertebrant
 La scoarta vin aferente; aferentele pe scoarta sunt excitatorii
 De la scoarta pleaa eferente de la celelalte 2 straturi catre
Purkinje
 Purkiinje trimite eferente catre nuclei care sunt inhibitorii
 Scoarta cerebeloasa primeste aferente excitatorii; fibrele aferente trimit
si la nulceii cerebelosi aferente excitatorii; toate eferentele din scoarta
 se aduna la celulele purkinje, iar acestea trimit eferente inhibitorii pe
cei patru nucleii cerebelosi
 Apropae toate eferentele generale ale cerebelului pleaca de la nucleii
cerebelosi, dar acestia trimit si eferente inapoi pe scoarta, inchizand
circuitul;
 Impulsul electric in cerebel este circular, revertebrant (nu tine sa-l
invatam, dar e interesant)
o In interior – cate o gupa de 4 nuclei pe fiecare parte
 Fastigial (acoperis)
 Globos
 Emboliform (sub forma de dop)
 Dintat - seamana foarte mult cu oliva bulbara (aceeasi forma pe
sectiune)
o Fiecare nucleu face parte dintr-un lob cerebelos, lucreaza impreuna cu el; un
circuit:
 Arhicerebel: Fastigial si globos
 Paleocerebel: Emboliform
 Neocerebel: Dintatul
o Lobii de la suprafata sunt impreuna fiecare su nucleii lui dedicati
 Substanta alba
o In centru => formeaza centrul alb al emisferelor cerebeloase
o In centru patrunde varful ventriculului 4 => imparte substanta alba in 2 lame
care vor fi din ce in ce mai subtiri
 Lama anterioara o sa se termine cu o lama de substanta alba intre PCS
= VALUL MEDULAR POSTERIOR
 Lama posterioara – se continua cu o lama de substanta alba, mult mai
mica = VALUL MEDULAR INFERIOR (asezata transversal)
 O lama mica, ca o creasta de substanata alba intre nodulus si
PCI
 Pentru usurinta intelegerea radiografiilor
o Cerebelul este legat de trunchi prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi
 PCS sunt convergenti in sus (varful se uneste)
 Leaga cerebelul de mezencefal
 Intre ei este o lama de substanta alba = valul medular superior
 La varful triunghiului este fraul valului medular sup care
ancoreaza
 Pt CT din mouse – muta sectiunile de sus in jos – la cerebel se
vad intai PCS ca 2 structuri, ulterior devin ca 1 structura cand
da in jos
 PCS converg spre antero-inferior
 PCI – diverg spre inferior
 Leaga cerebelul de bulb
 PCM – leaga cerebelul de punte
 Sarim peste fibre, sinapse, celule

AFERENTELE – CU CINE E LEGAT CEREBELUL

 Cu nucleii vestibulari
 Nucleul cuneat
 Nucleii trigeminali
 Tectum mezencefalic pentru informatiile acustico-vizuale
 Mai ales cu maduva
o Nu e legat direct, ci majoritatea conexiunilor cu maduva sunt prin nucleul rosu
(fibre dublu incrucisate, nu ne mai spune, nu are rost)
 Cu cortexul
o Majoritatea fibrelor vin prin pedunculii mijlocii – fibrele cortico-ponto-
cerebeloase
o Mai sunt si fibre care ajung la cerebel prin nucleii intermediari cortico-arcuato-
cerebeloase, cortico-olivo- cerebeloase, cortico-bulbo-cerebeloase (nu tine la
subiectul asta, nu il da la examen, dar e de zis)

SINDROAMELE CEREBELOASE
 Daca se extirpa cerebelul
o Tulburari motorii definitive
o DAR nu paralizii
o Cerebelul nu da ordin, nu comanda, nu initieaza; el modereaza;
o Tulburari:
 Hipotonie
 Asinergie – miscarile sinergice (amandoua de odata) – nu mai poti sa le
faci
 Dismetrie – daca incearca sa-si atinga nasul/calcaiul nu reuseste; nu mai
reuseste; nu mai are distanta metrica
 De ce? – circuitul facea reverberant, tot regla miscarea; cu cerebel
se regleaza intensitatea impulsului si duci mana fix
 Ataxie = lipsa de suplete si exactitate a miscarilor
 In cazul miscarilor buzei, limbii, valului palatin, obraz, laringe – nu
se mai coordoneaza nici ele => apar tulburari de vorbire
 Hipermetrie – se duce mult mai departe de tinta cu degetul
 Adiadokinezie – nu face pronatie si supinatie; nu mai poate sa faca
miscari alternative
 Sindroamele se intalnesc frecvent (la neurologie vezi unul/zi)
 Sindromul arhicerebelos (lezare arhicerebel)
o Vorbire sacadata
o Nistagmus – foarte specific, nu uiti
  globii oculari fac o miscare lenta intr-o parte si dupa se duc rapid in partea
cealalta;
 are 2 faze: lenta si rapida;
 poate fi de dreapta sau stanga,
 definit dupa miscarea rapida,
 dar tulburarea e in partea opusa fata de faza rapida
o Mers ebrios – de om “beat”
 baza larga
 instabil
 tendinta de cadere pe spate
o nu exista modificari de tonus
o nu tremura

 Sindromul paleocerebelos – legat de tonus

o Tulburari de postura – il pui intr-o pozitie si nu poate sta; nu poate mentine; se
duce la pamant;
o Tonusul extensorilor este crescut
o pozitia este in opistotonus (extrem de specific) –
 sta in calcaie si ceafa
 ca un arc in rest
 cu abdomenul ridicat
o are convulsii – nu poate sa mentina si intra in criza musculara
o la tetanus alterneaza – epistotonus (extensori) cu flexori; la sindromul
paleocerebelos face si convulsii si ramane permanent in epistotonus
 Sindromul neocerebelos
o Afectata coordonarea miscarilor fine
 Nu poate sa scrie, sa bage ata in ac
o Tulburari de miscari coordonate: asinergie, dismetrie, hipermetrie, adiadokinezie
o Foarte specific = TREMORUL, nu cand sta, ci pe extremitatile in miscare;
trebuie sa fie miscarea pornita ca sa actioneze cerebelul; el nu face miscari;
o Ataxie cerebeloasa cu lipsa de suplete si coordonare a miscarilor
o Tulburari de vorbire – se balbaie

In general la examen a dat sindroamele cerebeloase

LCR-ul este secretat in sistemul ventricular si apoi iese prin orificiile Majendie si Luskha in
spatiul subarahnoidian. De aici, LCR-ul se resoarbe in sangele venos prin granulatiile
arahnoidiene( in sinusul venos sagital superior).
Tela coroidea inchide impreuna cu valul medular inferior spatiul dintre cei doi PCI.
Valul medular este o mica lama de substanta alba care uneste nodulusul de PCI. Este numit
astfel prin analogie cu valul medular superior care este o lama de substanta alba larga ce
uneste cei doi PCS.
Tela coroidea sau membrana tentoria este formata astfel:
- Pia si ependimul se suprapun
- Intre cele doua membrane se gasesc ghemuri conjunctivo-vasculare care fuzioneaza
cu ele si creaza o structura secretorie numita plexuri coroidiene ale V4. Acestea
proemina intraventricular. Aspectul general al plexurilor este in forma de T. Coada
verticala a T-ului proemina prin orificiul Majendie in spatiul subarahnoidian.
Extremitatile transversale proemina prin orificiile Luskha in spatiul subarahnoidian.
In meningite! Depunerile de fibrina pot obstrua cele trei orificii, in consecinta se produce
hipertensiunea LCR in sistemul intraventricular cu urmatoarele consecinte:
- Compresia facialului la nivel coliculului nervului facial ( urmata de paralizie)
- In final, stop cardio-respirator prin compresia centrilor cardio-respiratori
Aspectul general al cerebelului este in forma de fluture, cele doua emisfere fiind unite prin
vermis (acesta se gaseste intr-o depresiune numita valecula). Santuri de adancimi mici si
mari delimiteaza folii, lobuli si lobi cerebelosi. Pe o sectiune sagitala, aspectul general da o
imagine numita arborele vietii. Anterior si posterior, emisferele sunt separate prin incizuri,
iar intre ele ajunge o dependinta din cort numita coasa cerebelului.

!!! Lele ce de fete trec pe ulita noastra!!!

Lingula Lobul central Culmen Declive Folium Tuber Piramida Uvula- legata de tonsila
Nodulus- legat prin peduncul de lobulul numit floculus Lobuli de pe vermis.
Tonsila si floculus sunt de pe emisferele cerebeloase.
Anterior de fisura posterioara este lobul numit paleocerebel. Apare la reptile si este legat de
maduva si are rol in special in tonus. Anterior de fisura postero-inferioara este
arhicerebelul, apare primul in filogeneza la pesti si este legat in special de nucleii vestibulari
si are rol in echilibru. Posterior, intre cele 2 fisuri este neocerebelul legat in special de
cortex prin punte, apare la pasari si se ocupa cu coordonarea miscarilor. Aceasta este
impartirea functionala.
Functia de echilibru este cea mai importanta!!!
Substanta cenusie a cerebelului: dispusa la exterior formeaza scoarta cerebeloasa/ dispusa
la interior formeaza nucleii cerebelosi( 4 perechi).
Nucleii:
- Fastigial se gaseste in vermis si este conectat cu arhicerebelul, isi trimite eferentele
spre nucleii vestibulari
- Nucleii globos si emboliform se gasesc in emisfere paramedian si sunt conectati cu
paleocerebelul si isi trimit eferentele in special spre maduva
- Nucleul dintat seamana cu oliva bulbara pe sectiune si este conectat cu neocerebelul
Scoarta cerebeloasa- este formata din 3 straturi si este omogena. De la suprafata spre
profunzime (MIG) avem molecular, intermediar si glomerular. Fiecare strat are: celule
gliale, fibre si neuroni.
Stratul molecular- celulele gliale se numesc Bergman si Fananas. Fibrele sunt fibre paralele
care sunt axonii in T ai neuronilor din stratul 3. Fibre agatatoare care sunt fibre aferente.
Neuronii se numesc Golgi si sunt cei mai mari.
Stratul intermediar – celule piriforme asezate pe un singur rand numite Purkinje. Dendritele
se duc in stratul 1 si axonii se conecteaza cu nucleii cerebelosi.
Stratul granular- exista neuroni granulari care sunt cei mai mici, fibre agatoare si
muschioase (fibre aferente) si axonii lor se duc in T in stratul 1.

Circuitele intracerebeloase- aferentele duc impulsuri excitatorii catre scoarta, colaterale

din aferente duc impulsuri excitatorii spre nuclei. Informatia pleaca din scoarta, din celulele
Purkinje. Axonii lor duc impulsuri inhibitorii spre nuclei (nucleii sunt conectati in dublu sens
cu scoarta).
Eferentele cerebelului sunt in cea mai mare parte axoni ai neuronilor din nuclei.
Conexiunile cerebelului:
- Aferente:
- 1. Directe – de la nucleii vestibulari, maduva, nucleii cuneati, nucleii trigeminali, tect
( cu informatii acustice si optice)
- 2. Indirecte – cortico-reticulo-cerebeloase, cortico-ponto-cerebeloase, cortico-
arcuato-cerebeloase, cortico-olivo-cerebeloase
- Deferente:
- 1. De la scoarta spre nuclei
- 2. De la scoarta spre nucleii vestibulari
- 3. De la nucleii cerebelului: de la fastigial prin fasciculul uncinat spre nucleii
vestibulari, de la dintat( fibre dento-rubrice incrucisate si fibre rubrospinale a doua
incrucisare), de la globos si emboliform si nucleii olivari.
Sindroamele cerebeloase!!
Extirparea cerebelului produce tulburari motorii definitive, nu este paralizie, dar apar:
- Hipotonie
- Asinergie(miscari nesincronizate)
- Dismetrie( nu mai nimeresti, nu mai masori exact distanta)
- Ataxie ( incoordonare generala cu lipsa de suplete si coordonare a miscarilor si
hipermetrie- dincolo de tinta)
- Adiadokinezie (nu se mai fac rapid miscarile alternative – supinatie/pronatie)
Sindromul arhicerebelos- vorbire sacadata, nistagmus ( pacientul se uita intr-o parte,
iar ochii fac o miscare pendulara de du-te vino spre partea opusa), instabilitate in
ortostatism, mers ebrios( betiv) cu baza larga de sustinere, cu tendinta de cadere pe
spate si nu poate sa mearga pe o linie dreapta. Nu exista modificari de tonus.
Sindromul paleocerebelos- tulburari de postura, opistotonus (creste tonusul extensorilor
si bolnavul face un arc sprijinit in ceafa si calcaie), crize convulsive
Sindromul neocerebelos- tulburari de miscari fine, hipotonie, ataxie cu incoordonarea
inclusiv a vorbirii pentru ca nu se mai coordoneaza muschii buzelor, limbii si palatului,
tremor intentional pe extremitatile in miscare ( testul deget-nas, calcai-genunchi)