Albulescu Maria Claudia, grupa 1

CURS 5 SISTEMATICA VERTEBRATELOR

Scheletul axial – craniu (neurocraniu si viscerocraniu) + notocord + coaste și stern (la
ciclostomi nu există coaste și stern)
- Notocordul are structura asemanatoare cu cea de la amfioxus si se prelungeşte anterior
pe sub creier până în apropierea hipofizei
- La mixini nu e diferențiază vertebre
- La petromizomi vertebrele au o structură mult simplificată – lipesește corpul vertebral
și există doar arcuri – arcuri neurale și arcuri hemale
Neurocraniul – la ciclostomi apar particularități:
- Regiunea occipitală lipsește
- Baza și părțile laterale ale neurocraniului sunt formate din cartilaje paracordale,
trabecule, lama tectoriala posterioara, lama tectoriala anterioara
o o pereche de plăci cartilaginoase PARACORDALE de o parte și de alta a
extremității anterioare a notocordului, acestea se unesc și formează o PLACĂ
BAZALĂ perforată anterior de FEREASTRA BAZICRANIANĂ prin care
intră arterele în cavitatea craniană
o o pereche de TRABECULE (se dezvoltă din crestele neurale împreună cu
scheletul visceral ) care se alungesc anterior hipofizei, formează planșeul părții
rostrale a cutiei craniene și lasă un spațiu între ele pentru hipofiză
o Capetele anterioare se unesc pentru a forma o PLACĂ ETMOIDALĂ situată
între sacii nazali care conțin organele olfactive
- Bolta craniului f subțire alc dintr-o membrană conjunctivă
- Capsula nazala si cele auditive sunt bine dezvotate si concrescute partial cu craniul

Viscerocraniul – 2 regiuni importante:

- Scheletul bucal alcătuit din mai multe cartilaje:
o Cartilaj inelar
o Cartilaj lingual
o Cartilaj labial
o Cartilaj premandibular
o Cartilaj mandibular
o Cartilaj hioidian
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

- Schaletul branhial alcătuit din:

- Arcuri branhiale – nr lor depinde de nr de pungi branhiale și protejeaza primele
segmente ale tubului digestiv ( gură, faringe cu fante branhiale)
- Arcurile sunt unite prin piese longitudinale și formează un coș branhial
- Cosul branhial se inchide in pt posterioara printr-o capsula care adaposteste inima
- Inotatoarele D, C sunt sustinute de raze cartilaginoase

Musculatura – musculatura trunchiului si a cozii este formata din miomere dispuse segmentar
separate prin miosepte
- Miomerele formează 2 benzi laterale – caracter specific agnatelor!!
- Miomerele au formă de W
- Aparatul bucal și limba au musculatură proprie
- Se deplasează prin mișcări ondulatorii ale corpului

Sistemul nervos
- 3 regiuni – prozenecefal (telencefal, diencefal) , mezencefal, rombencefal
(metencefal, mielencefal)
- Este tubular
- Encefalul nu umple cutia craniană în întregime
- Morfologia telencefalului la ciclostomi:
o Anterior – telencefal slab dezvoltat, fuzionat cu lobii olfactivi
o Diencefalul – organul pineal si de o parte si alta corpii habenulari
o Posterior – mezencefalul; pe plafonul sau exista o panza coroidiana
o Cerebelul – f slab dezv
o Bulbul rahidian – acoperit de panza coroidiana
o In urma hipofizei exista sacul vascular bine dezv la pestii cartilaginosi
- Emisferele telencefalului sunt contopite cu lobii olfactivi
o Bolta telencefalului este subtire și epiteliala = pallium
o Partea ventrala a telencefalului mult ingrosata = corpii striati
- Diencefalul – dorsal – organul parietal (structura asemanatoare cu cea a ochiului)
o organul pineal regresat sau absent la mixini – rol fotoreceptor
o Corpii habenulari – pe laturile organului pineal (rol in olfactie si
comportament)
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

o Ventral – nervii optici nu se incruciseaza

o prezinta un infundibul de care se ataseaza hipofiza
- 10 perechi de nervi cranieni la anamniote
Epifiza –
o inervata de un ggl cervical simpatic prin nervii conarii
o rol fotoreceptor
o impulsurile sunt declanşate de input-urile transmise de nervul optic
o conectat în trecut cu partea dreaptă a creierului
Organul parapineal
o proeminent când serveşte drept al treilea ochi
o situat într-un foramen sub tegument
o conectat cu partea stângă a creierului în trecut
o conţine celule fotoreceptoare
Ventriculul III –cavitatea diencefalului
Plafonul ventriculului III este subţire , vascularizat şi suspendat în ventriculul III ca plex
coroid
Mezencefalul
o tuberculii bigemeni (dorsal)-între ei un orificiu acoperit de pânza coroidiana
o acoperişul optic este staţie terminală pentru nervii optici
Metencefal (Cerebelul)
o redus la o cută transversală
o centru coordonator al stimulilor optici, olfactivi, vestibulari
Mielencefal -(Bulbul rahidian continuat cu măduva spinării)
o acoperiş sub formă de pânză coroidiană
o Măduva turtită dorso-ventral fără şanţuri longitudinale
Rădăcinile dorsală şi ventrală ale nervilor rahidieni nu se unesc la petromizoni pentru a forma
nervi micşti; se unesc la mixini
Sistem nervos simpatic primitiv (ggl.simpatici legaţi de cei spinali)

SNP – reprezentat de nervii cranieni si spinali

- Radacinile dorsale si ventrale nu se unesc la petromizoni dar e unesc la mixini
SNV – alc din ggl simpatici conectati cu ggl spinali
Organele de simț
- Tentacule în jurul gurii cu celule tactile
- La mixini 2p tentacule in jurul gurii si 1 p tentacule in jurul narinei
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

- Linia laterala – organ de simt prezent la toate verteb acvatice

o Receptorii se numesc neuromaste si sunt localizati in cate un canal gasit pe
partile laterale
o Receptează intensitatea si directia curentilor de apa
- Organul olfactiv – narina se continuă cu un duct nazal extern – sac olfactiv – duct
nazo-faringian/ nazo-palatin care la mixini se deschide in cav bucala si se inchide in
fund de sac (influenteaza circulatia apei in schimbul de gaze)
- Organul auditiv- ureche interna formata din utricul, sacul, o lagenă extrem de mică (în
principiu va deveni melcul membranos), 2 canale semicircuclare, 1 canal endolimfatic
care nu comunica cu exteriorul
 La mixini – 1 singur canal semicircular
- Ochi slab dezvoltati, situati sub tegument la animalul tanar, la adulti ochi functionali,
cu cristalin bombat, pleoape absente, anexe absente, retina cu putine conuri si
bastonase (nu au vedere cromatica)
 La mixini – ochii nu sunt dezvoltati
- Electroreceptori – sunt organe ampulare care se deschid la suprafata epidermului prin
pori
o Dau posibilitatea localizarii prazii și a deplasarii precise – orientare spatiala =
electrolocatie
o Detecteaza campuri electrice, curenti de apa, prada
o La rechini se dezvolta organe electrice care pot genera, stoca si descarca
curent electric
Sistemul digestiv
- Gură circulara, cu aspect de pâlnie, prin care se fixează de corpul animalelor pe care
le parazitează
- Cav bucala conectata cu ductul nazo-faringian la mixini si lipsita de aceasta
particularitate la petromizoni
- La petromizoni – tubul digestiv este prevăzut cu glande salivare cu secretie
anticoagulanta
- 6-15 p de fante branhiale (uneori 2 orificii situate mult in urma regiunii branhiale)
- 3 tipuri de odontoizi cu care toacă musculatura gazdei: odontoizi linguali, odontoizi
labiali și odontoizi bucali
- Limba functioneaza ca un piston si este sustinuta de un schelet cartilaginos și este
acoperita cu o membrana groasa
- Corpul mixinilor se innoada pt a dezv o forta de rupere mai mare
- Intre cav bucala si faringe exista un velum (diafragma)
- Partea posterioara a faringelui la petromizoni este inchisa in fund de sac –
PARTICULARITATE
- Din partea dorsala a faringelui se desprinde esofagul, se continua cu intestinul care se
deschide ori prin cav cloacala, ori prin orif anal
- LIPSESTE STOMACUL!
- Glande anexe slab dezvoltate

Sistemul respirator
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

- 5-16 perechi de branhii la mixini

- 7 p de branhii la petrimizoni – situate in pungi = MARSIPOBRANHII de origine
endodermică
- Apa patrunde la petromizoni prin fante branhiale si la mixini si prin narina, trece prin
ductul nazo-palatin, ajunce in cav bucala si de acolo in faringe si pungi branhiale,
evacuandu-se prin fantele branhiale

Sistemul circulator
- Circulatie simpla si completă – sangele oxigenat nu se amesteca cu cel carbonatat, iar
sangele trece o singura data prin inima (doar cel carbonatat)
- Inima bicamerala, dar formata din 3 compartimente: atriu, ventricul, sinus venos (vezi
amfioxus)
 Sinus venos = vas in forma literei U de unde pleaca aorta ventrala
- In general conul atrial lipseste de la petromizoni, apare doar in stadiul larvar si este
musular, gros, neted si nu contine fibre musculare cardiace
- La mixini inima este aneurala
- La petromizoni este inervata de SN parasimpatic
- Sangele cu CO2 ajunge din organism prin vene in sinusul venos, apoi trece prin atriu
si ventricul apoi in artera ... din care se desprind 8 artere branhiale aferente – ajung la
branhii si de acolo se intoarce sange cu O2 prin arterele branhiale eferente care se
deschid in 2 radacini aortice = 8 p de arcuri aortice la petromizoni si 15 p la mixini
- Din extremitatea ant a radacinilor aortice se desprind arterele carotide care merg la
reg cefalica
- Din extremitatea post se desprind artere care fuzioneaza
- Există niste inimi contractile, accesorii – o inima caudala, portala si cardinala
o Cardinale – situate pe traseul venelor cardinale anterioare, prevazute cu
muschi scheletici in zona exterioara
o Caudale – localizate in zona cozii, intre o tija scheletica cartilagionasa si un
muschi scheletic lateral
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

o Portala – sac vascular care primeste sange venos de la o vena cardinala ant si o
vena cardinala post; singura inima accesorie care are peretii alc din fibre
cardiace; prin contractie propulseaza sangele in ficat
- La cicliostomi nu exista canal Cuvier stang – venele cardinale nu se unesc pe pt
stanga
- Vena codală se ramifică în două vene cardinale posterioare care se varsă în sinusul
venos
- Venele cardinale anterioare împreună cu vena jugulară inferioară se varsă în sinusul
venos
- Sângele venos din zona intestinului este adunat de vena porthepatică care ajunge la
ficat , se ramifică formând un sistem port. Capilarele acestuia se unesc în vena
hepatică care se varsă în sinusul venos
- Nu exista splina si vase limfatice
- Nu exista sistem port-renal
- Exista sistem port-hepatic
- Exista elemente figurate (eritrocite) in sange + hemoglobina

Sistemul excretor
- Rinichiul pro (mixini) sau mezonefros (petromizoni) cu aspect de benzi pronse dorsal
- La mixini pronefrosul extrace deseurile din cav celomica si nu prezinta glomerul sau
capsula Bowmann
- La petromizoni apare capsula Bowmann, apare glomerului, extrage deseurile metab
din sange si din cav celomica
- 2 uretere care se unesc cu conductele peritoneale si formeaza sinusul uro-genital
- Ureterele se deschid in cloaca la mixini si prin orif anal la petromizoni

Sistemul genital
- Ciclostomii au organe nepereche și nu prezinta gonoducte
- Sexe separate (exceptie: fazele timpurii de dezvoltare de la mixini – hermafroditi)
- Celulele sexuale sunt eliberate in cav corpului si preluate de conductele peritoneale
care fuzioneaza cu ureterele si se deschid in sinusul uro-genital
- Fecundatia este externa pt ca masculii nu au organe copulatoare
- Ciclostomii marini vor migra in apa dulce pt reproducere
- Dupa depunerea c sexuale de obicei adultii mor
- In siturile de reproducere adultii masculi amenajeaza un cuib din pietre de dimensiuni
diferite ( pietre mari in amonte si mici in aval) pt a forma vartejuri din curgerea apei
- Femelele se aseaza in pozitie verticala, isi fixeaza gura de una dintre pietre si elimina
ovulele care vor fi fecundate de spermatozoizi
- Ouale la petromizoni sunt mezolecite !!
- Mixinii au ovule mari si oua telolecite cu invelis cornos cu carlige si mai putin
numeroase
- Dupa fecundatie – dezv directa (la genul Bdellostoma) sau prin metamorfoza (stadii
larvare – la petromizoni larva poate fi f diferita de adult morfologic si biologic)
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

- Durata de viata la petromizoni = peste 2 ani

Clasificare
Clasa Petromyzontida sau Hyperoartia
- Specii dulcicole sau marine
- Gura lipsita de tentacule
- 7p de branhii situate in pungi care se deschid in apeduct si la exterior prin 7p de
fante branhiale
- Canal nazo-hipofizar / nazo-palatin inchis in fund de sac
- Ureche cu 2 canale semicirculare
- Dezv cu metamorfoza
- Dezv larvara indelungata
- Stadiu larvar lung
Ordin Petromyzontiformes
Familia Petromyzontidae
Petromyzon marinus
- Oc. Atlantic, M Medit, M Baltica, M Barentz
- se reproduce in bazine de apa dulce – este migrator ANADROM !!
- se fixeaza cu gura de corpul altor pesti migratori pt a se deplasa ex: somoni, heringi
migratori
- sp pradatoare
- in cav bucala prezinta odontoizi

Lampetra fluviatilis
- talie mai mica, 0,5 m
- marin : M Baltica, M Nordului
- migrator anadrom in per de reproducere
Eudontomyzon danfordi (chișcar)
- pradator de apa dulce endemic in bazinul dunarean
- specie reofila = iubeste curentii acvatici rapizi
- stadiul larvar a primit initial o alta denumire – stadiul larvar are o alta forma a gurii
(potcoava) si nu prezinta odontoizi in cav bucala
- ochi situati sub tegument
- branhii in profunzimea unui sant
- intestinul se deschide in cloaca nu in anus
- prezinta velum si endostil
- prezinta arcuri pericoronale si sant epifaringian
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

E. vladykovi
- Argeș, Jiu
E. mariae
- bazinul Cibinului
- aceste 2 specii nu se hranesc in stadiul de adult, deci vezica biliara, ductul biliar si
intestinul sunt slab dezv
Ciclostomii sunt pe lista speciilor de interes mondial
Clasa Myxini ( 4 genuri Myxine, Neomyxine, Paramyxine, Eptatretus)
- exclusiv marini
- 2 p tentacule in jurul gurii, 1p in jurul narii
- Glande tegumentare care secreta mucus si filamente proteice care se intaresc in
contact cu apa
- Craniu alc dintr-o fasie de tesut fibros si nu din cartilaj
- Nu au vertebre
- Nu au organ pineal
- Radacinile dorsale si ventrale ale nervilor rahidieni se unesc in nervi micsti
- Lipsesc nervii cranieni care inerveaza muschii extrinseci ai gl ocular
- Ochi atrofiati, fara cristalin si musc extrinseca
- Prezinta in tegument muguri gustativi inervati de p 5 de nervi cranieni
- Nu prezinta linie laterala, nerv hipoglos, electroreceptie sau neuroni Mauther
responsabili de raspunsurile rapide, inervatie automata a inimii
- Canalul nazo-palatin se deschide in cav bucala
- Ureche cu 1 singur canal semicircular
- Intestinul se deschide in cloaca
- In tractul digestiv hrana este inconj de o membrana permeabila pentru enzime
- Sist circulator cu inimi accesorii
- Lipseste splina
- Rinichi fara ducturi de colectare

Ordinul Mixiniformes
Fam Myxinidae
Myxine glutinosa
- 50 cm
- 6 p pungi branhiale legate de mediul extern prin 2 orificii
- Consuma in 24 h si 7 kg de peste – este daunator
- Sufoca prada cu mucusul produs de gl tegumentare
- Pe coastele Atlanticului de N si pe coastele europene
Eptatretus stoutii
- 13 p pungi branhiale deschise separat la exterior
Albulescu Maria Claudia, grupa 1

- Absoarbe nutrientii prin tegument

- Pronefros functional la adult
- Distruge mari cantitati de peste
- Gasit pe coastele Pacificului si Atlanticului

Importanta Ciclostomilor
- Unele sp sunt comestibile ex: Geotria australis, Petromyzon marinus
- Folosite ca momeala pt capturarea pestelui
- Se pescuiesc pentru piele
- Mucusul poate fi folosit ca inlocuitor al oului in patiserie (ew)
- Animale de laborator – se studiaza transmiterea sinaptica pe axonii lor
- Consumate de alte vertebrate ex: albatrosi
- Unele specii pot ataca inotatori, scufundatori si alte specii de vertebrate acvatice
- Unele sunt daunatoare ex: chiscarul produce pagube in crescatoriile de pastravi
- Petromyzon marinus provoaca dezechilibre ecologice importante – in cursul migratiei
ajunge in lacuri si consuma mult peste
- Mixinii pot face pagube in crescatoriile de pesti ex: cod

Originea si evolutia ciclostomilor (de la slide-ul 50 incolo)

- Cele mai vechi vertebrate au aparunt in Cambrian si au fost descoperite in China si
este denumită Myllokunningia - avea cam 3 cm lungime, probabil 5-6 p pungi
branhiale, musculatura metamerizata, notocord, inima, intestin, 1 inotatoare ventrala
si una dorsala
- Haikouichthys – 2,5 cm, caractere similare cu Myllokunningia
- Zhongjianichthys
** slide 67 – cladograma
Sinapomorfii de cordat Sinapomorfii de vertebrat
 Notocord  Craniul înaintea notocordului
 Sistem nervos situat dorsal  Organe de simţ pereche
 Miomere  Musculatura extrinsecă a ochiului
 Coada  Înotătoarea codală cu suporturi
 Înotătoarea codală protocercă radiare
 Dentina, smalţul, ochii şi sclerotica
s-au format din crestele neurale ale
embrionului
 Conodontele au fost mai evoluate
decât mixinii şi petromizonii