Cordate si Vertebrate

Cordatele = animale prevazute cu un schelet axial = notocord (coarda dorsala)

Spre deosebire de cordate , vertebratele sunt acele animale la care coarda dorsala este
inlocuita de coloana vertebrala .
Din punct de vedere filogenetic , se considera ca primele care au aparut au fost cordatele , iar
ulterior au aparut vertebratele . Un argument in sprijinul acestei teori este acela ca in
perioada dezvoltarii ontogenetice se formeaza la inceput o coarda dorsala care mai tarziu la
adult se transforma in coloana vertebrala .
Caractere generale ale cordatelor
-

Sunt animale metazoare , celomate cu simetrie bilaterala combinata cu asimetrie

viscerala
Corpul este metamerizat sustinut de un notocord
Sunt deuterostomieni
Prezinta farigotremie (insusirea de a avea orificii pe traseul faringelui cu rol de
respiratie si filtrare a apei ).

Cordatele din punct de vedere sistematic , cordatele sunt considerate avand un rang de
increngatura = procordate
Cuprinde Subincrengatura Urocordate si Cefalocordate
Separat de astea Vertebratele
Subincrengatura Urocordate Sunt cordate primitive cu notocordul situat in partea caudala in
stadiul larvar , in putine cazuri acestea se mentine la adult .
Mezodermul lor formeaza un tesut de umplere = mezenchim
La urocordate , mezenchimul prezinta anumite spatii cum este cazul in jurul viscerelor care a
primit denumirea de pericard . Aceasta constituie in realitate un spatiu prin care circula lichid
asemanator hemolimfei , care circula prin spatiile goale ale mezenchimului . Din acest motiv ,
mezenchimul urocordatelor a fost denumit mezenchim hemocelian
Morfologie externa :
- sunt de forma cilindrica sau de butoias si partile corpului sunt : torace , abdomen , postabdomen.
- Exista la extremitatea superioara 2 sifoane (bucal si cloacal)
- tot invelisul extern -> tunica (contine o substanta = tunicina , substanta azotata
asemanatoare cu chitina)
Morfologie interna :
-

Prezinta o musculatura ce cuprinde fibre musculare circulare in jurul sifoanelor si

longitudinal ca niste benzi la unele forme

Sistemul nervos
- este rudimentar(uneori lipseste)
- este alcatuit dintr-un ganglion nervos dorsal care se gaseste intre cele doua sifoane
- de la acesta se formeaza prelungiri nervoase (anterior , posterior)
- exista glanda neurala aflata langa SN a carei rol se presupune ca este asemanator unei
glande cu secretii interne si care coordoneaza ciclul biologic individual = reproducerea
Sistemul digestiv
-

Cuprinde un faringe voluminos situat in continuarea sifonului bucal , acest faringe

prezinta anterior langa sifon o coroana de tentacule =velum
Faringele are dublu rol : respirator , si filtrator pentru particule de hrana
In lungime , faringele => treme faringiene care fac asemanator cu un cos
La toate cordatele inferioare exista la interiorul faringelui un sant ciliat = endostil
Acest endostil are rol de a captura particulele de hrana din apa si de a le ingloba cu
ajutorul unei secretii mucilaginoase => particule de hrana necesare digestiei .
In continuarea faringelui se gaseste un intestin scurt , aglomerat intr-o portiune mai
densa =nucleus , iar de aici se continua ca si o ansa spre sifonul cloacal

Clasificare
-

3 clase care se deosebesc morfologic dar si din punct de vedere al persistentei

notocordului
1. Clasa apendiculare isi pastreaza notocordul si in stadiul adult (perenicorde)
2. Clasa Ascidii
3. Clasa Taliacee nu isi pastreaza la adult notocordul .

Subincrengatura Cefalocordate
-

Sunt cordate inferioare cu corpul pisciform si neindividualizat si care prezinta la ambele

extreme o portiune ascutita
Exemplu : Amphioxsus (2 varfuri /capete)
Morfologia externa
La extremitatea anterioara se gaseste un rostru , sub care se gaseste orificiul bucal .
Pentru linia medio-dorsala exista un pliu tegumentar inotatoare dorsala
In jurul terminatiei cozii se gaseste de asemeneau un pliu tegumentar- innotatoare caudala
In partea ventrala de la orificiul bucal -> orificiul anal prezinta doua cute(pliuri) dispuse in forma
de v = metapleure
In orificiul bucal se gaseste o coroana de ciri bucali . De asemenea , deasupra rostrului in partea
stanga se gaseste o foseta = por olfactiv , cu celule ciliate la interiorul sau
Deschiderea tubului digestiv se face ventral prin porul anal , care se gaseste sub coada. Evacuarea
apei apei de la branhie se face prin porul abdominal (atriopor) care se gaseste la punctual de
confluenta a celor doua metapleure , ventral inaintea celui anal .
Tegumentul Cefalocordatelor (Amphioxus) este alcatuit dintr-un strat extern format din celule
prismatice sub care se gaseste un strat conjunctiv . Sub el exista un strat gelatinos in care sunt mici
canalicule subcutanate lipsite de endoteliu -> au rol in circulatie .
2

Scheletul intern= notocord

Aceasta ocupa intreaga lungime a animalului de la coada rostrum (extremitatea anterioara)
Structura notocordului este format dintr-un sir de unitati repetitive = plachete cordale care sunt
dispuse ca si monedele intr-un fisic . Fiecare dintre plachete sunt alcatuite din turgescente .
Acestea sunt protejate la exterior de o teaca fibroasa formata din fibre conjunctive circulare, iar la
interior fibre longitudinale .
Teaca care inconjoara notocordul asigura rezistenta si elasticitate . Prin analogii cu ceea ce se
intalneste la vertebratele propriu-zice aceasta teaca a notocordului teaca schelitogena

Musculatura
-

Musculatura in principal este alcatuita din doua mase musculare , una latero-dorsala , cealalta
latero-ventrala
Suplimentar exista si doua fii sau suvite musculare intre cele doua metapleure (inguste si lungi)

Sistemul nervos
-este foarte primitiv , alcatuit dintr-un tub neural in care se gaseste un lichid asemanator lichidului
cefaloradihian . La extremitatea anterioara a tubului neural dilatatie= vezicula anterioara- frontala
- la interiorul acestuia se gasesc mai multe fosete ciliate
- celulele nervoase din lungul tubului sunt diferite si indeplinesc functii diferite
celuce gigante rol asociativ si legaturi ale informatiilor/servere

Celule comisurale

Celule ganglionare Hesse rol in fotoreceptori . Sunt dispuse intr-un lung tub neural . Prezinta si
pigmenti care pot sa optureze lumina .
Celule de sustinere (Nervoglii)

Organele de simt
-

Sunt foarte rudimentare(nedezvoltate)

Singurul organ mai dezvoltat foseta Kollikner- situate la exterior ; se gasesc mai multe celule
ciliate ; are rol in chemo-directie
Organ infundibular se gaseste la interiorul reticulei frontale are rol sensorial
Simtul fotoreceptor asigurat de celulele Hesse aflate sub canalul ependimar .

Aparatul digestiv
Anterior orificiul bucal localizat sub rostru si este inconjurat de o coroana de ciri.
Interior- Velum face delimitarea cu faringele .
Celelalte segmente- faringele rol dublu respirator si captarea particulelor de hrana.
Intestin rectiliniu prezinta in lungul sau un diverticul hepatic =cecum hepatic
Faringele prezinta un numar mare de fante branhiale (90 pe dr. si 90 pe stg) . Exista un sant epifaringian
situate medio-dorsal si unul medio-ventral numit endostil .
Cecum hepatic- este un conglomerat de celule secretorii enzimatice , care au capacitatea de a produce
secretii ce intervin in solubilizarea lipidelor sau in digestia glucidelor .
3

NB! Digestia se face diferit pentru principalele grupe de nutrienti astfel :

-

Glucidele se digera la nivelul extracelular

Lipidele + proteinele se digera la nivelul intracelular in vezicule digestive

Aparatul respirator
-

Consta din fantele branhiale existente in faringe. Exista 90 de perechi de astfel de fante .
Ele sunt captusite de un epiteliu ciliat care prezinta cili lungi la exterior
Fantele branhiale sunt sustinute de langhete in jurul carora se gasesc arterele aferente
La baza fantelor se gasesc bulbili contractili care imping sangele prin artere aferente unde este
oxigenat.
Apa patrunde prin orificiul bucal ducand odata cu particulele de hrana unde realizeaza schimbul
gazos si apoi trece in cavitatea peribranhiala care inconjoara regiunea faringelui branhial . Ulterior
apa paraseste aceasta cavitate prin atrioporul situat ventral . Branhia faringiana nu se afla in
contact direct cu exteriorul pentru ca datorita modului de viata ingropat in nisip ar exista pericolul
blocarii acestuia . Datorita existentei cavitatii periferice animalul este ingropat in nisip si nisipul sta
de-o parte . ..

Aparatul circulator este simplu circuit inchis .

Sangele arterial devine oxigenat odata cu trecerea prin arterele aferente branhiale dupa care se distribuie
in cele 2 directii realizand oxigenarea organismului .
La cefalocordate nu exista o inima propriu-zisa , rolul acesteia este indeplinit de bulbilii arteriali aflati la
baza arterelor aferente sub regiunea faringelui . Nu exista sisteme de capilare sangvine
Subincrengatura Cefalocordate- familia Branhiostomide - gen Amphioxus ,gen Asymmetron.

Increngatura Vertebrate
-

Cuprinde animalele care au schelet de sustinere , numit coloana vertebrala.

Cuprinde 2 subclase descrise in functie de prezenta gurii cu sau fara falci
1. Subclasa Agnate (gnatos=falci)
2. Subclasa Gnatostomate (vertebrate cu falci)
1. Subclasa Agnate
-cuprinde vertebratele cele mai primitive care inca nu prezinta coloana vertebrala propriu-zis
dezvoltata
- ele nu au falci
- nu au dinti adevarati ci doar niste formatiuni = odontoizi
- nu au inotatoare perechi
- saci nazili=> o singura nara , branhiile sunt endodermice si se gasesc in saci branhiali
- au numai 2 canale semicirculare in urechea interna
- se cunosc 2 Clase Clasa Myxini , clasa Petromizoni .
Agnatele sunt cele mai primitive dintre vertebrate actuale . Au tegumentu nud , bogat in glande mucosae ,
gura circulara sustinuta de un inel cartilaginos .
Cavitatea gurii palnie , iar limba ca un piston .Interiorul gurii si limba sunt acoperite de mici denticuli
odontoizi . (dentrizoizi)
Morfologie externa
-

Aspect general- cilindrica , alungita , vermiforma

Dimensiuni 8cm-1 m
Ochii se gasesc pe latura capului
Exista o singura nara dorsala .
4

In urma ochilor pot exista 6-15 orificii ale fantelor branhiale

La unele specii de ciclostomi , orificiul branhiilor se deschid printr-un orificiu dorsal de fiecare parte
a corpului .
Innotatoarele sunt pieloase , fara radii interne si neperechi
Limita dintre trunchi si coada nu se observa ci se cunoaste ca se afla la nivelul orificiului anal .

Morfologia interna
Tegumentul- are 3 straturi epiderma , derma , hipoderma
Epiderma strat de celule printe care se gasesc si celule mucoase
Derma- cuprinde o retea de fibre de colagen (rezistenta/fibre de elastina)
Hipoderma- cu celule conjunctive
Scheletul interior- tip cartilaginos si conjunctiv
In lungul corpului schelet axial care consta in coarda dorsala( notocord) care are in mod suplimentar la
suprafata sa niste noduli cartilaginosi care reprezinta un inceput pentru formarea de arcuri neurale
(dorsale) si hemale (ventral)
In zona craniului nu este schelet adevarat, dar se gasesc mai multe cartilaje paracord si trabecule care
alcatuiesc un suport pentru regiunea cefalica . In regiunea occipitala nu se gasesc asemenea structuri si
din acest motiv => animale hemicraniate (jumate de craniu)
Musculatura este formata din 2 benzi musculare lungi care ocupa cele 2 parti ale planului de simetrie
fara a exista vreun miosept orizontal pe latura trunchiului .
Structura musculaturii este formata din miomere + miosepte structuri specifice animalelor acvatice- se
gaseste si la grupul pestilor . Exista un aparat muscular complex la nivelul gurii si limbii .
Miscarile sunt serpuite
Sistemul nervos encefalul este slab dezvoltat , el nu ocupa complet cavitatea din zona craniului primitiv ,
in jurul sau gasindu-se o masa de substanta conjunctivo-gelatinoasa.
Prezinta la interiorul sau 5 vezicule care inca nu sunt bine delimitate(din acestea vor lua nastere ventriculii
encefalului) . Emisferele cerebrale- sunt putin dezvoltate si sunt contopite cu bulbi olfactivi = rinencefal .
In partea sa ventrala , diencefalul , in care se observa nervii optici care la majoritatea speciilor cum sunt
peroxizomii nu se incruciseaza si nu formeaza o chiasma optica .
La Myxini , exista o asemenea chiasma cu toate ca ochii sunt rudimentari .
Nervii cranieni sunt deja prezenti la Ciclostomi si sunt in numar de 10 perechi
Maduva spinarii tub usor turtit dorso-ventral fara santuri in jurul sau
Nervii rahidieni sunt mentinuti ca nervi de sine statatori pt ca la Pteromizoni nu formeaza nervi micsti .
Din punct de vedere al SN vegetativ este putin dezvoltat .
Organe de simt principala structura senzitiva mugurii organ senzitiv laterocefalic care consta intr-o
serie de muguri . Din regiunea cefalica se pastreaza linia laterala
Olfactia simtul principal care serveste la orientarea si gasirea hranei . Exista o singura nara , cu un
singur sac olfactiv captusit cu celule olfactive (acestea sunt in legatura cu lobii olfactivi ai encefalului ) .
5

Vazul Ciclostomii au ochii dezvoltati in stadiul de adult . In cazul Petromizonilor , la adult exista ochi bine
dezvoltati protejati de un strat tegumentar . Structural , ochiul este asemanator cu cel intalnit la pesti ,
avand cristalin sferic . La Myxieni , ochii sunt regresati datorita adaptarii la viata parazitara , in mod
particular chiasma optica se gaseste pe traseul nervilor optici numai la Myxieni in ciuda faptului ca la
acestia ochii au regresat .
Auzul slab dezvoltat pt ca urechea interna nu are comunicare la exterior . Prezinta 2 canale semicirculare in
urechea interna .
Sistemul digestiv

Tub digestiv - rectiliniu .

Are urmatoarele segmente : palnie bucala faringe esofag intestine , poate exista
formatiunea valvula spirala deschidere anala .

Glandele digestive ficatul (dezvoltat la Petromizoni) . Pancreasul este raspandit ca insulele cu tesut
secretor in lungul intestinului si pana in zona esofagiana .
Aparatul respirator Respiratia ciclostomilor in toate stadiile este branhiala .
Branhiile cu origine endodermica sunt asemanatoare unor saci cu peretii cutati la interior . Diferenta consta
in modul de deschidere la exterior a sacilor branhial astfel : la Petromizoni- deschid separate prin orificiul
fantelor branhiale . La Myxini exista o comunicare intre sacii branhiali care se deschid printr-un orificiu
unic situat ventral .
Aparatul circulator simplu un singur circuit inchis= monociclu .
Sangele pleaca de la inima care cuprinde un atriu si un ventricul lipsit de con arterial- pleaca arterele
branhiale . Dupa branhii sangele arterial merge prin aorta dorsala si una cefalica si se reintoarce prin vene
la sinusul venos- la inima .
Excretia rinichi mezonefros , arata ca 2 benzi lungi asezate in partea dorsala , in cavitatea corpului .
De la aceasta pleaca spre exterior 2 uretere care sunt in realitate canalul Wolv. In aceasta se varsa si
gonadele .
Aparatul genital gonadele sunt nepereche , dar sexele sunt separate = animale gonocorice . Evacuarea
produselor gonadale se face prin ducturi peritoneale pana la canalul Wolv la exterior prin papilla
urogenitala. O singura reproducere in cicluc biologic adultii mor dupa reproducere . In cazul Petromizoni
(chishcarul) exista cursul dezvoltarii- metamorfoza. In cazul Myxinilor se dezvolta direct fara metamorfoza
Clasificarea Ciclostomilor 2 clase- Petromizoni si Myxini .
Clasa Petromizoni Familia Petromizonidae reprezentant : Petromyzon marinus
-

Cel mai mare reprezentant . Traieste in zona estuar . Este pradator .

Clasa Myxini- Familia Myxinidae putine specii 15-20 . Traiesc in ape sarate . Reprezentant : Myxine
glutinosa produce mucus . Patrunde in pestii mari .

Subclasa Gnatostome
6

Sunt animale vertebrate falci mobile ; ca forma noua provin din arcul mandibular.
Alte caractere in cazul sp. Acvatice (pesti)- inotatoare perechi (pectorale, ventrale)
-

In cazul sp. Terestre membre perechi (ant si post)

Poseda saci nazali perechi(amfirine)
Craniul este complet format avand si regiunea occipitala formata= eucraniate
La forma care respira prin branhii au origine ectodermica . Coarda dorsala persista doar la
formele primitive (pesti) unde se gaseste la interiorul corpului vertebral un rest din acesta.
Vertebralele superioare inlocuiesc aceasta cu vertebre propriu-zise . Urechea interna are 3 canale
semicirculare .

Subclasa Elasmobranhiate
Morfologia interna Tegumentul este acoperita la exterior cu epiderma bogata in celule secretoare de
mucus . In tegument se gasesc numerosi solzi placoizi , care au la exterior un ghimpe ascutit , iar la baza
este aplatizata . Totalitatea solzilor placoizi + placa bazala= exoschelet . Solzii placoizi sunt produsi de
catre celule conjunctive mici =odontoblaste- produc materie constitutive asemanatoare cu dentina . . Din
pct . de vedere morfologic dintii de la rechini sunt la origine niste solzi placoizi modificati care au
capacitatea de inlocuiere dupa uzura.
Scheletul La selacieni(rechini) schelet-cartilagionos , insa piesele sale se pot impregna cu saruri minerale
printr-un proces =mineralizare (fosfat tricalcic) care face extrem de rezistent acest schelet. Exemplarele
batrane au un schelet similar ca rezistenta cu cel de la pestii ososi. . Impregnarea nu este similara cu
procesul de osificare .
Coloana vertebrala la pestii cartilaginosi 2 regiuni : regiunea trunchiului si regiunea codala
Vertebrele intregii coloane sunt de tip amficelic , insa pastreaza un rest de notocord. Regiunea trunchiului
vertebrele poseda niste coaste = dorsale care se dezvolta in septul orizontal care separa orizontal
trunchiului in cele 2 regiuni.
Craniul Neurocraniul adaposteste creierul . Are aspectul unei capsule rezistente cu o prelungire=
rostru . Din capsula strabat nervi prin orificii.
Viscerocraniul - are in alcatuirea sa partile cartilaginoase care sustin partea anterioara a tubului digestiv
( cav bucala). 4 arcuri viscerale : a. labial . a. mandibular. a. hioidian . a. branhiale .
Scheletul inotatoarelor- inotatoarele perechi sunt importante pentru ca se considera ca reprezinta primele
meb . perechi din seria vertebratelor . Aceasta prezinta mai multe piese cartilaginoase articole bazale prin
care inotatoarea se articuleaza de centura scapulara .
In cazul inotatoarelor ventrale , articulatia pieselor bazale se face cu un rudiment de centura pelviana .
Centura posterioara nu are legatura cu scheletul intern =flotanta (pozitii diferite la specii diferite) .
Centurile sunt foarte primitive , singura care poseda 2 piese curbate ca niste arcuri este centura scapulara.
Legatura se face in reg. branhiala .
Musculatura si locomotia
-

Principala musculatura muschii trunchiului care pe fiecare latura are cate doi muschi lungi bine
dezvoltati m. latero-dorsal si m. latero-ventral
7

Cele doua mase musculare sunt separate pe latura corpului printr-un sept orizontal .

Toata musculatura este metamerizata = miomere+ miosepte

Exista la unii pesti cartilaginosi o musculatura dorsala transformata in organ electric (ex. Familia
Torpedinidae) exista un organ electric care provine din musculatura dorsala si care este capabil sa
produca descarcari electrice pana la 500-600 V paralizarea prazii .

Alcatuire- cuprinde mai multe celule de forma prismatica care are la interior o substanta gelatinoasa
. Fiecare dintre aceste cel, electrice .are la ext . mai multe membrane si se afla incarcati pe o parte
electro-negativ si pe cealalta parte electro-pozitiv. Descarcarea se face prin niste fibre nervoase si
consta in uniformizarea potentialului . Reincarcarea cu potential electric se face pe baza
functionarii unor pompe ionice din membr cel. prismatice. Are nevoie de un mare consum energetic
din acest motiv animalul nu descarca inutil acest organ electric.

Locomotia Rechinii pelagici inoata eficient si rapid ,dar nu pe distante foarte lungi deoarece nu reusesc
sa compenseze consumul de O2.
Rajiformele forme bentopelagice au miscari asemanatoare zborului de pasari .

Sistemul nervos cuprinde encefalul si maduva spinarii. In cazul pestilor cartilaginosi encefalul este mai
dezvoltat. Exista o portiune a telencefalului care este mai dezvoltata si este alcatuit din substanta
cenusie . . Cei mai dezvoltati sunt lobii olfactivi- este in legatura cu dezvotarea deosebita a simtului
olfactiv .
Rechinii sunt cei mai dezvoltati din punct de vedere olfactiv din toata seria vertebratelor .
La interiorul encefalului , cavitatea ventriculara nu este inca bine delimitata in ventriculi .
Diencefalul prezinta epifiza dorsala , infundibul cu hipofiza ventrala.
Mezencefalul si Metencefalul mediu dezvoltate. Mielencefalul putin dezvoltat , coordoneaza miscarea si
echilibrul .
-

10 perechi de nervi

Maduva spinarii Pe traseul acestuia se formeaza nervii rahinieni . Sunt 2 plexuri nervoase : unul
anterior = plex cervicobranhial coordoneaza muschii inotatoarelor pectorale . si plexul lombosacral
coordoneaza muschii inotatoarelor ventrale .

Nervii rahidieni sunt micsti .

Exista si un SN vegetativ care formeaza niste ganglioni vegetativi olive ,de-o parte si de alta a coloanei
vertebrale nu formeaza un trunchi nervos.
Organele de simt
1. Linia laterala se afla in lungul lat. corpului si in zona cefalica in jurul orbitelor si falcilor .
8

Transmite informatii despre presiunea apei , curenti , vibratii si nivelul de salinitate

La rechini exista niste formatiuni senzoriale bine dezvoltate de forma unor adancituri mici in zona
sub-mandibulara =ampule

Lorenzini se considera ca au o functie similara cu cea a liniei laterale , dar sunt studii care arata
ca aceste organe receptioneaza si stimulii electromagnetici . Prin acestea detecteaza alte
organisme vii aflate la mica distanta .

2. Mirosul este foarte dezvoltat . Analizatorii sunt localizati in mucoasa nazala care captuseste
fosetele nazale si este foarte cristata . . Narile sunt localizate sub rostru .
3. Auzul exista o capsula auditiva cartilaginoasa in alcatuirea neurocraniului .
-

La interior- labirint membranos = analizatorul propriu-zis . .

Nu este foarte dezvoltat datorita modului de viata .

Labirintul membranos are comunicare spre exterior in partea dorsala a craniului .

Prezinta 3 canale semicirculare in urechea interna .

4. Ochii sunt protejati la exterior de doua palpebre(pleoape) dintre care cea inferioara este imobila
-

la unele specii exista o membrana nictitanta - se afla la coltul interior al ochiului. Pleoapele sunt
prevazute cu mici solzi placoizi .
Din punct de vedere structural globul ocular 2 camere (anterioara si posterioara) . Cristalinul
este sferic , acomodarea vederii se face prin deplasarea cristalinului . Irisul nu este format.

Tubul digestiv parti componente cavitatea bucala , esofag scurt , stomac bine dezvoltat cu
musculatura , intestine cu putine anse , cavitatea cloacala se dechide la exterior .
La falci - sunt puternice si prevazute cu dinti taiosi . Dintii au posibilitatea inlocuirii progresive . Dintii sunt
considerati ca derivati din solzii placoizi avand o structura asemanatoare si fiind produsi de odontoblaste .
In cavitatea gurii nu se gasesc glande . Rechinii inghit prada intreaga , nu mesteca . Rechinii bentonici{} au
dentitie aplatizata ca niste masele . Acestea servesc la sfarmatarea cochiliilor de la diverse nevertebrate cu
care se hranesc(scoici , melci , corali ) .
In zona faringelui comunica cu fantele branhiale . Se deschide si spiraculul .
Intestinul este relativ scurt . Acest fapt este compensat prin dezvoltarea unei valvule spirale la interior .
Are un numar de 40 de spire . Rolul lor este de a creste suprafata de absorbtie intestinala .
Glandele digestive ficatul este bine dezvoltat . Are 2 lobi si o vezica biliara .
Pancreasul- se gaseste in prima ansa a intestinului si este organizat. ca si la vertebratele mai evaluate.
Aparatul respirator cuprinde branhiile- sunt de tip tabulat- elasmobranhii. Acestea sunt spalate de curentii
de apa ce patrund de la exterior prin fantele branhiale.
9

Spiraculum orificiu aflat in apropierea arcului hioidian (apare inaintea branhiilor) si se constata ca la
origine a fost un orificiu branhial care a devenit nefunctional . Ca dovada , la interiorul sau exista mici
branhii rudimentare . Prin aceste orificii patrunde apa care poate fi eliminata prin fantele branhiale .
Aparatul circulator circulatia simpla , inchisa . Prezinta o inima bicamerala atriu , ventricul .Intotdeauna
inima se afla pe circuitul venos . Inima are inspre sistemul arterial un con arterial la iesire . In interiorul
conului se afla mai multe etaje de valvule .
Aparatul excretor - rinichi si cai urinare .
Rinichiul- tipul mezonefros . Are aspectul a doua coloane de asp. rosu-brun.
Se afla de-o parte si de alta a coloanei vertebrale pe tot lungul corpului. , in spatele membr peritoneale.
Caile urniare- colecteaza urina si o varsa in canalul Wolv se formeaza un sinus urinar care se va varsa in
cloaca .
Aparatul genital
la masculi 2 testicule alungite care isi varsa produsii se secretie in canalul Wolv = canal urogenital
. Se deschide la sfarsit in cloaca .
la femela 2 ovare care au in continuare oviducte sunt considerate a fi canale Muller.
Aceste oviducte functioneaza si ca un uter pentru ca majoritatea sp. de rechini
sunt ovovipari , iar fecundarea este interna . La speciile ovipare in oviduct se secreta invelisurile oului care
apoi este eliberat la exterior . Ouale au forma bizara ,unele fiind de forma prismatica cu multe prelungiri .
Aceste oua eliberate raman ascunse in zona de depunere mai catre suprafata. Acolo beneficiaza de o apa
incalzita si de mai mult oxigen dizolvat .
Flotabilitatea oualor fecundate este data de cantitatea de grasime pe care acestea le contin .
Exista forma de ovoviviparitate cea mai apropiata de viviparitatea reala . Embrionii in curs de formare au
sac vitelin propriu-zis , dar sunt sustinuti la interiorul oviductului prin niste prelungiri ale mucoasei
asemanatoare placentei (nu are functii de placenta) .
Numarul mare de embrioni ajunge sa duca la concurenta , existand si cazuri de canibalism inainte de
expulzare .
Clasificare Subclasa Elasmobranhiate cuprinde 6 ordine .
1. Carcariniformes :
familia Squalidae : specia Squalus acantias (caine de mare) este un peste ihtiofag .
familia Hexanchiate prezinta un nr de 6 perechi de fante branhiale . Genul : Hexanchus
reprezentant : Hexanchus Griseus , Heptanchus cinereus
familia Carcharinidae- rechinul albastru . reprezentanti : Carcharhinus glaucus rechin de marime
6-8 m lungime mijlocie . este vivipara si ataca oamenii .
10

 Familia Sphirnidae : reprezentanti : Sphyrna zygaena (rechinul ciocan)- dimensiuni 3,5 metri
lungime . Este ovipar.
Familia Lamnidae : reprezentant Lamna cornubica. (rechinul scrumbiilor)
Cel mai mare rechin Cetorhinus maximus si Rhincodon typus (15 m)
2. Ordinul Rajiformes specii bentonice cu corpul aplatizat . Fantele branhiale se gasesc sub corp , la
fel si gura , si narile .

Reprezentanti :
Familia Rajidae- Raja clavata (M,Neagra , 5-7kg)
Familia Pristidae - Pristis pristis(pestele fierastrau)
Familia Torpedinidae- torpilele de mare Torpedo Ocelata- are organ electric periculos .
Familia Trigonidae - Trygon pastinaca(1-2m) are ficat bogat in uleiuri ce contin si vitamina D

Pestii ososi
Clasa Actinopterigieni
-

Sunt grupul ce mai numeros de pesti actuali care ocupa atat mediul de viata oceanic cat si cel al
apelor continentale .

Denumirea lor actinos= raze ,radie ; ptenon = aripa , inotatoare .

Sunt pesti ale caror inotatoare sunt sustinute de radii

Caractere generale
Scheletul la toti , scheletul este osificat in cea mai mare masura , sau complet .
Din punct de vedere filogenetic grup recent decat majoritatea pestilor cartilaginosi . Studiu recent arata ca
pestii ososi au aceeasi vechime ca cei cartilaginosi .
La suprafata tegumentului mai multe tipuri de solzi : cosmoizi , ganoizi , cicloizi , ctenoizi .
La niciun tip de peste nu apar solzi placoizi .
La grupele arhaice se intalnesc multe caractere primitive : spiraculum , o valvula spirala in interiorul
intestinului si conul arterial , branhiile sunt formate in mod diferit , astfel ele se gasesc dispuse pe arcuri
branhiale osoase si au forma de lamele =ctenobranhii
Zona branhiilor este acoperita de niste formatiuni = opercula
11

Respiratia este branhiala , dar exista si unele specii (sarcopterigieni) care au respiratie accesorie prin
formatiuni asemanatoare unui plaman .
Excretia prin mezonefros
Reproducerea se realizeaza cu ajutorul icrelor bogate in vitelius nutritiv care sunt fecundate in mediul
acvatic . Rare cazurile de fecundatie interna .

Morfologia externa din punct de vedere morfologic toti au avut forma de baza fusiforma hidrodinamica .
De la acesta au derivat numeroase alte tipuri morfologice , exemplu: serpentiform , comprimat lateral ,
comprimat dorso-ventral . Forme bizare calutul de mare .
In cadrul grupului se constata o mare radiatie , astfel ca au reusit sa ocupe toate habitatele : de la zona
abis apele montane , la altitudini de peste 1000 m fata de nivelul marii .
Din acest motiv s-a produs o diversificare morfologica .
Partile corpului : capul , trunchi , coada . Zona gurii numeroase tipuri de adaptari in raport cu modul de
hranire.
La pestii care se hranesc in reciful de corali = plectognati . In apele dulci buze carnoase , protractile ,
mustati tactile(crap,somn)

[vezi morfologia externa de la lab]

Morfologia interna Tegumentul si organele tegumentare straturi : epiderma la exterior , derma .
La nivelul epidermei straturi de celule acoperite de o cuticula subtire ,numeroase celule care secreta
mucus , cu rol in facilitarea locomotiei , dar si pentru a impiedica deshidratarea pentru pestii care parasesc
mediul acvatic (sarcopterigieni)
Alaturi de celulele cu mucus in tegument exista glande veninoase care sunt preponderant in zona
spatelui , operculului , unde exista spini(scorpia de mare) si la dracul de mare(Trachinus draco) . Glandele
veninoase produc o toxina puternica= [albumina] letala pentru animalele de talie mica . La origine sunt
glande mucoase modificate .
Alte organe tegumentare:
-

Organe luminoase- se gasesc la nivelul epidermei si pot fi de 2 tipuri: tip deschis ca si o vezicula
captusita cu celule secretoare care produc o substanta chemiluminescenta. La contactul cu apa in
interiorul veziculei deschise are loc reactia luminoasa .
Tip inchis structural asemanator unui ochi , are in interior o substanta luminoasa produsa de
celulele secretorii si la suprafata are un strat de cromatofori care pot sa opreasca lumina prin
extinderea lor .
Se intalneste la pestii abisali , traiesc in zone de mare adancime de la 400 m modalitati de
comunicare si capturare pt pradator.
12

La nivelul dermic solzi 4 tipuri in functie de materia constitiva .

Solzi cosmoizi au la suprafata lor un strat de cosmina , care este foarte rezistenta si are duritate
asemanatoare dentinei . Se intalneste la sarcopterigieni .
Solzi ganoizi au la suprafata un strat de substanta dura = ganoina care are aspect lucios . Se
intalneste la Condrosteani si la unii Holosteeni sau la Polypterus
Solzi ctenoizi si cicloizi la majoritatea pestilor considerati evoluati . Sunt subtiri si elastici si de
aceea = elasmoizi . Se fixeaza cu o margine in derm si cealalta ramane libera la exterior. . La
interiorul solzilor este o matrice formata din izopedina . . Dispunerea solzilor se face imbricate
(tiglele pe casa) . La unele specii se poate citi varsta dupa solzi .
In profunzimea stratului dermic exista fibre conjunctive care dau rezistenta tegumentului .
Cromatoforii celule de origine mezodermica cu proprietati contractile care ocupa diverse pozitii la
suprafata epidermei au granule de pigmenti . Nu au o forma stabila pt ca isi modifica forma prin miscari
ameboidale . In functie de culoarea granulelor cromatice se deosebesc 4 tipuri
Melanofori brun inchis
Xantofori galbena
Eritrofori rosu-portocaliu
Guanofor argintiu
Scheletul La Actinopterigieni este osificat . Exceptie formele primitive care mai pastreaza elem,
cartilaginos . (acipenseriformes) .
Coloana vertebrala in lungul notocordului pe care il inlocuieste si pastreaza un rest al norocordului in
mijlocul corpului vertebral . (tip primitiv)
Au doua scobituri anterior (cefalic) si posterior(coada) vertebre amficelice
Din punct de vedere morfologic coloana vertebrala 2 regiuni cu adaptari specific astfel :
1. Col vert a trunchiului vertebrele poarta coaste
2.

Col ver. a cozii vertebrele sunt lipite de aceasta .

Vertebrele de la pesti au prelungiri (apofize) din zona trunchiului apofize dorsale , corp vertebral , apofize
ventrale , artera cordala , coaste (din cv desen) , iar in zona cozii- artera costala si apofize ventrale.
Pe langa aceste apofize se mai gasesc si apofize de legatura=zigopofize . Datorita acestora miscarile
pestilor in apa este orizontala .
Craniul la toti pestii ososi este articulat , imobil la coloana vertebrala , ca urmare lipseste condilul occipital
de articulare.

13

Numarul de oase care intra in alcatuirea craniului (neurocraniu si viscerocraniu este mai mare decat la
celelalte grupe de vertebrate). Forma si dispozitia de oase din alcatuirea sa difera chiar si intre taxonii
apropiati (gen si familie).
Centurile membrelor - La pesti se centureaza pt prima data membrele perechi . Avem astfel :
1. Perechea anterioara de inot= pectorale- se afla intotdeauna intr-o pozitie fixa in spatele operculelor ,
acolo se face articulatia inotatoarei cu oasele centurii scapulare. . Exista un coracoid si un scapular
situate in pozitie dorsala , ambele oase se sprijina pe un cleitrum , care este un os mai mare situate
la marginea opercularului.
Tot la pestii ososi a fost discutata prezenta unei centuri pelviene . Perechea inotatoarelor ventrale este
consolidate in plan median de doua oase late care se considera un tip primitiv de centura pelviana . Pentru
ca nu are legatura cu restul scheletului , inotatoarele ventrale se gasesc in diferite pozitii , incepand cu
regiunea abdominala si pana la cea pectorala , jugulara(inaintea pectoralei ).
Musculatura si locomotia
Musculatura trunchiului si cozii principalii muschi care contribuie la deplasare .
Este metamerizata = miomere + miosepte
In plan lateral , orizontal separata de un miosept orizontal
Grp . musculare importante . : muschiul latero-dorsal si muschiul latero-ventral . Ei doi se afla pe fiecare din
cele doua parti . . Suplimentar : muschiul drept lateral urmeaza linia mioseptului.
Alaturi de m. trunchiului si cozii musculatura complexa care misca aparatul bucal si opercular. La fel
exista o musculatura proprie a inotatoarelor perechi . . In cateva cazuri foarte izolate exista si o
musculatura in zona tegumentului care poate da o forma aproape rotunda (ex: pestele balon) .
Locomotia pestii se deplaseaza prin miscari de ondulare in plan orizontal . Prin aceste miscari se creeaza
o decompresie a apei in interiorul curburii trunchiului . Aceasta este deplasata catre capatul cozii in acelasi
timp cand pe partea opusa se va forma o noua zona de decompresie a apei . Aceasta modalitate de
locomotie specifica mediului lichid care are o densitate mare = transferul momentului . fortei .
Viteza de deplasare depinde nu numai de forta musculara ci si de forma corpului , marimea
inotatoarelor , si capacitatea organismului se a sustine metab. un efort prelungit .
Exemplu de viteze mari : somnul(Salmo salar) 5m/s ; pestele spade (Xiphias gladius)- 25m/s ; randunica
de mare(Exocoetus volitan) 10m/s-reuseste sa iasa afara de sub luciul apei si sa zboare cu ajutorul
inotatoarelor .
Exista pesti care se deplaseaza rapid la mari distante in mod pasiv fara a depune efort . exemplu : pestele
Luna (Mola Mola) .
Sistemul nervos este mai putin dezvoltat decat la rechini datorita faptului ca in zona creierului anterior
(telencefal) se reduc foarte mult lobii olfactivi .
Exista un caz aparte intalnit la Dipnoi (sarcopterigieni) , la care telencefalul are la ext substanta alba si la
interior cenusie , caz inversat fata de celelalte vertebrate.
14

Reducerea lobilor olfactivi la pestii ososi este corelata cu diminuarea simtului olfactiv care este compensata
prin cresterea rolului in orientare a organului vizual .
Rolul de centru de comanda al telencefalului nu este inca dezvoltat in general reflexe conditionate se inchid
in celelalte etaje din encefal .
Diencefalul are 2 lobi inferiori si un sac vascular . Lobii inferiori se asociaza cu functia vizuala.
Are hipotalamus in partea ventrala cu infundibul si hipofiza .
Prezinta chiasma optica
-

In plan dorsal- epifiza

Mezencefalul este foarte dezvoltat , cea mai dezvoltata parte a creierului. .Se datoreaza miscarilor
complexe pe care le efectueaza pestii .
Bulbul rahidian=mielencefal este portiunea care se continua cu maduva spinarii fara a se delimita cu
aceasta . Are in partea dorsala o adancitura= fosa romboidala .
Exista 10 perechi de nervi cranieni .
Maduva spinarii are aspectul unui cordon si este adapostita in spatiul format de arcurile dorsale ale
vertebrelor. Are o suprafata de sect.- ovala
Nervii rahidieni- au doua radacini- dorsala cu rol senzitiv si ventrala cu functie motorie . Amandoi sunt nervi
micsti .
Exista un SNV simpatic , avand si ganglioni nervosa simpatico
Organele de simt
1. Linia laterala- cel mai specific organ intalnit la toti pestii . Este un system de canalicule , avand la
interior celule sensitive si care se gasesc extinse atat pe latura trunchiului si cozii cat si pe zona
capului . Acest organ este specializat pentru a reception o gama larga de stimuli externi. La pestii
ososi dulcicoli organul liniei laterale percepe cu mare precizie vibratiile din apa astfel ca indeplineste
o functie asemanatoare auzului.
2. Organul olfactiv este aceeasi functie cu senzatia gustativa. Se gaseste in sacii olfactivi ai narilor .
Conform narilor : anterior- deschidere = intra apa; posterior deschidere= iese apa.
3. Organul statoacustic- urechea interna in labirint membranos prezinta utricul +sacula legate
canalul endolimfatic . Sacula are un rudiment de melc membranos =lagena . In sacula se gaseste
analizatorul acusticovestibular.
Utricula are 3 canale semicirculare . La interiorul labirintului membranos se afla un
lichid=endolimfa+numerosi corpusculi calcarosi = otoliti .
Dezvoltarea auzului redusa in comparatie cu animalele din mediul terestru , dar este compensata
de functiile liniei laterale . Dovada prezentei auzului la pesti multe specii produc sunete in apa .

15

Analizatorul vizual vederea la pestii ososi prezinta o importanta mai mare decat la cei cartilaginosi . Se
datoreaza faptului ca cei mai multi traiesc in medii de viata cu apa limpede , bine iluminate. Ex : rauri ,
lacuri , ocean(recife de corali)
Pestii ososi in majoritatea lor percep bine culorile , ca dovada ca la numeroase specii exista un colorit
specific nuptial (dicromism sexual)
Ochiul structura- tunici dinspre antpost .
Anterior- cornea transparenta cu aspect convex posterior cu sclerotic interiorului este acoperit de tunica
coroida cu rol de nutritie a umoarei vitroase .
Interior- partea interna : tunica =tapetum , care contine celule pigmentare.
In spatele corneei se afla cristalinul cu structuri de forma sferica la majoritatea speciilor . In jurul acestuia
se afla irisul.
Tunica cea mai importanta = retina (partea posterioara a ochiului).
Acomodarea vederii la distanta la pesti nu este posibila modificarea curburii cristalinului si de aceea
exista un organ specializat=proces falciform prelungire a tunicii coroida. La locul de pierdere a
cristalinului palnie = campanula lui Haller.
Adaptari ale ochiului in raport cu modul de viata exista specii de pesti ososi carre duc o viata
semiamfibie .Traiesc in zona cu mare puternice (zona pad. de mangrove). Exemplu specia Anableps
tetrophthalmus(cu 4 ochi).
Fiecare ochi este subimpartit in 2 regiuni functionale astfel :
-

Portiunea superioara- adaptata vederii la distanta in m. aerian

Portiunea inferioara adaptata vederii la apropiere in m. acvatic .

Este un caz rar in lumea pestilor si este consecinta adaptarii la maree ; cand apa se retrage la mareea
joasa pestii raman in mici balti si reusesc sa iasa in afara acestora pastrand apa in zona branhiilor .
Cand apa revine iei reiau din nou viata la fel ca toti pestii .
Aparatul digestiv este conformat asemanator unui tub incepand de la cavitatea bucala la orificiul anal .
Componente- faringe , un esofag scurt , stomac(la carnivore este bine conturat si musculos prevazut cu
apendici pielorici , la pestii omnivori stomacul aproape lipseste , fiind prezenta numai o dilatatie a
intestinului) , intestinal (prezinta anse , si este mai lung la fitofage). Ultima portiune este dilatata si scurta
=rect care se deschide la exterior prin orificiul anal.
La un numar mai mic de specii deschiderea se face prin cloaca .
Glandele anexe
-

Ficat

Pancreas se gaseste in prima ansa a intestinului , dupa stomac si are grade diferite de dezvoltare .
16

Specii apartinand Cypriniformes si-au dezvoltat o pereche de arcuri branhiale in organu triturator = a
fost numit prin analogie cu piese bucale = dinti faringieni. Au pozitie verticala . Au rolul de a sfarma
obiectele de hrana mai mari pentru a preveni ocluzia intestinala .
La toti pestii , secretia glandelor digestive se face in zona stomacului unde se varsa o solutie acida
(HCl) , unde se varsa si pepsina.
Vezica cu gaz= este un organ specific pestilor ososi . Are un aspect alungit cu 2 compartimente . Se afla in
cavitatea corpului in partea medio-dorsala si ocupa cel mai mare volum din aceasta cavitate . La
reprezentantii Cyprinidelor are un colorit albicios sidefat. Poate fi legata direct cu esofagul printr-un duct
pneumatic (toti pestii la care exista aceasta comunicare se numesc fizostomi ). Exista si alti pesti la care nu
se gaseste un duct pneumatic = fizoclisti . In cazul acestora gazul din vezica provine dintr-un organ
vascularizat care inconjoara vezica cu gaz si ii transfera component gazoase.
Rolul indeplinit de vezica de gaz
rol hidrostatic .
- Rol de amplificator pentru sunetele pe care le produce .
- receptor si amplificator al vibratiilor care se propaga prin masa apei .
Aparatul respirator la toti pestii respiratia este branhiala .Branhiile au aspect lamelar si sunt dispuse pe
arcuri branhiale =cteno-branhii . Prezinta un arc branhial osificat si lamele branhiale cu numeroase lamele.
[wtf?]
-

Sangele ajunge prin artere aferente , se oxigeneaza si devine sange arterial .

Se gasesc 4 astfel de arcuri , suprapuse si sunt acoperite la exterior de opercul.

Circuitul apei
-apa patrunde pe gura faringe ,unde iese prin branhii la exterior . Miscarile operculilor sunt cu rol de a
intretine circuitul apei
Pe langa respiratia branhiala , mai intalnim si alte modalitati de respiratie in lumea pestilor .
1. Respiratia intestinala pestele inghite o cantitate de apa care o trimite prin tubul digestiv Exemplu :
Misgurnus fossilis (tiparul )- in zona terminala a intestinului poseda o zona foarte bine vascularizata
care realizeaza un schimb gazos . Aerul este eliberat producand un sunet specific .
2. In cazul altor specii din zona tropical , sunt niste diverticuli din zona faringelui care comunica cu
niste sinusuri din creier cu rol in respiratia aeriana . Exemplu : somonul african .
3. La pestii Sarcopterigieni (pestii umblatori) au posibilitatea sa respire cu un organ specializat care
deriva din vezica cu gaz evolutie asemanatoare cu aparitia plamanului. Exemplu : Neoceratodus
forsteri.
Aparatul circulator
-circulatia este simpla , inchisa
17

-componente asemanatoare cu pestii cartilaginosi si prezinta arc cefalic specific pestilor .

- inima este bicamerala . Prezinta la baza aortelor un bulb arterial cu rol in impiedicarea fluxului
sanguin.
Excretia
-

Atinge stadiul de mezonefros.

Rinichii sunt localizati in apropierea coloanei vertebrale in lungul cavitatii viscerale .

Au forma neregulata multilobata si colorit inchis .

De la rinichi pornesc ureterele care pe traseu primesc si ductele genital . Se deschid la ext. pe
papila urogenitala .

La multi pesti exista un rudiment de vezica urinara nefunctionala .

Aparatul genital glande genitale perechi si se fixeaza in cavitatea corpului prin organul de suspensie .
Ovarul - este foarte dezvoltat In perioada depunerii pantei .Ouale (icre) au cantitate mare de
vitelius nutritiv . Sunt evacuate la exterior unde are loc si fecundarea externa acvatica. Pestii care
au pastrat o anatomie arhaica (salmoniformele) prezinta niste oviducte formate din niste canale la
nivelul peritoneal . Evacuarea icrelor se face de catre acestea pana la papila genitala .
La mascul testiculele organe perechi . Se localizeaza in partea dorsala a cavitatii corpului , iar
ductul genital de la acesta poate avea la terminatia exterioara o vezicula terminala . Inainte de a se
deschide la exterior se poate unii cu ureteral alcatuit din canalul Wolv.
In cea mai mare parte , speciile de pesti ososi depun un numar mare de icre pt ca supravietuirea larvelor si
juvenililor este scazuta . Se estimeaza ca sub 10% dintre acestea vor ajunge adulti capabili de
reproducere.
Rol in ecosistemul acvatic . Furnizarea unei baze trofice pentru celelalte specii .

Sistematica pestilor ososi

In clasificarea actuala a pestilor ososi numeroase schimbari datorita intentiei de a se adopta pe cat
posibil o sistematica filogenetica , adica care sa tina seama de inrudirea dintre diferitele categorii
sistematice. Nici in present nu exista o clasificare unitara care sa fie acceptata de intreaga comunitate
stiintifica .
In prezent , una dintre aceste clasificari ,bazata taxonomic si filogenetic este :
1. Clasa Actinopterigieni
2. Clasa Sarcopterigieni
a) Clasa Actinopterigieni subclasa Condrosteeni ord.Acipenseriforme
18

- ord. Polypteriformes
- ord. Poliodontiforme
- subclasa Neopterigieni ord. Clupeiforme.
b) Clasa Sarcopterigieni - Dipnoi
- Crosoptere
- Brahioptera

1.Clasa Actinopterigieni
-

majoritatea speciilor actuale

corpul este alcatuit cu solzi de urmatoarele tipuri : cicloit , ctenoid, ganoizi (cosmoizii nu se
intalnesc aici)

prezenta vezicii cu aer care la formele prevazute cu duct pneumatic numiti fizostomi ,
comunica anterior in partea dorsala cu esofagul

a) subclasa Condrosteeni caractere generale:

1. se mai numesc pesti condroganoizi pentru ca isi pastreaza o portiune de schelet

cartilaginous in stare de adult
2. solzii sunt primitivi de tip ganoid (contin ganoina) care sunt asemanatori cu niste
scuturi asezate pe 5 randuri longitudinale
3. in jurul coardei dorsale nu se formeaza vertebre intregi si exista niste jumatati din
corpul vertebral neconsolidate(character primitiv)
4. innotatoarele perechi( pectoralele) prezinta la baza cateva piese de schelet numite
elemente bazale cu rol de sustinere a innotatoarelor lafel ca si la rechin.
5. inima are anterior un con arterial
6. intestinal lor are la interior valvula spirala care mareste suprafata de absorbtie
7. filogenetic se considera ca actinopterigienii actuali provin din paleonisciforme

ordinul acipenseriforme:
19

- pesti a caror schelet ramane partial cartilaginous

acesti pesti pastreaza mai multe caracteristici primitive astfel:
-vertebre primitive neindividualizate
-prelungirea craniului cu un rostru
- innotatoarele cozii heterocerca
-valvula spirala in intestin
-con arterial prevazut cu valvule in interior asezat la iesirea din ventricul
-caractere ce ii aseamana cu pestii evoluati:
-osificarea unor piese din schelet
-solzi ganoizi in locul celor de tip placoid intalnit la rechini
-branhiile acoperite de opercul
-vezica cu aer duct pneumatic ( pesti fizostomi)
-prezenta apendicelor pilorice la inceputul tractului intestinal

Familia acipenseridae:
-sunt pesti de talie mare= sturioni
-corpul este fusiform alungit si are 5 randuri de solzi ganoizi( 1 dorsal 2
laterale si 2 ventrale)
-botul este prelungit cu un rostru
-gura este ovala situata ventral , mustatile(anterior)
-nu prezinta dinti
-vezica cu gaz nedivizata

Raspandirea:
-se gasesc in bazinul marilor temperate dar exista dovezi conform carora
acesti pesti au evoluat cand in mare parte din aceste mari erau dulci,
salmastre , astfel se puteau reproduce in aceste ape fara a deteriora icrele

20

-in prezent, datorita salinitatii din apa marilor , aceste specii sunt nevoite sa
efectueze migratii spre interiorul fluviilor(migratori anadromi) unde depun icre
la interval de 1 an si jumatate
-incepand din perioada pretracica si pana in prezent grupul acesta a intrat
intr-un continuu declin datorita schimbarilor pe care le-a suferit in mediul
maritim dar si in fluvii. exista putine specii sedentare in randuri.

Reprezentanti:
- acipenser nudiventris = viz este un reprezentant dulcicol cu raspandire aralo-ponto-caspica

-acipenser gueldenstaedtii = nisetru

-acipenser stellatus = pstrug

In Marea Caspica si Marea Neagra

-acipenser sturio = ip o specie rara la noi

-huso huso = morunu este cel mai mare (1 tona greutate)
-este un peste migrator , patrunde in fluviile tributare pentru reproducere
-maturitatea de reproducere a speciilor: - intre 12-14 ani la mascul
- intre 16-18 ani la femele
-reproducerea nu este anuala, sunt amenintati pe cale de disparitie datorita pescuirii
(cauza extragerea caviarului de la femela, pierde rolul reproducerii)

Ordinul Polypteriformes

pesti cu caractere arhaice cu raspandire limitata , in prezent in zona SUA.

Familia poliodontidae: caracteristici:

21

-specii cu aspect deosebit cu botul lit ca si o spatula

-solzi mariti care dau impresia ca tegumentul ar fi nud
-pe flci dinti marunti

Reprezentanti:
-Petele spatul (Polyodon spathula) :- lungime 2 metri si se gaseste in raurile nordice
-Psephurus gladius atinge 6 metri lungime , se gaseste in apele din China
-are un rostru mai ascutit si lung decat specia precedenta

-se considera ca poliodontidele au fost mai raspandite in trecut insa regresul lor se datoreaza impasului
antropic

Subclasa Neopterigieni:
Caractere generale:
- schelet complet osificat cu vertebre deplin formate de tip anficelic
-supraoccipitalul craniului este bine dezvoltat
-opercularul are 4 oase
-centura scapulara lipita de clavicular
-solzii de tip elasmoid (cicloizi , ctenoizi) si pot lipsi la speciile nude.
-caudala este homocerca 2 lobi egali si rar este gefirocerca
-la trecerea dintre pilor (stomac) spre intestin se gasesc mai multe apendice pilorice dar
lipseste valvula spirala. lungimea intestinului este mai mare.
-inima este continuata de un bulb alterial cu valvule la interior
-vezica cu gaz este prezenta si poate sau nu sa comunice cu esofagul
-gonoductele nu sunt canale comune cu uretrele . se deschid inaintea acestora
22

Ordinul Clupeiforme:
-pesti ososi care morfologic se apropie cel mai mult de tipul primitiv
-exista mai multe caractere arhaice care se metin:
- piese craniene neosificate
-centura scapulara cu aspect primitiv
-speciile primitive au bulbul arterial alungit care aminteste de conul arterial si un rudiment de valvula
spirala.
-innotatoarele nu prezinta radii osificate ci moi
-toti reprezentantii sunt fizostomi.
-la nivelul occipital nu prezinta aparat Weber
-s-au divizat aproximativ 20 de subordine cu raspandire larga in majoritatea apelor planetare

Familia clupeidae (sardine) :

-se considera ca fiind cea mai primitiva in cadrul ordinului
-au solzi cicloizi mari, se desprind usor sau cad periodic (solzi caduci)
-pe latura ventrala se formeaza o carena ventrala ascutita din solzi
-dorsala este unica cu radii neosificate si scurta
-ochiul are o pleoapa adiopoasa la exterior
-gura este terminala cu dinti marunti
-intre vezica cu gaz si urechea interna poate exista o comunicare printr-un driverticul datorita
absentei aparatului Weber
-prezinta la inceputul intestinului numeroase apendice pilorice cu rol de a creste suprafata
de absorbtie

Reprezentanti:
-alosa pontica (scrumbia de Dunare)- are importanta economica deoarece este un peste gras
23

- clupea harengus (hering) (vezi lucrari de laborator)

- sprattus sprattus (sprotul) are aproximativ 13 cm.
- sardina pilchardus are 10-20cm
-are solzi subtiri cicloizi
-este bun in industria conservelor

Familia engraulidae:
-specie de talie mica cu corp cilindric necomprimat
-nu are carena de solzi pe partea ventrala
-la baza innotatoarea cozii se gasesc 2 solzi prelungiti=solzi alari

Reprezentanti:
- engraulis encrasicholus (hamsie)

Ordinul salmoniformes:
-pesti migratori care traiesc in zona maritima
-se reproduc in ape dulci din zonele montane exemplu: salmo salar (somonul)
Familia salmonidae:
-pesti cu corp fusiform
-solzi cicloizi marunti
-gura nu are mustati sau dinti marunti
-vezica cu gaz este voluminoasa si comunica prin ductul pneumatic cu esofagul
-prezinta apendici pilorici iar femelele nu au oviduct ci in locul acestora se gasesc canaliculi
peritonealiprin care ies icrele (caracter primitiv)
-sunt rapitori si zoofagi
-raspandire in zona nordica , in ape reci
24

Reprezentanti:
- salmo trutta (pastrav indigen) (vezi lucrari practice)
- se gasesc ca specie in apele de munte
-salmo trutta lacustris se gasesc in lacurile glaciare, sunt cu talie mare
-salmo salar (somnul migrator) din Atlanticul de nord
-poate atinge 1 metru
-are 30-40 kg
-migrator anadrom pentru ca urca din spre ocean spre rauri -au la baza modificari
hormonale(hormonii tiroidei-deformari a pieselor mandibulei), provoaca o preferinta pentru apele dulci.
-pot urca sute de km prin rauri ajungand la locul reproducerii dupa care adultii mor
-nu se mai intorc in mare, descompunerea lor servind ca hrana pentru juvenili
-juvenilii coboara in mare si isi continua cresterea pana la maturitate

Continuare pe foile xerox!

Tetrapode
Reprezinta un grup al vertebratelor care in mod artifical au primit rangul sistematic de supraclasa. Grupul
tetrapodelor a evoluat pe baza mai multor stramosi ( origine polifitetica ) care au in prezent reprezentanti in
fauna terestra(anfibieni etc).
Grupul tetrapodelor este mai adecvat mediului terestru , decat celui acvatic , la care unele dintre speciile
terestre s-au reintors (reptile , mamifere , sfenisciformes= pinguini) .
Grupul actual al tetrapodelor care cuprinde predominant speciile terestre prezinta o trecere graduala de la
reproducerea acvatica la reproducerea terestra. In acest scop au aparut si s-au dezvoltat anexele
embrionare numite amnios si alantoide.
Amnios= lichit amniotic adica un substituat al mediului acvatic in cadrul reproducerii terestre
25

Primele tetrapode de tipul amfibienilor actuali se considera ca au parasit mediul acvatic dulcicol in perioada
carboniferului cand conditiile de viata au devenit complet nefavorabile acestea se reproduc acvatic dar
traiau in mediul terestru limitrof celui acvatic. Acesti amfibieni se regasesc si azi cu aceleasi insusiri. Lipsa
anexelor embrionare le face sa fie singurele tetrapode anamniote.
Tot din tetrapode fac parte si reptilele dar care au origine filogenetica diferita de a amfibienilor.Reptilele au
evoluat direct in mediul terestru la distanta de mediul acvatic si de aceea au devenit primele tetrapode
amniote. In evolutia terestra a reptilelor s-au produs schimbari prin radiatia adaptativa (proces biologic si
ecologic) astfel ca au aparut din acestea pe de o parte pasarile si pe de alta parte mamiferele. Cea mai
mare dilema actuala referitor la aceasta evolutie o reprezinta modul in care a fost dobandita homieotermia
intalnit la pasari si mamifere.
Homieotermie= mentinerea temperaturii corpului.
Clasa amfibieni:= sunt vertebratele tetrapode poikiloterme cu tegumentul golas glandular lipsit de
cornificari si care nu prezinta anexe embrionare( amnios si alantoida). Datorita lipsei anexelor sunt
dependente de reproducerea acvatica.
Unii reprezentanti actuali prezinta o etapa a dezvoltarii postembrionara cu metamorfoza, iar adultii respira
pulmonar
Caractere generale:
-

craniul este articulat , mobil la coloana vertebrala

are 10 perechi de nervi cranieni
urechea interna si medie prevazuta cu timpan
stadiile larvare si rareori adultul prezinta organul liniei laterale
inima are 3 camere 2 atrii si 1 ventricul ceea ce ne arata ca este o circulatie dubla si
incomplet separata.
excretia are un rinichi de tip mezonefros
prezinta dezvoltari postembrionare cu metamorfoza (larva nu seamana cu adultul)

Morfologia externa:
-exista 3 tipuri morfologice actuale a amfibienilor:
a. tip triton( trituriform) este intalnit la toti tritonii si salamandre si se caracterizeaza prin:
-corp fusiform alungit
-coada lunga
-membre scurte si egal dezvoltate
-se tarasc prin ondulare pe substrat
b. tipul broasca (raniform) :corp oval scurt latit fara coada
-membrele posterioare sunt mult mai dezvoltate decat cele anterioare
-au membrana interdigitala la degetele membrelor
-in mediul terestru se deplaseaza prin sarituri sau mici pasi
-in mediul acvatic se folosesc de picioarele posterioare

c. tipul serpentiform( gimnofion): nu se gasesc reprezentanti la noi in fauna

26

-au corp alungit cilindric lipsit de membre

-se misca serpentiform in frunzar si galerii din sol (ex: cecilidele)
Partile corpului:
-cap , trunchi , coada (uneori) , gatul lipseste
-in lungul coloanei vertebrale zona lombara este cea mai mobila alaturi de regiunea codala la
amfibienii cu coada.
-toti reprezentantii actuali au talie relativ mica, se considera ca au existat amfibieni de talie
mare.

Morfologia interna:
1. Tegumentul:
a. la exterior epiderma plurii stratificata care are un strat extern care nu se cornifica
decat in putine cazuri (broaste testoase)
b. derma este alcatuita din tesut conjuctiv + cromatofori care dau colorit de camuflare
(homocromie)
c. in tegument se gasesc numeroase glande mucoase tip pluricelulare care pot sa fie
cu structura acinoasa si elimina la exterior un mucus prin contractia unor fibre
mioepiteliale
d. exista glande seroase care produc o secretie apoasa cu rol de umectarea
tegumentului
e. la unele specii exempl bufonidae sau salamandre prezinta in spatele ochiului glande
parotidoide= secretie laptoasa si caustica cu rol defensiv
f. un caz aparte il reprezinta gimnofionii, exista in interiorul tegumentului niste
formatiuni inelare ca niste osificari dermice
g. la toti amfibienii tegumentul este foarte mobil pentru ca sub acesta se gasesc mai
multi saci limfatici cu lichid care impiedica aderenta tegumentului pe musculatura.
2. Scheletul:
a. la interiorul coloanei vertebrale se mentine un rest din notocord numai la amfibienii
primitivi cum sunt Gimnofionii , Proteidae si Serenide
b. vertebrele de tip anficelic se mentin la amfibieni , la Urodele.
c. cele de tip opistocelic se intalnesc la Salamandrine
d. vertebrele de tip procelic se gasesc la Anure
e. coloana vertebrala regiune cervicala , dorso-lombara , sacrala si codala
f. in cazul anurelor regiunea codala se transforma intr-un urostil.
g. la urodele regiunea cozii pastreaza numeroase vertebre pe care se vad rudimente de
coaste.
h. in regiunea gatului exista o singura vertebra cervicala care nu este similara cu atlasul
la amniote.
i. urodelele au nr mai mare de vertebre dorso-lombare
j. la toti amfibienii coastele sunt scurte si nu se unesc cu sternul adevarat
k. centura pelviana se leaga cu o singura vertebra sacrala care se recunoaste dupa
dimensiunea mare a apofizelor tranzverse
3.Craniul:
-are numar mic de oase
-neurocraniul este indepartat prin spatiul orbitelor fata de viscerocraniu
4. Membrele:
-exista membre 1. pentatactil
27

2. tetratactil
- 3 segmente ale membrelor: stilopod , zeugopod, autopod
-perechea enterioara se leaga prin centura scapulara
-perechea posterioara se leaga prin centura pelviana
-la membrele anterioare :
- humerus
-radius + cubitus sunt sudate si formeaza radiocubital.
-carpiene + metacarpiene + falange (4 degete)
-membrele posterioare:
-femurul
-tibia + peroneu sunt sudate si formeaza tibioperoneal
-tarsiene 2 modificate formand tibialul si peronealul( astragal si calcaneu)
-metatarsie + falange 5 degete in forma de vasla
-centura scapulara - omoplati (suprascapulare), clavicula si omostern in fata latit, in spate:
epiconacoidele , stern = xifistern
-centura pelviana care are ilion , ischion , pubis
5.Musculatura:
-este mult diferita fata de pesti
-numai larvele mai prezinta musculatura metamerica tipica
-la adult numai muschii dorso-ventrali ai coloanei vertebrale au musculatura metamerica
-apar noi muschi care actioneaza membrele activ
-actiunea muschilor este antagonica astfel exista muschi abductori si extensori si exista
muschi aductori si flexori care actioneaza salturile muschior antagonici
6.Sistemul nervos:
-la amfibieni este o encefalizare redusa in sensul ca raportul cantitativ dintre encefal si
maduva spinarii este in favoarea maduvei spinarii
-telencefalul (partea anterioara) pastreaza anterior lobii olfactivi si sunt emisfere cerebrale
slab dezvoltate
-bolta (palium) are o portiune mediana (arhepalium) si una distala (paleopalium) - este
primitiv si indeplineste rol olfactiv= rinencefal
-diencefal prezinta epifiza in partea dorsala (o glanda sensibila la radiatii luminoase)
- lateral are talami optici
-ventral are infundibul si hipofiza
-creierul mic dezvoltat pentru echilibru
-bulbul rahidian este o fosa ramboidala sunt 10 perechi de nervi cranieni
7.Organele de simt:
- organul liniei laterale:
-specializat exclusiv mediului acvatic
-se gaseste in special in cazul larvelor si a unora din speciile la care adultul
este predominant acvatic (pipa americana)
-simtul gustativ:-are mugur gustativi pe limba
-pe cerul gurii organ facobson
-nazal:-are o mucoasa olfactiva in interiorul cailor nazale inainte ca aceastea sa se deschida
prin coarne
-vazul: - este adaptat mediului terestru
-globii oculari au 2 ploape (superioara si inferioara)
-au glande harder pentru umezirea corneei
-adaptarea vazului la distanta : - intalnita pentru prima data procesul ciliar care
inconjoara cristalinul si il acomodeaza pentru vederea la distanta.
-la Anure exista muschi retractori ai globilor oculari care ajuta pentru inghitirea
prazilor mari (preseaza pe cerul gurii si imping prada spre esofag) .
-Auzul urechea interna , dar se dezvolta deja urechea medie , mijlocie .
- analizatorul auditiv in urechea interna . dar la aceasta se dezvolta lagena pentru
auz mai bun (o gama mai larga de vibratii).
28

- urechea medie se considera ca a aparut prin dezvoltarea fostului spiracul , in

care partea ext. urechea mijlocie
int. trompa lui Eustachio = duct scurt cu rol de echilibrare a presiunii
din urechea medie cu presiunea ext (gura) .
-columela primeste de la timpan vibratiile si le transporta prin fereastra ovala
la canalul endolimfatic al urechii interne. La urodele nu exista aceste structuri bine dezvoltate.
8.Aparatul digestiv:
-la adultii carnivori au gura larga cu dinti marunti pe oasele gurii, limba fixata anterior
si libera posterior- poate sa fie proiectata si sa lipeasca cu ea insecte rol prehensil.
-nu exista glande salivare ci doar glande mucoase
-epitelul bucal este ciliat cu cili
-esofagul scurt , stomac bine dezolvtat , intestin scurt cu cateva anse.
-glandele anexe: ficat, pancreas , secretia se varsa prin canale coledoc si wirsung
inainte de prima ansa intestinala in duoden
-larvele sunt fitofage, au intestin lung asezat ca un ghem , lungimea de 5 ori a larvei
care se transforma intr-un intestin de carnivor scurt

9.Respiratia:
-la larve este branhiala
-la adulti este prin plamani :
-saci simpli subtiri cu o retea de capilare bine dezolvata
-plamanii se deschid in laringe
-la anure : aparat laringian cu corzi vocale , masculul 1-2 saci vocali pentru
amplificare
-ventilatia pulmonara
pentru ca lipseste un torace separat si diafragm , aerul se aspira prin
dilatatia cavitatii laringiene
-intra prin nari , coarne, faringe, laringe , plamani , unde se face schimbul si
iese prin elasticitatea plamanilor + presarea de catre muschii abdominali pe aceeasi cale.
-sunt specii fara plamani = apneumie respira prin mucoasa bucala si cea faringiana
care este foarte vascularizata
-alti amfibieni pastreaza si branhiile dar si plamanii
-la toti tegumentul poate asigura si o respiratie accesorie foarte accentuata cu
conditia sa fie umed
10.Circulatia:
-la amfibieni circulatie dubla dar incomplet separata , exista un singur ventricul , o
parte din sangele venos ajunge in circuitul arterial : cele 2 circuite:
a. circulatia sistemica: - inima organe si sisteme inima
b. circulatia pulmonara(circulatia mica): inima plamani inima
-alcatuirea inimii prezinta 2 atrii si un ventricul (inima tricamerala)
- la iesirea din ventricul se gaseste bulbul aterial la interiorul caruia se gasesc rampe
cu valvula
-de la bulb pleaca arterele pulmonare spre plamani si pe cealalta rampa se formeaza
carje aortice si artere carotide care iriga regiunea cefalica
-separarea sangelui arterial fata de venos este numai partiala si are loc prin rampele
bulbului arterial . La inceput prin ventricul sangele sosit din atriul drept si respectiv din cel stang nu
patrunde deodata . La inceput se contracta partea dreapta si impinge sangele prin rampa pulmonara si
ulterior partea stanga-rampa sistemica .
-datorita acestui mecanism doar o mica cantitate din sangele arterial este amestecat
cu cel venos
- la Anure datorita adaptarii la viata terestra in stadiul de adult apar modificari si la
nivelul sistemului circulator. Astfel in stadiul larvar exista respiratie branhiala , iar dupa metamorfoza , in
29

stadiul adult , exista respiratie pulmonara la majoritatea speciilor si devine functionala si ramura
pulmonara a circulatiei duble.
- datorita adaptarii la viata terestra exista si o ramura a arterei pulmonare = artera
cutanata care merge spre tegument indeplinind respiratia tegumentara accesorie.
-in momentele de uscaciune acesta isi intrerupe fluxul sanguin pentru a nu cauza
dezhidratarea reintrand in functie odata cu umezirea tegumentului.
-sistemul circulator limfatic este prezent si la amfibieni existand inimi limfatice
pulsatile care mobilizeaza limfa din interiorul lacunelor limfatice.
11.Excretia:
-la amfibieni adul exista un rinichi special = opistonefron adica acesta are o portiune
anterioara cu o structura mai primitiva - mezonefros , si o portiune posterioara care este mai evoluata =
metanefros
-metanefrosul prezinta tuburi urinare care se deschid intr-un ureter secundar ca la
tetrapodele complet terestre
-la amfibieni exista o excretie a apei si la nivelul tegumentului contribuind la
mentinerea umiditatii acestuia.
-la femele exista un ureter special care colecteaza urina si o duce catre vezica
urinara bifida din apropierea cloacei.
-la mascul exista un canal wolv care indeplineste functie dubla: ureter si gonoduct
12.Aparatul reproducator:
-sexe separate
-in apropierea gonadelor exista organ adipos = corpul galben
-la mascul canalul wolv are functie dubla avand si rol de a duce produsele genitale
la vezicula seminala contractila care permite evacuarea rapida a lichidului seminal in apropierea pontei
femelei.
-la femele oviducte separate de caile urinare care au terminal o palnie captatoare de
oua din zona ovarului
- la urodele fecundatie interna, masculul elimina un spermatofor pe care femela de
pe fundul baltii il absoarbe in cavitatea cloacala , acest mecanism este avantjos speciilor pentru ca
limiteaza producerea hibridizarii cu alte specii din acelasi areal.
-dezvoltarea la amfibieni are 2 stadii ( etape) :
1. are loc in interiorul oului -perioada embrionara
-se termina la momentul eclozarii
2.etapa postembrionara are loc de la eclozare si in cazul anurelor se produce
prin metamorfoza
-la urodele nu exista metamorfoza in perioada post embrionara
ci rezulta un juvenil asemanator adultului dar care poseda branhii. La terminarea dezvoltarii sale,
acestea dispar.
Metamorfoza = proces complet ce presupune transformarea unui organism aflat in stadiul larvar.
Larva = organism ale carui organe si sisteme se transforma complet pe perioada unei metamorfoze ,
astfel ca pot indeplinii functii noi complet diferite. Exemplu: sistemul digestiv de la larvele de anure este
adaptat pentru hranire ierbivora si are o lungime de peste 5 ori lungimea larvei si e lipsit de un stomac
diferentiat. Acest sitem digestiv se transforma complet in stadiul de adult cand intestinul scurt prevazut
cu stomac musculos si adaptat pentru digestia de organisme animale(zoofagie). La amfibieni a fost
descris un fenomen deosebit = neotenie (neos = nou , tanar || teneir = a mentine, a pastra)

Neotenia
Acest fenomen a fost descries initial de catre Kolman, care a obs, aceasta particularitate in
cadrul amfibienilor. Fenomenul consta in blocarea metamorfozei somatice dupa momentul
dezvoltarii gonadelor care devin apte pentru reproducere.

30

La baza fenomenului se considera ca ar fi oprirea functionarii tiroidei . Dupa alte studii se

considera ca functia tiroidei continua sa existe , insa receptivitatea tesuturilor pentru hormonii
tiroidieni nu mai este exercitata. In instalarea neoteniei un rol are si glanda epifiza cu
hormonii specifici . Experimentele in care s-au administrat hormone tiroidieni larvelor
neotenice au dovedit ca s-a continuat metamorfoza trecandu-se la stadiul de adult . Aceasta
confirma ca receptivitatea tesuturilor pentru hormonii tiroidieni ramane valabila si in cazul
exemplarelor neotenice .
Exista o diversitate a manifestarii fenomenului de neotenie : exista o neotenie partiala / se
intalneste la speciile care supravietuiesc in stadiul de larve pe durata nefavorabila a anului
urmand ca larvele sa continuie dezvoltarea odata cu revenirea conditiilor favorabile . Acestia
ating stadiul de adult .
Neotenia totala a fast descrise numai in cazul Urodelelor . Aceasta poate fi la randul sau
facultativa sau obligatorie
Neotenia totala facultativa- a fost descrisa la sp. Ambystoma tigrinum . Se mainifesta prin
faptul ca larvele unor indivizi pot sa parcurga intreaga metamorfoza pana la stadiul de adult
sau pot sa dobandeasca maturitatea reproductiva si sa isi blocheze metamorfoza , ramanand
in stadiul larvar . In acest caz nu se mai aseamana cu adultul . Concluzie : Gonadele ajunse la
maturitate inhiba tiroida .
Neotenia totala obligatoie este cea mai controversata in plan stiintific . Acest lucru se
datoreaza faptului ca nu se cunoaste daca in realitate toti indivizii devin neotemici intr-o
anumita populatie . Se considera ca pe aceasta cale au aparut noi specii , cum sunt cele din
genul Proteus si Siren .
In cazul acestora , toti indivizii maturi pastreaza numeroase caractere larvare , cum ar fi
anumite piese din regiunea craniului . Aceasta a dus la ipoteza ca speciile in cauza sunt
formate exclusiv din indivizi neotemici si ca lipsa manifestarii fenomenului ar putea aduce
caracterele de adult care ar fi mai asemanatoare cu speciile non-neotemice.
Clasificarea/sistematica amfibienilor
Incercarea de clasificare a utilizat mai multe criterii care au generat mai multe sisteme de
clasificare . Spre exemplu Anurele au fost clasificate fie pe baza morfologiei vertebrelor sau a
formei limbii care ulterior s-au dovedit ca nu respecta originea filogenetica sau inrudirea lor .
Ca urmare , criteriile morfologice care stau la baza clasificarii actuale a amfibienilor pot servi
numai la delimitarea de unitati taxonomice mari si se refera la anatomia membrelor si a
regiunii caudale . Pe aceasta baza au fost stabilite doua supra-ordine ale clasei Amfibieni ,
numite Urodelomorfe , Batracomorfe .
Primul supra-ordin cuprinde doua tipuri de amfibieni , si anume : Urodele , Apode
Cel de-al doilea supra-ordin este reprezentat de ordinul Anure si este considerat mai evoluat.
Din punct de vedere filogenetic , lucrurile nu sunt pe deplin lamurite pentru ca lipsesc o
multime de forme fosile , ceea ce este sigur in present , familiile actuale din cadrul ordinelor
de amfibieni sunt singurele unitati taxonomice valide din punct de vedere filogenetic .
Supra ordinul Urodelomorfe
Caractere sunt amfibieni a caror coada este permanenta
31

Notocordul este persistent

Vertebrele sunt primitive de tipul amficelic , opistocelic
Membrele sunt aproximativ egal dezvoltate
Corpul este trituriform sau serpentiform in cazul Apodelor
Sunt puternic legati de mediul acvatic

Ordinul Caudate sau Urodele cuprinde specii foarte apropiate morfologic de formele
ancestrale , se considera a fi Stegocefalici stavechi
Forma corpului nu prezinta specializari , fiind alungit cu coada , si membrele scurte
asezate lateral . De aceea ele se tarasc cu ajutorul membrelor . Pentru innot isi
folosesc coada , membrele fiind ineficiente .
Reproducerea lor este una acvatica si are loc prin fecundare interna . Intotdeauna ponta va
fi depusa in apa , iar larvele formate prezinta trei perechi de branhii externe . In dezvoltarea
larvara exista o metamorfoza , dar aceasta nu este destul de ampla ca si la Anure .
Toate speciile actuale se considera a fi monofiletice (descind dintr-un stramos comun )
Familii : Ambistomidae sunt specii raspandite in America de Sud . Prezinta mai multe
grupuri de specii , dintre care unele sunt predominant acvatice , traind in lacuri .
Genul Ambistoma este recunoscut ca avand specii afectate de neotenie . Asa este la
Ambystoma tigrinum , care traieste in lacuri montane din Mexic. Indivizii acestora care s-au
reprodus in stadiul de larva nu se vor mai transforma in adulti . Se considera ca declansarea
fenomenului de neotenie ar fi datorata conditiilor climatice respective , temperaturiile scazute
din zona montana .
Familia Salamandride cuprinde specii de caudate asemanatoare morfologic unor soparle . Se
numeste corp sauroid . Coada este relative scurta , iar membrele egale si bine dezvoltate .
Regiunea capului anterioara usor comprimata dorso-ventral . In aceasta familie se gasesc 2
grupuri ecologice de specii , astfel predominant terestre , cum este genul Salamandra care
numai in perioada reproducerii se apropie de apa . Al doilea grup , predominant acvatic cum
este Triturus (tritonii) . In fauna tarii exista reprezentanti din ambele acestor grupe ecologice .
Exemplu Salamandra Salamandra specie de talie mijlocie , intre 15-20 cm . Corpul
aproximativ cilindric , cu membrele scurte , capul usor turtit , gura terminala este larga si
intotdeauna ochii se alfa dorsal pe cap . In spatele ochiilor la toate speciile genului se gaseste
glandele parotoide . La suprafata glandelor se gasesc mai multi pori prin care se elimina o
secretie apoasa care nu este caustic .
Din genul Triturus Triturus Cristatus (tritonul cu creasta) . Prezinta un tegument usor rugos ,
iar creasta tegumentara a masculului in perioada de reproducere este foarte crestata.
Coloritul este brun in partea dorsala , iar ventral are pete negricioase pe un fond
portocaliu/galben .
Triturus vulgaris este tritonul comun , cea mai larg raspandita dintre
specii . Are un tegument neted , iar creasta masculului in perioada reproducerii nu este
crestata , e ondulata . La terminatia cozii se formeaza ca un mic filament scurt . Pe cap
prezinta 6 dungi paralele de culoare inchisa , iar ventral petele sunt rotunde , la fel si pe
gusha . Nu prezinta glande iritante tegumentare . Are o perioada acvatica mai lunga decat
ceilalti triton .

32

Ordinul Apode le mai spune si Gimnofioni . Au corpul cilindric , lipsit de membre , iar
tegumentul are pliuri cu un aspect inelat . Are vertebre amficelice cu numar mare de
vertebre , poate sa ajunga chiar la si 300 . Craniul este incomplet osificat , dar encefalul este
mai dezvoltat decat la ceilalti amfibieni . Sunt considerate un grup emancipat evolutiv . Sunt
raspandite in zona tropical din America , Africa , Asia . O singura familie Caecilide (cecilide)
cu 19 genuri . Traiesc langa ape , in zone cu vegetatie umeda ,sau in sol . Cea mai mare
specie Caecilia Thompsoni creste in Columbia si poate sa aiba peste un metro lungime .
Supra-ordinul Batracomorfe - amfibieni care in stadiu de adult nu prezinta coada sau
aceasta coada este una foarte redusa . Vertebrele acestora sunt de tip envolomer , fiind
deosebite de Caudate . Aceste vertebre rezulta prin alipirea a doua piese asemanatoare .
Exista un singur ordin actual Ord. Anure , care se numesc popular si broaste .

33