Notiuni de embriologie si dezvoltare a aparatului genital feminine

 Sistemul genital se formează în legătură strânsă cu sistemul urinar.

 Gonadele sunt induse de celulele germinative primordiale care migrează din cavitatea vitelină în
mezenterul dorsal pentru a coloniza mezenchimul peretelui posterior al organismului în a cincea
săptămână.
 La ambele sexe popularea celulelor germinative primordiale în teritoriul viitoarelor gonade,
induce proliferarea celulelor mezonefrosului şi al epiteliului celomic adiacent şi formarea unei
perechi de creste genitale pe partea medială a mezonefrosului în formare.
 Sistemele genitale masculin şi feminin sunt practic identice până la sfârşitul săptămânii a 6-a.
 La sfârşitul săptămânii a 6-a sistemele genitale masculin şi feminin în aparenţă sunt aproape
imposibil de diferenţiat deşi sunt prezente câteva mici diferenţe celulare.
 Faza ambisexuată sau nediferenţiată a dezvoltării se termină în acest moment şi începând din
săptămâna a 7-a sistemele masculin şi feminin vor urma căi diferite.
 Dezvoltarea masculină este stimulată de un singur factor conţinut de cromozomul Y; dezvoltarea
feminină se produce în absenţa acestui factor.
 Subiecţii genetic feminini au doi cromozomi X pe când cei masculini au un cromozom X şi unul Y.
 Deşi distribuţia cromozomilor sexuali determină alegerea între dezvoltarea masculină sau
feminină, fazele următoare ale acestei dezvoltări sunt controlate nu numai de genele
cromozomului sexual ci şi de hormoni şi alţi factori dintre care cea mai mare parte se găsesc la
nivelul autozomilor.
 Gonada şi organele genitale feminine se dezvoltă prin proliferarea epiteliului celomic şi a
mezenchimului subiacent de pe faţa antero-internă a mezonefrosului. Prin această proliferare se
formează creasta genitală.
 Canalul Wolff cunoscut şi sub denumirea de canal mezonefrotic se găseşte lateral faţă de creasta
genitală. El ia naştere prin unirea mai multor tubi mezonefrotici din corpul Wolff (în jur de 30).
 Canalele Müller se găsesc situate extern faţă de canelele Wolf. Ele iau naştere aproape odată cu
canalele Wolff prin invaginaţia epiteliului celomic. Aceste canale se pot observa la un embrion
de 6 săptămâni sau de 10 mm.
 În perioada sexuală indiferentă a embrionului canalele Müller încrucişează canalele Wolff şi se
îndreaptă spre linia mediană.
 Extremitatea lor caudală creşte astfel pentru a se conecta cu uretra pelvină pe partea mediană a
ostiumului canalelor mezonefrotice drept şi stâng.
 Extremităţile celor două canale Müller se unesc una cu cealaltă la locul unde vor întâlni uretra
pelvină. Extremităţile superioare ale acestor canale se prezintă sub formă de orificii în formă de
pâlnie care se deschid în celom.
 În absenţa AMH (hormon anti-müllerian) canalele Wolff degenerează şi canalele Müller formază
trompele uterine, uterul şi partea superioară a vaginului.
 Canalele Wolff necesita AMH pentru a se menţine.
 Din această cauză ele dispar rapid la femei cu excepţia câtorva vestigii.Dintre acestea,
epoophoron şi paroophoron se observă la nivelul mezoovarului; câteva resturi discrete,
chisturile Gartner, există în apropierea vaginului.
 Dimpotrivă, canalele Müller se dezvoltă fără a fi inhibate.

1
 Extremităţile distale ale căilor paramezonefrotice se unesc una cu cealaltă chiar înainte de a
întâlni peretele posterior al uretrei pelvine.
 În acest punct există o mică îngroşare - tuberculul sinusal, de la care se formeaza un tub unic.
 Acest tub numit canal vaginal sau canal uterovaginal devine partea superioară a vaginului şi a
uterului. Porţiunile superioare nefuzionate ale căilor paramezonefrotice devin trompele uterine
şi orificiile superioare ale acestor căi formează infundibulum.
 În timp ce se formează canalul utero-vaginal în cursul lunii a 3-a, ţesutul endoblastic al
tuberculului sinusal al peretelui posterior al uretrei continuă să se îngroaşe formând o pereche
de proeminenţe - bulbii sino-vaginali. Aceste structuri sunt la originea porţiunii inferioare a
vaginului
 Cloaca este termenul consacrat pentru denumirea porţiunii terminale a intestinului posterior.
Este împărţită în două prin dezvoltarea unui sept. Partea dorsală va deveni rect, iar partea
ventrală sinusul urogenital
 Cloaca primitivă este închisă prin membrana cloacală. Canalul Wolff, canalul Muller şi alantoida
din care se va forma vezica şi uretra pătrund în sinusul urogenital. La acest nivel iau naştere
bulbii sinovaginali solizi la început care apoi se tunelizează şi vor da naştere la 1/5 inferioară a
vaginului. Himenul ia naştere prin fuziunea bulbilor vaginali cu sinusul urogenital.
 Clitorisul care este o structură bilaterală se va dezvolta din tuberculul genital în a 6-a săptămână
a vieţii intra-uterine. Din tuberculul genital pleacă lateral şi posterior doua formatiuni care vor
da naştere la labiile mari. Labiile mici se formează din membrana cloacală în a 6-a săptămână.

Malformatii genitale (origine embriologica)

- Col dublu, uter dublu,vagin dublu
- Sept vaginal
- Uter bicorn, tricorn, bicorn bicervical comunicant