Dezvoltarea cordului

Originea aparatului cardiovascular

 Este la nivelul mezodermului.
- La sf S3 între ectodermul veziculei viteline și splanchnopleură apar niște insule de celule angio-formatoare care
ulterior se grupează pe ambele părți ale liniei mediene, luând denumirea de placă cardiogenă.
- Dorsal de această placă apare un spațiu liber de clivaj care constituie schița cavității pericardice.
- Celulele din componența plăcii cardiogene se vor grupa și formează cordonul cardiogen care inițial e un cordon plin
-> E stadiul corespunzător în dezvoltarea primelor somite.
Placă cardiogenă + celule grupate = cordon cardiogen plin, netunelizat
Ulterior cordonul se tunelizează și se transformă în tubi cardiogeni. Concomitent cu procesul de tunelizare a
cordonului, discul embrionar suferă 2 procese:
A. Curbarea discului în axul longitudinal și transversal
B. Rotația cordului la 180 grade
A. Curbarea longitudinală a discului duce la apariția a 2 plici amniotice cefalică și caudală având ca rezultat
poziționarea ventrală a schiței cordului, mb orofaringiene și schiței septului transvers (în jurul marginii cefalice a
discului embrionar, mezodermul cardiogen va fuziona cu mezodermul extraembrionar formând septul transvers).
Din mezodermul cardiogen se formează primordiul cordului și pericardului.
Apoi are loc B.Rotația schiței cordului prin care extremitatea cranială a schiței cordului ajunge caudal, iar
extremitatea caudală ajunge cranial. El fiind (cordul) situat între mb orifaringiană - cranial și septul transvers - caudal.
Urmează și curbarea transversală a embrionului. Aceasta face ca, prin apariția a 2 plici amniotice laterale, cei 2 tubi
cardiogeni să fuzioneze și să rezulte un tub cardiac unic. În jurul tubului unic care e de natură endotelială apare o
teacă de țesut mezenchimatos care leagă tubul cardiac de intestinul primitiv, legătura s.n mezocard dorsal și de
septul transvers, această legătură s.n mezocard ventral.
În interiorul tubului cardiac endoteliul se va transforma în endocard, iar la exteriorul mezenchimului somatopleural
va forma miocardul și epicardul, între ele găsindu-se o masă gelatinoasă de celule mezenchimale care va da naștere
valvulelor cardiace. Deci, apar structural cele 3 tunici importante ale cordului endo, mio și epicard.
Epicardul = foița viscerală a pericardului. La apariția lui, tubul cardiac e rectiliniu, dar ulterior, prin procese de
creștere, dilatare, îngustare și septare va lua naștere cordul definitiv.
La cordul embrionar se obs la extremități 2 porțiuni dilatate. Caudal, porțiunea venoasă, receptoare a sângelui și
cranial, porțiunea arterială, donator de vase sanguine.
Astfel, în sens caudo-cranial descriem tubului cardiac 5 porțiuni conform Imag.1:
1. Sinusul venos și coarnele acestuia
2. Atriul primitiv
3. Ventriculul primitiv
4. Bulbul cordului/ bulbul arterial
5. Trunchiul arterial
Imag. 1 Imag. 2 Imag. 3
Sinusul venos și coarnele lui
 E la extremitatea caudală a tubului rectiliniu, adică la extremitatea venoasă, receptoare. E cuprins în septul
transvers, fiind o porțiune dilatată cu 2 coarne.
 În el se deschid:
1. Venele viteline de la vezicula vitelină
2. Venele ombilicale de la vezicula ombilicală
3. Venele cardinale de la corpul embrionului
 În timpul contracției atriale e un rezervor de sânge.
 Comunică cu atriul primitiv printr-o porțiune îngustată, prin 2 valvule care fac imposibilă intoarcerea
venoasă în sinus în timpul SA.
Atriul primitiv
 Situat cranial de sinusul venos
 În el ajunge sângele de la sinus și, la rândul lui, cranial comunică cu ventriculul primitiv formând canalul
atrioventricular, îngustat doar prin 2 perinițe (cute) endocardice.
Ventric primitiv
 E cranial de atriu, comunică prin canal atrio-ventricular, iar la ext se schițează șanțul despărțitor între atrii și
ventricule = șanțul coronar.
 E despărțit de bulbul cardiac printr-o strâmtoare a lui Haller.
 La suprafața ventriculului, în locul unde acesta se continuă cu bulbul arterial, apare un șanț care ulterior va
separa ventriculii între ei, cu mențiunea că cel stg va fi mai voluminos decât cel drept, cu pereți mai groși ->
E cazul embrionului de S6 cu lungimea de 12 mm și care prezintă prima schiță a cordului cu aspect exterior definitiv.
Imag.2
Bulbul cordului
 E separat prin stramtoarea Haller de ventricul.
 Se continuă cranial cu tr arterial, iar la limita cu V, pe parcursul dezvoltării, apare un șanț despărțitor =>
bulbul arterial va continua VD.
Trunchiul arterial
 E trunchi comun din care se vor forma inițial aortele ventrale care se vor continua cu aortele dorsale și în
final cu un vas singular, aorta mediană
 Lumenul se îngustează prin 2 creste epicardice.
Imag.3

După dispariția mezocardului dorsal care e valabil embrionului până la 16 somite, cordul rămâne atașat cavității
pericardice prin 2 puncte:
 cranial/cefalic, la nivel unde epicardul se va reflecta pe foița parietală a pericardului, acolo unde tr arterial
perforează pericardul = mezocard arterial
 caudal, acolo unde septul transvers conține încă sinusul venos = mezocard venos. Deci la cele 2 extremități
arterială și venoasă.
Între cele 2 pct mezocardice se vor dezv sinusurile pericardului.
Restul tubului cardiac rămâne liber.
Cu timpul, în dezvoltare, extremitățile tubului cardiac se apropie mult, astfel că:
- extremitatea arterială va fi ventro-caudală
- extremitatea venoasă va fi dorso-cranială.

Astfel A primitiv se va situa dorsal, el fiind în raport:

 ant - cu bulbul arterial
 post - cu sinusul venos
A primitiv se poate dezvolta numai lateral, apărând 2 evaginări (umflături) mari care vor fi viitoarele atrii definitive.

Ansa bulboventriculară
Are aspectul al unui „S” culcat va deveni elementul anterior al cordului, cele 2 compartimente fiind în contact,
dispare septul dintre ele. Astfel că bulbul va fi incorporat în ventriculul primitiv.
În S7-8 cordul începe să coboare din regiunea cervicală, odată cu septul transvers de care este legat, iar cavitățile
primitive se vor orienta. În acest moment începe separarea cavităților definitive care poartă numele de septarea
cavităților cordului.
(Bulbul arterial formează aortele)
Septarea cavităților cordului
1. Atriul e comprimat și crește lateral => două evaginări = viitoarele atrii (dr și stg). Se păstrează regula că într-un
spațiu limitat are loc dublarea spațiilor.
2. Cordul suferă o rotație, ventriculele caudal și spre stg, atriile cranial și spre dr.
3. În interiorul tubului cardiac, sângele circulă într-un sg sens, de la sinusul venos spre bulbul arterial.
4. Sinusul venos se varsă atrial printr-o pâlnie valvulară unică care apoi se împarte într-una dr și una stg.
5. Atriul se deschide în ventricul printr-un canal atrio-ventricular îngustat, pt că în canal sunt 2 cute endocardice
care prin confluare vor forma septul strâmtorii atrio-ventriculare.
6. Strâmtoarea bulbo-ventriculară dispare, iar în interiorul tubului cardiac apar creste și trabecule care vor forma
musculatura tubului cardiac.
7. Prin septarea atriilor în final se va forma AD și AS pe seama atriului primitiv comun.
8. Ulterior septării atriilor au loc:
 Septarea canalului A-V
 Încorporarea sinusului venos în AD
 Încorporarea vv pulmonare în AS
 Transformarea parțială a bulbului arterial în VD (infundibulul)
 Diviziunea tr arterial și restului bulbului neîncorporat în VD, în tr arterei pulmonare și în aortă.
 Septarea ventriculilor
9. Septarea p-z a cordului are loc începând cu S6 când, cavitățile primare sunt împărțite în 2 atrii, 2 ventricule şi 2
segmente ale bulbului arterial unul pt ventricul și altul pt vasele mari.

Septarea atriilor
Prima etapă înaintea septării p-z a atriilor este separarea atriilor în 2 diverticule care vor primi vase diferite:
- În diverticulul dr, prin conul dr al sinusului venos vin vv viteline dr + vv ombilicale dr + vv cardinale dr.
- În diverticulul stg cele 3 categorii de vene ale conului stg al sinusului venos dispar repede formând sinusul coronar.
 La embrionul de 5 mm, la nivelul peretelui dorsal atrial apare o plică în mijlocul acestui perete cu aspect
semilunar care ia denumirea de septum primum.
 Ulterior, acest sept creşte caudal spre orificiul A-V => un spațiu nm ostium primum care realizează comunicarea
parțială interatrială.
 În jurul acestui ostiu apar 2 perinuțe endocardice care, prin unire formează septum intermedium.
 Cele 2 septuri primum și intermedium se întâlnesc și separă în partea inferioară atriile, ducând la dispariția lui
ostium primum.
 Tot în acea perioadă embrionară, canalul A-V începe și el să se separe într-un ostiu dr și unul stg care vor
constitui pct de plecare pt 2 canale A-V dr + stg.
 În AD presiunea e mare datorită vv ombilicale ce aduc sânge cu pres crescută, astfel că septum primum cedează
în porțiunea lui superioară și orificiul care rezultă poartă numele de ostium secundum .
 Acest ostium secundum va dezvolta și el în jurul lui un sept, septum secundum, care acoperă ca o valvă,
nepermițând sângelui să ajungă din AD în AS.
 Acest septum secundum va râmâne ca un vestiugiu sub denumirea de limbul fosei ovale.
 Din ostium secundum poate să rămână gaura lui Botallo sau foramen ovale care, după mărimea ei poate fi
asimptomațică sau să ducă la tulburări funcționale grave.
 Ostium secundum persistă până la naștere pt că e un mod de adaptare al circulației și respirației fetale.
 După naștere, prin egalizarea presiunii între cele 2 atrii ( prin creșterea pres în AS) orificiul se închide și atriile se
separă complet.
 La locul de deschidere al sinusului venos apare al 3-lea sept nm septul fals sau fals septi ce va fuziona cu septum
secundum delimitând foramen ovale în porțiunea ei sup.
 Din porțiunea dr a lui fals septi va lua naştere valvula lui Eustachio, valva incompletă a VCI și valvula lui
Thebesius care e valva sinusului coronar.
În concluzie, în dezvoltarea AD avem următoarele porțiuni:
1. Din atriul primitiv dr se dezv urechiușa dr și peretele atrial cu mm pectinați.
2. Din jum dr a canalului a-v se va dezv restul peretelui AD care e neted.
3. Sinusul venos formează sinus venarum care aduce sângele venos al cordului.
AS
E format din:
1. Vestibulul AS prin înglobarea porțiunii comune a vv pulmonare în cea mai mare parte și delimitat de restul
atriului prin tenia terminală stângă.
2. AS primitiv care în dezvoltare va da naştere auriculului stg cu mm pectinați în rețea.
3. Jum stg a canalului A-V care va da porțiunea netedă a atriului stg.
Vv pulmonare ajung în S6 în mezocardul venos, se unesc, se deschid în AS inițial printr-un orificiu comun. Prin
creștea As apar 2,3 sau 4 orificii definitive.

Separarea ventriculilor primitivi

 Are loc după septarea atriilor, la nivelul ventriculului primitiv al tubului cardiac se dezvoltă musculatura rapid
aşezându-se în 2 straturi:
 unul superficial compact
 altul profund trabecular, care inițial vor umple în totalitatate lumenul ventricular.
 Ulterior rețeaua trabeculară învelită în endocard se resoarbe, cav ventriculară se lărgește și rămân numai
trabecule carnoase musculare = fb musculare care se prind cu ambele capete pe peretele ventricular.
 De asemenea, mai rămân cordajele tendinoase care ancorează mm papilari de valve și mm papilari.
 Apare septul i-v primitiv care începe de la apex și pe care la adult îl întâlnim ca sept i-v, parte musculară.
 Septul ventricular primitiv (embrionar) se înalță, merge cranial între cei 2 ventriculi până la dezv unui orificiu
interventricular primitiv al părții musculare a septului => la sf S8 septul i-v primitiv cu septul aortico-pulmonar și
cu septul intermediar (parte apărută concomitent cu interventricularul primitiv dar din partea cranială) se unesc
astfel se form septul i-v, parte membranoasă, pe care-l putem găsi și după naştere
.
Septarea bulbului arterial
 Bulbul arterial constituie prin înglobarea parțială în VD, conul arterial al ventriculului dr sau infundibulul.
 Restul bulbului împreună cu tr arterial vor da naștere valvelor mari de la baza cordului, tr pulmonar și a. aorte.
 Septarea se face prin prezența a 2 plici endocardice care se alipesc formând septul aortico-pulmonar sau septul
spiral – el delimitează tr a pulmon de aortă ca apoi să aibă loc o răsucire a bulbului arterial restant în jurul aortei
împreună cu septul aortico-pulmonar.
 Traseul prin care vasele ajung în poziția definitivă:
1. tr a pulmonare e inițial ventral și la dr aortei
2. apoi încrucișează aorta pe fața ventrală și
3. în final se situează la stg aortei.
 Cele 2 vase rezultate:tr pulmon și aorta au în int valvulele semilunare care sunt proeminențe endocardice la
nivelul originii celor 2 artere din ventriculul respectiv. Sunt în nr de 3, topografic 2 ant și una post pt aortă, iar pt
tr a pulmonare 2 post și una ant.

Anomalii cardiace
1) De poziție
 Dextrocardia – când axa bulboventriculară se formează în stg. Poate fi singulară sau în cadrul lui situs inversius.
 Ectopia cardiacă – cord situat în altă regiune, cervical, la apertura toracică sup, sternal, sub piele, prin lipsa
sternului, acoperit doar de tegument (nefisionarea celor 2 porțiuni ale sternului) sau chiar abdominal.
2) Defecte septale
 Anomalii de septum secundum - când valva fosei ovale e scurtă și nu acoperă fosa.
 Tip atriu comun când există o comunicare largă interatrială (sânge amestecat -> cianoză)
 Lipsa parțială sau totală a septului i-v = ventricul unic = cord tricameral
3) Defecte de încorporare
 Tip sinus venos = încorporare incompletă a sinusului venos în atriu cu deschiderea anormală a vv pulmonare
 Încorporare a bulbului arterial în VS
 4) Anomalii de vase mari :
 Trunchi arterial comun - lipsa septului aortico-pulmonar.
 Transpoziție de vase mari - cand septul aortico-pulmonar nu e spiralat, aorta pleacă din VD și tr pulm din Vs.
5) Anomalii valvulare
 Stenoze
 Insuficiențe
6) Anomalii asociate
 Tetralogia falop = stenoză sau atrezie pulmonară + dextropoziție a aortei + DSV (defect septal ventricular)
superior + hipertrofie de VD
 Trilogie falop = DSA + stenoză pulmonară + hipertrofie de VD
 Maladia Ebstein = absența tricuspidei urmată de hipoplazie de VD