Sunteți pe pagina 1din 33

GLANDELE SALIVARE

- glande tubulo-acinoase / simple sau


compuse
- merocrine
- anexate cavităţii bucale
DUPĂ MĂRIME
1. glande salivare mici
- diseminate în grosimea
mucoasei/submucoasei bucale
- formate dintru-un acin sau mai mulţi
2. Glande salivare mari
- bine individualizate
- sunt organe situate în afara cavităţii bucale
- comunică prin canale excretoare
DUPĂ NATURA PRODUSULUI SECRETAT
1. Glande seroase: parotida, glanda linguala Ebner
- acini de tip seros
- secreţie discontinuă: apă, substanţe proteice, Ca, enzime
2. Glande mucoase: glandele salivare mici
- acini de tip mucos
- Secreţie continuă bogată în mucină (glicoproteine)
3. Glande mixte: gl. Submandibulară şi submaxilară
- acini de tip mixt
- predominenţa uni tip seromucos / mucoseros
- secretă un lichid seros cu mucină şi enzime (ptialină)
PLAN GENERAL DE ORGANIZARE
CAPSULA
- înveleşte organul
- ţesut conj. bogat în fibre colagene şi de reticulină
- ţesut adipos ce creşte cu vârsta
- emite travee ce compartimentează organul în lobi şi lobuli
conţine:
- vase sangvine, limfatice, plexuri nervoase, corpusculi Vater-Pacini şi
canale excretoare
STROMA
- conjunctivă perilobulară şi perilobară
- periacinoasă (intralobulară) – reticulinică (capilare
sangvine şi celule cu rol în apărare)
PARENCHIMUL
- acini: seroşi / mucoşi / micşti
- canalele intralobulare: pasajul Boll şi canalul striat
PASAJUL BOLL – canalicule intercalare
- continuă acinul
- canal îngust
- delimitat de un rând de celule cubice, cu
nucleu central hipercrom
- spre membrana bazală: celule
mioepiteliale
- poximal pot avea în citoplasmă granule de
secreţie
CANALUL STRIAT PFLUGGER
(excreto-secretor)
- au lumen larg
- delimitat de un epiteliu prismatic
unistratificat
- nucleu ovalar situat central
- citoplasma cu numerose mitocondrii dispuse bazal (aspect
striat),
- ap. Golgi supranuclear, vezicule de secreţie (Ca)
- au rol în absorbţie (apă)
DUCTELE EXTRALOBULARE
- în septe
cele mici: delimitate de un epiteliu prismatic simplu
Cele principale:
- tunică fibro-musculară
- ţesut conjunctiv vascularizat (corionul mucoasei)
- epiteliu pluristratificat cu rare celule caliciforme care devine
epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat
GLANDA PAROTIDĂ
- loja parotidiană – spaţiul prestilian
Capsula
- ţesut conjunctiv fibroadipos
- emite septuri ce compartimentează
organul în lobi şi lobuli
Structural
- glandă tubulo-acinoasă compusă
- exclusiv acini seroşi
- canale striate, pasaje Boll
- canalul principal – ductul lui Stenon
- la nou-născut întâlnim şi puţini acini
de tip mucos
GLANDA SUBMANDIBULARĂ
- loja submandibulară
Capsulă
- glandă tubulo-acinoasă compusă
- mixtă
- predomină acinii seroşi faţă de cei mucoşi
şi micşti
- sistem canalicular
- pasajul Boll mai scurte
- canale striate mai lungi
- canalul colector – ductul lui Warthon
Saliva bogată în:
- sialomucine
- sulfomucine
- lizozim
GLANDA SUBLINGUALĂ
- loja sublinguală
Capsula conjunctivă foarte subţire
- glandă tubulo-acinoasă compusă
- de tip mixt, predomină acinii mucoşi

- sistem canalicular sărac, cu canale


scurte
- pasaje Boll fără granule de secreţie
- canal colector principal – canalul
Bartholin
Saliva:
- vîscoasă
- sulfomucine
- sialomucine
După natura produsului de secreţie elaborat, acinii pot
fi de tip :
-         seros,
-         mucos
-         mixt
Acinul seros :
-  elaborează un produs de secreţie apos,
- cu un conţinut proteic bogat în enzime
sau în precursori
În MO :
-  mici,
- formaţi dintr-un rând de celule
prismatice
- dispuse pe membrana bazală,
-  polii apicali delimitează un lumen
foarte îngust.
-  Nucleul :
o rotund,
o  eucrom,
o  nucleol mare,
o  localizat în treimea bazală.
-  Citoplasma :
o subnucleară este intens bazofilă,
o supranucleară este palidă şi cu aspect
granular, slab eozinofilă.
În ME :
- citoplasma este bogată subnuclear în RER şi
mitocondrii;
- supranuclear prezintă un compelx Golgi
dezvoltat, numeroase macrovezicule şi
granule de secreţie electronodense, denumite
granule de zimogen.
- La polul apical prezintă câţiva microvili
neregulaţi.
- Celulele sunt solidarizate prin complexe
joncţionale mai mult înspre polul bazal.
Acini seroşi găsim :
- în glanda parotidă,
- pancreasul exocrin
- parţial în glandele salivare mixte (glanda
submaxilară şi sublinguală).
Acinul mucos :
- mucusul, bogat în glicoproteine
În MO :
- acinul este mai voluminos,
- un rând de celule mai mari
- trunchi de piramidă,
- lumen mai larg decât la acinul seros.
Nucleii :
o turtiţi,
o hipercromi,
o împinşi bazal.
Citoplasma este slab colorată cu aspect
spumos, vacuolar în zona
supranucleară, (granule de mucus)
În ME
- celula mucoasă este mai săracă în RER
şi mitocondrii,
- prezintă un aparat Golgi foarte
dezvoltat, (supranuclear şi granule de
secreţie) limitate de membrane ce pot
fuziona cu plasmalema
- sunt eliminate individual şi lent, tipul
mucos închis.
-  între glandilem şi celulele mucoase se
dispun rare celule mioepiteliale, care
asigură expulzarea produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele
mucoase pure (esofagiene şi linguale
(glandele Weber)).
Acinul mixt, mucoseros,
- cel mai voluminos,
- formă sferică, alungită sau neregulată
- format din două tipuri de celule secretoare:

celule mucoase :
 mai numeroase,
 delimitează un lumen larg
celule seroase :
 între celulele mucoase şi glandilem.
 semilunele lui Gianuzzi.
 comunică printr-un canal intercelular cu
lumenul acinului.
oÎntre celulele secretoare şi membrana
bazală se interpun şi aici celule
mioepiteliale
oglandele salivare mixte: submaxilară,
sublinguală.
Celulele mioepiteliale :
- localizate la periferia acinului, În ME :
- între glandilem şi polul bazal al - citoplasma perinucleară sunt prezente :
celulei secretoare şi ductale.
În MO, o  mitocondrii,
- au o formă stelată, o  RER,
- aplatizată,
- cu numeroase prelungiri o  glicogen,
citoplasmatice efilate ce îmbrăţişează o  lipide
adenomerul.
- prelungirile sunt conectate între ele - în prelungiri :
prin structuri joncţionale de tip gap,
o proteine contractile (miofilamente de
desmozomi,
actină, miozină, tropomiozină).
- formează o reţea contractilă ce
înconjoară unitatea secretorie. - sunt sub controlul sistemului nervos
- Au o citoplasmă clară în coloraţie vegetativ simpatic sau umorali
uzuală,
- alveolele mamare se contractă sub
- nucleu ovalar hipercrom situat central.
acţiunea oxitocinei
PANCREASUL
Glandă anexă digestivă
Mixtă:
- componenta exocrină: glandă tubuloacinoasă compusă de tip
seros
- componenta endocrină: insulele Langerhans
Localizare
Capsula:
- fibroasă, subţire
- emite septuri sărace
- mai evidente în jurul canalelor excretoare
(stroma interlobulară)
- stroma intralobulară:
- reticulinică
- periacinoasă
Acinul seros pancreatic:
- celule seroase
- celule centroacinoase
Celulele seroase:
- mari
- dispuse pe MB
- au polaritate morfologică
- subnuclear citoplasmă bazofilă (RER, ribozomi liberi)
- supranuclear citoplasma eozinofilă (ap. Golgi, granule de
zimogen)
Nucleul:
- nucleolat
- în 1/3 bazală
CELULELE CENTROACINOASE
- în centrul acinului
- 1 – 3 celule
- aplatizate
- citoplasma clară
- nucleu hipercrom
- porţiune iniţială a canaliculelor intercalare
SISTEMUL CANALICULAR
- canaliculi intercalari – epiteliu cubic
- canaliculele interlobulare, interlobare – epiteliu cilindric
simplu cu rare celule caliciforme
- canale principale: Wirsung şi Santorini cu epiteliu de tip
intestinal, corion conjunctivo-vascular, tunică fibro-elastică.
PANCREASUL ENDOCRIN
- cuburi de celule epiteliale dispuse sub formă de
insule: insulele Langerhans
- sumează 1g
- dimensiuni 30 - 400µm
- mai numeroase la nivelul cozii
Histologic
- cordoane celulare ramificate, anastomozate
- stromă reticulinică cu capilare fenestrate
Celulele A
- mari / poligonale / puţine
- la periferia insulei
- citoplasma bazofilă, cu granulaţii rotunde egale, osmiofile
- nucleu rotund bogat în cromatină
- produc: glucagon şi colecistokinină, endorfine
Celulele B
- cele mai numeroase, mici
Citoplasma:
- palidă
- bazofilă
- granulaţii bazofile mari, rotunde / ovalare
- precursorii ai insulinei
Nucleu: rotund, eucrom
Celulele C
Citoplasma: clară, fără granulaţii
- celule precursoare a celulelor A sau celule în repaus
Celulele D (5 %) - rare
Citoplasma are granulaţii mari
- secretă: somatostatina
Celule care secretă VIP (polipeptid vasoactiv intestinal)
Celule enterocromafine EC (serotonina)
FICATUL
origine:
endoderm: hepatocitele
mezoderm: capilarele sinusoide
Poziţie, localizare.
HISTOLOGIC:
extern: capsula Glisson
- pătrunde prin hil cu vase sangvine
- emite septuri ce împart organul in lobi şi
lobuli
- între 3-5 lobuli stroma este mai abundentă,
laxă - spaţii porte Kiernan
- celule: fibroblaste, macrofage,
limfocite
- venulă, arteriolă, canalicul biliar,
limfatice, nervi
LOBULUL HEPATIC
- formă piramidală (h – 2mm)
- parenchimul tributar unei vene centrolobulare
Secţiune transversală
- Formă penta sau hexagonală
- vena centrolobulară centrală
- cordoanele hepatocitare şi capilare sinusoide
dispuse radiar
La om delimitarea este redusă – stroma
perilobulară foarte săracă.
Format din:
- cordoane hepatocitare
- capilare sinusoide
- canalicule biliare intralobulare
- stromă intralobulară
CORDOANELE REMACK
- celule hepatice
- dispuse în cordoane
- izolate prin capilare sinusoide
- toate radiar de la vena centrolobulară
HEPATOCITUL
- formă poliedrică / 6 – 8 feţe
Nucleu:
- 1 – 2 nuclei
- veziculoşi
- rotunzi
Citoplasma:
- bazofilă
- granulară, cu organite şi incluziuni (lipide, glicogen)
Polaritate morfologică:
- pol vascular: spre capilarul sinusoid
- pol biliar: spre capilarul biliar
Ultrastructural:
citoplasma conţine:
- REN, mitocondrii şi ribozomi distribuiţi difuz
Spre polul biliar:
- aparat Golgi
- RER condensat (corpii Berg)
- lizozomi cu hidrolaze acide – corpi biliari
Organite de tip particular:
- peroxizomii – conţin uricaze
- microbodies – conţin catalaze şi aminopeptidaze
Incluziuni:
- glicogen
- picături de lipide
Enzime:
- ale ciclului Krebs – spre polul vascular
- fosfataza alcalină şi ATP-aza – spre polul biliar
Plasmalema:
- spre polul vascular delimitează cu capilarul sinusoid spaţiul
Disse – capilar limfatic
- reţea fină de reticulină
- fibroblaste
- macrofage – celula Kupffer
- lipocite – celula Itto
- spre polul biliar – formează un şanţ care participă la
formarea capilarului biliar
CAPILARE SINUSOIDE
- au pereţi discontinui
- dispoziţie radiară
- participă la formarea spaţiului
limfatic Disse
- formează barieră hepato-
parenchimatoasă
Format din:
CELULE ENDOTELIALE
TURTITE
- nucleu mic, compact
- citoplasmacu mitocondrii mici,
RER, vezicule de pinocitoză
- dispuse pe MB discontinuă
CELULA KUPFFER
- stelată
- nuclei reniformi / ovalari /
bogaţi în cromatină
- citoplasma cu mitocondrii,
RER, vacuole, lizozomi
localizate: în peretele sau
lumenul capilar sau spaţiile Disse
CĂILE BILIARE
INTRALOBULARE
- reţea tridimensională radiară
divergentă de la vena centrolobulară
- lumen mic
- între polii biliari ai hepatocitelor
alăturate – legate prin desmozomi
La periferia lobulului capilare biliare
se continuă cu canalele biliare
intralobulare (canalul/pasajul
Herring)
- se continuă cu canalele biliare
perilobulare
STROMA INTRALOBULARĂ
- reţele de reticulină
- în spaţiile Disse
- sistem de susţinere al hepatocitelor
CĂILE BILIARE
Drenarea bilei se efectuează prin:
- căile biliare intrahepatice
- căile biliare extrahepatice
CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE
căile intralobulare
pasajul Herring
canalele extralobulare:
a. Canalele biliare perilobulare
b. Canalele biliare interlobulare
Histologic:
- epiteliul cubic simplu
- MB consolidată extern de câteva fibre de colagen
- localizate în spaţiul port
prin confluere formează canalele hepatice drept şi stâng
CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE
- canalele hepatice drept şi stâng
- canalul hepatic comun, canalul coledoc
- canalul cistic, vezicula biliară
Mucoasa:
- epiteliu simplu prismatic
- platou striat
- celule caliciforme
- corion lax
- tunică iniţial fibroasă spre duoden se “încarcă” cu fibre musculare
netede
coledocul: prezintă şi seroasă peritoneală (din ligamentul
hepatoduodenal)
VEZICULA BILIARĂ
Mucoasa:
- puternic plicaturată
Epiteliul: (tip intestinal)
- cilindric unistratificat
- cu microvili
- nucleu alungit aşezat bazal
- rare celule caliciforme
Corionul: ţesut conjunctivo-
vascular, cu infiltrat limfocitar
- are papile ample cu aspect
pseudoglandular
- la nivelul colului vezical conţine
glande tubulo-acinoase mucoase
Tunica fibro-musculară
- fibre musculare netede dispuse
plexiform
- fibre conjunctive (toate tipurile)
- celule conjunctive
Tunica externă
- seroasa peritoneală
- lipseşte pe faţa superioară (aderă
direct de patul vezicular) –
adventiţie subţire perforată de
vene porte accesori
- strat conjunctiv dens subseros