APARATUL GENITAL FEMININ

1. gonadele feminine, “ovarele”;

2. Căile genitale interne
trompa uterină,
uter,
vagin
3. organele genitale externe, “vulva”,
glanda mamară,
 
OVARUL
reprezintă sediul de dezvoltare şi
maturare a ovulelor
- glandă endocrină prin cei doi hormoni
ovarieni
o foliculina,
o luteina,
care asigură:
dezvoltarea tractului genital,
caracterele sexuale secundare
menţinerea sarcinii.
 
Ovarele
-formă ovoidă şi aplatizate,
-aproximativ 4 cm lungime şi 3 cm
lăţime,
-situate în cavitatea abdominală,
regiunea pelviană,
-de-o parte şi de alta a uterului.
Histologic
- tapetat la exterior de un epiteliu
simplu cubic,
- la maturitate devine turtit,
- epiteliu germinativ.
Sub epiteliu, se descriu două zone:
zona corticală,
bogată în celularitate
zona medulară,
bogat vascularizată.
Medulara
în vecinătatea hilului ovarian,
formată dintr-un ţesut conjunctiv
lax,
cu numeroase structuri elastice
fibre musculare netede,
- numeroase vase sanguine, limfatice şi
fibre nervoase.
- vestigiile canalului Wolff,
- sub forma unor structuri tubulare,
neregulate,
- delimitate de un epiteliu turtit sau cubic
(rete ovarii).
La nivelul hilului se pot afla celule
simpaticotrope Berger,
- organizate sub forma unor insule
celulare dense,
- celule rotunde sau ovalare,
- cu citoplasmă granulară sau spumoasă,
eozinofilă,
- cu pigment asemănător lipofuscinei.
- identice cu celulele interstiţiale Leyding
Corticala
- aşezată imediat sub epiteliul
germinativ,
- formată dintr-un ţesut conjunctiv -
stroma
- foliculii ovarieni aflaţi în diferite
stadii de evoluţie (sau involuţie);
- corpul galben (progestativ sau
gestativ)
- corpii albicans.
 Sub epiteliul germinativ stroma
este mai densă,
- bogată în fibre colagene.
- imită albugineea
- conferă o culoare albicioasă
ovarului (pseudoalbuginee).
În rest corticala este formată din
celularitate
densă
de tip fibroblastic, celule fuziforme,
dispuse în vârtejuri
fibre colagene
fibre de reticulină aşezate printre celule.

Celularitatea este mai vizibilă în partea externă

a cortexului
La menopauză elementele fibrilare să realizeze
o fibroză generalizată.
Funcţia stromei
- asigură suport structural pentru dezvoltarea
foliculilor;
- dă naştere tecilor foliculare
- eliberează hormonii ovarieni: foliculina,
Se consideră că toate celulele stromale,
sunt capabile să secrete hormoni steroizi
Se descriu trei tipuri principale:
- celulele tecale;
- celulele stromale, diseminate;
- luteinizate bogate în lipide
Celule stromale
- enzimatic active,
- bogate în enzime oxidative.
- dispuse în grămezi în corticală şi
medulară
- mai puţin numeroase după menopauză
- pot secreta testosteron şi alţi androgeni.
FOLICULII OVARIENI
- Numărul şi aspectul foliculilor ovarieni
variază în raport cu vârsta.
- dispuşi în stroma corticală
- conţin ovogonii,
- formate în perioada embrionară din celule
le germinative primordiale.
Ovogoniile
- se multiplică
- se transformă în ovocite de ordinul I.
- foarte numeroase, de ordinul milioanelor,
- care însă degenerează,
- la naştere - aproximativ un milion.
- continuă să degenereze şi în timpul
copilăriei,
- la pubertate - un sfert de milion în
fiecare ovar.
La pubertate,
- foliculi primordiali,
- foliculi primari în creştere
- foliculi maturi.
- O mare parte din foliculii suferă în
continuare procese degenerative (atrezie
foliculară)
- numai un număr redus la aproximativ 300 –
400 vor ajunge la maturitate în perioada
genitală activă.
a. Foliculii primordiali
apar în luna a VII-a de viaţă intrauterină,
cei mai mici şi mai numeroşi,
dispuşi în corticala superficială
prezenţi la naştere şi în toată perioada de
maturitate sexuală a femeii.
Fiecare folicul conţine
- o ovogonie sau un ovocit de ordinul I,
- blocat în profaza primei diviziuni
meiotice.
- Ovocitul
- celulă mare (40 μm),
- nucleu voluminos în poziţie centrală
- un nucleol activ.
ME
- organitele obişnuite grupate în jurul
nucleului
- aparat Golgi,
- mitocondrii,
- centru celular.
Ovocitul
este înconjurat de un
singur rând,
discontinuu,
de 3-4 celule foliculare,
aplatizate,
separate de stromă
printr-o membrană
bazală (membrana
Slavyansky).
 
b. Foliculii primari
- ovocit
- celule foliculare.
Până la pubertate avem foliculi primari
inactivi,
- reprezentaţi de un ovocit
- un rând de celule foliculare cubo-
cilindrice
- membrană bazală.
La pubertate, secreţia ciclică de FSH -
foliculi primari activi.
- ovocitul
- creşte în dimensiuni (60-80 μm),
- organitele cresc numeric şi se
dispersează în citoplasmă.
Celulele foliculare
- proliferează
- se dispun în multe straturi
alcătuind stratul granulos
(folicul primar multistratificat).
- Între ovocit şi stratul granulos se
organizează
- o lamă de material glicoproteic
eozinofil PAS pozitiv
zona pellucida.
- este traversat de microvilozităţile
ovocitului şi prelungirile
citoplasmatice ale celulelor
foliculare din vecinătate, cu care se
leagă prin complexe gap.
 
c. Foliculii secundari
- ovocitul continuă să crească
progresiv în volum,
- rămâne în profaza meiozei.
Celulele foliculare se multiplică,
- granuloasa creşte în grosime.
- încep să apară cavităţi mici
diseminate ce conţin lichidul
folicular.
Stroma de la periferia foliculilor
- “teacă internă”,
- cu celule care îmbracă caractere
morfologice endocrine
- “teacă externă”,
- la periferie,
- mai densă,
- cu celule fuziforme fără funcţie
secretorie.
Garnuloasa MB teaca interna teaca externa stroma
d. Foliculul matur (de Graff)
- formaţiune veziculară, ovalară,
- diametru de aproximativ 2,5 cm,
- proemină la suprafaţa ovarului.
Prezintă
- în centru o cavitate mare numită antru,
- rezultată din confluarea numeroaselor cavităţi mici cu lichid
folicular.
- înconjurată de 3-5 rânduri de celule foliculare, - teaca
granuloasă.
- cumulus oophorus sau discul proliger.
- Celulele granuloase
- ovocitul
- Ovocitul este înconjurat de un rând de celule foliculare
cilindrice,
- dispuse radiar,
- în strâns contact cu zona pellucida, alcătuind coroana radiata
- stratul granulos aşezat pe o membrană bazală (Slavyansky)
teaca internă
- celule voluminoase de formă ovalară,
- organizate în mici insule
- într-o reţea bogată reticulinico-capilară.
ME
- celule secretoare de estrogeni
- REN,
- mitocondrii
- picături de lipide.
Teaca externă
- celule stromale
- fuziforme
- mici,
- dispuse circular într-un strat compact,
- bogat în fibre.
Lichidul folicular
- transsudat al plasmei, produsul de secreţie elaborat de celulele
foliculare.
Conţine
ioni organici similari celor din plasmă,
glucozanimoglicani,proteine, cantitate mare de steroizi.
OVOGENEZA ŞI MATURAREA FOLICULILOR
- gameţii ovarieni derivă din gonocitele primordiale
- au migrat în primordiul ovarian,
- în săptămâna a opta de viaţă intrauterină.
- Gonocitele sau celulele germinale primordiale
- se divid prin mitoză
- se transformă în ovogonii,
Ovogoniile
- se multiplica în ovarul în formare,
- din luna a II-a până în luna a VII-a.
- în al doilea trimestru de graviditate, se transformă în ovocite de ordinul
Ovocitul de ordin I
- are loc procesul de meioză
- se va opri în stadiul de diploten al profazei.
- ovarul fetal conţine 7 milioane de ovogonii şi ovocite de ordinul I,
- o parte se va organiza pentru a da naştere foliculilor ovarieni.
În perioada intrauterină foliculii degenerează,
- la naştere numărul foliculilor primordiali şi primari inactivi se reduce la
2 milioane.
Ovarul de copil conţine
- foliculi primordiali
- foliculi pe cale de creştere,
la pubertate numărul lor se reduce într-un ovar la un sfert de milion.
După pubertate, în ovar sunt prezenţi
- foliculi primordiali,
- foliculi în creştere şi maturi cu ovocite de ordinul I, aflaţi în profaza
primei meioze.
- diviziunea meiotică se termină la fiecare proces de ovulaţie
OVULAŢIA
- se desfăşoară de la pubertate până la menopauză
- constă în ruperea folicului matur
- eliberarea ovocitului de ordinul II.
- foliculul matur este mare, deformează suprafaţa ovarului
- apare ca o proeminenţă chistică,
- transparentă,
- acoperită de epiteliu germinativ
- şi o lamă foarte subţire de corticală (stigma).
Ovulaţia
- este precedată cu 6 ore de desăvârşirea primei diviziuni meiotice,
- rezultă ovocitul de ordin II şi primul glob pol.
Ovocitul II
- celulă haploidă,
- Globul polar – celulă foarte mică
- nucleu haploid
- o cantitate foarte redusă de citoplasmă.
 
Declanşarea ovulaţiei
- este sub dependenţa LH
- induce desăvârşirea diviziuni meiotice
- ruptura foliculului matur.
- Procesul are loc în ziua 13 -15 a ciclului menstrual
- stroma perifoliculară devine hiperemică,
- teaca internă edematoasă.
- celulele discului proliger secretă acid hialuronic,
- determină atragerea apei în cavitatea foliculară,
- creşterea ei în volum
- mărirea tensiunii intraantrale.
- Fibrele colagene sunt disociate de o colagenază şi o plasmină.
- Apare o ischemie a zonei de contact dintre folicul şi epiteliul
germinativ,
- determină dispariţia epiteliului
- care vor permite ruperea foliculului pe o arie denumită stigmă.
Ovocitul II
- înconjurat de coroana radiata este antrenat de lichidul folicular,
- iese prin stigma ruptă
- este eliminat în cavitatea abdominală.
- este captat de franjurile (fimbriile trompei)
După ovulaţie,
rezulta ovulul
- haploidă
- al doilea glob polar
 Dacă fecundarea nu a avut loc în primele 24 de ore după ovulaţie, ovulul
degenerează în trompa uterină.
ATREZIA FOLICULARĂ
poate apare în toate stadiile de
dezvoltare a foliculilor,
este mai intensă în viaţa embrionară şi
imediat după naştere.
 
Atrezia ovocitului
-         picnoză nucleară;
-         încărcarea cu lipide a
citoplasmei
-         plisarea zonei pellucide.
Celulele foliculare
-         nu se mai divid,
-         se detaşează de pe membrana
bazală
-         degenerează.
Ovocitul disociindu-se de celulele foliculare se
dezintegrează.
Celulele tecale suferă şi ele procese de involuţie,
dar mai lente.
În cazul atreziei foliculilor mici
- resorbţia componentelor celulare este totală şi
fără cicatrice.
Atreziei foliculilor mari
- componentele foliculului sunt înlocuite în mod
progresiv - ţesut fibro-hialin, rezultă o cicatrice,
„corpul fibros”
Atrezia foliculară nu a fost completă,
- persistenţa tecii interne, devine activă endocrin,

- formeaza glandei interstiţiale.

- mai persistă foliculi chistici, cu lichid folicular
şi foliculină, determinând sindromul de
hiperfoliculinemie.
Glanda interstiţială
- se formează în timpul procesului de
atrezie foliculară,
- ovocitul şi celulele granuloase
degenerează,
- din celulele tecii interne
- sunt active secretor.
- „celule interstiţiale”
- celule mari poligonale,
- dispuse în cordoane
- cu citologie de tip secretor de
steroizi.
Se pare că ele sunt sursa
testosteronului ovarian de la
adolescenţă la menopauză.
CORPUL GALBEN
- După ovulaţia foliculului de Graff,
- structurile rămase se modifică sub
influenţa hormonului LH.
- Volumul foliculului se reduce,
- iar pereţii se cutează.
- Capilarele nou formate ,
- provenite din teaca internă,
- pătrund în granuloasă
- apare o hemoragie reduse în cavitatea
foliculară,
- împreună cu lichidul folicular
- formează un cheag
- va fi invadat de ţesutul conjunctiv al
stromei,
- care se va remania progresiv şi va devenii
fibros.
În jurul cheagului celulele granuloase
proliferează,
- se hipertrofiază
- primesc caractere de celule secretoare de
steroizi:
- bogat REN, multe mitocondrii
- incluziuni lipidice, conţin un lipocorm
- pigment ce asigură întregului ţesut o tentă
galbenă discretă,
- celulele luteinice ale granuloasei
- 80% din celulele secretoare de progesteron
şi inhibine.
- Celulele tecii interne- celule tecale,
- sunt mici (15 μm),
- cu citoplasmă întunecată
- granule de secreţie;
- sintetizează estrogeni.
În a 20-a zi a ciclului menstrual corpul galben are o formă ovoidă cu un
diametru de 1,5 – 2 cm.
În absenţa gestaţiei persistă 10 -14 zile, după care el degenerează şi
dispare.
 Când are loc gestaţia,
Sub acţiunea stimulatoare a gonadotrofinei coriale,
se menţine în jur de 6 luni,
involuează graduat,
fără să dispară complet până la sfârşitul sarcinii.
Acesta este corpul galben de gestaţie
ajunge la dimensiuni de până la 5 cm diametru.
Celulele corpului galben secretă
progesteron (celule luteinice de granuloasă),
estrogeni (celule tecale),
alţi hormoni: ocitocină, vasopresină, neurofizine, prostaglandină şi
relaxine (în gestaţie).
CORPUL ALBICANS
- involuţia al corpului galben începe prin
- micşorarea dimensiunii ambelor tipuri de celule,
- degenerescenţă, prin încărcarea cu lipide a citoplasmei.
- celulele devin uniform eozinofile,
- secreţia lor de progesteron şi estrogeni scade treptat.
- celulele tecii externe şi fibroblastele din septele conjunctive înlocuiesc
celulele corpului galben degenerate şi autolizate.
În jurul datei de 26 a ciclului dacă fecundaţia nu a avut loc secreţia
hormonală a corpului galben încetează în timp ce în corpul galben
gestativ se reduce treptat.
Corpul galben este înlocuit de o masă de ţesut fibro-hialin,
tentă albicioasă
realizează corpul albicans.
Acesta persistă o perioadă variabilă (luni şi ani),
după care este resorbit gradual de macrofagele din stromă
ORGANELE GENITALE
INTERNE
- trompele uterine,
- uterul
- vaginul.
segmente hromonodependente
suferă variaţii de structură ciclice,
de la pubertate până la menopauză.
 
TROMPA UTERINĂ
- două conducte musculo-
membranoase
- dispuse între ovar şi uter,
- lungi de 10-12 cm,
Prezintă 4 segmente.
- pavilionul (infundibulul),
ocu aspect de pâlnie,
obrodată de franjuri (fimbrie),
odispus la extremitatea liberă a trompei,
oîn vecinătatea ovarului
odeschis în cavitatea uterină printr-un orificiu, „ostium”;
- ampula,
oun segment mai dilatat,
ocu pereţi mai subţiri,
ounde se desfăşoară fecundarea;
- istmul,
oporţiune apropiată uterului cu perete mai gros;
- segmentul intramural,
osituat în grosimea peretelui uterin
ocu deschidere în cavitatea uterină.
Histologic
trei straturi:
a) mucoasa,
b) tunica musculară,
c) seroasa
Mucoasa
- neregulată,
- cutată cu numeroase vilozităţi
- conferă lumenului un aspect neregulat (labirint).
- mai pronunţate la nivelul ampulei şi devin din ce în ce mai mici spre
uter.
Epiteliul
- simplu prismatic,
- dispus pe membrana bazală
- format din 3 tipuri celulare:
celulele ciliate
- cele mai numeroase în perioada
ovulaţiei,
- formă prismatică,
- înălţimea variază în timpul ciclului
menstrual.
- mai înalte în perioada preovulatorie,
- după care se scurtează progresiv,
- cilii se reduc numeric până la
menstruaţie,
- efect dat probabil de progesteron.
- în perioada estrogenică celulele se
alungesc din nou, iar cilii cresc
numeric.
- Cilii sunt antrenaţi de mişcări
orientate spre uter şi invers, în raport cu
regiunea şi procesele ce au loc la acel
nivel.
celulele secretoare
- celule prismatice,
- cu microvili la polul apical
- şi granule de secreţie,
oprezente în prima parte a ciclului
oexocitate în partea a doua a ciclului.
oEle elaborează un fluid apos, bogat în potasiu, clor şi proteine, ca la
nivelul serului sanguin.
celulele bazale
- sunt celule de rezervă,
- formă rotunjită,
- dispuse din loc în loc pe membrana bazală.
în perioada proliferativă predomină celulele ciliate,
în perioada secretorie predomină celulele secretoare.
Corionul
- ţesut conjunctiv lax,
- foarte bogat vascularizat şi inervat.
Tunica musculară
- două straturi de fibre musculare netede:
oun strat intern circular
oextern longitudinal.
Seroasa
- continuare a seroasei peritoneal
omezoteliu
olamă de ţesut conjunctiv.
Funcţia
- transporta gameţii şi zigotul.
Transportul este realizat prin
- peristaltismul tunicii musculare;
- bătaia cililor;
- contracţia franjurilor tubare;
- secreţia tubară
- închiderea sau deschiderea sfincterelor funcţionale.
Când zigotul se nidează în trompă
- celulele conjunctive ale corionului se transformă în celule deciduale.