Are in alcatuirea sa:

- ovarele (gonadele feminine);

- caile genitale feminine ( trompele uterine, uterul,
vaginul);
- organele genitale externe (labiile mari i mici,
clitorisul).
se mai adauga:
- glanda mamara (stransa dependenta functionala);
- placenta (organ ocazional).

Organogeneza.
Aparatul genital feminin deriva din mezoderm.

La inceput, dezvoltarea ovarului comuna cu cea a

testiculului:
prima generatie de cordoane celulare, dupa
desprinderea de epiteliul de origine, involueaza si
dispare, lasand ramasite rete ovarii.
se formeaza apoi cordoanele sexuale secundare sau
cordoanele Pfluger;
avansand in mezenchim, sunt fragmentante in grupari
de celule ce contin un gonocit inconjurat de celule
epiteliale turtite.

gonocitele se multiplica devin ovogonii care pana in

luna a 6-a de viata intrauterina continua sa se
inmulteasca ajungand ovocite. Acestea, inconjurate de
celule epiteliale foliculare, formeaza foliculii ovarieni
primordiali reprezinta zestrea foliculara a ovarului
la nastere.

trompele uterine se formeaza din portiunea superioara

a canalelor Muller.
uterul si vaginul se formeaza din partea inferioara a
celor doua canale Muller.

Gonada feminina are functie :

gametogenetica (produce ovulele),
hormonogenetica (secreta estrogeni si progesteron).

Ovarele sunt acoperite la suprafa de mezoteliul

mezoovarului.

La embrion i nou nscut el este nlocuit cu un epiteliu

simplu cilindric.
Dup pubertate epiteliul devine cubic numit
impropriu epiteliu germinativ.
Epiteliul separat prin membrana bazala de esutul
conjunctiv dens subjacent, numit tunica albuginee.

Pe seciune ovarul prezint:

zona medular = zon central n continuarea hilului
(form neregulat, aspect lax, foarte vascularizat);

zona cortical = zon periferic( grosime variabil, mai

compact).

SECIUNE PRIN
OVAR. SCHEM
1.Folicul primordial
2. Folicul primar
3. Folicul matur(de Graaf)
4. ovulaia
5. Formarea corpului galben
6. Corpul galben
7.Corpul albicans
8. Stroma ovarian
9. Folicul atrezic
10. Vas sanguin
11. Medulara ovarian
12. Epiteliul germinativ
13. Trompa uterin
o. Ovocit
f.Celule foliculare
z. Zona pellucida
c. Cavitate folicular
t.Teaca folicular
Co. Discul proliger
l. Celule granuloase
luteinice

Corticala :
strom celular compact,
parenchimul foliculii ovarieni + derivatele foliculilor
ovarieni.
a. Stroma tesut conjunctiv dens, bogat in celule si
fibre.
Celulele - mare plasticitate morfologica;
- majoritatea au aspect fibroblastic, putine se
aseamana cu miocitele,.
- dispuse n fascicule, orientate n direcii
diferite => pe seciune aspect de vrtej.
Fibrele de reticulinia + colagen, intr-o substanta
fundamentala redusa.

Stroma superficiala situat imediat sub epiteliu este

mai srac n celule, fibrele de colagen sunt orientate
paralel cu suprafaa ovarului tunica albuginee.
n cortex : vasele sanguine + limfatice de talie mic
excepie tecile conjunctive perifoliculare care au o
vascularizaie mai bogat.

CORTICALA
OVARIAN.
COL.HE
Ovarul acoperit de
epiteliul germinativ i
tunica albuginee.
esutul conjunctiv
(stroma) al corticalei
ovariene
format
din celule dispuse n
vrtejuri;
conine
foliculi primordiali:
ovocit + celule
foliculare turtite.

b. Parenchimul ovarian : totalitatea foliculilor ovarieni si

derivatele acestora.

Foliculii ovarieni - formaiuni rotunde, prezente n

diferite stadii de dezvoltare .
La natere numrul lor este de aproximativ 400.000
din acetia, n cursul perioadei de activitate
reproductiv, lunar se va matura cte un singur folicul.
numai 300-400 foliculi vor evolua i vor forma
gamei feminini (ovule), restul vor degenera.

Se disting n ovar :
foliculi ovarieni evolutivi (gametogeni),
foliculi involutivi (atrezici).

A. Foliculii ovarieni evolutivi

n evoluia lor trec prin mai multe stadii de dezvoltare :
1. foliculi primordiali
2. foliculi pe cale de crestere - foliculi primari
- foliculi secundari (plini)
- foliculi teriari ( cavitari)
3. foliculi maturi (de Graaf)
4. foliculi dehisceni.

a. Foliculii primordiali.
Cei mai numeroi situai la periferia cotricalei.
Formaiuni mici, rotunde dispuse n 2-3 rnduri.

Formati dintr-un :
ovocit de ordinul I (primar) = 50 microni , celul
diploid nconjurat de
7-10 celule turtite, dispuse ntr-un singur rnd = celule
foliculare.

Foliculii primordiali sunt separai de esutul conjunctiv

din jur prin membrana foliculara (Slviansky).

Ovocitul.
Ovoplasma abundenta, organite bine reprezentate:
ribozomi liberi, REN, mitocondrii si numeroase
incluziuni.
Nucleul = vezicula germinativ, mare, diploid, sferic,
hipocrom, situat excentric cu un nucleol mare, evident
(pata germinativ).
nveliul nuclear prezint numeroi pori prin care se
fac schimburi ntre nucleu i citoplasm.

Celulele foliculare,

turtite,

asezate pe un singur rand delimitate de stroma

inconjuratoare printr-o membrana bazala subtire,

nucleul alungit si hipocrom.
stabilesc jonciuni de tip desmozomal cu ovocitul prin
prelungiri ale plasmalemei;
membranele plasmatice ale celulelor foliculare i
ovocitului = netede, nu prezint microvili.

b. Foliculii primari.
Sunt mai puini dect cei primordiali reprezint
foliculii la nceputul dezvoltrii lor.

Ovocitul mai mare ( = 60-70 um) conine organite

celulare dispersate n citoplasma.
Celule foliculare = cuboidale, pe un singur rand,
inconjoara ovocitul.
Citoplasma contine mici picaturi sudanofile si granule
PAS pozitive abundente.
Plasmalema ovocitului emite microvili care se
intrepatrund cu cei din celulele foliculare inconjuratoare
intr-un mediu glicoproteic cu aspect de gel.

!! Foliculii primari intra in evolutie dupa pubertate.

c. Foliculii secundari :
Ovocit : = 100 um (celula diploida) ,
nconjurat de mai multe rnduri de celule foliculare
cuboidale
La inceput : foliculii secundari aspect sferoidal, cu
ovocitul situat central prin proliferarea celulelor
foliculare, devin ovalari cu ovocitul in pozitie excentrica.
Zona de jonctiune a ovocitului cu celulele foliculare se
ingroasa prin incarcare cu un material PAS pozitiv,
format dintr-o glicoprotein neutr, fiind elaborat de
celulele foliculare si de ovocit aceast zon acelular =
= zona pellucida. La nivelul ei se proiecteaz prelungirile
microvilare celulelor foliculare ce iau contact cu
membrana ovocitului prin jonctiuni de tip gap.
Membrana plasmatic a ovocitului prezint microvili ce
ptrund n zona pellucida.

Celulele foliculare se multiplic, se aeaz pe mai multe

rnduri granuloasa foilculara.
Ultimul strat de celule foliculare situat pe MB = membrana
folicular (membrana lui Slavianski).
n afara membranei foliculare se difereniaz din stroma
conjunctiv a corticalei ovariene dou teci:

Teaca folicular intern format din celule de tip epitelioid =

celule tecale :
- nucleu eucromatic cu nucleol ,
- citoplasm : complex Golgi, mitocondrii cu creste tubulare,
REN, incluziuni lipidice,
- sunt implicate n sinteza de hormoni estrogeni;
Printre aceste celule exista numeroase capilare sanguine.

Teaca folicular extern predominant fibrilar, conine rare

celule de tip fibroblastic, vase sanguine, limfatice, fibre
nervoase vasele sanguine se opresc la nivelul membranei
foliculare, nu ptrund n stratul celulelor foliculare.

d. Foliculii tertiari (cavitari, antrali).

Celulele foliculare incep sa secrete un lichid vscos, bogat n
acid hialuronic = lichid folicular se acumuleaz iniial n
mici caviti situate printre celulele foliculare ulterior
aceste caviti conflueaz, formnd o cavitate mare, cavitatea
folicular.

Celulele foliculare se repartizeaz astfel:

cele mai multe se dispun la periferia cavitii, formnd
granuloasa folicular;
alt parte se dispun n jurul ovocitului formnd corona
radiata separat de ovocit prin zona pellucida; celulele devin
cilindrice i se dispun radiar;
o alt parte formeaz discul proliger care leag ovocitul de
granuloas.
Granuloasa este situat pe membrana folicular, iar n afara
membranei foliculare exist tecile foliculare intern i
extern.
Ovocitul : = 120-150 microni.

FOLICUL
CAVITAR.COL.HE
In stratul granulos apar
multiple caviti (A)
continand lichid
folicular.
Ovocitul nconjurat de
zona pellucida.
Celulele granuloase (G)
sunt dispuse n jurul
ovocitului i formeaz
peretele foliculului .
Foliculul este delimitat
de cele doua teci.

e. Foliculii maturi (foliculii de Graff).

Este pe deplin constituit ntre a 10-a i a 14-a zi de la
nceputul ciclului creterea lui e dependent de
hormonul foliculostimulator (FSH) al hipofizei
anterioare.
Constituie ultimul stadiu in evolutia foliculilor
ovarieni.
Sunt voluminosi ( = 2cm), localizati superficial,
proeminand la suprafata ovarului intr-o regiune
numita stigma.

Ovocitul = 200 microni este impins la periferia cavitatii :

nucleu diploid, veziculos, nucleolat si citoplasma bogata.
Cavitatea folicular mare, destins de lichid delimitat de
celulele granuloase, reduse la 2-3 rnduri.
Teaca folicular intern = glanda interstitiala a foliculului
ovarian = glanda tecala formatiune endocrina de tip difuz
structura:
* numeroase celule fusiforme/poliedrice= foliculino-secretoare
* putine celule mici, stelate = celule K : nucleu mic, neregulat,
hipecrom, uneori picnotic, citoplasma eozinofila si
neuniform sudanofila datorita prezentei fosfolipidelor
celulele K apar n stadiul premergtor ovulaiei i ar elabora
progesteronul.

La nivelul discului proliger apar fenomene degenerative :

vacuolizri ale celulelor foliculare, lrgirea spaiilor dintre
aceste celule prin acumulare de lichid slbesc legturile
dintre ovocit i granuloasa folicular.

FOLICULUL MATUR.
COL. HE
Ovocitul nconjurat
de celulele coronei
radiata i susinut de
celulele discului
proliger.

Restul celulelor
granuloase formeaz
peretele folicular ,
care delimiteaz
antrul de dimensiuni
mari.
La exterior - tecile
foliculare.

PERETELE UNUI
FOLICUL
MATUR.COL.HE
Stanga dreapta:
antrul folicular,
stratul granulos
tecile foliculare.
Celulele tecii
interne prezint =
cromatofilie redus
conin
numeroase
incluziuni lipidice
aspect caracteristic
celulelor cu sintez
steroidian.
MB = membrana
foliculara separ
stratul granulos de
teaca intern.

Cnd foliculul a ajuns la maturaie deplin ruperea

lui expulzia ovocitului mpreun cu corona radiata i
o parte din lichidul folicular.
Eliminarea ovocitului are loc ntr-o zon n care
corticala e mai subire = stigm.
Procesul de rupere al foliculului matur, urmat de
eliminarea ovocitului = ovulaie are loc n a 12-14-a
zi a ciclului ovarian, acesta avnd o durat normal de
28 de zile.
Ovulul eliberat reprezint un ovocit secundar, haploid,
incomplet maturizat.

Ovulatia.
Deshiscenta foliculara sau ponta reprezinta
eliminarea ovocitului din foliculul matur in cavitatea
peritoneala proces dirijat neuroendocrin, are loc la
jumatatea ciclului ovarian sub influenta LH-ului
hipofizar (hormonul luteinizant).
In a 14-a zi de evolutie foliculul matur proemina la
nivelul stigmei presiunea exercitata de lichidul
folicular + activitatea unor enzime proteolitice continute
in lichidul folicular => ruperea peretelui folicular cu
expulzia lichidului, ovocitului, discului proliger.
!! Actul ovulatiei declanseaza finalizarea diviziunii
ovocitului de ordinul I rezultand un ovocit de ordinul
II si un globul polar.

Ovogeneza.
Reprezinta procesul formarii gametilor feminini ce
ncepe din viata intrauterina si sfarseste la menopauza.
Are trei faze: multiplicarea, cresterea si maturatia.

Faza de multiplicare are loc in ovarul fetal, pana in

luna a 6-a cnd ovogonia sau ovulul primar cu un
coninut diploid de cromozomi se divide mitotic i
produce ovocitele primare.
Faza de crestere are o durat lung, incepe din viaa
fetal si se termina imediat naintea ovulaiei.
Ovocitul primar (ovocitul de ordinul I) pastreaza
formula cromozomiala diploida creste in volum si
acumuleaza material nuclear si citoplasmatic .

Faza de maturatie incepe in momentul ovulatiei cand se

termina prima diviziune a meiozei = diviziune reductionala,
in urma careia ovocitul de ordinul II si globulul polar ce s-au
format, au formula haploida, dar cu ADN dublu per
cromozom.
Ovocitul expulzat este aspirat n cavitatea trompei, unde
urmeaz s fie fertilizat.
In momentul fecundatiei, prin patrunderea capului
spermatozoidului in ovocit, celulele coronei radiata se
disperseaz datorit depolimerizrii substanei intercelulare
de ctre enzimele eliberate de acrozomul spermatozoidului
capul spermatozoidului strbate zona pellucida, ajunge
n sacul vitelin , cele dou membrane fuzioneaz i
spermatozoidul ptrunde n ovul, concomitent cu cea de-a
doua diviziune maturatica (diviziunea ecuationala, pe
numar redus de cromozomi).
Rezulta ovulul (gametul matur) si un globul polar, ambele
cu formula cromozomiala haploida si cu AND-ul redus la
jumate daca in primele 24 de ore dupa ovulatie ovocitul
nu este fecundat, involueaza.

B. ATREZIA FOLICULAR
La nceputul fiecrui ciclu ovarian un grup de foliculi
ncep s se dezvolte.
Majoritatea foliculilor ovarieni nu ajung la maturitate.
Din cei aproximativ 400.000 de foliculi ce constituie
totalul zestrei ovariene, numai circa 400 de foliculi se
vor matura si vor atinge stadiul de dehiscenta.
Ciclic, pornesc in evolutie intr-un ovar mai multi
foliculi numai unul (rar doi) ajunge la maturitate si
va fi sediul dehiscentei foliculare.
Toti ceilalti vor regresa, vor deveni atrezici si vor fi
resorbiti.

Atrezia folicular poate surveni n orice stadiu de dezvoltare

al foliculior care conin ovocite:

atrezia foliculilor primordiali i primari se produce datorit

unor procese degenerative ce apar mai nti la nivelul
ovocitului, extinzndu-se ulterior i la celulele foliculare :
procesele degenerative apar la nivelul nucleilor
producndu-se iniial cariorexis apoi carioliz.
Foliculii secundari i cavitari sufer i ei procesul de atrezie
datorit unor procese degenerative aprute la nivelul
ovocitului i celulelor foliculare aceste celule dispar prin
autoliz, n timp ce membrana folicular se hialinizeaz, se
fibrozeaz.
Uneori datorit membranei foliculare fibrozate, lichidul
folicular nu se rezoarbe, se altereaz i apar nite formaiuni
de aspect chistic n cortical.

!!! Tecile foliculare persist mai mult vreme, celulele tecii

interne continund s sintetizeze hormoni estrogeni.

FOLICUL CAVITAR
ATREZIC. COL.HE
Foliculul cavitar
atrezic se
caracterizeaz prin:
1.
Moartea celulelor
granuloase, cele
mai multe dintre
ele fiind
desprinse n
lumenul antral;
2.
dispariia
celulelor coronei
radiata;
3.
Ovocitul este
desprins n antrul
folicular.

Concluzie:
foliculii atrezici :

chistici (acumuleaza in antrum o mare cantitate de lichid

folicular),

hemoragici (prin ruperea vaselor din perete) ,

tecogeni, cel mai frecvent intalniti (se dezvolta exagerat
teaca interna si secreta foliculina pe toata durata vietii lor).

Derivatele foliculilor ovarieni sunt reprezentate de:

corpul galben,
corpul albicans.

Corpul galben (luteinic) - glanda endocrina temporar

cu citoarhitectonie cordonala, bogat vascularizat ,
rezultat din transformarea foliculului ovarian rmas n
urma ovulaiei.
In urma dehiscentei foliculare, presiunea din folicul
scade brusc vasele din teaca interna patrund in
cavitatea din care s-a expulzat lichidul folicular,
antrenand celulele tecii interne si celulele granuloasei.
Celulele devin poliedrice, voluminoase (25-30 um), se
dispun n cordoane separate prin septuri conjunctivovasculare; citoplasma bogata, clara : REN dezvoltat,
mitocondrii cu criste tubulare, lizozomi, numeroase enzime,
acid ascorbic, colesterol, incluziuni lipidice si lipocromi
confera culoarea galbena intregii formatiuni. Aceste
celule = celule granuloase luteinice ( 80% din totalul
celulelor corpului galben ) implicate n sinteza
progesteronului.
Intre cordoanele celulare orientate radiar, se gasesc
capilare sanguine si o retea fina reticulinica.

In centrul formatiunii se gaseste un nodul fibros

rezultat din transformarea conjunctiva a micului
cheag, consecutiv hemoragiei din timpul dehiscentei
foliculare.
La periferia masei de celule granuloase luteinice se
dispun celulele tecii interne ale fostului folicul, care iau
denumirea de celule tecale luteinice continua s
secrete estrogeni.
Celulele tecale luteinice = celule de talie mai mic, cu
d = 15 um, dispuse pe 2-3 rnduri la periferia corpului
galben, cu citoplasma mai ntunecat.
Corpul galben este delimitat la periferie de o teac
conjunctiv rezultat din teaca extern a fostului
folicul.

CORPUL GALBEN.
SCHEM
Celulele granuloase
luteinice:
- origine n stratul
granulos al
foliculului ovarian
- au dimensiuni mai
mari
- cromatofilie
redus
comparativ cu
celulele tecale
luteinice :
- deriv din teaca
intern a foliculului
dehiscent.

Corpul galben este de dou tipuri:

corp galben catamenial , apare atunci cnd ovula nu a

fost fecundat persist aproximativ dou
sptmni;
corp galben de gestaie , atunci cnd ovula a fost
fecundat persist ase luni, dup care ncepe s
involueze, funciile sale fiind preluate de placent.

Corpul galben ( att cel catamenial ct i cel de gestaie)

degenereaz datorit unei ncrcri grase a celulelor
acestei structuri , n final aceast gland este nlocuit
de un esut conjunctiv albicios,de aspect cicatricial
numit corp albicans.

Corpul albicans este un tesut conjunctiv cicatricial,

alb sticlos, rezultat din involutia corpului galben.
Celulele parenchimului au fost inlocuite cu tesut
conjunctiv dens, bogat in fibre colagene groase,
hialinizate, printre care se gasesc cateva fibrocite
turtite.
Capilarele s-au obliterat si au disparut.
!!! Corpul albicans de menstruatie dispare repede din
stroma ovarului corpul albicans de sarcina se mentine
in ovar constatandu-se in orice interval de timp.

CORP ALBICANS.
COL. HE
Corpul albicans =
formaiune
cicatricial
alctuit din
esut conjunctiv
nlocuiete
corpul galben
dup
involuia complet a
acestuia.

Medulara ovarului
Constituita dintr-un tesut conjunctiv lax bine vascularizat si
inervat.

Vasele, in special arterele, au traict spiralat de unde

denumirea de artere helicine peretele lor este gros si odata
cu inaintarea in varsta se hialinizeaza corpi albicans
vasculari.
Alturi de artere se mai gasesc vase limfatice, filetele nervoase,
microganglioni vegetativi, fibre musculare netede si elemente
celulare cu caracter epitelial dispuse:
*fie cordonal (rete ovarii - organul Rosemuller
resturi embrionare care la o varsta mai inaintata pot sa
prolifereze si sa se transforme tumoral),
*fie difuz (celulele Berger).

Hilul ovarian.
Continua medulara ovariana reprezinta locul de
patrundere in organ a vaselor si nervilor.
La nivelul hilului ovarian : celule indentice morfologic
cu celulele Leydig testiculare, numite celule hilare
- sunt prezente in viata fetala dar nu si in copilarie.
- reapar la pubertate si sunt demonstrabile
postmenopauzal.
- s-a constatat dezvoltarea lor si in timpul sarcinii.

Celulele hilare.

Dimensiuni mari: d= 15-25 um, forma

rotunda/ovalara/rareori alungite.
Citoplasma eozinofila, abundenta, bogata in organite,
enzime, picaturi lipidice, pigment lipofuscinic si
cristale = cristalele Reinke specifice, omogene,
eozinofile, cu aspect de bagheta, se dispun paralel sau
in gramezi.
Fiecare celula este inconjurata de fine fibre de colagen.
La menopauza : celulele hilare pot capata forme bizare,
iar nucleii devin hipercromi.

Rolul celulelor hilare: de a secreta hormoni androgeni.

Hiperplazia celule hilare secreie crescut de
hormoni androgeni fenomene de masculinizare.

Ciclul ovarian are in medie 28 zile, despartite in doua

perioade egale:

1. Perioada foliculinica (preovulatorie) primele 14 zile ale ciclului

se caracterizeaza prin evolutia si maturarea foliculului
ovarian cu secretia de foliculina.
2. Perioada foliculino-luteinica/foliculino-progesteronica
(postovulatorie) cuprinde ultimele 14 zile ale ciclului se
caracterizeaza prin constituirea si functionarea corpului
galben cu secretie de foliculina si progesteron (luteina).

Ciclul ovarian se gaseste sub influenta hormonilor

adenohipofizari:
FSH-ul influenteaza maturarea foliculului si secretia de
foliculina;
LH-ul determina ovulatia;
LTH-ul (h. luteotrop/prolactina) influenteaza functionarea
corpului galben cu secretie de progesteron si foliculina.

Funciile ovarului.
Ovarul are dou funcii:
1. exocrin prin care se formeaz gametul sexual feminin
(ovula);

2. endocrin, de sintez a unor hormoni:

estrogeni (estradiolul) produs de celulele tecii interne ale
foliculului ovarian, de celulele tecale luteinice din corpul
galben i de foliculii atrezici;
progesteron secretat de celulele granuloase luteinice din
corpul galben i de celulele K;
relaxina, hormon de natur glicoproteic produs de celulele
din corpul galben n timpul gestaiei *relaxarea esutului
conjunctiv din simfiza pubian n timpul sarcinii i naterii,
*relaxarea colului uterin n timpul travaliului.
androgeni, n cantiti minime secretai de celulele hilare.

TROMPA UTERIN, numita si salpinge, oviduct sau

trompa lui Fallope organ pereche, tubular, ce se
ntinde de la ovar la uter.
Dpdv anatomic trompa prezint 4 regiuni:
1. infundibulul, n form de plnie, aplicat pe suprafata
ovarului;
2. regiunea ampular;
3. regiunea istmic;
4. regiunea interstiial/intramural ce strbate
peretele uterului .

Dpdv histologic, peretele tubar este constituit din:

mucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa este voluminoasa, cu numeroase cute
longitudinale.

Epiteliul mucoasei simplu cilindric : celule cu cili si

celule secretorii.
- Celulele ciliate prezinta la polul apical kinocili care
unduiesc in directia uterului mai numeroase n
regiunea infundibular i ampular. Au nucleul ovoidal,
bazal, iar citoplasma este slab bazofila.
- Celulele cu caracter secretor sunt mai numeroase n
regiunea istmic i intramural. Contin n citoplasm
granule de glicogen si glicoproteine i sunt implicate n
secreia fluidului tubar.
Corionul se gaseste sub MB, este aglandular, bine
vascularizat, mai dens subepitelial.
Contine celule conjunctive de tip fibrocitar, fibre
colagene si reticulinice.

Musculara are doua straturi:

intern - slab reprezentat fibrele musculare netede
orientate circular,
extern - bine reprezentat fibre orientate
longitudinal.
Intestitiile muscularei contin tesut conjunctiv lax bogat
in fibre elastice.
Seroasa peritoneal acoper la exterior trompa uterin
lam subire de esut conjunctiv + un rnd de celule
mezoteliale.

TROMPA UTERIN.
COL HE
Mucoasa tubar
a. Epiteliu
cilindric ciliat
b. Corion
c. Vase sanguine
2.
Musculara
3. Seroasa
1.

MUCOASA TROMPEI UTERINE

EPITELIUL TUBAR CU CELULE

CILIATE I CELULE SECRETOARE

Ciclul tubar.
Mucoasa tubara are variatii ciclice minore:

n faza foliculinic secretia este redusa, epiteliul fiind

mai nalt, format in majoritate din celule ciliate,
n timpul ovulaiei atinge nlimea maxim,
n faza progesteronic epiteliul descrete n nlime,
celulele secretorii domina numeric si sunt mai
voluminoase.
Produsul de secretie al celulelor epiteliale realizeaza
mediul nutritiv pentru spermatozoizi si pentru ou in
cursul trecerii lui prin trompa.
In sarcina tubara corionul se dezvolta, celulele sale luand
un aspect decidual.

UTERUL.
Organ cavitar unic, n form de par, alctuit din doua
componente:
- corpul uterin ( regiunea fundic i istmul) ,
- colul uterin.
Dpdv structural corpul uterin are peretele format din
trei tunici suprapuse :
- endometrul (mucoasa),
- miometrul ( musculara),
- perimetrul ( seroasa).

I. Endometrul ( mucoasa, tunica interna)

Servete pentru implantarea oului fecundat i pentru
formarea poriunii materne a placentei.

Modificrile structurale i funcionale ale endometrului

sunt dependente de activitatea secretorie a ovarului.
Pana la pubertate endometrul prezinta un epiteliu
simplu cubic asezat pe un corion subtire, cu glande
putin dezvoltate.
Dupa menopauza, mucoasa este redusa, epiteliul
simplu cubic, corionul atrofic, cu glande mici si rare, si
chiar aglandular.

In perioada functionala (pubertate menopauza), endometrul

g=5 mm, prezinta un epiteliu si un corion care, ciclic, sub
influenta hormonilor ovarieni, sufera modificari
spectaculoase.

Epiteliul simplu cilindric: celule cu cili (kinocili) scurti si

putini si celule secretorii, in numar mai mic, cu citoplasma
mai bazofila ce contine incluziuni de glicogen si glicoproteice.
Multe celule se afla in diviziune.
Corionul ( stroma endometrial) : fibroblaste, histiocite, leucocite
= corion citogen mai contine :
fibre reticulinice, rare si delicate fibre colagene, numeroase
vase de sange (arteriolele imbraca aspect spiralat iar
capilarele realizeaza o retea densa), glande endometriale,
substanta fundamentala abundenta cu continut crescut de
glicozaminoglicani (GAG-uri).
Glandele sunt tubulare simple, formate din celule cilindrice
fr cili i celule secretorii. n partea profund, adiacent
miometrului glandele se pot bifurca (ramifica) ptrunznd
chiar printre fibrele musculare.

In structura endometrului se disting doua zone: zona

superficiala si zona profunda.
a. Zona superficiala sau functionala, ocupa 2/3 din
grosimea endometrului, se descuama si se elimina
ciclic.
b.Zona profunda ce ocupa 1/3 din grosimea
endometrului constituita din fundul glandelor
endometriale si corionul citogen ce se intrepatrunde cu
interstitiile miometrului.
Asigur regenerarea endometrului dup menstruaie.

Ciclul endometrial (uterin).

Dependent de modificarile ciclice ale ovarului,
reprezinta pregatirea periodica a uterului pentru o
eventuala nidatie.

Totalizeaza aproximativ 28 de zile impartite in doua

perioade egale:
1. proliferativa,
2. secretorie.

1. Perioada proliferativa corespunde fazei foliculinice

din ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruatiei
si tine pana in a 14-a cand in ovar are loc ovulatia.
Are doua faze: - descuamativa (menstruaia),
- proliferativa propriu-zis.

Faza descuamativa sau menstruatia - dureaza 3-4 zile.

Prin scaderea secretiei de progesteron se produc
modificari vasculare, glandele inceteaza sa mai secrete
si stroma este invadata de un numar mare de
leucocite.
Reteaua vasculara din profunzimea endometrului se
contracta, producand ischemia tisulara cu necroza
consecutiva urmeaza o hemoragie cu desprinderea
superficiala a endometrului.

Faza proliferativa propriu-zisa incepe din ziua a 5-a pana

in ziua a 14-a a menstruatiei si coincide cu maturarea
foliculilor ovarieni i secreia de hormoni estrogeni.
Celulele epiteliale prolifereaza, glandele endometriale
initial tubulare drepte devin sinuoase, cresc in
lungime si celulele lor columnare acumuleaza glicogen.
Corionul se ingroasa dar ramane structurat pe doua
zone: superficiala si profunda.

2. Perioada secretorie corespunde fazei foliculino-luteinice

a ciclului ovarian 14 zile si se termina cu ziua de
dinaintea menstruatiei urmatoare sub influenta
progesteronului si foliculinei, endometrul se ingrosa
g = 12 mm.
Corpul glandelor endometriale se rasuceste si apare pe sectiune
ca dintii de fierastrau. Secretia lor bogata in substante
mucoide si glicogen dilata lumenul glandular.
Celulele din corion se metaplaziaza: fibroblastele devin
voluminoase prin acumularea de substante embriotrofice =
celule deciduale citoplasma lor acidofila contine incluziuni
lipidice si de glicogen sub epiteliu au o densitate mare si
constituie decidua compacta in care se va produce eventuala
nidatie.
In corionul situat intre decidua compacta - patura bazala,
substanta fundamentala se edematiaza, celulele deciduale
apar distantate zona = decidua spongiosa.
Zona profunda a endometrului, cu vase nehormonodependente, sufera modificari minore in cursul ciclului.

Faza proliferativ.
Paralel cu nivelul crescut de hormoni estrogeni au loc
predominant modificri proliferative de cretere numeric astfel
nct mucoasa endometrial crete n grosime de 2-3 ori.
Sub influen estrogenic au loc procese de nmulire a:
- celulelor conjunctive,
- glandelor uterine,
- formaiunilor vasculare.

Componenta conjunctiv : celulele stromale endometriale

mbrac aspectul de celule cu numeroase prelungiri avnd
citoplasma foarte redus, nuclei heterocromatici situai
central.
Pe msur ce crete nivelul estrogenilor plasmatici, ntre
celulele stromale se acumuleaz o matrice intercelular
format din fibre de reticulin, fibrile de colagen tip I,
dispuse n jurul formaiunulor vasculare i glandulare,
precum si substan fundamental ce conine glicoproteine i
proteoglicani.

Glandele endometriale sunt tubulare simple, drepte, n

seciune transversal prezint un lumen ngust
delimitat de celule epiteliale cilindrice, cu nuclei
heterocromatici cu mitoze; apare tendina de
pseudostratificare a epiteliului glandular.
Ctre sfritul fazei, glandele ncep s devin sinuoase,
iar celulele lor acumuleaz glicogen n poriunea
bazal.
Vasele sanguine (arteriolele spiralate) rspund cel mai
pregnant la aciunea hormonilor estrogeni; astfel, ele se
nmulesc, se inmulesc spiralele la nivelul lor, n final
aprnd numeroase formaiuni vasculare.
Acesat faz dureaz pn n ziua a 14-a.

Faza secretorie(estrogeno-progesteronic,).
Pe plan sanguin este corelat cu prezena unui
* vrf al estrogenilor ce corespunde cu prima
sptmn a fazei secretorii (ziua 14-21) i
*al doilea vrf hormonal al progesteronului,
dup care progesteronul declin brusc iar estrogenii se
menin n platou.
Predomin procesele secretorii.
Aceast faz coincide cu activitatea corpului luteal de la
nivelul ovarului.
Endometrul continu s creasc n grosime crete
datorit hipertrofiei glandelor, acumulrii secreiei n
lumenul lor ca i edemului stromal. Produsul de
secreie al glandelor este bogat n glicogen,
glicoproteine, glicolipide; vacuolele de glicogen
acumulate iniial la polul bazal al celulelor glandulare,
se deplaseazctre poriunea apical a celulelor.
Glandele devin sinuase (aspect de tirbuon sau
dini de fierstru) i prezint un lumen larg.

Celulele stromale se mresc, i pierd prelungirile, devin

rotunde sau poligonale iar citoplasma lor se ncarc cu
glicogen i lipide, aceste celule transformndu-se n
celule deciduale.

La sfritul acestei faze endometrul se structurez n trei

zone:
1. zona compact superficial (relativ ngust) conine
gturile glandelor i relativ puin edem;
2. zona spongioas conine poriunile sinuoase ale
glandelor separate prin edem;
3. zona bazal conine fundurile glandelor, zon ce
rmne aproximativ neschimbat i are rol regenerativ.
Primele dou zone formeaz stratul funcional, puternic
reactiv ce se elimin n timpul menstruaiei.
La nivelul arteriolelor spiralate au loc procese de
proliferare cu creterea lor numeric ating suprafaa
endometrului unde se capilarizeaz i formeaz un plex
subepitelial foarte dezvoltat.

ENDOMETRU N
FAZ
SECRETORIE.COL.H
E
Glandele uterine
devin sinuoase
i lumenul acestora
abund de secreii.
esutul conjunctiv
periglandular prezint
un grad de edem.

Faza menstrual.
Survine la aproximativ dou sptmni dup ovulaie,
n absena fertilizrii ovulului.
n aceast:
- faz arterele spiralate se contract stratul
funcional se necrozeaz,
- glandele nceteaz s secrete, fluidul interstiial
diminu,
- stroma se infiltreaz cu leucocite devine mai bogat
celular,
apoi , arterele spiralate se relaxeaz, peretele vaselor
superficiale se rupe sngele arterial dar mai ales
venos se infiltreaz n strom se elimin n cavitatea
uterin mpreun cu poriunea superficial necrozat.

MODIFICRILE
GLANDELOR UTERINE
I ALE CELULELOR
GLANDULARE PE
PARCURSUL CICLULUI
MENSTRUAL
Faza proliferativ: glandele
au aspect tubular rectiliniu,
celulele acestora nu
prezint activitate
secretoare.
Faza secretoare:
- Iniial glandele uterine
devin sinuoase ; celulele
acumuleaz glicogen n
citoplasma bazal.
- Tardiv glandele capt un
aspect contorsionat , celulele
au activitate intens
secretoare n citoplasma
apical.

II. Miometrul, tunica mijlocie, este constituit din

fascicule de fibre musculare netede, separate prin
septuri conjunctive subtri fibrele musculare sunt
dispuse spiralat, formnd straturi insuficient
delimitate.
Se descriu trei straturi:
*oblic - intern,
*plexiform mijlociu,
*longitudinal extern.
Tesutul conjunctiv lax interstitial este putin dezvoltat.

Fibra muscular neted uterin cu L= 50 um ajunge n

timpul sarcinii la L= 500 um in graviditate,
miometrul atinge dimensiuni considerabile
dezvoltandu-se prin hipertrofia si hiperplazia fibrelor.

Vasele din structura miometrului sunt lipsite de

adventice, peretii lor prezentand o relatie intima cu
fibrele musculare inconjuratoare :
venele apar ca niste despicaturi iar arterele si
arteriolele au lumenul stelat; media lor musculara se
continua cu masa musculara miometriala acest
aranjament asigura o hemostaza fiziologica prin pensarea
vaselor in hemoragia consecutiva dezlipirii placentei.

Celula miometrial se comport diferit de celulele

musculare netede din organism este o celul int,
rspunde la variaiile hormonale.
Conine receptori intracelulari citoplasmatici i nucleari
pentru estrogen, progesteron, oxitocin,prostaglandine.
Prin receptorii de membran alfa i beta adrenergici
rspunde la influenele SNV simpatic.
Sub influena hormonilor estrogeni ntre celulele
miometriale cresc numrul jonciunilor de tip gap sau
de tipul interdigitaiilor.

Capacitatea de contracie a celulei musculare

miometriale este:
micorat/ inhibat prin aciunea relaxinei i
progesteronului,
crescut prin intervenia estrogenilor, oxitocinei.
Prostaglandinele stimuleaz de asemenea musculatura
uterin.

esutul conjunctiv interstiial miometrial conine

celule reprezentate prin miofibroblaste, macrofage,
mastocite,
fibre conjunctive - fibre colagene ce nconjoar celulele
musculare, fibre elastice n straturile periferice ale
miometrului ,
substan fundamental.

n timpul gestaiei miofibroblastele dobndesc proprietate

secretorie (sintetizeaz colagen tip I) precum i proprietate
contractil.
Ele dein un rol important n procesul de hiperplazie
muscular: miofibroblastele dau natere la noi celule
musculare.
Au rol i n involuia postpartum a uterului, cnd prin
eliminarea de exotoxine determin o colagenoliz brusc.

Perimetrul, tunica externa, este format din peritoneul

care nvelete uterul pe partea sa superioar, anterioar
i posterioar.
n partea sa inferioar uterul este acoperit de o
adventice.

COLUL UTERIN, cervixul, prezinta: mucoasa, musculo-elastica

si adventice.
Mucoasa are doua regiuni: endocervixul si exocervixul.
Mucoasa endocervicala captuseste canalul colului, este cutata
epiteliu simplu cilindric, celulele avand citoplasma clara
continand vacuole de mucus si nucleu ovalar bazal.
Corionul redus, are glande tubulare ramificate, tapetate cu celule
ce secreta mucus glandele contin produs de secretie in lumen
se dilata uneori atat de mult aspect chistic : ouale lui Naboth.
Mucoasa endocervical sufer modificri sub influena
hormonilor ovarieni. Aceste modificri apar mai evidente n
timpul uterului gravid:
- glandele endocervicale - maxim de activitate secretorie: mucus
alcalin foarte vscos ce obstrueaz canalul cervical;
- celulele conjunctive transformare pseudodecidual;
- substana fundamental se mbogete n proteoglicani, ce ating
un nivel maxim n travaliu cnd produc nmuierea i dilatarea
colului.

Mucoasa exocervicala acopera colul in portiunea

vaginala;
Epiteliul este stratificat pavimentos necheratinizat, cu
celule bogate n glicogen. Corionul exocervical este
aglandular.
Tranziia dintre cele dou tipuri de epitelii ale colului
este abrupt : epiteliul simplu cilindric al endocolului
continundu-se direct cu epiteliul stratificat
pavimentos nekeratinizat al exocolului.
Epiteliul de la nivelul acestei limite de demarcaie este
foarte susceptibil la factorii cancerigeni, reprezentnd
punctul de plecare al carcinomului de col uterin.
Celulele superficiale ale epiteliului colului se
descuameaz constant n vagin i pot fi examinate n
frotiurile vaginale, att pentru aprecierea activitii
hormonale (frotiu citohormonal) ct i pentru
depistarea precoce a cancerului.

Examenul citologic a ajuns la un nalt grad de acuratee

n depistarea cancerului colului uterin. El constituie o
metod valoroas, deoarece:
este o tehnic de examinare simpl, netraumatizant,
ieftin;
permite surprinderea bolii n stadii incipinnte
( carcinomul micro-invaziv) precum i a leziunilor
precanceroase;
are un grad de acuratee ridicat, care poate ajunge la
90-95%;
are o aplicabilitate nelimitat, folosindu-se ca metod
de screening n mas;
este rentabil, deoarece se adreseaz unei boli ce d un
procent apreciabil de morbiditate i mortalitate (ocup
locul II n cauzele de deces ale populaiei feminine).

Musculo-elastica contine fibre musculare netede

dispuse in trei straturi: intern si extern - longitudinal,
mijlociu - circular.
Printre fibrele musculare, tesutul conjunctiv interstitial
este bogat in fibre elastice.
Adventicea este un tesut conjunctiv lax.
Secretiile endocervixului umecteaza mucoasa vaginala.
In cursul ciclului, modificarile sunt reduse.
Glandele secreta in timpul ovulatiei un mucus mai
fluid ce usureaza inaintarea spermatozoizilor .
In gestatie glandele sunt mai active, mai voluminoase
si contin mucus in lumen.

Este un conduct muscolo-fibros al crui perete este

format din trei tunici: mucoasa, musculara si
adventicea.
Mucoasa :
1. Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
constituit din trei straturi: bazal, spinos si superficial.
Stratul bazal :un rand de celule cilindrice cu citoplasma
bazofil, nucleii ovalari, normocromi numeroase
mitoze la acest nivel celulele au rol n regenerarea
epiteliului.
Stratul parabazal : mai multe rnduri de celule
poliedrice mici, bazofile, jonctionate prin desmozomi.
Prezena acestor celule profunde pe frotiul vaginal
indic o absen total de activitate estrogenic: nainte
de pubertate , n perioada menopauzei.

Stratul intermediar : mai multe rnduri de celule poligonale ,

mari, cu nucleu voluminos mai puin bazofile dect
precedentele.
n afara gestaiei stratul intermediar este slab dezvoltat.
Celulele intermediare acumuleaz glicogen perinuclear.
Stratul superficial : celule aplatizate cu nucleu mic, picnotic
(indicele de picnoz este corelat cu nivelul crescut al
hormonilor estrogeni).
Pe frotiul vaginal, celulele apar poligonale, unele avnd o
citoplasm uor bazofil, altele acidofil (intensificarea
acidofiliei citoplasmatice este corelat cu creterea nivelului
hormonilor estrogeni). n citoplasma celulelor apare
constant glicogenul; conine i granule de keratohialin
datorit crora celulele superficiale sunt eozinofile i nu se
deformeaz.

Epiteliul vaginal conine glicogen apare n cantiti

mari n celulele superficiale.
Cantitatea de glicogen crete considerabil n faza
estrogenic a ciclului, fiind deosebit de abundent n
momentul ovulaiei.
Glicogenul servete ca element nutrirtiv pentru
spermatozoizi; este fermentat de lactobacili (bacili
Doderlein) n acid lactic, necesar meninerii unui
anumit tip de flor bacterian n vagin.

VAGINUL.COL.HE
Epiteliul stratificat
pavimentos
al mucoasei vaginale ,
susinut de un strat de
esut conjunctiv dens.

Celulele epiteliale au
citoplasma clar
incluziuni de glicogen.

Epiteliul vaginal sufer modificri morfologice i

funcionale n timpul ciclului sub influena celor doi
hormoni ovarieni.

Aceste modificri pot fi urmrite pe frotiul vaginal

coloraia Papanicolaou folosete trei colorani:
hematoxilin Harris,
Orange G,
EA 50 (policrom de verde lumin).
Rezultatele coloraiei sunt:
- nucleii albastru-cenuiu,
- citoplasma celulelor eozinofile roz-roie,
- citoplasma celulelor cianofile albastr sau verzuie.

Aciunea estrogenilor asupra epiteliului vaginal n

faza foliculinic, produce
descuamarea de celule izolate de tip superficial
celule de talie mare, form poliedric, citoplasma
oxifil, nucleu picnotic (mai mic de 5um).
Aceste celule oxifile predomin ca numr fa de
celulele cianofile, care au nucleul rotund, globulos
( mai mare de 5 um).

La sfritul fazei foliculinice pe frotiu se gsesc numai

celule acidofile.

Faza foliculinic.
Col. PAP
Celule mari,
poliedrice,
izolate,
cu
citoplasma
acidofila
si
nucleul rotund,
picnotic

Aciunea progesteronei n faza aII-a secretorie sau

luteinic aduce imgini diferite:
epiteliul format cu predomonan din celule bazofile
este invadat de leucocite i se descuameaz puternic.
descuamarea se face n placarde de celule cianofile, n
care marginile multor celule aper plicaturate.
Acest frotiu se numete citohormonal i este folosit
pentru aprecierea activitii hormonale.

Faza secretorie/
luteinic .
Col. PAP
Celulele sunt
mai numeroase,
mai mici,
poliedrice,
grupate
in placarde si
cu citoplasma
bazofila.
Printre ele
se gasesc
numeroase
leucocite.

Frotiurile citovaginale se realizeaz i pentru depistarea precoce a

cancerului de col uterin. Astfel, exist:

Frotiu vaginal normal (tip I): sunt prezente celule epiteliale de

aspect normal;

Frotiu vaginal de tip inflamator (tip II): sunt prezente celule

epiteliale cu modificri de natur inflamatorie i elemente celulare
inflamatorii( PMN, histiocite);
Frotiu vaginal de tip displazic (tip III): sunt prezente celule epiteliale
anormale, suspecte, dar fr caractere suficiente de malignitate;
Frotiu vaginal de tip malign (tip IV): sunt prezente celule celule
tumorale maligne, n numr redus;
Frotiu vaginal de tip malign (tip V): sunt prezente numeroase celule
tumorale maligne.

2.Corionul, format din esut conjunctiv dens, bogat n

fibre elastice. n partea profund a corionului esutul
conjunctiv devine mai lax i bogat vascularizat.
Corionul nu conine glande, epiteliul fiind lubrifiat de
mucusul secretat de glandele colului uterin.
Musculara este formata din doua planuri de fibre
musculare netede:
- intern circular,
- extern longitudinal,
cu fibre care trec de la un plan la celalalt, printre care
se gasesc fibre elastice i o bogat reea vascular.
Adventicea este un tesut conjunctiv lax, care
delimiteaza la exterior peretele organului.

Sunt reprezentate de labii (mari si mici) si clitoris.

Labiile. Sunt repliuri ale tegumentului care marginesc
vestibulul. Sunt acoperite in parte din piele, in parte de
mucoasa. In corion se gasesc glande de tip mucos.
Clitorisul. Prezinta la suprafata o mucoasa ce se
muleaza pe un tesut erectil, structura caracteristica a
formatiunii.

Organ ocazional prezent in organismul femeii gestante

are forma discoidala si este alcatuit din:
- placenta fetala ,
- placenta materna.

Placenta fetala. Este constituita din: epiteliu amniotic,

placa coriala si cotiledoane.

Epiteliul amniotic delimiteaza placenta fetala pe fata

externa a placii coriale. Este alcatuit dintr-un singur
rand de celule cubice.
Placa coriala este un tesut mezenchimal, bogat in fibrile
si celule stelate. Din ea se desprind 15-20 de trunchiuri
viloase ale caror ultime ramificatii sunt vilozitatile
placentare.
Totalitatea ramificatiilor vilozitare apartinand unui
trunchi vilos constituie un cotiledon.

Vilozitatile placentare sunt acoperite de epiteliu trofoblastic

sau vilozitar, care in primele luni de sarcina, este
bistratificat:

Stratul profund numit Langhans constituie citotrofoblastul si

are un rand de celule cubice cu nucleii rotunzi si citoplasma
clara, asezat pe o membrana bazala subtire.
Stratul superficial constituie sincitiotrofoblastul si este alcatuit
dint-o masa citoplasmatica cu nuclei ovalari, turtiti,
hipercromi; prezinta microvili.
La sfarsitul lunii a 3-a, inceputul lunii a 4-a, stratul Langhans
dispare, epiteliul vilozitar prezentand numai sincitiotrofoblastul.
Sub epiteliul vilozitatii, constituind axul sau, se gaseste un
tesut mezenchimal cu substanta fundamentala bogata, PAS
pozitiva, celule de tip reticular, fibrile; incepand cu luna a 3a apar si capilarele sanguine.

PLACENT.
COL.HE
Vilozitate corial
centrat de stroma
mezenchimatoas i
delimitat de
sinciio- i
citotrofoblast.

Placenta materna.
Este formata din: decidua bazala cu septurile
intercotiledonare si lacurile sanguine.
Decidua bazala este de fapt endometrul mult remaniat
in gestatie prin implantarea placentei fetale.
In decidua bazala se gasesc sapate cavitati pline cu
sange matern, numite lacuri sanguine in care inoata
cotiledoanele placentei fetale. Lacurile sanguine sunt
marginite de septuri intercotiledonare cu structura
deciduei bazale si ale caror vase se continua deschis cu
sangele din lacurile sanguine.
Intre sangele matern si cel fetal nu exista continuitate,
circulatia fetala fiind separata de cea materna prin
epiteliul vilozitatii, membrana bazala si peretele
capilarului in axul vilozitar.
Se constituie astfel o bariera in calea agentilor
microbieni, dar care poate fi traversata de vitamine,
anticorpi, hormoni, unele medicamente si chiar unii
virusi.

Placenta este un organ indispensabil pentru ducerea la

termen a sarcinii.
Ea continua functia endocrina a corpului galben si
asigura fatului nutritia, schimburile gazoase, excretia,
hormonogeneza.
Eliminarea placentei din uter urmeaza imediat
expulziei fatului.

Este o gland cutanat specializat localizat n esutul

subcutanat.
Reprezint o gland sudoripar modificat.
Este prezent la ambele sexe; la femeie se mrete rapid
la pubertate, desvrindu-i dezvoltarea n cazul
sarcinei.
Fiecare glanda mamara din structura unei mamele
constituie un lob glandular
mamelele contin mai multe glande mamare (lobi)
aproximativ 20, fiecare eliminandu-si produsul secretat
prin canalul galactofor, care se deschide la nivelul
mamelonului alaturi de celelalte canale galactofore din
mamela respectiva glanda mamara este o glanda
agminata.

REPREZENTAREA
SCHEMATIC A
GLANDEI MAMARE
N STARE INACTIV
I N LACTAIE
Fiecare duct lactifer i
ductele mai mici
pe care le dreneaz
constituie
o gland
de dimensiuni mici
sau
un lob al glandei
mamare.

Lobulul glandular este constituit din parenchim si

stroma.

Parenchimul unui lobul are :

- o componenta secretorie (adenomerul),
- o componenta excretorie (canalul excretor cu
ramificatiile sale).
Adenomerul.
* in repaus adenomerele sunt de tip tubulo-acinos,
tapetate de un epiteliul simplu cubic;
* in lactatie adenomerele sunt de tip tubulo-alveolar si
sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric.
Intre celulele epiteliale si glandilema se pot gasi celule
mioepiteliale.

Canalele excretorii sunt captusite cu un epiteliu

simplu cilindric si se continua cu canalele colectoare
mari, cu un epiteliu bistratificat cilindric (stratul bazal
cubic, iar cel superficial cilindric).
Canalul galactofor, in portiunea terminala, are un
epiteliu stratificat, care se continua cu epidermul
mamelonului printr-o zona de tranzitie.

GLANDA MAMAR N
REPAUS. COL.HE
1.
2.
3.
4.
5.

6.

Lobuli glandulari
Adenomeri
Septuri interlobulare
Vase sanguine
Canale excretorii
interlobulare
Celule adipoase

GLAND MAMAR N
LACTAIE.
COL. HE
1.
2.

3.
4.
5.
6.
7.

Adipocite
Canale excretorii
interlobulare
Septuri interlobulare
Lobulinglandulari
Canal intralobular
Adenomeri
Vase sanguine

GLAND MAMAR
N LACTAIE.
COL.HE
Alveole pline cu
lapte vizualizat sub
forma unui material
granular.
Vacuolele prezente n
lumenul i n citoplasma
celulelor alveolare conin
lipide.

Stroma este intralobulara si extralobulara.

- Stroma intralobulara este alcatuita din tesut conjunctiv
lax cu numeroase adipocite, bogat vascularizat si
inervat.
- Stroma extralobulara este bogata in fibre, saraca in
celule; constituie totodata si septurile interlobulare.
In timpul sarcinii si in lactatie, activitatea secretorie
glandulara este dirijata de adenohipofiza prin
prolactina (hormonul luteotrop).
Produsul de secretie, laptele, este un mediu lichid ce
contine in suspensie substante proteice, glucidice,
glicoproteice, lipide, vitamine, hormoni, ioni.
In primele zile dupa nastere, glanda mamara are o
secretie speciala, colostrul, mai bogat in substantele
proteice si glucidice.