ACTIVITATEA PREVENTIVA A

MEDICULUI DIN ASISTENTA

PRIMARA
Preventia, reprezinta ansamblul de masuri
menite sa evite aparitia unor boli sau a
unui accident.

Aplicarea masurilor de preventie dupa
aparitia bolii impiedica aparitia
complicatiilor sau cronicizarea acestora.

Medicina preventiva reprezinta ramura
medicinei care se ocupa cu mijloacele de
prevenire a bolilor.
Profilaxia, reprezinta ansamblul de masuri
medico-sanitare care se iau pentru
prevenirea bolilor contagioase.

Medicina profilactica este ramura
medicinei care se ocupa cu studiul si
aplicarea masurilor profilactice.

Aplicarea masurilor de profilaxie dupa
aparitia bolii impiedica raspandirea
acestora la alte persoane sau in alte zone
geografice.
Medicul din asistenta primara, prin pozitia
din cadrul sistemului sanitar, ca medic de
prim contact, are in acelasi timp sarcini
curative si preventive.

In momentul in care este solicitat pentru a
acorda ingrijiri unei persoane bolnave, el
trebuie sa ia masuri pentru a pastra
sanatate celorlalte persoane din familie
sau din comunitate.

Pacientul trebuie consiliat si educat in
scopul modificarii comportamentului
privind preventia.

El trebuie sa inteleaga motivatia acestei
schimbari comportamentale pentru a
putea analiza beneficiile, costurile si
consecintele acestor schimbari.

Schimbari comportamentale care privesc
fumatul, alcoolul, dieta, sunt greu de
realizat datorita reclamelor agresive care
se fac pentru aceste categorii.

Factori socio-economici si culturali pot
actiona negativ asupra schimbarilor
comportamentale.


Consecintele unor deprinderi daunatoare,
cum ar fi sedentarismul, consumul
exagerat de alcool, diferite
comportamente alimentare, au fost
cunoscute cu sute de ani in urma si sunt
actuale si astazi.

Chiar daca nu se cunoastea etiologa sau
patogenia unor boli ( scorbut, pelagra,
beriberi), prin aplicarea masurilor de
preventie s-a reusit inlaturarea
consecintelor lor.
Pentru a fi eficient in activitatea
preventiva, medicul trebuie sa cunoasca:
- factorii etiologici;
- factorii de risc;
- modul de actiune;
- persoane susceptibile de imbolnavire.

Pe langa activitatea de preventie primara,
medicul din asistenta primara, trebuie sa
desfasoare si activitate de preventie
secundara si teritara.

MIJLOACE DE PREVENTIE PRIMARA
Preventia primara inseamna totalitatea
masurilor intreprinse de medic pentru
prevenirea imbolnavirilor.

Activitatea de preventie primara se desafoara
de catre toti medicii cu precadere de catre cei
din asistenta primara (de adreseaza individului
si familiei) si medici din specialitatea de igiena.(
se adreseaza colectivitatii si mediului).


Principalele masuri de preventie primara:

- supravegherea gravidei si a lauzei;
- realizarea planului national de imunizari;
- supravegherea copilului si adolescentului;
- educatia pentru sanatate a populatiei;



- screening si intocmirea riscogramei in
cadrul programului de evaluare a starii de
sanatate;
- supravegherea locurilor de munca si
identificarea factorilor nocivi;
- controlul medical la angajare;
- supravegherea aprovizionarii cu apa
potabila;
- supraveghere mediului;


Supravegherea gravidei (sfaturi
premaritale, sfaturi pentru procreere
normala si recomandarea unor eventuale
consultatii genetice prenatale) pot preveni:
- aparitia unor afectiuni cum ar fi:
fenilcetonuria, hemofilia, sindrom Down,
diabetul zaharat, malformatii congenitale;

- suplimentarea cu acid folic previne
aparitia malformatiilor congenitale de tub
neuronal;

- administrarea de preparate de fier si acid
folic previn aparitia anemiei de sarcina;
- administrarea la gravida a vitaminei D2/D3
si calciu, previn aparitia rahitismului la nou
nascut;
- administrarea VTA sau dT la gravida in
saptamana a 34-a de sarcina, previne
aparitia tetanosului la gravida si nou
nascut;



- Consult genetic in cazul parintilor cu boli
genetice sau predispozitie familiala poate
preveni aparitia unor malformatii congenitale;
- Diagnosticarea gravidelor cu HIV, sifilis,
rubeola, toxoplasmoza, inainte de implinirea a
28 de saptamani de sarcina, perimite
consilierea gravidei in vederea recomandarii
intreruperii terapeutice a sarcinii;
- Diagnosticarea acestor afectiuni dupa varsta de
28 de saptamani de sarcina, fac posibila
recomandarea profilaxiei transmiterii verticale a
bolii printr-un tratament adecvat;



- Examenul ecografic pentru evidentierea
morfologiei fetale modificate efectuat in
saptamanile 22-26 de sarcina, permit luarea
unor masuri corespunzatoare;

- Consilierea gravidei pentru alimentatie
echilibrata si renuntarea la alcool, tutun sau
droguri, ca si pentru un regim de viata
adecvat, contribuie la o evolutie
corespunzatoare a sarcinii si o dezvoltarea
corespunzatoare a nou nascutului.



Realizarea planului national e imunizare,
reprezinta principala contributie a asistentei
primare in sanatatea publica.

Prin aplicarea sistematica a vaccinarilor s-a
redus semnificativ frecventa cazurilor de
boala si deces prevenibile prin vaccinare.
Suravegherea copilului si adolescentului,
reprezinta o activitatea importanta in
asistenta primara.
Supravegherea copilului cu scopul
depistarii precoce a diferitelor afectiuni,
trebuie aplicata inca de la nastere.
Screeningul, permite descoperirea
fenilcetonuriei, luxatiei congenitale de
sold, hipotiroidia, lipsa coborarii
testicolelor in scrot, defectele de vedere,
auz si vorbire.
Consilierea familiei pentru o conduita corecta
de supravegherea a nou nascutului si a
copilului trebuie sa se refere la pozitia copilului
in pat cand doarme, la supravegherea lui atenta
pentru evitarea accidentelor si la o alimentatie
echilibrata.
Trebuie evitata expunerea directa la razele
solare a copiilor mici.
Familia trebuie consiliata pentru reducerea
timpului petrecut de copil in fata televizorului
sau computerului la maxim 2 ore/zi si inlocuirea
acestor activitati cu actvitatea fizica moderata
sau viguroasa, cel putin 1-2 ore/zi.
Familia trebuie consiliata pentru o alimentatie
bazata pe legume, fructe, cereale, carne, lapte
si branzeturi, evitand alimentatia cu un continut
ridicat de grasimi, zahar si sare.
La intervale de timp stabilite prin diverse norme,
medicul din asistenta primara, trebuie sa
urmareasca dezvoltarea armonioasa prin
compararea idicelui de masa corporala cu acela
corespunzator varstei si sexului prin
monitorizarea parametrilor antropomorfici ca si
instalarea pubertatii. Vor fi urmarite in
continuare evolutia vederii, dentitiei, auzului si
vorbirii.


Supravegherea adultului sanatos, se
realizeaza prin:
- controlul tensiunii arteriale annual;
- controlul inaltimii si greutatii annual;
- depistarea timpurie prin examene de
laborator ale glicemiei, colesterolului si
trigliceridelor la persoanele cu
antecedente de diabet zaharat,
dislipidemie, obezitate si hipertensiune
arteriala

Avand in vedere predictia privind prevalenta
diabetului zaharat ( 9% in 2025) si faptul ca
evolutia asimptomatica esteindelungata ( 30% din
cazuri se descopera tardiv) se impune cu ocazia
oricarei consultatii verificarea unei eventuale
afectiuni diabetice nediagnosticate.

Verificarea este necesara la persoanele care
prezinta factori de risc diabetogeni:
- varsta peste 50 de ani;
- AHC;
- HTA;
- dislipidemie ( trigliceride peste 250mg/dl, HDL-C
sub 40 de mg/dl la barbati si sub 50mg/dl la femei;
- obezitate ( abdominala);
- afectiuni preexistente ( CCI, AVC, boala
arteriala perifierica);
- sedentarism;
- modificari ale valorilor glicemiei ajun si
postprandiala la 2 ore in antecedente ( se
va monitoriza valorile glicemiei la interval
de 3-6 luni; se recomanda efectuarea
glicemiei din plasma venoasa si daca
valoarea este 100 mg/dl si < 126mg/dl se
impune efectuarea testului de glicemie
provocata;

- riscul de diabet zaharat poate fi determinat
si de o greutate mica la nastere ( cauzat de
hranire deficiatara a gravidei);
- stresul si insulinorezistenta asociate,
predispun la aparitia diabetului de tip II, mai
ales in cazul reducerii activitatii fizice
insotita de cresterea aportului caloric;
- prevalenta crescuta a diabetului zaharat
determina informarea si educarea populatiei
despre cauzele si consecintele acestei boli
precum si modalitatile de prevenire a ei.
La persoanele cu AHC neoplazice se
recomanda:
- PSA, ecografie si examen urologic la
barbati de peste 50 de ani care prezinta
simptomatologie urinara.
- examen Papanicolau la femei;
- mamografie din 2 in 2 ani la femeile de
peste 45 de ani;
- control anual al persoanelor cu mai multe
rude diagnosticate cu cancer de san sau
ovarian;

- stabilirea unui program individualizat de
urmarire a persoanelor care au doua rude de
gradul I sau II din aceeasi ramura a familiei
diagnosticata cu cancer de san inaintea
varstei de 45 de ani sau cancer ovarian
inainte de 50 de ani sau cancer de san
bilateral la aceeasi femeie, sau cancer de
san si ovar la aceeasia femeie;
- colonoscopie din 2 in 2 ani dupa varsta de
40 de ani la persoanele cu doua sau mai
multe rude de gradul I sau II din aceeasi
ramura a familiei, diagnosticate cu cancer
rectal sau colonorectal inainte de 50 de ani;


Examen oftalmologic annual la persoanele
de peste 60 de ani pentru depistarea
timpurie a cataractei, glaucomului sau
degenerescentei maculare senile.

Examen O.R.L. din doi in doi ani al
persoanele de peste 60 de ani, pentru
depistarea hipoacuziei.

Educarea sanitara a populatiei trebuie sa cuprinda
sfaturi legate de:

- alimentatie corecta si echilibrata;
- combatere a sedentarismului si inlocuirea lui cu
activitate fizica sustinuta minim 30 de minute/zi, 5-7
zile/saptamana;
- renuntarea la deprinderi vicioase: alcool, tutun,
droguri, comportament sexual deviat;


Evidentele epidemiologice indica o coleratie
stransa intre consumul de tigarete si aparitia
cancerului.
Fumatul este recunoscut drept cauza pentru
mai mult de 24 de boli cronice si de aceea este
necesar ca pacientii sa nu se apuce de fumat,
iar fumatorii sa reduca numarul de tigari pana la
renuntarea la fumat.
Suprimarea fumatului reduce cu pana la 80%
morbiditatea prin cancer pulmonar si scade de
8 ori riscul de infarct.
Reducerea consumului de alcool previne
ciroza hepatica.
Populatia trebuie educata pentru a se
prezenta la medic din proprie initiativa cel
putin o data pe an, iar cei cu AHC si/sau
AHP ( IRC, DZ, CCI, obezitate, afectiuni
hepatice sau digestive) trebuiesc sa se
prezinte pentru efectuarea controalelor
periodice.
Nu este suficienta numai orientarea gandirii
medicale catre profilaxie ci este foarte
importanta convingerea populatiei pentru un
comportament sanatos.
PREVENTIA SECUNDARA
Masurile de preventie secundara presupun
descoperirea cat mai precoce a
imbolbavirilor prin analizarea semenlor si a
simptomelor sau prin recomandarea
efectuarii de investigatii de labaorator si/sau
imagistice in cazurile existentei unor factori
de risc.
Cu ocazia oricarei consultatii pentru
afectiune acuta, trebuie sa se faca corelatii
in scopul depistarii precoce a unor afectiuni
subclinice.

Greutatea corporala crescuta cu sau fara
incarcare ereditara pe linie de diabet,
obezitate sau dislipidemie, impune
recomandarea testarii glicemiei,
colesterolului si a trigliceridelor.

La persoanele cu incarcatura ereditara pe
linie de diabet, aceste teste sunt obligatorii
chiar daca nu se inregistreaza o greutate
corporala crescuta.
Daca rezultatele testelor confirma
modificari ale metabolismului glucidic sau
lipidic, se impune tratarea adecvata a
acestor modificari, monitorizarea lor in
timp si recomandarea schimbarii
comportamentului pacientului in privinta:
- alimentatiei;
- efortului fizic;
- consumului de alcool;
- fumatului.

Valori tensionale crescute asociate sau nu cu
fumatul impun:
- efectuarea EKG;
- testarea colesterolului;
- testarea glicemiei.

In functie de aceste valori, se recomanda:
- schimbarea comportamentului pacientului privind
un regim de viata corect;
- persoanelor care prezinta risc cardiovascular, se
recomanda initierea tratamentului medicamentos
corespunzator.



















La persoanele cu diabet zaharat, se vor
monitoriaza:
- valorile glicemiei ( bazala si postprandiala
la 2 ore);
- hemoglobina glicozinata.
Este recomandat examen oftalmologic si
oscilometrie annual.
Monitorizarea modificarilor metabolismului
lipidic ( CT, HDL-C, LDL-C, TG) la sase
luni sau ori de cate ori este nevoie.


Tusitorul cronic va fi investigat radiologic.

Persoanele cu simptomatologie de
laringita mai veche de o luna, rebela la
tratament, trebuie investigata obligatoriu
ORL pentru a exclude un eventual cancer
laringian.

Efectuarea unui program de control
preventiv al populatiei cu risc prin
efectuarea testelor de laborator, sau a
examinarilor radiologice, permite
descoperirea timpurie a afectiunilor
precum:
- DZ;
- TBC;
- cancerul;
- bolile cardiovasculare;
- hepatite cronice;
- dsilipidemiile;

PREVENTIA TERTIARA
Prin aplicarea masurilor de preventie
tertiara, se urmareste prevenirea
complicatiilor si agaravarea diverselor boli.

Preventia tertiara se realizeaza prin
monitorizarea bolilor care evolueaza spre
cronicizare sau care prin evolutia lor pot
determina aparitia unor complicatii.
Hepatita acuta virala, se monitorizeaza
clinic si paraclinic pentru evotarea evolutiei
spre cronicizare ( hepatita cronica, ciroza
hepatica).
Hipertensiunea se va monitoriza pentru a
evita evolutia ei in directia complicatiilor (
CCI, IM, IC, AVC). Este importanta
atingerea si mentinerea valorilor
tesnsionale tinta si mentinerea valorilor
glicemiei, colesterolului, trigliceridelor si a
functiei renale corespunzatoare.

Cunoasterea valorilor glicemiei,
colesterolului si trigliceridelor, faciliteaza
stabilirea tratamentului si conduitei
corespunzatoare pentru impiedicarea sau
intarzierea complicatiilor.

Inainte de initierea tratarii modificarilor
metabolismului lipidic prin administrarea
de statine si/sau fibrati, se impune
dozarea transaminazelor.
Monitorizarea nivelului transaminazelor se
face din patru in patru luni.
Daca nivelul transaminazelor nu
depaseste de trei ori valorile normale,
tratamentul se continua si se mentine
monitorizarea transaminazelor la intervale
de doua luni.
Daca apar dureri musculare fara o cauza
obiectiva pe parcursul tratamentului cu
statine, se intrerupe tratamentul si se
recomanda examen urina, determinarea
creatinckinaza si a creatininei.
Hipertensiunea arteriala, este cea mai
frecventa afectiune cardiaca si constituie
factor de risc pentru AVC, sindroame
coronariene acute, nefroscleroza, boala
vasculara periferica si insuficienta
cardiaca.
Asocierea HTA cu hipercolesterolemie si
fumatul, reprezinta factori de risc major
pentru aterosclereoza.
Asocierea HTA cu DZsi fumatul,
favorizeaza risc major pentru dezvoltarea
bolii arteriale periferice.
Evolutia concomitenta a HTA+DZ, creste
riscul afectarii renale de 5-6 ori si afectare
cardiovasculara de 5-8 ori.
Un tratament corectal HTA reduce riscul
de agrevare a nefropatiei la pacientii cu
albuminurie, riscul de insuficenta renala
incipienta si cel de neuropatie.
Monitorizarea corecta a HTA include
supravegherea modificarilor vasculare la
nivelul retinei prin examen oftalmologic.
Pe langa un tratament adecvat,
monitorizare clinica si paraclinica, se
impune si un stil de viata corect.
Persoanele diagnosticate cu DZ vor fi
incluse intr-un program de urmarire si
tratament:
- mentinerea valorii glicemiei cat mai aproape
de valori normale ( glicemia plasmatica ajun
110mg/dl, si glicemia plasmatica la 2 ore
postprandial < 145mg/dl, glicemia capilara
ajun 80-120mg/dl sau glicemia capilara la 2
ore postprandial < 160mg/dl
automonitorizarea este importanta pentru
adaptarea dozelor terapeutice, prevenirea si
corectarea hipoglicemiei);
- mentinerea HbA1c< 6,5-7% si masurarea
la 3-6 luni;
- monitorizarea valorilor metabolismului
lipidic ( CT< 175mg/dl, LDL-C < 100-70
mg/dl, HDL-C > 40 mg/dl la barbati si
55mg/dl la femei, trigliceride sub 150);
- monitorizarea valorilor TA ( <130/80
mmHg);
- monitorizarea greutatii corporale ( IMC
<25Kg.m.p.);


- examen oftalmologic:
- anual daca nu apar modificari;
- la 3-6 luni daca se constata modificari;
- la 3 luni in sarcina;
- la cel mult o luna in cazul deteriorarii
inexplicabile a acuitatii vizuale, sau in caz
de edem macular;
- la maxim o saptamana cand se banuieste
hemoragie retiniana;
- de urgenta in cazul pierderii bruste de
vedere;

- osciliometria anual;
- examenul functiei renale, permite
evidentierea nefropatiei diabetice, sau a
insuficientei renale. Se estimeaza ca
insuficienta renala la diabetici apare dupa
9 ani, iar daca este controlata glicemia si
TA, termenul se poate dubla; 20-40%
dintre persoanele cu diabet mai vechi de
15 ani, dezvolta boala renala diabetica;
- masurarea microalbuminuriei ( <30 mg/24
ore).


- stabilirea raportului albumin/creatinin
(<30 mg/g); la depirea acestei valori,
determinrile se repet din 4 n 4 luni; 3
determinri pozitive confirm diagnosticul
de nefropatie diabetic; dac testul este
negativ, examinarea se face anual;
- msurarea anual a creatininei serice;
- depistarea precoce a neuropatiei diabetice
prin examen clinic i anamnez;


- depistarea precoce a modificrilor
specifice piciorului diabetic (ulceraii,
simptome de boal arterial periferic,
deget n ciocan, proeminene osoase,
modificri la nivelul unghiilor, modificri
ale sensibilitii);
- schimbarea obiceiurilor alimentare cu scopul
atingerii i meninerii greutii corporale ideale,
al scderii valorii glicemiei, al valorilor lipidelor
serice i a acidului uric;


- modificarea stilului de via, constnd n
combaterea sedentarismului i introducerea
treptat a activitilor fizice (pn la 30-45
min/zi, 5 zile /sptmn); dac persoanele cu
diabet aflate n tratament antidiabetic
efectueaz eforturi fizice susinute, ele trebuie
s i ajusteze medicaia n mod corespunztor,
innd cont de faptul c efortul fizic scade
glicemia;

- renunarea la alcool i la tutun.