Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
[1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie –
an I) - Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 2.
Gonocite
celulele germinale primordiale
origine endodermală
formarea începe în săptămâna patra, în peretele sacului
vitelin secundar (epiblast), la baza alantoidei.
migrează în săptămânile 4-5 (mezenterul ventral şi dorsal)
se dispun în primordiul crestei gonadale (mezonefros)
săptămânile 5-12, celulele germinale primordiale induc
formarea cordoanelor genitale (proliferarea epiteliului
celomic.
[1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie – an
I) - Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 3
Ovogonii - spermatogonii
Creasta gonadală
evoluează spre ovar sau
testicul[1] din care se
dezvoltă fie ovogoniile
(se transformă în ovule)
fie spermatogoniile (se
transformă în
spermatozoizi).
[1] Sadler W.T., Langman J. –Embryologie medicale – Ed. Pradel 2007 pg 34.
Foliculi primordiali
cordoane fragmentate progresiv în grămezi
celulare
celulă centrală = ovogonia
grămadă de celule granuloase = foliculare
membrană bazală (membrana Slavjanski).
Ciclul ovarian
La pubertate există aproximativ 400.000 de foliculi
activitatea genitală a femeii = ciclul de 28 de zile = 13/an =
364zile.
continuă lunar la nivelul unui singur folicul ovarian
cuprinde două părţi:
ciclul folicular
ciclul ovogenetic = controlate hormonal
G.R.H. (gonadotropin releasing hormone)
F.S.H. şi L.H.
creşterea şi individualizarea foliculului primar => foliculul
secundar (cavitar): 400 – 450 => Foliculul ovarian
intramural => foliculul rupt care elibereaza ovocitul =>
formarea corpului galben.
Foliculii ovarieni
Foliculi ovarieni
Ruperea folicului
Ovar la microscop
Ciclul ovarian
Ovocitul
diametru de 40μ în foliculul primar
atinge 120μ în momentul ruperii foliculului
creşterea prin acumulare de glicoproteine în zona
pelucida, proteine de rezervă şi A.R.N în citoplasma).
Sub controlul gonadostimulinelor hipofizare ovocitele
ajung la maturaţie, în 36 de ore (care preced
ovulaţia)
finalizarea meiozei I (începe meioza II) pana în
metafază.
Reluarea meiozei II condiţionată de fecundaţie.
Profaza
Celula in metafaza
Anafaza
Telofaza
Mitoza
Ciclul ovogenetic
se desfăşoară până la menopauză (în afara perioadei
de sarcină, lactaţie sau tratament antiovulator).
Ovulaţia = proces independent de voinţă
se repetă lunar într-un singur ovar
începe în ziua 13 sau 14, a ciclului menstrual
nu este perceptibilă fizic
sîngerarea mima un abdomen acut (sarcină ectopică)
Ovocit
poziţia centrală în folicul primar
poziţie periferica infolicul cavitar).
granuloasa = celulele care înconjură cavitatea foliculară
cumulus proliger: gramada intr-un punct al granuloasei cu ovocit central
Învelişurile foliculului:
externă sau fibroasa (fibroblaste nondiferenţiate)
internă (glanda tecală cu celule diferenţiate) vascularizată şi secretantă
(estrogeni)
Foliculul tertiar (10-12mm) ovocit de prim ordin, membrana vitelină şi zona
pelucida
Membrana pelucida: barieră între ovocit şi celulele foliculare
prezintă pe suprafaţa sa o depresiune mică în care se observă primul globul polar
Citoplasma ovocitară conţine mitocondrii, structuri golgiene şi reticul endoplasmatic
rugos (corpul vitelogen al lui Balbiani).
Ultima fază a maturaţiei se caracterizează prin dispariţia centriolilor, organizarea unui
fus acromatic şi blocajul cromozomilor.
[1] Goudet G,
G, Mugnier S,
S, Callebaut I,
I, Monget P.
P. – Phylogenetic Analysis and Identification of Pseudogenes Reveal a Progressive Loss of Zona Pellucida Genes During Evolution of
Vertebrates.
Vertebrates. – Biol Reprod. 2007 Nov 28
Foliculul tertiar
inflamaţie locală, eliberare de histamina şi
prostaglandinele.
Foliculul terţiar se măreşte (influenţa F.S.H. şi L.H.)
şi se apropie de corticala ovariană
Celulele stratului granulos se multiplică => teaca
foliculară se subţiază (zonă de ischiemie = stigma)
înconjurată de o zonă hiperemică => lichidul
folicular comprimă teaca si produce ruptura cu
eliberarea ovocitului secundar însoţită de o
hemoragie redusă.
Spermatozoidul
mic, mobil, cu centrozom şi mitocondrii, fără
materii de rezervă şi cu citoplasmă redusă
în spermatogeneză mitocondriile se împart egal între
spermatocite
Mayer şi Schefer: centre de oxidare.
[1] Testut – Anatomie Humaine – t. IV – 7-a ed pg
1027
Sperma
suspensie de celule de reproducere masculine
într-un mediu lichid (plasma seminală produsă de
glandele sexuale anexă).
Spermatogeneza: testicul (transformări complexe
60.000 – 120.000/mm3.
În săptămânile 5-12, celulele primordiale induc
formarea cordoanelor genitale prin proliferarea
epiteliului celomic
În luna treia testiculul este lombar
cordoanele testiculare formate din cordoanele
genitale, se transformă în tubi seminiferi contorţi.
[1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. -
Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie – an I) -
Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 3
Testiculul
format din numeroşi tubi seminiferi
delimitaţi de membrana bazală
acelulară şi celule Sertoli (celule de
susţinere) cu rol trofic şi susţinere a
spermatogoniilor de tip A.
Celulele germinative dintre celulele
Sertoli, au diferite stadii de dezvoltare.
Fiecare tub este înconjurată de un
perete fibromuscular, cu numeroase
vase de nutriţie cu celule interstiţiale
(Leydig) origine neuroectodermală
(creasta neurală), celule voluminoase,
încărcate cu granulaţii lipidice (celule
endocrine secretă testosteron)
Celulele Leydig
Testicul
Testicul
Spermatide
Epiteliul seminal
Celulele Sertoli
Spermatogeneza
Crestele genitale
Gonade indiferente
Gonada masculina
Spermatozoid
descoperit de L. Hamm
studiat de Antony van Leeuwenhoek (1632-1723)
celulă polarizată, cu lungime 50-60μ
constituit din:
capul (ocupat de un nucleu haoploid) de 4–5μ/1,5–3μ,
gâtul (porţiunea retrasă) de 1μ şi
flagelul căruia cu 3 segmente piesa intermediară (5μ), piesa principală (45μ) şi piesa terminală (2–
5μ )
delimitat de membrană plasmatică
prezenţa şi constituţia flagelului = spermatozoidul normal = mobil
Corpul spermatozoidului
aspect dens (cromozomi complet despiralaţi )
formă ovală (frontal) şi aspect piriform (profil)
Polul anterior şi 2/3 anterioare ale nucleului (acrosom) sac aplatizat cu conţinut enzimatic, separat de
nucleu prin spaţiu sub-acrosomic strâmt şi membrana plasmică
Partea posterioară este formată din nucleu
[1] Gorun N. – Introducere în genetica aparatului locomotor – Ed. “Curtea veche” – 1998 pg.
23.
Constitutuia spermatozoidului
Gâtul sau coletul spermatozoidului:
conţine placa bazală
Piesa intermediară,:
Flagelul spermatozoidului cu lungime de 40μ: filamentul
axial are o pereche de tubuli centrali înconjurată de 9
perechi de tubuli periferici. Teaca citoplasmatică se opreşte
la începutul filamentului terminal.
Piesa principală prezintă teacă fibroasă, inel extern dens şi
inel intern de microtubuli cu un dublet median sau axial.
Piesa terminală conţine numai microtubuli.
Spermatozoidul
Spermatogeneza
începe la pubertate
spermatogoniile suşe sunt elemente esenţiale repartizate printre celulele
Sertoli (elemente „de susţinere” cu proprietăţi elaboratorii şi
macrofagice)
de la pubertate, spematogeneza evoluează de-alungul vieţii individului.
se termină printr-o fază de sperminogeneză în cursul căreia spermatozoizii
câştigă caracterele lor morfologic şi funcţionale.
Gonocitele => spermatogonii de două tipuri: de tip A (mitoză = rezervă
permanentă de celule suşe) de tip B (dau naştere spermatocitelor de prim
ordin)
În condiţii normale, câteva spermatogonii A părăsesc rezerva de celule
suşe şi dau naştere la generaţii succesive de spermatogonii din ce în ce
mai diferenţiate.
Spermatogoniile de tip B se formează după sfârşitul ultimei diviziuni a
spermatogoniilor de tip A.
Spermatogoniile B
se divizează activ
dispuse la periferia tubilor seminiferi printre celulele Sertoli
celula suşă se naşte din epiteliul germinativ => spermatocit
de prim ordin cu profază lungă (22zile) => terminarea
rapidă a meiozei I => spermatocit de al doilea ordin (nucleu
central) care se va divide meiotic => două spermatide.
Fiecare celulă are număr haploid de cromozomi
În această evoluţie separarea celulară este incompletă:
generaţiile succesive de celule rămân legate prin punţi
protoplasmatice
Descendenţii unei spermatogonii rămân înfundate în
„buzunare” între celule Sertoli
Spermatocitul de ordinul II
spermatida => spermatozoid (reducere cromatidiană sau meioză)
Spermatocitul de ordinul II conţin 23 cromozomi
Diviziunea spermatocitului de al doilea ordin este o mitoză normală 23 cromozomi
Spermatozoizii sunt de două feluri: u
cu 22 de cromozomi şi un cromozom „X”
Cu 22 cromozomi si un cromozom „Y” (determina sexul masculin)
Reglarea hormonală a spermatogenezei prin luteostimulina hipofizară (pe celulele
Leydig secreţia testosteronului cu acţiune pe celulele Sertoli).
Foliculostimulinele (FSH) legate de celulele Sertoli stimulează secreţia lichidului
testicular şi sinteza receptorilor proteici intracelulară ai androgenilor.
Spermatidele si spermatozoizii au caractere definitive: nucleul lângă membrană,
celula se alungeşte, protoplasma se reduce, centrozomii persistă, se formează
flagelul.
[1] Merger R., Lévy Jean, Melchior Jean - Précis dţObstétrique – Ed. Masson Pris 1989 pg. 4.
Evolutia spermatozoidului
Timpul necesar transformării spermatogoniilor în spermatozoizi = 64
de zile.
Spermatozoizii pătrund în tubii seminiferi, epididim prin contractia
pereţilor tubilor seminiferi
Spermatozoizii câştigă mobilitatea deplină în epididim.
În căile genitale feminine sparmatozoizii pot rezista 3 – 9 zile (dacă
mediul este convenabil) şi se deplasează activ (1-3mm/minut) prin
deformările flagelului.
Membrana citoplasmatică a capului spermatic conţine peptide de
legare cu glicoproteinele zonei pelucide iar acrosomul conţine
enzimele capabile să disocieze corona radiata, fenomen indispensabil
evoluţiei fecundaţiei.
Toate aceste proprietăţi ale spermatozoizilor sunt conservate la
temperatură foarte scăzută (-1960 C) cu condiţia ca sperma să fie
diluată cu ajutorul unui mediu crioprotector.
A.D.N.
Mitoza
Ziua 1
Ziua a 3-a
.
Ziua a 5-a
.
1
.
Morula
.
Morula
Blastocyst
Constituirea mezodermului
Formarea blastulei si gastrulei
Formarea foitelor embrionare
De la morula la blastula
Linia nenumita
. .
Dezvoltarea invelisurilor embrionare
.
.
Derivatele ectodermului
Derivate ale mezodermului
Derivatele endodermului
Crestele neurale
De la crestele neurale la tubul neural
.
.
Formarea tubului neural
Dezvoltarea veziculelor neurale
.
Schita pancreasului (din mezoderm)
.
Schita cordului
De la “mic” la “mare”
Formarea regiunii cefalice
Saptamana 4
Invelisurile embrionare si embrionul
8 saptamani
Saptamana 8
Saptamana 8
.
Dezvoltarea tubului neural
Tubul neural si somitele
Invadarea creerului de sange
Creer si maduva spinarii
S.N.C. la 49 zile
Saptamana 10
Saptamana 12
Saptamana
16
Saptamana 20
23 saptamani
Saptamana
24
Saptamana 28
Saptamana 36
Saptamana 40