Glande anexe tub digestiv

Glande salivare
Pancreas
Ficat
Vezica biliară
 Glandele salivare majore

Paroti
Glanda
da
sublingu
Glanda ală
submandibu
lară Gray H, Anatomy of the Human Body, ed. 20, Philadelphia, 1918
 Glandele salivare majore
• Funcție: produc 95% din cantitatea de salivă (750-
1000 ml/24h):
– Umectează mucoasa bucală
– Digestie: amilază, lipază
– Apărarea locală: IgAs, lizozim, lactoferină
– Percepția gusturilor
– Sitem tampon si formeaza la suprafata dintilor o
pelicula protectoare (prolina din saliva e capteaza Ca)
 Gl. salivare majore – organizare
histologică
• Capsulă - ț. conj. dens  septuri ce
delimitează lobi și lobuli
• Glande exocrine tubuloacinare compuse
• Formate din unități secretorii de bază
(salivon) conținând:
– acini
– ducte secretorii intercalare și striate
(intralobulare)
– duct excretor (interlobulare)
 Gl. salivare majore – organizare
histologică
• Ductele excretorii extralobulare au epiteliu
cubic simplu  cilindric pseudostratificat 
cubic/cilindric stratificat  pavimentos
stratificat
• Poate exista țesut salivar
ectopic (heterotopic)

Mills SE, Histology for pathologists, ed. 3, 2006

 Celule
mioepiteliale

Ducte
intercalate Ducte striate

Acin seros
Acin mucos
Semilune
seroase

Gartner LP, Hiatt JL, Color Textbook of Histology, ed. 3, 2006

 Glande salivare – tipuri de acini

Acini seroși (SA), mucoși (MA) și micști (semiluna seroasă – SD) în

glandă salivară submandibulară
Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
 Glande salivare - celularitate
• Celule acinare
– seroase
– mucoase
• Celule ductale
– ducte intercalate
– ducte striate
• Celule mioepiteliale
 Glande salivare - celularitate
• Celule seroase:
– formă piramidală, nucleu rotund/oval localizat
bazal
– granule de zimogen PAS-pozitive variabile ca
număr în funcție de etapa ciclului secretor. Conțin
amilază, lizozim, lactoferină, alte enzime.
Delimitate de membrană în ME, grade variate de
electronoopacitate
– RER abundent bazal, ap. Golgi, mitocondrii,
picături lipidice
 Glande salivare - celularitate
SG

Acin seros – ME și MO. Celule seroase cu granule secretorii (SG) și

picături lipidice (LD). MC – cel. mioepitelială, SC – capilar sangvin, (A)L –
lumenul acinului Mills SE, Histology for pathologists, ed. 3, 2006
 Glande salivare - celularitate
• Celule mucoase
– nucleu bazal, turtit
– citoplasmă abundentă, palid colorată
– granule de mucinogen (conțin sialomucine acide și
neutre)
– RER, mitocondriile și alte organite împinse înspre
polul bazal
 Glande salivare - celularitate

Acin muos – ME și MO. L, * – lumen, MyC – cel. mioepiteliale

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
 Glande salivare - celularitate

• Celulele ductelor intercalate

– Secretă bicarbonat, absorb ioni clor
– Secretă lizozim, transferină
– Nucleu rotund/oval – ep. simplu cubic
– ME: puține granule secretorii la polul apical
Glande salivare - celularitate

Duct intercalat – ME și MO. SC – capilare sangvine,

MC – cel. mioepiteliale
Mills SE, Histology for pathologists, ed. 3, 2006
 Glande salivare - celularitate
• Celulele ductelor striate
– reabsorb Na+, secretă K+ și HCO3-
– celule înalte, nucleu alungit
– la ME prezintă labirint bazal cu mitocondrii
Glande salivare - celularitate

Duct striat – ME și MO
Mills SE, Histology for pathologists, ed. 3, 2006
 Glande salivare - celularitate
• Celulele mioepiteliale
– celule contractile, participă la formarea laminei
bazale
– între lamina bazală a epiteliului și polul bazal al
celulelor secretorii
– prezente în acini, ducte intercalate
– nuclei turtiți; citoplasmă puțină, eozinofilă
– prelungiri celulare lungi cu miofilamente (ME)
 Glande salivare - celularitate

IHC pentru calponină

Mod Pathol 2002;15(3):298–323

ME: mi – cel mioepitelială, mr – miofilamente

Rev Chil Anat 2002; 20(1):5
 Parotida – particularități
• 14-28 grame
• Între arcada zigomatică și
marginea m. SCM, între m.
maseter și tragus
• Lobi superficial și profund,
separați de n. VII
• Capsulă fibroasă
• Duct Stensen  molarul 2 sup.
 Parotida – particularități
• Unități secretorii seroase – marea majoritate
• Ducte intercalare mai lungi decât în gl.
submandibulară sau submaxilară
• Conține țes. adipos alb, crește cu vârsta
• Pot fi prezente zone de țes. limfoid difuz/nodular
și noduli limfatici în imediata vecinătate a
capsulei parotidei
 Glanda salivară submandibulară
• 7-8 grame
• în triunghiul
submandibular
• duct Wharton se
deschide lateral de
frenulum lingual
 Parotida
Celule adipoase

Duct excretor

Glanda parotidă – col. HE

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
 Glanda salivară submandibulară

• Secreție mixtă, predomină acinii seroși

• Rari acini micști (semilune seroase)
• Ducte intercalate mai scurte
Glanda salivară submandibulară
Celule
mucoase

Ducte Celule
seroase

Glanda salivară submandibulară – col. HE

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
 Glanda salivară sublinguală
• 3 grame
• în fosa sublinguală a
mandibulei
• duct Bartholin se
deschide în ductul
submandibular
 Glanda salivară sublinguală

• Secreție mixtă, predomină celulele mucoase

• Componenta seroasă: semilune seroase
• Ducte intercalate foarte scurte
Glanda salivară sublinguală

Ducte

Glanda salivară sublinguală – col. HE

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
 Glande salivare – reglarea activității
• Secreția nu este continuă
• Inervație simpatică și parasimpatică intra- sau
subepitelială
• Parasimpatic: inițiază salivarea, formare salivă
seroasă
• Simpatic: scade fluxul sangvin, formare salivă
mucoasă
• Glandele salivare sunt foarte bine
vascularizate
 Pancreasul
• Glandă exo- și endocrină
• Retroperitoneal, 120 g
• Regiuni
– Cap și proces uncinat: segmentele 2 și 3
duodenale
– Gât: sub pilor
– Corp: între antru și jejunul proximal
– Coadă: înspre hilul splenic
 Pancreasul

• Glanda cu componente exocrină si endocrină:

– Componenta exocrină – acini seroşi + ducte exretorii
– Componenta endocrină - insulele Langerhans
• Capsula subtire - septuri conjunctive fine
• Acini seroşi cu celulele centroacinare - element de
diagnostic histologic pozitiv;
• Ducte intralobulare si interlobare, nu are ducte
striate
• Insule Langerhans
Pancreasul

Gray H, Anatomy of the Human Body, ed. 20, Philadelphia, 1918

 Pancreas
• Vascularizație:
– Arterială: aa. pancreaticoduodenale (cap) sau aa.
pancreatice, ramuri ale trunchiului celiac și a.
mezenterice superioare
– Venoasă: vv. pancreaticoduodenale și pancreatice,
tributare v. porte
– Limfatică: drenează în ggl. pancreatici și periaortici
• Inervație: simpatică (ramuri din plexurile
celiac și mezenteric superior) și parasimpatică
(n. vag)
 Pancreas – organizare histologică
• Fața anterioară – seroasa peritoneală
• Capsulă subțire - ț. conj. lax
• Lobi, lobuli
• Acini seroși (p. exocrin) și insule Langerhans
(p. endocrin)
• Duct pancreatic principal (Wirsung) și
accesoriu (Santorini)  ampula Vater, uneori
și papilă duodenală minoră
 Pancreas
• Lobuli de 1 – 10 mm separați de septuri conjunctive
• Elemente epiteliale: unități secretorii tubulo-acinare
seroase, ducte excretorii, insule endocrine

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002

 Pancreas exocrin – celule acinare
• Celule de tip seros
• Formă piramidală, nucleu rotund
• Eozinofilie apicală (gr. zimogen) și bazofilie a
polului bazal Celule
acinare
Capilar

Celule centroacinare
Duct intercalat

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002

Pancreas – cel. acinare
Z – granule zimogen
G – ap. Golgi
M – mitocondrii
rER – reticul endoplasmic
rugos
L - lumen

Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002

Pancreas exocrin – celulele acinare
• Celulele acinare secretă:
– peptidaze: tripsinogen, chimotripsinogen,
procarboxi/aminopeptidaze
– alfa-amilază
– lipaze
– DNA-ze RNA-ze
• Se activează în intestin (enterokinaza –
tripsina – alte enzime)
 Pancreas exocrin – ducte
• Celule centroacinare
– originea sistemului de ducte
– cel. mici, turtite/cubice, citoplasmă palid
eozinofilă
– joncțiuni strânse cu cel. acinare și centroacinare
– nu prezintă granulații
 Pancreas exocrin – ducte
• Ducte intercalate
– secretă apă, bicarbonat și clor
– epiteliu simplu cubic
– celule asemănătoare celor centroacinare
• Ducte interlobulare
– conțin celule caliciforme și neuroendocrine
– epiteliu cilindric simplu
 Pancreas exocrin – reglarea secreției
• Hormoni
– Secretină: volum crescut de suc cu concentrație
crescută de bicarbonat, sărac în enzime
– CCK: creșterea secreției de enzime
• Inervație simpatică și parasimpatică
 Ficat
• Lobi drept și stâng, cuadrat și caudat
 Ficatul
Cea mai mare glandă din organism – 1500g.
• Capsulă conjunctivă Glisson
- septuri conjunctive fine → lobuli
- reţea fină de fibre de reticulină, intralobular
• Parenchim
– format din hepatocite – 75%
• 20-30 µm diametru, 1-2 nuclei, citoplasma eozinofilă, incluziuni de
glicogen sau lipide
• dispuse sub forma de lame / placi celulare perforate, ramificate si
anastomozate.
• realizeaza o retea tridimensionala, intre placi si intre celule existand
capilarele sangvine si ductele biliare

– alte tipuri de celule din ficat : cel. Ito, pit-cells , cel. ovale)
 Ficat – funcții
• Produce majoritatea proteinelor plasmatice:
albumine, lipoproteine (VLDL), glicoproteine,
factori ai coagulării (protrombină, fibrinogen)
• Metabolismul:
– vitaminelor A, D, K
– fierului (transferină, haptoglobină, etc)
 Ficat – funcții
• Degradează medicamente și subst. toxice prin
oxidare și conjugare
• Metabolismul:
– glucidelor: glicogenogeneză/liză, gluconeogeneză,
glicoliză
– lipidelor: b-oxidarea a. grași; metabolismul
colesterolului
– proteinelor: sintea aminoacizilor, ureei
• Sinteza bilei
 Ficat – vascularizație
Vascularizație dublă:

v. portă (75%)
sinusoide
a.hepatice (25%)

venula terminală hepatică

v. hepatice
 Vascularizaţia ficatului
• Vascularizaţie dublă:
– nutritivă: a. hepatică → arteriole interlobulare
(spaţiul port) → sinusoide hepatice
– funcţională: v. portă → venule interlobulare
(spaţiul port) → sinusoide hepatice
• Vena centrolobulară – v. suprahepatice – vena
cavă inf.
Ficat – organizare histologică
 Ficat – organizare histologică
• Unități morfologice și funcționale:
– lobulul clasic –unitatea morfo-functionala a
ficatului = parenchimul tributar unei venule
hepatice terminale
– lobulul portal (Sabourin) – parenchimul ce
produce bila drenată de un canalicul din sp. port
– acinul hepatic (Rappaport) – parenchimul irigat
de ramurile unei arteriole interlobulare
Ficat – organizare histologică
 Ficat – lobulul hepatic clasic
• aproximativ 1 mil.
• prisma poliedrica hexagonala
• placi de hepatocite cu dispozitie radiara, anastomozate, iar intre placi – capilarel
sinusoide anastomozate.
• sectiune transversala - forma de poligon cu 6 laturi

– In colturi , la locul de vecinatate cu ceilalti lobuli - un spatiu interlobular redus (spatiu portal
Kiernan)
– In sectiunea transversala, placilor celulare le corespund cordoane celulare al caror aspect
variaza in functie de varsta individului (la adult grosimea unui cordon este egala cu diametrul
unui hepatocit cu exceptia locurilor de anastomoza)

• sectiune longitudinala fiecare cordon este gros de cel putin 2 randuri de celule,
intre celule existand canaliculii biliari.

• La periferie exista placa terminala care corespunde hepatocitelor de la

periferia lobulului. Placa are grosimea unui hepatocit. La periferie, lobulul vine in
raport direct cu tesutul conjunctiv din spatiile portale. Hepatocitele din placa
terminal vor forma un perete aproape continuu, strabatut doar de vasele
sangvine si de ductele biliare.
Lobulul hepatic clasic

• Este centrat de vena

centrolobulară
• La periferie: spaţiile
porte (Kiernan) cu
“triada portă”: arteriolă
+ venulă interlobulare +
canalicul biliar
 Ficat – lobulul hepatic clasic
• Central – venula terminală hepatică (centrolobulară)
• Cordoane/plăci de hepatocite separate de capilare
sinusoide
• Periferic – placa limitantă
• Spațiile portale Kiernan (țes. conjunctiv)
– venă interlobulară
(ram terminal V porta)
– arteră interlobulară triada portală
(ram terminal A. Hepatica)
- canalicul biliar
– vase limfatice
– fibre nervoase amielinice
Ficat – lobulul hepatic clasic
Spații porte

Vena centrală Vena centrală

Spațiu port
Ficat porc (a) și uman (b) – col. HE
Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
 Lobulul portal Sabourin

• Lobulul portal = aria din parenchim a carei

bila este tributara aceluiasi canalicul biliar
interlobular.
• forma de triunghi, avand in centru spatiul
portal si in varfuri trei vene centrolobulare de
la trei lobuli clasici diferiti.
 Ficat – acinul hepatic
• Acinul hepatic = aria de parenchim ce este tributara
aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar
• forma de romb = doua triunghiuri adiacente, unite prin
marginile lor (Axul lung al rombului- doua vene
centrolobulare, axul scurt -2 spatii portale.
• In el se descriu trei zone functionale cu dispozitie
concentrica:
1. in apropiera axului scurt
2. spre a. hepatica
3. spre vena centrolobulara
 Ficat – acinul hepatic
• Cea mai mică unitate funcțională a
parenchimului hepatic
• Formă romboidală secțiune (elipsoidă în 3D)

Ax lung
Ax scurt

Triadă
Zone V. centrală
 Ficat – acinul hepatic
In zona 1
- hepatocitele care primesc sangele cu cel mai mare procent de
oxigen, fiind aproape de artera perilobulara
• cele mai active metabolic
• primele care vor depune glicogen postprandial
• primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce
glicogenoliza si gluconeogeneza
• sunt primele care vor semnala aparitia semnelor de
regenerare in caz de leziuni hepatice
• sunt cele mai aproape de vasul sangvin si prin urmare sunt
primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv
• in caz de staza biliara/ procese inflamatorii ale spațiului port
(hepatite) sunt primele care sufera modificari
 Ficat – acinul hepatic
In zona 3 hepatocitele sunt supuse si ele actiunii
toxinelor insa in cantitate mai mica. La fel se exercita
efectul si in caz de staza biliara. Aici ajunge sangele cu
continutul cel mai mic de oxigen. De aceea in ischemie,
primele care sufera sunt celulele din zona 3 (celulele
din paropierea venei centrolobulare).
In zona 2 celulele au caracteristici intermediare
celorlelte doua zone.
Toate hepatocitele au d.p.d.v. metabolic acelasi
potential insa caracteristicile lor difera doar din cauza
alimentarii cu sange cu concentratii diferite de oxigen.
 Ficat – hepatocitul MO
• Celulă poligonală, 20-30 mm
• Dispuse în plăci/cordoane
• Durata de viata ~150 zile
• Nuclei mari, rotunzi, central
• 80% uninucleate dar se obs poliploidia
• 20% binucleate (cresc cu inaintarea in varsta si in timplul proceselor
de reparare)
• Citoplasmă eozinofilă cu zone bazofile (corpi Berg= aglomerari de
RER); aaspect vacuolar in HE dat incluziunilor de glicogen si lipide
• Cu albastru de toluidina citoplasma se coloreaza albastru iar
granulele de glicogen se coloreaza metacromatic in grena.
• Lipidele se gasesc la periferie si se evidentiaza cu osmiu, cand
apar negre.
 Ficat – hepatocitul MO

Ficat – col. albastru de toluidină. Hepatocite cu incluziuni de glicogen (săgeți) și

lipide (L), unele delimitând canaliculi biliari (BC) fără perete propriu. Sinusoide
(S) delimitate de cel. endoteliale (EN) și Kupffer (KC).
Ross MH, Histology: A Text and Atlas, ed. 4, 2002
Ficat – hepatocitul MO
 Ficat – hepatocitul ME
• celula polarizata.
• Hepatocitul are trei tipuri de suprafete:
– suprafata care vine in contact cu capilarul sinusoid,
numita suprafata sinusoidala (pol vascular)
– suprafata care vine in raport cu alte hepatocite si
delimiteaza pe o anumita distanta un spatiu
intercelular (canaliculul biliar intralobular), numita
suprafata biliara (pol biliar)
– suprafata care vine in raport cu celelalte hepatocite
dar nu delimiteaza nici un spatiu intre ele, celulele
fiind unite prin jonctiuni (suprafata intercelulara)
Ficat – hepatocitul ME
 Ficat – hepatocitul ME
• RER
– la polul vascular
– asigura procesele de sinteza a proteinelor de export hepatice (majoritatea
proteinelor din plasma: factori ai coagularii, lipoproteine, albumine, globuline)
– Dupa sinteza proteinele trec prin aparatul Golgi iar apoi sunt exocitate
direct (secretia este continua la nivelul hepatocitului) => nu exista granule
de secretie

• Peroxizomii - precadere la polul biliar, in apropierea REN si a

incluziunilor de glicogen
– contin enzime oxidative (catalaza)
– procesul de gluconeogeneza
– metabolismul purinelor - metabolizeaza adenina si guanina la acid purinic
– metabolismul alcoolului - oxideaza etanolul la acetaldehida
– in b-oxidarea acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon.
Ficat – hepatocitul ME
 Ficat – hepatocitul ME
REN
- dispersat in toata citoplasma
- contine seturi enzimatice necesare pentru procesele de catabolism si de
sinteza
• metabolismul glicogenului
• sinteza colesterolului
• procesele de detoxifiere si inactivare prin reactiilde oxidare si de conjugare
(inactivarea medicamentelor: anticonvulsive, h. steroizi, chimioterapice,
antihistaminice)
• participa la formarea bilei prin:
– enzimele care realizeaza conjugarea acizilor biliari: acidul glicocolic si acidul
taurocolic
– enzimele care realizeaza conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic. cand
capacitatea de conjugare a bilirubinei in hepatocit este depasita, bilirubina
neconjugata, insolubila se acumuleaza in sange si apare icterul.
Ficat – hepatocitul ME
Ficat – hepatocitul ME

Ficat – rolul REN în sinteza acizilor biliari și

metabolismul pigmenților biliari
 Ficat – hepatocitul ME
• Mitocondriile- rotunde sau ovale (peste 1.000 mitocondrii /
celula) Continutul in mitocondrii difera, la periferia
lobulului hepatocitele avand mai multe mitocondrii.

Aparatul Golgi
- se acumuleaza la nivelul polului biliar al hepatocitului
- un singur aparat Golgi care se ramifica si da nastere la
50 de aparate Golgi in fiecare celula

• definitivarea sintezei si excretia proteinelor plasmatice

• formarea lipoproteinelor
• formarea lizozmilor din hepatocit
Ficat – hepatocitul ME
Ficat – hepatocitul ME
 Ficat – hepatocitul ME
• Lizozomii
– localizati spre polul biliar (corpi peribiliari)
– aspect heteerogen, existand lizozomi primari, secundari si tertiari
– contin enzime prin care catabolizeaza diverse substante exogene si organite celulare perimate
pana la molecule mici care vor fi utilizate ca substrat energetic sau pentru noi sinteze
– participa la mentinerea integritatii parenchimului hepatic
– stocheaza ioni, in cantitati mari sub forma de feroproteine.

• Incluziunile de glicogen mai numeroase in hepatocitele de la periferia

lobulului hepatic. Aspectul lor variaza in functie de ritmul diurn si de starea de
nutritie a individului: dupa o masa bogata in glucide numarul lor creste. Ele pot
ajunge uneori si in zona centrala a lobulului hepatic. Au caracter tranzitoriu: apar
dupa mese si dispar dupa un anumit timp.

• Incluziunile lipidice Numarul lor creste in trimestrul al II-lea de sarcina, in

lactatie. In etilism cronic, hepatocitele se incarca cu picaturi lipidice, mai ales cele
din zona centrolobulara. Mai apoi se incarca toate hepatocitele.
 Ficat – hepatocitul ME
Incluziuni glicogen Picături lipidice
 Ficat – hepatocitul ME
Membrana celulara a hepatocitului contine doua domenii specializate:
– domeniu orientat spre polul vascular
– domeniu orientat spre polul biliar

1. Domeniul de la polul vascular

- 70% din totalul suprafetei hepatocitului
- este in raport cu capilarul sangvin]
- formeaza microvili care maresc suprafata de contact cu sangele.
- separata de peretele capilarului sinusoid prin spatiul perisinusoidal Disse in care se gasesc
microvilii hepatocitelor si fibre de reticulina.

2. Domeniul de la polul biliar

– ~ 15% din suprafata totala a membranei hepatocitului
– formeaza canaliculul biliar, cudiametrul de aprox. 1 mm.
– formeaza spre lumen microvili.
– celulele formeaza jonctiuni stranse cu celulele invecinate => produsii de secretie nu pot
difuza in spatiul extrabiliar
– La acest nivel exista o activitate enzimatica crescuta datorita glicoproteinelor de
membrana.
– In citoplasma din apropierea polului biliar exista microfilamente de actina care
circumscriu canalicului bilar si asigura prin contractie modificarea diametrului acestuia
Ficat – spațiul Disse
Spaţiul Disse

• Spaţiul Disse: cel.

Kupffer, cel.Ito,
cel. pit , cel. ovale
Ficat – spațiul Disse

• Celule spațiului
perisinusoidal Disse:
– Celule stelate Ito
– Celule pit
– rol hematopoietic in
viata fetala si in caz de
anemii cronice la adult.
 Ficat – spațiul Disse
Celulele Ito (lipocitele, celulele striate, celulele interstitiale)

Se intalnesc relativ rar (o celula Ito la 20-25 hepatocite). Au numeroase

picaturi lipidice. Ele au raport strans cu fibrele conjunctive din spatiul Disse. De
asemenea, o parte din ele inconjura capilarele sinusoide. Ele vin in contact cu
hepatocitelel dar fara sa faca jonctiuni. Pot strabate cordoanele de hepatocite

Ele au mai multe roluri:

• secreta colagen II care se organizeaza in fibre de reticulina. La nivelul ficatului, daca
au loc colagenizari excesive la nivelul spatiului Disse este afectat raportul dintre
capilarul sangvin si polul vascular al hepatocitului si apar tulburari de troficitate.
• secreta factorii de crestere ai hepatocitelor
• depoziteaza lipide si vitamina A de natura exogena
• in timpul vietii fetale intervin in hematopoieza.

In conditii patologice apar modificari ale fenotipului celulelor Ito: se

transforma in fibroblaste, adipocite, celule stem hematopoietice.
Ficat – spațiul Disse

• Celula Ito:
– Implicată în metabolismul
vitaminei A
– În cond. patologice – caract.
miofibroblast – sintetizează
colagen I și III – fibroză hepatică
 Ficat – spațiul Disse
• Celulele “pit”

Se pot identifica doar la ME. Sunt mai rare.

Ele sunt asemanatoare cu celulele endocrine: in
citoplasma au numeroase granule
electronodense cu diametrul de 300 nm. De
aceea, initial s-a considerat ca au rol endocrin.
Acum sunt considerate o varietate de limfocite
circulante, fiind niste limfocite mari, cu granulatii
si activitate de killer.
 Ficat – hepatocitul ME

Domeniul membranar biliar – canaliculul biliar

 Ficat – țesutul conjunctiv
La un ficat normal, tesutul conjunctiv este in cantitate mica. El se gaseste in capsula
organului si in hil de unde trimite prelungiri care insotesc vaselel si ductele biliare pana in spatiile
interlobulare Kiernan.
Tesutul conjunctiv se continua in lobulul hepatic sub forma fibrelor de reticulina din spatiile
Disse. Ele pot forma la nivelul lobulului hepatic stroma conjunctiva care asigura mentinerea
deschisa a capilarelor sinusoide.
Ficatul are o mare putere de regenerare. Are loc atat hiperplazia (cresterea in numar) cat si
hipertrofia (cresterea in volum) a celulelor restante. La sobolan, ficatul este regenerat in proportie
de 75% in decurs de o luna.

Daca agresiunea la nivelul ficatului creste, creste si cantitatea de tesut conjunctiv si apare
fibroza hepatica care debuteaza la nivelul spatiilor portale. Se vor forma in acest caz noi septuri
conjunctive cu o orientare aleatorie fata de componentele parenchimului hepatic care vor
impiedica raportul normal al hepatocitelor cu capilarele sinusoide si cu canaliculii biliari. De
asemenea, aceste septuri conjunctive vor diminua hiperplazierea hepatocitelor care vor fi
comprimate si se vor forma niste pseudonoduli. Cauze ale cresterii cantitatii de tesut conjunctiv pot
fi tulburari ale nutritiei hepatocitului. Prin modificarea raportului normal intre hepatocit si capilarul
sangvin se produce dezorganizarea parenchimului hepatic.
Ficat – țesutul conjunctiv
Ficat – țesutul conjunctiv
 Ficat- Vascularizatia sangvina
La nivelul ficatului ajunge aproximativ 25% din debitul cardiac de repaus.

Ficatul beneficiaza de o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala.

Circulatia functionala aduce 75% din sangele din ficat si provine din vena porta.
Circulatia nutritiva contine 25% din volumul de sange din ficat si provine din artera
hepatica

Vena porta aduce:

• substante absorbite din digestiv
• toxine care trec de bariera digestiva
• produsi de degradare ai hemoglobinei (de la splina)
• produsi de secretie endocrina a pancreasului

Vascularizatia nutritiva se face prin ramurile a. hepatice proprii.

Ultimele ramificatii ale v. porte sunt capilarele sinusoide care se gasesc intre
hepatocite in timp ce ultimele ramificatii ale arterei hepatice sunt capilarele a.
hepatice ce se gasesc in spatiile portale. Ele se vor deschide in capilarele sinusoide,
deci capilarele sinusoide vor contine sange venos amestecat cu sange arterial.
Circulatia sangelui in capilarele sinusoide se face de la periferia lobulului spre
centru si apoi ale se varsa in vena centrolobulara.
 Ficat – capilare sinusoide
Prezinta un endoteliu discontinuu care are raport cu lamina bazala, ce contine fibre de reticulina
care formeaza o retea laxa in jurul endoteliului capilar. Peretii capilarului sinusoid nu formeaza o adevarata
bariera morfologica intre hepatocit si sange, existand si raporturi directe intre cele doua compartimente,
fapt care face ca schimburile sa fie foarte usoare.

Capilarele sinusoide au un diametru mare, de 30-40 mm. Celulele capilarelor sinusoide sunt:

• celulele endoteliale - sunt celule alungite, cu nucleu turtit, care proemina spre lumen. Celulele au putine
organite insa au fenestre care sunt grupate, neacoperite de diafragme, vezicule de pinocitoza, ceea ce
denota o activitate intensa pentru enzimele de transport.

• celulele Kupffer - deriva din monocitele circulante si apartin astfel SFM (sistemul fagocitar mononuclear).
Ele se pot insa divide. Sunt localizate la jonctiunea dintre doua capilare sinusoide si proemina spre lumen.
Nu realizeaza jonctiuni cu celulele endoteliale. Au forma stelata, au nucleu eucromatic si prezinta mai
multe organite decat celulele endoteliale. Au mai multe caracteristici:

– Au organite implicate in sinteze (RER, mitocondrii) deoarece aceste celule sintetizeaza o parte din
proteinele de export ale ficatului
– Contin si organite implicate in degradare: lizozomi, fagolizozomi si corpi reziduali.
– Celulele Kupffer intervin si in imunitate prin capacitatea lor de a fagocita.
– Ele fagociteaza pigmenti, eritrocite imbatranite sau denaturate care nu au fost distruse in splina.
Daca se face splenectomie, aceste celule devin foarte importante.
– Au receptori pentru imunoglobuline si complement
– Secreta citokine: IL-1
Ficat – capilare sinusoide
Ficat – celule endoteliale capilare
Ficat – celule endoteliale capilare
Ficat – celule endoteliale capilare
Ficat – celule Kupffer
Ficat – celule Kupffer
 Ficat – vascularizația limfatică
Este foarte bine dezvoltata extralobular.

Vasele limfatice se gasesc:

• in capsula ficatului (foarte multe)
• in septurile conjunctive
• apar pana la periferia lobulului hepatic
• nu se vad capilare limfatice la nivelul lobulului hepatic.

Originea limfei este in spatiile Disse. O parte din

substantele de la acest nivel, care nu patrund in capilarele
sinusoide trec in spatiul Mall (spatiul dintre hepatocitele
din placa limitanta si tesutul conjunctiv portal) si de aici
ajung in spatiul Kiernan unde vor forma capilarele limfatice.
Ficat – vascularizația limfatică
Ficat – sistemul canalicular biliar
Ficat – sistemul canalicular biliar
Ficat – canalicule biliare
Ficat – canalicule biliare
Ficat – canalicule biliare
Ficat – canale Hering

Fac jonctiunea intre canaliculii biliari si canalele

extralobulare. Reprezinta portiunea de
canalicul biliar aflata la nivelul placii limitante
Ficat – canale biliare extralobulare
Ficat – canale biliare extrahepatice
Ficat – canale biliare extrahepatice
Ficat – canale biliare extrahepatice
•
• Caile biliare extrahepatice
• Prezinta un perete format din mucoasa, musculara si adventice.
• Mucoasa contine un epiteliu simplu cilindric cu celule secretoare de
mucus si un corion in care se gasesc fibre elastice, infiltrat limfoid si glande
tubuloacinoase de tip mucos.
• Canalul cistic prezinta in mod particular numeroase pliuri spiralate
ale mucoasei care au un ax muscular. Acestea se numesc valvele spiralate
Heister.
• Canalul coledoc prezinta si el cateva particularitati:
• in epiteliu contine celule care secreta somatostatina.
• musculara este initial discontinua. Musculara devine apoi continua si se
ingroasa pentru a forma sfincterele Boyden si Oddi. Musculara se ingroasa
deci inainte de unirea cu canalul Wirsung si formeaza aici sfincterul
Boyden. Musculara se ingroasa din nou la varsarea ampulei Vater in
duoden si formeaza aici sfincterul Oddi.
Ficat – canale biliare extrahepatice

Canal biliar extrahepatic

Ficat – canale biliare extrahepatice

Canal cistic
 Vezica biliară
• Mucoasa
– falduri cu ax de ţes. conj. lax din lamina
propria, aspect de pseudoglande
– epiteliu simplu cilindric, cu cel. care
sintetizează mucus şi celule implicate in
transportul de ioni
• Lamina propria - tes. conjunctiv lax, cu
numeroase fibre elastice
• Tunica musculară - subţire, fibre musculare
netede cu diferite orientări
• Seroasă/ adventice