CITOGENETICA

• CITOGENETICA (CITOLOGIE + GENETICA)

• Ramura a geneticii care studiaza CROMOZOMII folosind

metode citologice, genetice si moleculare.

• Studiaza numarul, structura si comportamentul

cromozomilor in timpul meiozei si mitozei dar si
anomaliile cromozomiale si efectele fenotipice, medicale /
evolutive, pe care le produc.

• Inclusa in stiintele BIOMEDICALE.

CE SUNT CROMOZOMII ?

UNDE SUNT LOCALIZATI ?

CE ROL AU CROMOZOMII ?
CROMOZOMUL

• CHROMA = culoare si SOMA = corpuscul

• CROMOZOMUL eucariot este definit drept organit nuclear

intens colorat cu coloranti bazici, vizibil microscopic in
timpul diviziunii celulare.

• STRUCTURA: ADN + proteine asociate

• FUNCTII: purtator de informatie genetica, asigura

continuitatea intre generatii si recombinarea materialului
ereditar (variabilitate).
LOCALIAREA CROMOZOMILOR UMANI

CROMOZOM NUCLEAR

CROMOZOM
MITOCONDRIAL
CROMOZOMII UMANI

NUCLEU

CROMOZOMII NUCLEARI
- molecule dublu-catenare, liniare,
neramificate, organizate in 22 crz.
autozomi, X si Y.

CROMOZOMUL
MITOCONDRIAL
-molecule dublu-
catenare, circulare,
neramificate,
organizate in crz.
MITOCONDRIE mitocondrial.
- o mitocondrie are 2-
10 molecule ADN.

CELULA SOMATICA
CROMOZOMUL NUCLEAR
RELATIA ADN-CROMATINA-CROMATIDA-
CROMOZOM
• Reprezinta cele 2 modalitati diferite de organizare ale
ADN-ului in INTERFAZA (cromatina) si DIVIZIUNE
(cromozomi).
ADN –ul NUCLEAR

• La eucariote moleculele de ADN dublu catenare, liniare,

sunt asociate cu proteine histonice, nonhistonice si mici
cantitati de ARN, formand un complex nucleoproteic
numit CROMATINA NUCLEARA.

• Interactiunile dintre ADN si proteine au un dublu rol:

- structural - in organizarea moleculei de ADN;
- functional - in mecanismele de expresie si represie a
genelor.
CROMATINA NUCLEARA

• Este alcatuita din ADN + proteine (HISTONE,

NONHISTONE) + mici cantitati de ARN

• HISTONELE:
• Sunt sintetizate de histogene
• Se clasifica in 5 clase (dupa numarul si tipurile de
aminoacizi):
- H1 (histona cea mai mare, bogata in lizina)
- H2A, H2B, H3, H4 (au o structura conservata in
evolutie, ceea ce demonstreza ca au un rol structural
important in organizarea supramoleculara a ADN-ului).
CROMATINA NUCLEARA

• HISTONELE au un dublu rol:

1. Structural (formarea nucleozomului);
2. Functional - reglarea expresiei genice prin
mecanisme complexe:
- acetilarea histonelor determina activarea unor gene;
- metilarea histonelor produce represia genelor;
- fosforilarea H1 produce condensarea fibrelor de
cromatina.
CROMATINA NUCLEARA

• PROTEINELE NON-HISTONICE:

• Reprezinta un grup heterogen de proteine;

• Au rol:
- structural (formeaza matricea cromozomilor);
- functional (modularea activitatii genelor).
STRUCTURA CROMATINEI SI A CROMOZOMULUI
STRUCTURA CROMATINEI NUCLEARE

• MICROSCOPIA ELECTRONICA a evidentiat un SISTEM

IERARHIZAT DE FIBRE DE CROMATINA, de dimensiuni diferite.
• PRIMUL NIVEL de organizare a ADN este FILAMENTUL CU
NUCLEOZOMI:
• NUCLEOZOM
• - unitatea structurala primara a fibrelor de cromatina alcatuita
dintr-un segment de ADN de 146 perechi de baze infasurat de 2X in jurul
miezului histonic (format din 8 molecule de histone:
2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4);
• Nucleozomii sunt legati intre ei printr-un ADN liber
( “linker” ~60 pb) si H1 formand filamentul cu nucleozomi
cu diametrul de 11 nm.
• Nucleozomii nu sunt structuri statice, rigide, permitand
replicarea si transcrierea ADN.
NUCLEOZOMUL

• NUCLEOZOM - unitatea structurala primara a fibrelor de

cromatina alcatuita dintr-un segment de ADN de 146 p.b.
infasurat de 2X in jurul miezului histonic (format din 8
molecule de histone: 2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4).

Aspect de
“sirag de
margele
pe o ata”
NUCLEOZOMUL
FILAMENTUL CU NUCLEOZOMI

Doi nucleozomi succesivi se

leaga intre ei prin ADN linker
si H1.
 SISTEMUL IERARHIZAT DE IMPACHETARE AL FIBREI DE CROMATINA
Al patrulea nivel:
CROMOZOMUL
Al treilea nivel : Plierea
fibrei de cromatina de 30 NUCLEOZOM
nm formeaza fibra pliata
in bucle laterale

Al doilea nivel : Fibra

de cromatina de 30
nm

Plierea moderata
a filamentului cu
nucleozomi

Primul nivel :
Filamentul cu
nucleozomi

ADN
CROMATINA INTERFAZEI

• ADN + proteine (HISTONE si NON-HISTONE) =

CROMATINA
• Se prezinta sub 2 forme distincte morfo-functional:
EUCROMATINA si HETEROCROMATINA

EUCROMATINA (cromatina putin HETEROCROMATINA (cromatina puternic

condensata in interfaza)
condensata in interfaza)
METODELE DE STUDIU ALE CROMOZOMILOR UMANI
• 1. studiul cromozomilor se realizează in celule aflate in
diviziune folosind cromozomi metafazici sau
prometafazici;
• 2. Metodele speciale folosesc culturi celulare, “in vitro”.
• 3. Metode directe, folosesc celule din țesuturi care se
divid activ.

• TEHNICILE DE ANALIZA CROMOZOMIALA SUNT:

LABORIOASE, COSTISITOARE SI COMPLEXE
CITOGENETICA CLASICA
Primele ilustrări ale
cromozomilor umani sunt
publicate în 1882 -
desene realizate de
W.Flemming pe baza
obsevațiilor sale
microscopice asupra
celulelor în mitoză.
 TEHNICI DE GENERATIA I

Albert Levan 1905-1998

Joe Hin Tjio 1916-2001 Tjio JH & Levan A, Hereditas 42:1-6, 1956

- cromozomi - putine repere de - folosirea actuala

colorati uniform; identificare; este limitata.
TEHNICI DE GENERATIA II

Digestie controlata cu tripsina - M. Seabright

Marina Seabright 1923-
2007 (Lancet;2:1971)

- caracterizeaza
majoritatea
- se folosesc
Marcaj anomaliilor
cromozomi
cromozomial in cromozomiale cu
metafazici si
benzi. exceptia
tratamente/coloratii
microdeletiilor/micro
speciale.
duplicatiilor.
EXAMINAREA CROMOZOMILOR UMANI PRIN TEHNICI DE RUTINA:
TEHNICI DE GENERATIA I si II
• 1.Celula in INTERFAZA ciclului celular: CROMATINA
SEXUALA

2. Celula in METAFAZA mitozei ciclului

celular:
- Coloratia uniforma a crz.
- Marcajul Q
- Marcajul G
- Marcajul C
- Marcajul R / T
- Marcajul NOR
IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR UMANI

• BENZILE CROMOZOMIALE “elemente specifice fiecarui

cromozom”
• prin tratamente speciale si incorporarea de coloranti
specifici pentru ADN, regiunile cromozomiale fixeaza
selectiv acesti coloranti;
• apare un model de benzi transversale, alternante,
colorate, unic pentru fiecare cromozom (numarul, pozitia,
marimea, succesiunea si intensitatea coloratiei).

• MODELUL DE BANDARE reflecta STRUCTURA

HETEROGENA a cromozomului si defineste regiuni din
genom care au proprietati si functii diferite.
Identificarea cromozomilor metafazici:

CRITERII
1.marimea; 2.modelul de benzi; 3.pozitia centromerului.

marimea

modelul
de benzi

pozitia
centromerului
BENZILE CROMOZOMIALE
“elemente specifice fiecarui cromozom”

• Structura heterogena a cromozomului:

• Diferente in compozitia perechilor de baze;

• Densitatea genica;
• Elementele repetitive;
• Gradul de compactare al cromatinei.

• FACILITEAZA CLASIFICAREA SI DETECTAREA

ANOMALIILOR STRUCTURALE
TEHNICI DE GENERATIA III

Marcaj de inalta rezolutie

Sunt utilizati
cromozomi slab
condensati
caracteristici primelor
faze ale diviziunii;
Fiecare banda din
crz.metafazic poate fi
subdivizata in sub-
benzi;

Se identifica 550-850
benzi / genom haploid.

Fiecare banda are ~ 5 Mb = limita maxima de rezolutie in citogenetica

conventionala
TEHNICI DE GENERATIA IV
CITOGENETICA MOLECULARA
• Principiu comun: hibridizarea moleculara intre o SONDA ADN
monocatenar si o TINTA (ADN genomic), reprezentata de regiunea
cromozomiala analizata de sonda.
• SONDA ADN (fragment ADN monocatenar complementar unei regiuni
de cromozom)
• - centromerice
• - locus-specifice
• - specifice unui cromozom
• - telomerice

• TINTA (fragmentul genomic analizat de o sonda)

• - segmente ADN din crz. metafazici
• - segmente ADN din cromatina nucleilor interfazici
• - intregul cromozom
• - intregul genom
TEHNICI DE GENERATIA V
TEHNICI DE CITOGENETICA MOLECULARA BAZATE PE
MICRORETELE
• 1. Microretele cu sonde non-polimorfice (CGH array)

• 2. Microretele cu sonde polimorfice (SNP)

• - Permit o analiza cantitativa de inalta rezolutie a

numarului de copii (CNV) ale ADN la scara genomica.
• - Identifica regiuni cromozomiale al caror numar de copii
este anormal: deletii sau amplificari.
CARIOGRAMA - CARIOTIP - IDIOGRAMA

• CARIOGRAMA : aranjarea ordonata , dupa criterii bine

stabilite, a cromozomilor unei metafaze.

• CARIOTIP (formula cromozomiala) descrierea numerica a

cromozomilor unei cariograme.
• 46,XY,t(8;15)(p23;q14)

• IDIOGRAMA: reprezentare schematica a dispozitiilor

benzilor cromozomiale
ELEMENTE CARACTERISTICE
FIECAREI SPECII!

• NUMARUL SI MORFOLOGIA CROMOZOMILOR

NUMARUL TOTAL DE CROMOSOMI:
CELULA SOMATICA: 2n=46
 IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR
folosind tehnici de analiza cromozomiala conventionale

1.MARIMEA
2.POZITIA
CENTROMERULUI
3.MODELUL DE BENZI
(unic pentru fiecare
cromozom)
• ELEMENTE MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE COMUNE
TUTUROR CROMOZOMILOR UMANI
• 1. CROMATIDELE
• 2. CENTROMERUL
• 3. TELOMERELE
CROMATIDELE

• Sunt subunitati longitudinale identice, CROMATIDE-

SURORI;
• Sunt atasate una de cealalta la nivelul centromerului prin
intermediul unui complex multiproteic (coezine);
• Fiecare cromatida este impartita de centromer in doua
brate, notate conventional p (bratul scurt) si q (bratul
lung).

• 1 cromatida = 1 molecula ADN

 SINTEZA ADN (replicare)

CROMATIDA CROMOZOM
(cromozom monocromatidic/nereplicat) (cromozom bicromatidic/replicat)
CENTROMERUL
• Segmentul cromozomial de la nivelul constrictiei primare;
• - contine secvente de ADN satelit ce formeaza un bloc de
heterocromatina constitutiva la care se fixeaza proteine
specifice CENP (Centromer Proteins) si CLIP
(Cytoplasmic Linker Proteins) formand in mitoza
KINETOCORUL ;
• KINETOCORUL este o structura complexa, se ataseaza
ADN-ului centromeric si capteaza microtubulii fusului de
diviziune; protejeaza celula de pierderea cromozomilor.
CENTROMERUL

• FUNCTIILE CENTROMERULUI:
• - are rol in procesul de segregare normala a cromatidelor
/ cromozomilor in timpul diviziunii celulare;
• - adeziunea cromatidelor surori (coezina se asociaza
heterocromatinei centromerice dupa replicarea
cromozomilor).
COEZINELE (galben) – mentin impreuna cromatidele surori din faza S pana in
metafaza ( sunt eliminate )
MARCAJUL C

• evidentiaza heterocromatina constitutiva (in special la

nivel centromeric)
TELOMERELE

• sunt structuri specializate, formate din ADN repetitiv si

proteine.
• FUNCTIILE TELOMERELOR:
• - mentin stabilitatea si integritatea structurala a
cromozomului .
• - asigura replicarea completa a capetelor cromozomilor.
• - rol in stabilirea arhitecturii tridimensionale a nucleului.
• ELEMENTE MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE COMUNE
CROMOZOMILOR UMANI
• 1. SATELITII
• 2. CONSTRICTII SECUNDARE
• 3. SITUSURI FRAGILE (fra(Xq27.3))
ELEMENTE MORFOLOGICE COMUNE UNOR CROMOZOMI

• A.SATELITII - Formatiuni de cromatina atasate de

bratele scurte ale cz. acrocentrici.
Atasarea se face prin filamente de ADN ce contin
genele de ARNr, formand organizatorii nucleolari.
• B.CONSTRICTIILE SECUNDARE - Regiuni cromozomiale
caracterizate printr-o relativa decondensare a cromatinei, vizibila in
interfaza.
• C.SITUSURILE FRAGILE COMUNE (SFC) Au aspect de lacune
necolorate sau constrictii; La acest nivel cromozomii se pot rupe
usor atat in vivo cat si in vitro (zone cu cromatina compacta,
hipoacetilarea histonelor); Sunt markeri normali.
MARCAJUL NOR
evidentiaza satelitii cromozomilor
ELEMENTE SPECIFICE FIECARUI CROMOZOM
BENZILE CROMOZOMIALE

• Benzile cromozomiale reflecta structura interna

heterogena a cromozomilor si definesc regiuni cu
structura si functii diferite.
• Prin tratamente diferite si coloratii specifici rezulta o serie
continua de benzi transversale: benzi intens
colorate/benzi slab colorate
• Fiecare cromozom prezinta un model caracteristic de
distributie a benzilor. Pozitia, succesiunea, marimea si
intensitatea culorii benzilor permit identificarea precisa a
fiecarui cromozom.
ELEMENTE SPECIFICE FIECARUI CROMOZOM
BENZILE CROMOZOMIALE

• Marimea benzilor variaza intre 5-10 Mb. Modelul de benzi

este identic pentru toate celulele unui organism si pentru
toti indivizii speciei.
• Benzile sunt markeri citologici ai structurii heterogene a
cromozomului (gradul de compactare al fibrei de
cromatina in cromozom).
• SUNT CORELATE CU ORGANIZAREA FUNCTIONALA A
CROMOZOMULUI
• BANDA
• Acel segment cromozomial , clar diferentiat de
segmentele adiacente, avand o coloratie mai inchisa sau
mai deschisa.

• REPERE SPECIFICE
• -Centromerul
• -Unele benzi
• -Telomerele

REGIUNI
BENZI
SUB-BENZI 7q26.2
CARIOTIPUL (CARIOGRAMA) NORMAL

• Definiţie: aranjarea ordonata a cromozomilor unei

metafaze.
• Criterii de aranjare: mărimea, poziţia centromerului,
prezenţa sateliţilor, prezenţa constricţiilor secundare,
modelul de benzi.

• Caracteristici:
• - Numărul total de cromozomi este 46
• - Aranjaţi în şapte grupe de cromozomi notate
convenţional de la A la G
• - Autozomii sunt numerotaţi de la 1 la 22 în ordinea
descrescătoare a mărimii
• - Gonozomii sunt aşezaţi separat, la sfârşitul cariotipului.
DESCRIEREA SINTETICA A UNUI CARIOTIP NORMAL SAU ANORMAL

• FORMULA DE BAZA CUPRINDE 3 ITEMURI:

• •Precizeaza numarul de cromozomi.
• •Constitutia cromozomilor de sex (normala /anormala).
• •Anomaliile de numar sau de structura (daca este cazul).

• De exemplu,
• 46,XX sau 46, XY sau 46,XX/47,XXX sau 47,XY,+21
CROMOZOMII SEXULUI SAU GONOZOMII
CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA CROMOZOMILOR UMANI

• IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR SE FACE PE BAZA

MORFOLOGIEI CROMOZOMILOR
• Se utilizeaza criterii precis stabilite (ISCN).

Reprezentarile schematice ale

dispozitiei benzilor cromozomiale
Simboluri folosite pentru descrierea cariotipului (ISCN, 2009)

• SIMBOLUL SEMNIFICATIE
• p Bratul scurt al cromozomului
• q Bratul lung al cromozomului
• cen centromer
• ter terminal
• A-G Grupe cromozomiale
• 1 - 22 Numerele perechilor de autozomi umani
• X, Y Cromozomii sexului (gonozomi sau
heterozomi)
• SIMBOLUL SEMNIFICATIE
• mos Mozaic cromozomial
• / Separa clonele celulare in mozaic
• // Separa clone celulare in himerism
• h Heterocromatina constitutiva
• +/- Inaintea numarului unui cromozom
indica adaugarea / pierderea unui
cromozom intreg
• mat Origine materna
• pat Origine paterna
IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR

LUNGIMEA CROMOZOMULUI
• POZITIA CENTROMERULUI MARI MIJLOCII MICI
• metacentrici A 1-3 E 16 F 19-20

• submetacentrici B 4-5 C 6-12, X E 17-18

• acrocentrici D 13-15 G 21-22, Y

HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN

• Aceste variaţii individuale nu au nici un efect fenotipic

nefavorabil şi evident pentru individ – NU AU EXPRESIE
FENOTIPICA.
• Defineste variatiile morfologice ale unor regiuni
cromozomiale prezente la indivizi din populatia generala;
• Sunt rare în populaţie; (mai frecvente la cuplurile cu
avorturi spontane repetate sau in grupul persoanelor cu
retard mental) Se moştenesc mendelian.
Regiunile cromozomiale variabile
morfologic sunt zone de heterocromatina
variabile ca marime si inactive genetic.
HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN

• Cromozomul marker este un cromozom diferit morfologic

de omologul său.
HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN

• La om, au fost evidenţiate patru tipuri de regiuni

variabile:
• 1.Marimea variabila a regiunii heterocromatice a
cromozomului Y;
• 2.Regiunile pericentromerice ale tuturor cromozomilor
implicând mărirea heterocromatinei adiacente
centromerului.
• 3.Polimorfismul marimii si numarului satelitilor;
• 4.Situs-urile fragile induse de antifolati.
HETEROMORFISMUL CROMOZOMIAL UMAN

• De exemplu:
• Constricţia secundară prezenta pe bratul q al
cromozomilor 1, 9 si 16 poate fi alungită (are o lungime
dublă faţă de omolog) sau diminuată. Se notează astfel:
9qh+ sau 9qh-;
• Variaţii dimensionale ale braţului q al cromozomului Y
(10% din bărbaţii normali clinic). De exemplu, Yq+ (mai
mare decât q al cromozomului 19) sau Yq- (mai mic decât
q al cromozomului 22). Cromozomul Y foarte foarte mic
favorizează nondisjuncţiile în meioza paternă.
EVOLUTIA DIAGNOSTICULUI GENETIC
Evolutie Platforme integrate
Teste “discrete” tehnologica multitest

Structural Functional

Calitativ Cantitativ

Analog Digital
EVOLUTIA DIAGNOSTICULUI GENETIC

Diagnosticul clinic
“era” diagnosticului
molecular, genomic,
proteomic
Diagnosticul Diagnosticul genomic
molecular
•investigarea simultana a unui
•mare acuratete
numar mare de gene/cai implicate
•rapid
in bolile majore
•minim invaziv
•detectie precoce
•clasificari moleculare
•identificare de noi tinte
terapeutice
 Tehnologii de diagnostic citogenetic

 Studiul cromatinei sexuale.

 Investigarea citogenetică a situsurilor fragile.

 Investigarea sindroamelor de instabilitate

cromozomială.

 Examenul de cariotip – analiza cromozomilor marcaţi prin

diferite metode de bandare, în microscopie optică şi ordonarea lor în
cariotip.
 Tehnologii de diagnostic citogenetic

Investigarea citogenetică a situsurilor fragile.

Evidenţierea citogenetică a situsurilor fragile - diferite tratamente ce

inhibă parţial replicarea ADN (exemplu – incubarea celulelor în mediu de
cultură deficient în acid folic)

Situsuri fragile comune - prezente la > 5% din indivizi într-o populaţie

Situsuri fragile rare - prezente la < 5% din indivizi într-o populaţie

FRAXA - Xq27 / FRAXE Xq28 , asociate cu sindromul X fragil

 Examenul de cariotip

Cromozomii pot fi observaţi prin microscopie

optică doar în timpul diviziunii celulare, în
prometafază şi metafază.

Pentru obţinerea cromozomilor în metafaza sunt

necesare celule care se divid în mod spontan sau
la care prin cultivare şi tratamente in vitro poate fi
indusă capacitatea de diviziune.
 Examenul de cariotip

Măduva osoasă, tumorile solide, vilozităţile coriale

etc, conţin celule cu capacitate spontană de
diviziune.

Sângele periferic, cu excepţia hemopatiilor cu

descărcare periferică, nu conţine celule ce se divid
spontan; prin utilizarea agenţilor mitogeni
limfocitele T şi/sau B pot fi transformate blastic, cu
obţinerea de diviziuni celulare.
 Diagnostic postnatal
(tulburari de dezvoltare/ anomalii congenitale,
disabilităţi intelectuale, anomalii de sexualizare,
tulburări reproductive):
sânge periferic,
biopsii cutanate

Indicaţii
de analiză:
selecţia ţesutului
de analizat

Diagnostic prenatal: Diagnostic

vilozităţi coriale, oncologic şi hematologic:
lichid amniotic, tumori solide,
sânge fetal măduva osoasă +/- sânge periferic
Relatia
citogeneticii
clasice cu
tehnologiile
moleculare
 Tehnologii citogenetice -
tehnologii moleculare

Tehnologii complementare cu privire la:

- structurile genetice investigate;
- rezolutie;
- tipul de anomalii genetice detectate;
- accesibilitate/standardizare.
Examenul de cariotip - avantaje:
-detectia anomaliilor calitative si
cantitative;
-Examinarea intregului genom intr-un singur
experiment;
-Tehnologii standardizate, validate pentru
utilizarea in practica medicala
-Sisteme uniforme de nomenclatura a
cromozomilor si raportare a rezultatelor
Examenul de cariotip - limitari:
-Rezolutia : > 5Mb
-Dificultatea de a obtine celule in diviziune
pentru anumite tesuturi/situatii clinice
-Dificultatea de a elucida rearanjamentele
complexe sau pe cele care implica regiuni
cromozomiale cu model de benzi similar.
Studiile FISH:
Hibridizarea fluorescenta in situ (FISH)
permite investigarea unor secvente specifice
de acizi nucleici (ADN sau ARN) din
specimene fixate pe lama microscopica.

FISH a permis cresterea rezolutiei precum si

largirea gamei de structuri ce pot fi
investigate.
Studiile FISH:
-Rezolutie crescuta ~ 100-200 kb
-Posibilitatea de investigare a celulelor ce nu
se afla in diviziune (FISH interfazic)

-LIMITARI – investigarea unor regiuni tintite,

nu a intregului genom
Array CGH/SNPs:
-Investigarea intregului genom intr-un experiment unic.
-Rezolutie pana la 0,2 kb.
-Investigarea celulelor ce nu se afla in diviziune.
-Detectia pierderilor heterozigotiei fara modificarea
numarului de copii (CN-LOH).

LIMITARI:
– Nu detecteaza anomaliile genetice echilibrate din punct
de vedere al continutului genetic
- Nu detecteaza mozaicisme cu nivel redus
Combinarea
metodelor de
investigatie
genetica
 Investigatia citogenetica clasica –
etape esentiale

Initiere culturi celulare / cultivare

Sacrificare/recoltare culturi celulare

Preparate citogenetice/analiza microscopica

 Culturi celulare – aplicaţii
Celula - unitate biologică fundamentală -

Robert Hooke, 1665 – Woodward, 1871 – prima

introducerea termenului de microfotografie
celulă
 Culturi celulare – aplicaţii
 Genetica clinică:

- diagnostic prenatal;

- diagnostic postnatal;

- studii cromozomiale în cancer.

 Modele experimentale pentru studii de biologie celulară

 Teste farmacologice, teste de mutageneză

 Culturi celulare – aplicaţii

 Virusologie;

 Inginerie genetică;

 Dezvoltarea de produse pentru terapia genică şi terapia celulară;

 Cercetarea cancerului, sisteme model pentru tumorigeneză.

Celule stem pluripotente induse - iPSCs
 Culturi celulare – tip celular/
morfologie

celule epiteliale fibroblaste

limfoblaşti
 Echipamente pentru culturi celulare
Microscop inversat
Incubator cu
atmosfera
controlata de CO2
 Tehnici de bandare cromozomiala

Două categorii de tehnici de bandare:

- tehnici ce generează benzi distribuite longitudinal de-a
lungul întregului cromozom (G, Q şi R);
- tehnici care colorează specific anumite regiuni
cromozomiale (C, T şi NOR).
Tehnici de bandare cromozomiala

• Generarea diferitelor modele de benzi poate fi atribuită

unuia sau mai multor factori:
• - compoziţia în baze azotate;
• - interacţiunea dintre ADN şi proteinele nonhistonice;
• - gradul de compactare a cromatinei, variabil în diferite
regiuni cromozomiale.
 Bandări cromozomiale
Caracteristici Benzi R Benzi G

Tipul de bandare structurală, dispoziţie structurală, dispoziţie

longitudinală longitudinală

Conţinutul în baze azotate bogate în GC bogate în AT

Conţinutul de 5-metilcitozină moderat scăzut

Transcripţie intensă redusă

Densitate genică crescută (gene specific-tisulare redusă

şi “housekeeping”)

Insule CpG numeroase reduse numeric

Secvenţe repetitive SINEs LINEs

Replicare la începutul fazei S la mijlocul şi sfârşitul fazei S

 Metode de analiză
microscopica

Studiile cromozomiale se realizeaza prin vizualizarea in microscopie

optica a cromozomilor etalati in placa metafazica, fixati si colorati.

Rezolutia microscopiei optice - 0,2 microni

Cromozomii umani au dimensiuni de ~ cativa microni lungime

 Analiză
microscopica
Hemato-oncologie: analiza si cariotiparea a minim 20 de
metafaze.

Cariotip constitutional: evaluarea a minim 20 de metafaze,

cariotiparea a ~5-10 metafaze; indicatiile clinice cu
suspiciune de anomalie cromozomiala in mozaic –
extinderea analizei microscopice la 30-50 de metafaze.
 Cariotipul =
rezultatul final al investigaţiei
citogenetice clasice

În peisajul actual al geneticii moderne diagnosticul

citogenetic continuă să reprezinte standardul de aur pentru o serie

de indicaţii specifice.