CITOGENETICA

• CITOGENETICA (CITOLOGIE + GENETICA)

• - Ramura a geneticii care studiaza CROMOZOMII folosind

metode citologice, genetice si moleculare.

• Studiaza numarul, structura si comportamentul

cromozomilor in timpul meiozei si mitozei dar si
anomaliile cromozomiale si efectele fenotipice, medicale /
evolutive, pe care le produc.

• - Inclusa in stiintele BIOMEDICALE.

CE SUNT CROMOZOMII ?

UNDE SUNT LOCALIZATI ?

CE ROL AU CROMOZOMII ?
CROMOZOMUL

• CHROMA = culoare si SOMA = corpuscul

• CROMOZOMUL eucariot este definit drept organit nuclear

intens colorat cu coloranti bazici, vizibil microscopic in
timpul diviziunii celulare.

• STRUCTURA: ADN + proteine asociate

• FUNCTII: purtator de informatie genetica, asigura

continuitatea intre generatii si recombinarea materialului
ereditar (variabilitate).
LOCALIAREA CROMOZOMILOR UMANI

CROMOZOM NUCLEAR

CROMOZOM
MITOCONDRIAL
CROMOZOMII UMANI

NUCLEU

CROMOZOMII NUCLEARI
- molecule dublu-catenare, liniare,
neramificate, organizate in 22 crz.
autozomi, X si Y.

CROMOZOMUL
MITOCONDRIAL
-molecule dublu-
catenare, circulare,
neramificate,
organizate in crz.
MITOCONDRIE mitocondrial.
- o mitocondrie are 2-
10 molecule ADN.

CELULA SOMATICA
CROMOZOMUL NUCLEAR
RELATIA ADN-CROMATINA-CROMATIDA-
CROMOZOM
• Reprezinta cele 2 modalitati diferite de organizare ale
ADN-ului in INTERFAZA (cromatina) si DIVIZIUNE
(cromozomi).
ADN –ul NUCLEAR

• La Ek moleculele de ADN dublu catenare, liniare, sunt

asociate cu proteine histonice, nonhistonice si mici
cantitati de ARN, formand un complex nucleoproteic
numit CROMATINA NUCLEARA.

• Interactiunile dintre ADN si proteine au un dublu rol:

• - structural - in organizarea moleculei de ADN;
• - functional - in mecanismele de expresie si represie a
genelor.
CROMATINA NUCLEARA

• Este alcatuita din ADN + proteine (HISTONE,

NONHISTONE) + mici cantitati de ARN

• HISTONELE:
• Sunt sintetizate de histogene
• Se clasifica in 5 clase (dupa nr. si tipurile de aminoacizi):
• H1 (histona cea mai mare, bogata in Lys)
• H2A, H2B, H3, H4 (au o structura conservata in evolutie,
ceea ce demonstreza ca au un rol structural important in
organizarea supramoleculara a ADN-ului).
CROMATINA NUCLEARA

• HISTONELE au un dublu rol:

• 1. Structural ( formarea nucleozomului);
• 2. Functional - reglarea expresiei genice
CROMATINA NUCLEARA

• PROTEINELE NON-HISTONICE:

• Reprezinta un grup heterogen de proteine;

• Au rol:
• - structural ( formeaza matricea cromozomilor );
• - functional (modularea activitatii genelor).
STRUCTURA CROMATINEI SI A CROMOZOMULUI
STRUCTURA CROMATINEI NUCLEARE

• MICROSCOPIA ELECTRONICA a evidentiat un SISTEM

IERARHIZAT DE FIBRE DE CROMATINA, de dimensiuni diferite.
• PRIMUL NIVEL de organizare a ADN este FILAMENTUL CU
NUCLEOZOMI:
• NUCLEOZOM
• - unitatea structurala primara a fibrelor de cromatina alcatuita
dintr-un segment de ADN de 146 p.b. infasurat de 2X in jurul
miezului histonic (format din 8 molecule de histone:
2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4);
• Nucleozomii sunt legati intre ei printr-un ADN liber
( “linker” ~60 pb) si H1 formand filamentul cu nucleozomi
cu diametrul de 11 nm.
• Nucleozomii nu sunt structuri statice, rigide, permitand
replicarea si transcrierea ADN.
NUCLEOZOMUL

• NUCLEOZOM - unitatea structurala primara a fibrelor de

cromatina alcatuita dintr-un segment de ADN de 146 p.b.
infasurat de 2X in jurul miezului histonic (format din 8
molecule de histone: 2xH2A, 2XH2B, 2xH3, 2xH4).

Aspect de
“sirag de
margele
pe o ata”
NUCLEOZOMUL
FILAMENTUL CU NUCLEOZOMI

Doi nucleozomi succesivi se

leaga intre ei prin ADN linker
si H1.
 SISTEMUL IERARHIZAT DE IMPACHETARE AL FIBREI DE CROMATINA
Al patrulea nivel:
CROMOZOMUL
Al treilea nivel : Plierea
fibrei de cromatina de 30 NUCLEOZOM
nm formeaza fibra pliata
in bucle laterale

Al doilea nivel : Fibra

de cromatina de 30
nm

Plierea moderata
a filamentului cu
nucleozomi

Primul nivel :
Filamentul cu
nucleozomi

ADN
CROMATINA INTERFAZEI

• ADN + proteine (HISTONE si NON-HISTONE) =

CROMATINA
• Se prezinta sub 2 forme distincte morfo-functional:
EUCROMATINA si HETEROCROMATINA

EUCROMATINA (cromatina putin HETEROCROMATINA (cromatina puternic

condensata in interfaza)
condensata in interfaza)
METODELE DE STUDIU ALE CROMOZOMILOR UMANI
• 1. studiul cromozomilor se realizează in celule aflate in
diviziune folosind cromozomi metafazici sau
prometafazici;
• 2. Metodele speciale folosesc culturi celulare, “in vitro”.
• 3. Metode directe, folosesc celule din țesuturi care se
divid activ.

• TEHNICILE DE ANALIZA CROMOZOMIALA SUNT:

LABORIOASE, COSTISITOARE SI COMPLEXE
CITOGENETICA CLASICA
IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR UMANI

• BENZILE CROMOZOMIALE “elemente specifice fiecarui

cromozom”
• prin tratamente speciale si incorporarea de coloranti
specifici pentru ADN, regiunile cromozomiale fixeaza
selectiv acesti coloranti;
• apare un model de benzi transversale, alternante,
colorate, unic pentru fiecare cromozom (numarul, pozitia,
marimea, succesiunea si intensitatea coloratiei).

• MODELUL DE BANDARE reflecta STRUCTURA

HETEROGENA a cromozomului si defineste regiuni din
genom care au proprietati si functii diferite.
Identificarea cromozomilor metafazici:

CRITERII
1.marimea; 2.modelul de benzi; 3.pozitia centromerului.

marimea

modelul
de benzi

pozitia
centromerului
CARIOGRAMA - CARIOTIP - IDIOGRAMA

• CARIOGRAMA : aranjarea ordonata , dupa criterii bine

stabilite, a cromozomilor unei metafaze.

• CARIOTIP (formula cromozomiala) descrierea numerica a

cromozomilor unei cariograme.
• 46,XY,t(8;15)(p23;q14)

• IDIOGRAMA: reprezentare schematica a dispozitiilor

benzilor cromozomiale
ELEMENTE CARACTERISTICE
FIECAREI SPECII!

• NUMARUL SI MORFOLOGIA CROMOZOMILOR

NUMARUL TOTAL DE CROMOSOMI:
CELULA SOMATICA: 2n=46
 IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR
folosind tehnici de analiza cromozomiala conventionale

1.MARIMEA
2.POZITIA
CENTROMERULUI
3.MODELUL DE BENZI
(unic pentru fiecare
cromozom)
• ELEMENTE MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE COMUNE
TUTUROR CROMOZOMILOR UMANI
• 1. CROMATIDELE
• 2. CENTROMERUL
• 3. TELOMERELE
CROMATIDELE

• Sunt subunitati longitudinale identice, CROMATIDE-

SURORI;
• Sunt atasate una de cealalta la nivelul centromerului prin
intermediul unui complex multiproteic (coezine);
• Fiecare cromatida este impartita de centromer in doua
brate, notate conventional p (bratul scurt) si q (bratul
lung).

• 1 cromatida = 1 molecula ADN

CENTROMERUL

• Segmentul cromozomial de la nivelul constrictiei primare;

• - contine secvente de ADN satelit ce formeaza un bloc de
heterocromatina constitutiva la care se fixeaza proteine specifice
CENP (Centromer Proteins) si CLIP (Cytoplasmic Linker Proteins)
formand in mitoza KINETOCORUL ;
• KINETOCORUL este o structura complexa, se ataseaza ADN-ului
centromeric si capteaza microtubulii fusului de diviziune; protejeaza
celula de pierderea cromozomilor.
• FUNCTIILE CENTROMERULUI:
• - are rol in procesul de segregare normala a cromatidelor /
cromozomilor in timpul diviziunii celulare;
• - adeziunea cromatidelor surori (coezina se asociaza
heterocromatinei centromerice dupa replicarea cromozomilor).
CENTROMER/ REGIUNEA
INTERNA A KINETOCORULUI

REGIUNEA EXTERNA A
KINETOCORULUI
- Atasarea microtubulilor
- migrarea in anafaza

HETEROCROMATINA
CENTROMERICA

BRAT CROMOZOM
CENTROMER si KINETOCOR
TELOMERELE

• sunt structuri specializate, formate din ADN repetitiv si

proteine.
• FUNCTIILE TELOMERELOR:
• - mentin stabilitatea si integritatea structurala a
cromozomului .
• - asigura replicarea completa a capetelor cromozomilor.
• - stabilirea arhitecturii tridimensionale a nucleului.
• ELEMENTE MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE COMUNE
CROMOZOMILOR UMANI
• 1. SATELITII
• 2. CONSTRICTII SECUNDARE
• 3. SITUSURI FRAGILE (fra(Xq27.3))
ELEMENTE MORFOLOGICE COMUNE UNOR CROMOZOMI

• A.SATELITII - Formatiuni de cromatina atasate de

bratele scurte ale cz. acrocentrici.
Atasarea se face prin filamente de ADN ce contin
genele de ARNr, formand organizatorii nucleolari.
• B.CONSTRICTIILE SECUNDARE - Regiuni cromozomiale
caracterizate printr-o relativa decondensare a cromatinei, vizibila in
interfaza.
• C.SITUSURILE FRAGILE COMUNE (SFC) Au aspect de lacune
necolorate sau constrictii; La acest nivel cromozomii se pot rupe
usor atat in vivo cat si in vitro (zone cu cromatina compacta,
hipoacetilarea histonelor); Sunt markeri normali.
• BANDA
• Acel segment cromozomial , clar diferentiat de
segmentele adiacente, avand o coloratie mai inchisa sau
mai deschisa.

• REPERE SPECIFICE
• -Centromerul
• -Unele benzi
• -Telomerele

REGIUNI
BENZI
SUB-BENZI 7q26.2
CARIOTIPUL (CARIOGRAMA) NORMAL

• Definiţie: aranjarea ordonata a cromozomilor unei

metafaze.
• Criterii de aranjare: mărimea, poziţia centromerului,
prezenţa sateliţilor, prezenţa constricţiilor secundare,
modelul de benzi.

• Caracteristici:
• - Numărul total de cromozomi este 46
• - Aranjaţi în şapte grupe de cromozomi notate
convenţional de la A la G
• - Autozomii sunt numerotaţi de la 1 la 22 în ordinea
descrescătoare a mărimii
• - Gonozomii sunt aşezaţi separat, la sfârşitul cariotipului.
DESCRIEREA SINTETICA A UNUI CARIOTIP NORMAL SAU ANORMAL

• FORMULA DE BAZA CUPRINDE 3 ITEMURI:

• •Precizeaza numarul de cromozomi.
• •Constitutia cromozomilor de sex (normala /anormala).
• •Anomaliile de numar sau de structura (daca este cazul).

• De exemplu,
• 46,XX sau 46, XY sau 46,XX/47,XXX sau 47,XY,+21
CROMOZOMII SEXULUI SAU GONOZOMII
CLASIFICAREA SI NOMENCLATURA CROMOZOMILOR UMANI

• IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR SE FACE PE BAZA

MORFOLOGIEI CROMOZOMILOR
• Se utilizeaza criterii precis stabilite (ISCN).

Reprezentarile schematice ale

dispozitiei benzilor cromozomiale
Simboluri folosite pentru descrierea cariotipului (ISCN, 2009)

• SIMBOLUL SEMNIFICATIE
• p Bratul scurt al cromozomului
• q Bratul lung al cromozomului
• cen centromer
• ter terminal
• A-G Grupe cromozomiale
• 1 - 22 Numerele perechilor de autozomi umani
• X, Y Cromozomii sexului (gonozomi sau
heterozomi)
• SIMBOLUL SEMNIFICATIE
• mos Mozaic cromozomial
• / Separa clonele celulare in mozaic
• // Separa clone celulare in himerism
• h Heterocromatina constitutiva
• +/- Inaintea numarului unui cromozom
indica adaugarea / pierderea unui
cromozom intreg
• mat Origine materna
• pat Origine paterna
IDENTIFICAREA CROMOZOMILOR

LUNGIMEA CROMOZOMULUI
• POZITIA CENTROMERULUI MARI MIJLOCII MICI
• metacentrici A 1-3 E 16 F 19-20

• submetacentrici B 4-5 C 6-12, X E 17-18

• acrocentrici D 13-15 G 21-22, Y

HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN

• Aceste variaţii individuale nu au nici un efect fenotipic

nefavorabil şi evident pentru individ – NU AU EXPRESIE
FENOTIPICA.
• Defineste variatiile morfologice ale unor regiuni
cromozomiale prezente la indivizi din populatia generala;
• Sunt rare în populaţie; (mai frecvente la cuplurile cu
avorturi spontane repetate sau in grupul persoanelor cu
retard mental) Se moştenesc mendelian.
Regiunile cromozomiale variabile
morfologic sunt zone de heterocromatina
variabile ca marime si inactive genetic.
HETEROMORFISMUL
CROMOZOMIAL UMAN

• La om, au fost evidenţiate patru tipuri de regiuni

variabile:
• 1.Marimea variabila a regiunii heterocromatice a
cromozomului Y;
• 2.Regiunile pericentromerice ale tuturor cromozomilor
implicând mărirea heterocromatinei adiacente
centromerului.
• 3.Polimorfismul marimii si numarului satelitilor;
• 4.Situs-urile fragile induse de antifolati.
HETEROMORFISMUL CROMOZOMIAL UMAN

• De exemplu:
• Constricţia secundară prezenta pe bratul q al
cromozomilor 1, 9 si 16 poate fi alungită (are o lungime
dublă faţă de omolog) sau diminuată. Se notează astfel:
9qh+ sau 9qh-;
• Variaţii dimensionale ale braţului q al cromozomului Y
(10% din bărbaţii normali clinic). De exemplu, Yq+ (mai
mare decât q al cromozomului 19) sau Yq- (mai mic decât
q al cromozomului 22). Cromozomul Y foarte foarte mic
favorizează nondisjuncţiile în meioza paternă.
 Diagnostic postnatal
(tulburari de dezvoltare/ anomalii congenitale,
disabilităţi intelectuale, anomalii de sexualizare,
tulburări reproductive):
sânge periferic,
biopsii cutanate

Indicaţii
de analiză:
selecţia ţesutului
de analizat

Diagnostic prenatal: Diagnostic

vilozităţi coriale, oncologic şi hematologic:
lichid amniotic, tumori solide,
sânge fetal măduva osoasă +/- sânge periferic