Tumorile

vezicale
 Anatomie patologică

• Localizarea la nivelul vezicii urinare reprezintă

50% dintre tumorile aparatului urinar.
• 90% dintre TV sunt tumori uroteliale cu trei
aspecte macroscopice:
• Plane (intraepiteliale): Cis
• Papilare (superficiale)
• Solide (infiltrantive)
• Pot coexista mai multe forme AP sau la aceeaşi
tumoră pot exista caractere tumorale intricate.
Tumoră vezicală infiltrativă –
cistectomie radicală
Tumoră vezicală infiltrativă
Cis deşi este forma cea mai superficială este cea
mai agresivă prin urmatoarele caractere:

• În majoritatea cazurilor este G3

• Sunt tumori multifocale
• Se obiectivează greu cistiscopic putând evolua
către forme infiltrative cu potenţial de metastazare
limfatică sau sistemică.
• Evoluţia Cis poate fi variabilă:
• Spre forme agresive invazive
• Spre forme latente cu evoluţie de ani de zile fără
invazie
• Forme ce se vindecă spontan prin apărarea locală
antitumorală urotelială.
• Acest tip de cancer urotelial poate fi:
• primar
• concomitent cu o TV exofitică superficiala sau
infiltrativă
• secundar unei TV rezecate
Forme particulare de TV din punct de vedere
anatomopatologic
➢Adenocarcinoame 2% din cazuri
➢Tumori epidermoide 7% din cazuri
➢Sarcoame vezicale 1% din cazuri
Evoluţia tumorilor vezicale:
• Se face în suprafaţă sau în profunzime
• Metastazele se pot localiza cel mai frecvent
în:
• Ţesut osos
• Pulmon
• Ficat
 Clasificarea TNM

• Este necesară confirmarea histologică sau citologică. Se

aplică numai carcinoamelor
• Stabilirea categoriilor TNM se face prin:
• -pentru T: ex.fizic, imagistic, endoscopic şi bioptic.
• -pentru N: ex.fizic si imagistic
• -pentru M: ex.fizic si imagistic

• Ganglionii limfatici regionali sunt ganglionii pelvini de la

bifurcarea arterei iliace comune
 Clasificarea clinică TNM
T - tumora primară
• Sufixul m se adaugă la T indicând tumorile multiple. Sufixul is se
adaugă la orice T pentru a indica prezenţa carcinomului in situ
asociat
• Tx - tumora nu poate fi demonstrată
• T0 - nu există tumoră
• Ta - carcinom papilar non invaziv
• Tis - carcinom in situ;
• T1 - tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial
• T2 - tumora invadează musculatura
• T2a - T. ce invadează musculatura superficială
• T2b - T. ce invadează musculatura profundă
• T3 - tumora invadează grăsimea perivezicală
• T3a - microscopic
• T3b – macroscopic
• T4 - tumora invadeaza organele vecine
• T4a - tumora invadează prostata, uterul sau vaginul,
• T4b - tumora invadează peretele pelvin sau abdominal
Cis
pTa
pT1
pT2
 N-ganglionii limfatici regionali
• Nx - ganglionii limfatici regionali nu pot fi demonstraţi
• N0 - nu există metastaze limfoganglionare
• N1 - metastaze într-un singur ganglion de 2 cm. sau mai
puţin în cea mai mare dimensiune
• N2 - metastaze într-un ganglion de peste 2 cm. dar nu mai
mare de 5 cm. sau gg multipli dar nici unul mai mare de 5
cm.
• N3 - metastaze într-un ganglion limfatic mai mare de 5 cm.
în cea mai mare dimensiune.
M - metastaze la distanţă
• Mx - prezenţa lor nu poate fi demonstrată
• Mo - nu există metastaze
• M1 - metastaze la distanţă
 Diagnosticul clinic
Se bazează pe următoarele semne si simptome:
1) Hematuria cu caracterele hematuriei tumorale. Este
prezentă în 60-80% din cazuri. Se poate însoţi de:
• disurie 2% din cazuri
• polachiurie 20% din cazuri
• piurie realizând piohematuria caracteristică tumorilor
de câmp urotelial vezical infectate
• proteinurie
• Tumorile infiltrative datorită trombozelor vasculare
intratumorale sângerează de multe ori mai puţin şi mai rar
decât cele superficiale al cărui aparat vascular este mai
bine reprezentat sângerând mai abundent şi mai precoce.
2) Cistita tumorală (45% din cazuri) este dureroasă (nu
cedează la analgezicele uzuale)
• este proporţională cu gradul de infiltraţie
• este preponderent hemoragică
• este continuă diurnă şi nocturnă
• urina este frecvent putridă (prin necroza tumorală
suprainfectată)
3) Forme clinice atipice:
• forma cu sindrom dureros lombar (prin invazia orificiilor
ureterale)
• forme cu sindrom dureros pelvin (prin invazia filetelor
nervoase pelvine)
• forma uremică (prin invazia ambelor orificii ureterale cu
IRC)
• forma metastatică (cu manifestări clinice specifice
localizărilor metastatice)
Metastază parietală inghinală dreaptă (TV
multiplu operată endoscopic)
 Diagnosticul clinic

• anamneza poate fi sugestivă

• examenul clinic obiectiv:
❖examenul urinii proaspăt emise (hematuria ca
unic semn sugerează existenţa tumorii)
❖poate pune în evidenţă rinichi mare de stază
❖palparea bimanuală sub rahianestezie poate
evidenţia formaţiunea tumorală şi infiltraţia
peritumorală
❖semne clinice date de localizările metastazelor
(osoase, pulmonare, hepatice)
 Protocolul de investigaţie
1) Imagistica
• RRVS poate evidenţia calcificările tumorale
• UIV este obligatorie.
➢ imagini lacunare (defecte de umplere) de pe cistograma excretorie
➢ asimetria peretelui vezical datorită infiltraţiei tumorale
➢ repercusiunea tumorii asupra aparatului urinar superior (în cazul
infiltrării orificiului ureteral poate evidenţia ureterohidronefroza sau
rinichiul nefuncţional urografic)

• Diversele tipuri de cistografii inclusiv policistografia pot da

informaţii asupra infiltrării peretelui vezical
Imagine lacunară Imagine lacunară
prin TVS prin TVI
TV multiplă. Stază TVI Rinichi drept
ureterală bilaterală nefuncţional
 Uretrografie
Policistografie. TVI retrogradă. TVI
• Ecografia: abdominală, endorectală sau intravezicală.
Ecografia este o metodă de investigaţie imagistică
neinvazivă foarte importantă în diagnosticul şi stadializarea
tumorilor vezicale mai ales ecografia transrectală sau
transuretrală. Mai recent ecografia tridimensională aduce
informaţii de mare importanţă asupra gradului de infiltrare
a tumorii în peretele vezical. Sub ghidaj ecografic se poate
realiza şi puncţia biopsie ganglionară.

• Tomografia computerizată oferă informaţii asupra

prezenţei tumorii vezicale, mărimii şi infiltraţiei tumorale.
TC. este o metodă foarte valoroasă în investigarea
ganglionilor limfatici dar şi a extensiei tumorale; poate
detecta metastazele în alte organe: ficat, plămân, creier.
 Ecografie. TV

Ecografie. TV
Ecografie Doppler vezical. TV în vecinătatea
OUD. Jet ureteral prin OUD
 Ecografie Doppler color cu evidenţierea unei TV în vecinătatea
OUD. Jet ureteral din OUD. Reconstrucţie tridimensională a unei
TVS. Aspect cistoscopic de TV. Ecografie tridimensională la un alt
bolnav cu TVI
TC. Tumori vezicale TC. Tumoră
superficiale multiple infiltrativă fixată la
oasele pelvine
 TC. Adenopatie TC. Adenopatie
lomboaortică (TVI) iliacă dreaptă
(TVI)
• RMN prin posibilităţile de realizare a secţiunilor în orice
plan rivalizează cu T.C.

• Limfografia si limfoscintigrama aduc date de apreciere

a ganglionilor limfatici. Rata mare de rezultate fals
negative şi fals pozitive nu o fac utilă în practica medicală
urologică.

• Arteriografia vezicală puţin utilizată în diagnosticul TV.,

este utilă în oprirea sângerărilor vezicale prin embolizare
sau în tratamentul cu citostatice de tip regional (de ex.
Doxorubicina)

• Radiografia toracică pentru evidenţierea metastazelor

pulmonare
Rg. torace: metastază pulmonară dreaptă
voluminoasă (TVI)
 Metastază Metastaze
voluminoasă pulmon pulmonare multiple
drept bilaterale
 Cistoscopia

• este obligatorie şi indispensabilă. Scopul acestei explorări

endoscopice este:
• diagnostic
• terapeutic dacă se continuă cu TUR-V
• obiectivează prezenţa tumorii vezicale, aspectul acesteia,
modul de inserţie parietală, raporturile tumorii cu orificiile
ureterale sau cu colul vezical, starea uroteliului
peritumoral şi a restului câmpului urotelial vezical (leziuni
concomitente de mucoasă agitată)
• Cistoscopia se efectuează sub rahianestezie
 Harta spaţială
a vezicii
urinare

A – Trigon
B – Orificiu ureteral drept
C – Orificiu ureteral stâng
D – Perete lateral drept
E – Perete lateral stâng
F – Faţă anterioară a domului
G – Faţă posterioară a domului
H – Domul vezical
I – Col
J – Uretra prostatică
K - Prostata
Cistoscopie.
Tis
 Cistoscopie. TVS

Cistoscopie. TVI
Cistoscopie. TVS papilară.
Aspect video
Cistoscopie. TVS papilară
pediculată. Aspect video
Cistoscopia HEXVIX
 Biopsia vezicală
• Este elementul cheie în aprecierea oncologică. Se va
recolta din:
• tumoră
• zonele de mucoasă agitată
• ţintit
• randomizat din zonele de maximă frecvenţă
carcinogenică: perete lateral drept, stâng, fosa
retrotrigonală, trigon.

• Pot exista concomitent leziuni de displazie severă,

simplă sau medie asociate TV, sau Tis în 10% din
cazuri.
• Tendinţa de recidivă a tumorilor de câmp
urotelial vezical se explică prin modificările
multiple ale întregului uroteliu sub stimulul
oncogen, tumorile recidivate sunt de fapt
tumori surori ale celor rezecate endoscopic
sau chirurgical. Se utilizează o hartă spaţială
a vezicii urinare pe care se consemnează
locul biopsiilor pozitive, al tumorilor primare
şi recidivate.
• Urmărirea în timp este foarte importantă.
 Analiza histo-genetico-
imunologică

• Citologia spontană sau prin lavaj poate pune în

evidenţă prezenţa celulelor tumorale: celule mari
intens bazofile cu nuclei mari hipercromatici.

• Citometria de flux ADN (CFA) permite

măsurarea rapidă şi precisă a ADN-ului nuclear
 Aspecte
citologice de
celule tumorale
 Tratament
A. Tratamentul chirurgical urologic
1) Rezecţie transuretrală (TUR-V) metoda de elecţie
pentru TV superficiale. Tumorile greu abordabile
cu localizare deasupra colului, pe peretele anterior
necesită aparatură performantă şi mare
experienţă operatorie. TUR-V in tumorile vezicale
infiltrative (T2 eventual pT3a) este controversata -
protocoalele impun operaţie radicală: cistectomia
radicală.

• Electrocoagularea tumorală distrugând ţesutul

tumoral nu permite efectuarea examenului
histologic deci trebuie evitată.
TUR-V pentru tumoră vezicală
superficială
2) Distrugerea tumorii vezicale prin
vaporizare Laser are avantajul
distrucţiei dirijate şi limitate, fără
deschiderea limfaticelor, fără
sângerare. Este aplicată şi pentru
coagularea patului tumoral sau
experimental pentru tratamentul
tumorilor vezicale superficiale. Nu
permite prelevarea ţesutului pentru
examen anatomopatologic
3) Cistectomia

a. parţială – pentru tumorile

infiltrative situate pe peretele
vezical mobil: calotă, pereţi
laterali. Din punct de vedere
oncologic se păstrează o margine
de siguranţă peritumorală.
• Se poate efectua cistectomie parţială, dacă
bolnavul refuză cistectomia radicală şi la pacienţii
cu tumori pT2, pT3a, pT3b situate pe pereţii
laterali. Recidiva este frecventă.
• Radioterapia postoperatorie poate ameliora
evoluţia bolii păstrând rezervorul vezical şi reduce
rata de recidivă. Localizarea cervicotrigonală
impune cistectomie radicală.

b. Cistectomia radicală (CT)

• Are indicaţie în tumorile infiltrative: pT2, pT3a şi
pT3b fiind metoda de elecţie indiferent de
localizarea tumorală.
• pT4 este un stadiu depăşit chirurgical şi oncologic.
CT în acest stadiu are indicaţie de hemostază sau
reducţie tumorală.
• Elementul esential al indicaţiei CT îl reprezintă
starea ganglionilor limfatici, care se investighează
preoperator prin laparoscopie sau intraoperator
prin limfadenectomie cu examen extemporaneu
histopatologic. În absenţa adenopatiei este
indicată CT.
• În prezenţa infiltraţiei tumorale ganglionare este
obligatorie aplicarea de tratamente complementare
CT.
• Cistectomie
radicală şi
nefroureterectomie
bilaterală la pacient
cu tumoră vezicală
infiltrativă şi
tumoră urotelială
bazinetală dreaptă
şi tumoră urotelială
ureterală stângă
Modalităţi de derivaţie urinară post CT

• ureterostomie cutanată când există o singură

unitate funcţională. Nefroureterectomia pentru
unitatea renală compromisă este operaţia care
trebuie efectuată în aceeaşi sedinţă operatorie
dacă starea generală a bolnavului o permite
• Ureterostomie cutanată transureterală (U-trans-U)
• Ureterocolostomie - cel mai frecvent de tip
Goodwin - uretere normale
• Pungă recto-sigmoidiană Mainz II când un ureter
este dilatat sau rinichiul este hipofuncţional.
• Vezică de substituţie ortotopică
• Derivaţie urinară cutanată continentă
B. Chimioterapia
• Generală cu efecte secundare date ce
citostaticele utilizate. Poate fi neoadjuvantă sau
adjuvantă. Sunt multiple protocoale ce utilizează
citostatice în asociere.
• Local (intravezical, topic). Este tratamentul de
elecţie in TVS. post TUR-V. Se foloseste:Thio-
Tepa (Girostan), Mitomicina-C Bleomicina,
Adriamicina, Cisplatin, Epodil, Epirubicina.
Acestea reduc rata recidivelor la 40-55%. Este
metoda cel mai frecvent utilizată pe plan mondial.
C. Imunoterapia
• specifică utilizând anticorpi monoclonali
• nespecifică, cel mai des aplicată astăzi cu cele
mai bune rezultate. Ca agenţi imunoterapici
nespecifici se folosesc:
• vaccinul BCG de elecţie în TVS. pT1G1,
pT1G2. Tumorile pT1G3 sunt încadrate de
unii autori în cadrul tumorilor infiltrative şi
sunt tratate similar acestora. La acest grup
de tumori imunoterapia cu BCG dă rezultate
medii.
• corinebacterium parvum
• Levamisol
• Imunoterapia cu BCG se poate efectua:
• pe cale generală dar rezultatele nu
influenţează semnificativ evoluţia tumorii
uroteliale.
• pe cale intravezicală, este metoda cu cele
mai bune rezultate pe plan mondial folosind
diferite suşe de vaccin BCG.
• Rata de recidivă este redusă la 27-35% cu
efecte deosebite în special asupra Tis.
• Utilizarea Interferonului nu a dat rezultatele
scontate
D. Fototerapia
• Metoda modernă de utilizare a Laser-ului în
tratamentul tumorilor vezicale superficiale. Are
rezultate deosebite în special în Tis.
• Se poate realiza fotosensibilizarea celulelor
tumorale uroteliale prin administrarea de
hematoporfirină clorhidrică şi distrugerea celulelor
neoplazice cu Laser - Argon în lumină ultravioletă.

E. Hipertermia sau termoterapia locală

• metode alternative încă incomplet evaluate
F. Radioterapia
• Radioterapia convenţională a fost abandonată datorită
multiplelor complicaţii.
• Radioterapia cu energii înalte: cobaltoterapia cu Co 60
sau acceleratorul liniar de protoni. Sensibilitatea la
iradiere ţine în special de caracteristica G şi mai puţin de
T.
• Radioterapia este indicată ca:
• Tratament complementar post-rezecţie chirurgicală
parţială cu rezultate incomplet susţinute dar evită
complicaţiile şi inconvenientele CT
• Adjuvant CT cu biopsie ganglionară pozitivă,
• Tratament de salvare în tumorile inoperabile
Tumorile uretrale
 Tumorile de uretră masculină
Mucoasa uretrală la bărbat include 3 tipuri
histologice:
∙ uroteliu (la nivelul uretrei prostatice)
∙ epiteliu columnar pseudostratificat (la nivelul
uretrei bulbomembranoase şi peniene)
∙ epiteliu scuamos stratificat (la nivelul fosei
naviculare).
Cancerul uretral se dezvoltă:

∙ 58% uretra bulbomembranoasă;

∙ 36% uretra peniană;

∙ 6% uretra prostatică.
 Etiopatogenie
• Pot fi incriminate:
∙ iritaţia cronică (uretrite, boli venerice şi stricturi
uretrale)
∙ virusurile - human papilloma virus HPV-16 şi
HPV-18
• Tipuri histologice: carcinomul scuamos,
carcinomul cu celule tranziţionale,
adenocarcinomul,carcinomul nediferenţiat.
• Adenocarcinomul poate fi tumoră primară a
uretrei sau provine din glandele Cowper sau
din glandele periuretrale Littré.
• Carcinomul scuamos: origine epiteliul
columnar al uretrei peniene şi
bulbomembranoase prin proces de metaplazie.
• Evoluţie lentă, metastaze rare în ganglionii
inghinali superficiali şi profunzi, pelvini
(hipogastrici, iliaci externi şi comuni).
• Metastazele viscerale: plămâni, ficat, rinichi,
suprarenale.
 Clasificarea clinică TNM

T - Tumora primară
• Tx - Tumora primară nu poate fi demonstrată
• T0 - Nu există evidenţă de tumoră primară
• Ta - Carcinom verucos sau papilar non-invaziv
• Tis - Carcinom in situ
• T1 - Tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial
• T2-Tumora invadează corpul spongios, prostata sau
periuretral
• T3-Tumora invadează corpii cavernoşi sau dincolo de
capsula prostatei; vaginul sau colul vezical
• T4 - Tumora invadează alte organe adiacente
 N - Ganglioni limfatici regionali

• NX - Ganglionii limfatici regionali nu pot fi

demonstraţi
• N0 - Nu există metastaze limfo-ganglionare
• N1 - Metastaze într-un singur ganglion limfatic de 2
cm. sau mai puţin, în cea mai mare dimensiune.
• N2 - Metastaze într-un singur ganglion limfatic peste 2
cm dar nu mai mult de 5 cm în cea mai mare
dimensiune, sau multipli ganglioni limfatici, nici unul
mai mare de 5 cm.
• N3 - Metastaze într-un ganglion limfatic mai mare de 5
cm
 M - Metastaze la distanţă

• MX - Prezenţa metastazelor la distanţă nu

poate fi demonstrată

• M0 - Nu există metastaze la distanţă

• M1 - Metastaze la distanţă.
 Simptomatologie
A. Se pot prezenta ca:
- formaţiune uretrală dureroasă -
fistule uretrocutanate
- abcese periuretrale.
B. Semne:
∙ scurgeri uretrale (purulent, sanghinolent, seros)
∙ strictură uretrală sau reacţii inflamatorii acute (abcese
uretrale) sau cronice care pot masca un cancer uretral
subiacent. Apar disurie, polakiurie.
∙ retenţia incompletă sau completă de urină
∙ strictura uretrală ce sângerează profuz după traumatisme
minime sau care necesită frecvent dilataţii poate ridica
suspiciunea de cancer uretral.
 Investigaţia paraclinică

1. Uretrocistoscopia poate semnala o leziune

papilară, polipoidă care necesită diagnostic
histologic.
Tumoră uretrală - aspect
endoscopic
2. Citologia şi biopsia tumorală reprezintă

metode de recoltare a materialului celular

supus ulterior examenului histopatologic care

precizează diagnosticul.
Tumoră a uretrei prostatice
evidenţiată endoscopic
Tumora pe versantul lateral stâng
al uretrei prostatice, evidenţiată
endoscopic
Tumoră a uretrei prostatice situată
deasupra veru montanum
• Uretrocistografia poate obiectiva zona
tumorală, întinderea ei, gradul de infiltraţie şi
complicaţiile locale (fistulele uretro-cutanate).

• Bilanţul de extensie tumorală este

obligatoriu: ecografia abdominală, tomografia
computerizată abdominală, biopsie ganglionară
laparoscopică, etc.
 • Diagnostic diferenţial

∙ bolile cu transmisie sexuală (40%)

∙ stricturile uretrale (7-50%)
∙ litiaza uretrală
∙ supuraţiile periuretrale
∙ corpii străini uretrali
 Tratamentul chirurgical

• ∙ conservator: penectomie parţială în leziunile

distale

• ∙ radical (penectomie totală) cu uretrostomie

perineală în tumorile infiltrative uretrale. Localizarea
bulbomembranoasă infiltrativă impune exenteraţie
perineală anterioară sau exereză radicală (penectomie
totală cu rezecţie parţială osoasă - pubectomie "în
bloc", prostatoveziculectomie, cistectomie,
limfadenectomie pelvină bilaterală)
 Tratamentul chirurgical

• ∙ tumorile apărute de novo în uretra prostatică -

rezecţie transuretrală
• ∙ tumora invadează ductele periuretrale sau stroma
prostatică: cistectomie radicală cu uretrectomie "în
bloc"
• ∙ tumorile infiltrative tegumentar şi scrotal -
emasculaţie
• ∙ limfodisecţia ganglionilor inghinali face încă
obiectul a numeroase controverse (50% dintre
ganglionii inghinali clinic palpabili secundari reacţiei
inflamatorii)
 Tratamentul în stadii
avansate

• Peste 50% dintre pacienţii cu tumori

invazive ale uretrei posterioare pot
prezenta stadii depăşite chirurgical
Se practică derivaţie urinară
suprapubiană, iradiere locală,
radioterapie pentru controlul durerii.
• Caz particular:
Tumora urotelială multicentrică
(vezicală şi uretrală, concomitente).
Cistectomia radicală asociată cu uretrectomia
totală reprezintă tratamentul chirurgical cu
intenţie de radicalitate.
 Tumorile uretrei feminine

• 1% din cancerele genitale şi 0,02% din totalul

cancerelor la femei, apar mai ales în decada a 7-
a de viaţă.
• Localizarea frecventă: uretra distală şi
joncţiunea vulvouretrală.
• Uretra feminină prezintă 2 porţiuni:
◊ treimea proximală (uroteliu)
◊ două treimi distale (epiteliu scuamos
stratificat).
 Tipuri histologice
• Carcinoamele uretrale primare pot fi:
∙ 55-65% scuamoase
∙ 16-18% adenocarcinoame
∙ 17-20% carcinoame tranziţionale
∙ 4% melanoame
∙ 2% carcinoame nediferenţiate
Tipuri rare: carcinom mucoid, mezonefrom,
mioblastom.
 Extensie locală şi la distanţă

• Carcinomul primar se extinde iniţial prin

contiguitate şi invazie locală şi metastazează
pe cale limfatică prin ganglionii inghinali şi
iliaci externi (circa 1/2 dintre cazuri prezintă
invazie ganglionară).
• Metastazele viscerale sunt rare (14%) fiind
localizate în plămâni, ficat, creier, oase.
 Stadializarea tumorală

• Stadiul 0 - tumoră in situ

• Stadiul A– tumora nu depăşeşte
submucoasa.
• Stadiul B - invazia periuretrală.
• Stadiul C1 –invazia peretelui muscular.
• Stadiul C2–invazia mucoasei vaginale.
• Stadiul C3 - invazia structurilor adiacente
• Stadiul D1 - metastaze în ganglionii limfatici
regionali

• Stadiul D2 - metastaze în ganglionii limfatici

pelvini până la bifurcaţia aortei.

• Stadiul D3 - metastaze la distanţă.

 Simptomatologie clinică

• ∙ uretroragie
• ∙ hematuria este nespecifică
• ∙ disurie, polakiurie, dureri perineale,
incontinenţă urinară, retenţie de urină
• ∙ tumora din zona meatală sau de la nivelul
uretrei distale poate prezenta aspect papilar ca
o masă tumorală ce protruzionează prin meatul
uretral.
Tumoră meat uretral la pacientă de
sex feminin - evaluare clinică
 Invazia ganglionară

• ∙ adenopatia este prezentă la 1/2 dintre

paciente:
• ⇒ în tumorile uretrei distale sunt invadaţi
ganglionii inghinali
• ⇒ în tumorile uretrei proximale sunt invadaţi
ganglionii obturatori, iliaci externii şi interni
 Investigaţia paraclinică

• Ecografie transvaginală - realizează

evaluarea tumorii şi a invaziei acesteia

• Uretrocistoscopia este necesară pentru

evaluarea tumorii uretrale şi eventualelor
localizări asociate vezicale şi permite
recoltarea biopsiilor.
• Bilanţul de extensie tumorală este
obligatoriu (ecografia abdominală,
tomografia computerizată abdominală
pelvină, hepatică şi osoasă pentru evaluare
ganglionară, laparoscopia pentru biopsie
ganglionară).
 Diagnostic diferenţial

• Induraţia uretrei asociată cu tumora primitivă

poate fi confundată cu o inflamaţie cronică.
• Când apare o eroziune vaginală, de obicei
tardiv, tumora uretrală poate fi greu de
diferenţiat clinic de o tumoră vaginală primară.
 Tratamentul

• în leziunile mici, exofitice, bine diferenţiate

ale meatului extern sau uretrei distale pot fi
rezolvate exclusiv prin excizie largă
(uretrectomie distală). Se poate practica
lasercoagularea cu rezultate bune.
• ∙ în tumorile superficiale stadiile 0 şi A se
poate realiza iradierea interstiţială, uneori ca
adjuvant al exciziei chirurgicale
(tumorectomie);
• tumorile invazive în stadiile B şi C: combinaţie
de iradiere preoperatorie urmată de
cistouretrectomie radicală; pacientele care
refuză operaţia vor fi tratate doar prin iradiere
externă urmată sau nu de implante cu iridium
sau aur radioactiv;
• limfodisecţia inghinală pentru evaluarea
ganglionilor regionali (stadiul D1). Există
controverse privind abordul chirurgical al
staţiilor ganglionare.
• stadiile D2 şi D3 necesită chimioterapie
sistemică.
• ∙ pacientele cu tumoră mare, exofitică ce
invadează tegumentul au alternativa derivaţiei
urinare, chirurgiei de exereză pentru
hemostază şi iradierii .
• ∙ chimioterapia locală sau sistemică include
citostatice similare celor folosite în tratamentul
tumorilor vezicale
 Prognostic:

• Este superior în localizările tumorale distale

comparativ cu cele proximale datorită
diagnosticului precoce şi posibilităţii de
tratament chirurgical eficace

• Rata de supravieţuire la 5 ani de la diagnostic

variază între 31-50% în funcţie de stadiul, tipul
şi gradingul tumoral.