Sunteți pe pagina 1din 58

LP 6

MODIFICARI POSIBILE SUFERITE


DE CROMOZOMI:
DE NUMAR, DE MARIME SI DE
STRUCTURA
In fiecare celula umana, cu exceptia ovulului si a spermatozoidului, exista 46 de

cromozomi (23 perechi) de diferite dimensiuni


Un cromozom din fiecare pereche este mostenit de la fiecare din parinti
Cromozomii autozomi sunt cromozomi numerotati 1-22 (de la cel mai mare la
cel mai mic)
Cei doi cromozomi sexuali (heterozomi) sunt denumiti X and Y
Ovulele contin 23 cromozomi, adica 22 autozomi si un cromozom X
Spermatozoizii contin tot 23 cromozomi, adica 22 autozomi si un cr. X sau un cr.
Y
In momentul fertilizarii, in urma unirii celor doua tipuri de celule, produsul de
conceptie va avea 46 cromozomi, exact ca si parintii (46,XX sau 46,XY)
Modificari ale numarului, marimii sau structurii cromozomilor in celulele unei
persoane poate produce o afectiune cromozomiala care afecteaza cresterea,
dezvoltarea si sanatatea.
Modificarile cromozomiale pot fi mostenite de la un parinte
Modificarile cromozomiale pot de asemenea sa apara in gametogeneza sau la
scurt timp dupa conceptie (stadiul de 8-16 celule), ultima situatie dand nastere
la o afectiune in mozaic

Afectiunile cromozomiale pot fi datorate:


- Existentei suplimentare sau in minus a unui autozom sau heterozom; d.ex. Sindromul Down (3

cromozomi 21), sindromul Klinefelter (baieti cu XXY) sau sindromul Turner (fete cu 3 cromozomi X)
- Existentei suplimentare sau in minus a unor segmente de cromozomi (duplicatii si deletii)
- Anomalii structurale cum ar fi cromozomii inelari sau materialul genetic a fost rearanjat (inversii,
translocatii)
- Mostenirea ambelor copii ale unui cromozom de la un parinte, in loc de fiecare din parinti
Cand modificarea cromomiala exista numai in unele celule ale organismului in loc de

toate celulele, acea forma se numeste in mozaic pentru acea modificare


cromozomiala

Impactul unei modificari cromoziale depinde de:

- Tipul modificarii
- Cromozomii (implicit genele) afectati de modificare
- Numarul si tipul de celule care contin modificarea
- Riscul ca un copil sa aiba o modificare cromozomiala depinde de istoricul familial, de varsta
materna in momentul conceptiei si de tipul de modificare incriminat

Testarea in sarcina este disponibila pentru:


- A determina daca sarcina este la risc pentru o modificare cromozomiala (testele de screening)
- A diagnostica o afectiune cromozomiala (in cazurile pentru care exista indicatie medicala)
Testarea poate fi efectuata atat prenatal, cat si postnatal, la copil sau adult, pentru a verifica daca

exista modificari in numarul si structura cromozomilor si pentru a determina daca modificarea e


asociata afectiunii aflate in investigatii.

O boala cromozomiala apare cand individul e


afectat de modificari ale numarului, formei sau
structurii cromozomilor
Modificari ale numarului cromozomilor
Omul dispune de 23 perechi de cromozomi (46 in total) in toate celulele

organismului cu exceptia celulelor gametice. Aceasta situatie este numita


diploida, insemnand doua seturi de 23 cromozomi. Descrierea formulei
cromozomiale se face astfel: numar total de cromozomi, urmata de tipul
de heterozomi prezenti. Astfel, notarea la sexul feminin (normal) este
46,XX si la sexul masculin (normal)este 46,XY.

In timpul ovogenezei sau spermatogenezei (un fenomen particular), cromozomii

se imperecheaza, apoi se separa, astfel incat fiecare ovul, respectiv spermatozoid,


contine numai cate un cromozom din cele 23 perechi. Cateodata, accidente in
timpul gametogenezei rezulta in separarea inegala a cromozomilor. Rezultatul
este ca o parte din gameti vor avea un cromozom in plus (24 cromozomi) sau in
minus (22 cromozomi).

Cand doi gameti, unul normal (continand 23 cromozomi) si unul continand un

numar modificat (24 sau 22 cromozomi) se contopesc in urma fecundarii,


rezultatul va fi un zigot, respectiv embrion cu 47 (trisomic) sau 45
(monosomic) cromozomi in loc de 46 (disomic).

Cand exista un cromozom supranumerar


Poate afecta autozomii (1-22) sau cromozomii sexuali (heterozomii, X sau

Y)

Copie suplimentara a unui autozom (cromozom


numerotat)

Cel mai comun exemplu de afectiune cromozomiala datorata unei copii

suplimentare a unui autozom este Sindromul Down. Indivizii cu


aceasta afectiune au 3 copii ale cromozomului 21, astfel incat au
un numar total de cromozomi in celula de 47. Cum trisomie
inseamna 3 corpi, Sindromul Down mai este denumit Trisomia
21.

Citogenetic, modificarea din Sindromul Down se noteaza 47,XX,+21

pentru sexul feminin si 47,XY,+21 pentru sexul masculin.

Riscul de a avea un copil cu Trisomie 21 (1:600-800 nasteri in

populatia generala) creste cu varsta materna in momentul conceptiei


(>35 ani indica un risc crescut).

Sindromul Down (47,+21 sau in mozaic)

Exista mai mult de 50 semne ale sindromului Down. Dar nu toate


persoanele cu Down au aceleasi semne sau probleme de sanatate, si
acestea in grade variabile. Unele caracteristici si probleme sunt
comune.
Statura (inaltime) mica. Copilul frecvent creste lent si este mai
scund decat media ca adult.
Hipotonie musculara generalizata. Muschii abdominali cu tonus
slab fac abdomenul sa iasa in afara.
Un gat scurt si lat. Gatul poate avea un exces de grasime si piele.
Brate si picioare scurte si ingrosate. Unii copii au un spatiu
largit intre degetul mare si al doilea deget de la picioare.
La maini creasta simiana.
Forma fetei si caracteristici faciale:
Facies rotund, de luna plina.
Ochi orientati oblic (mongoloizi). Irisul poate avea un aspect
patat: petele Brushfield - mici, albicioase,rotunde sau neregulate, se dispun ca
o coroan la jonciunea treimii mijlocii cu treimea extern a irisului
Epicantus (pliu tegumentar la nivelul unghiului intern al
ochiului). Acest pliu se poate constitui si in dreptul irisului. Dar
vederea copilului nu este afectata de acest pliu.
O punte nazala cu aspect infundat. Puntea nazala este regiunea
plana dintre nas si ochi.
Urechi mici si jos inserate, malformate.
Gura si limba cu aspect neregulat. Micrognatie (gura mica)
care determina protruzia limbii (gura deschisa cu limba in afara).
Palatul poate fi ingustat si inalt.
Dinti neregulati si departati. Dintii adesea apar tarziu si nu in
aceeasi ordine fata de normal.
Probleme de sanatate
Retard mintal. Cei mai multi copii cu Down vor avea dizabilitati
cognitive blande pana la moderate.1
Defecte cardiace. Pana la jumatate din copiii cu Down s-au nascut
cu un defect cardiac.
Hipotiroidism, boala celiaca, infectii respiratorii frecvente, probleme
de auz, probleme oculare, probleme dentare.

Alte boli datorate unui autozom supranumerar:


Trisomia 13 (3 cromozomi 13 per celula) Sd. Patau
Trisomia 18 (3 cromozomi 18 per celula) Sd. Edwards
Copiii nascuti cu oricare dintre aceste conditii (forma

completa, nu cea in mozaic) au un spectru larg de


disabilitati severe si nu supravietuiesc perioadei de
sugar sau cel mult copilariei timpurii.

Important: celelalte trisomii autozomale, in forma

lor completa, sunt incompatibile cu viata!

De asemenea, poliploidiile (prezenta

suplimentara a unui intreg set de cromozomi,


d.ex. triploidia) la om sunt incompatibile cu viata!

SINDROMUL EDWARDS
(trisomia 18)

Incidenta: 1/5000-8000 nou-nascuti (80% sex

feminin)
95% dintre embrionii cu trisomie 18 sunt eliminati

prin avort spontan

SIMPTOMATOLOGIE
Greutate mica la nastere
Hipertonie musculara
Contractura caracteristica la

nivelul mainii (degete strans


flectate si incalecate n mod
caracteristic: degetele 2 si 5
acopera 3 si 4)
Stern scurt proeminent
Episoade de apnee
Tulburari de deglutitie
Retard mintal sever
Picior n piolet (proeminenta
calcaneului) + varus equinus
(picior rotat anormal)
Haluce in dorsiflexie
Malformatii cardiace (defect de
sept ventricular), cerebrale,
renale (rinichi in potcoava),
vertebrale

ANOMALII FACIALE
Dolicocefalie (cap alungit)
Microcefalie
Occiput proeminent
Frunte tesita
Micro-retro-gnatism
Urechi jos implantate si hipoplazice (aspect de urechi
de faun)

DIAGNOSTIC
Clinic, confirmat de diagnosticul citogenetic

(cariotip)

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Speranta de viata foarte mica (peste 90% mor n

primul an de viata)

SFAT GENETIC
Trisomie 18 completa - riscul de recurenta 1%
(statistic)
Trisomie 18 partiala - riscul depinde de prezenta sau
absenta unei translocatii la parinti.
DIAGNOSTIC PRENATAL
Ecografic: intarzierea cresterii fetale, chisturi ale
plexurilor coroide, marirea cisternei magna, prezena
de malformatii majore
Screening: Triplul test: AFP, -hCG, uE3
Confirmare prin analiza cromozomiala a celulelor fetale
(Cariotip)

Kariotipul unui copil cu Sd. Edwards (trisomia


18)

SINDROMUL PATAU
(trisomia 13)
Incidenta: 1/10000-20000 nou-nascuti

SEMNE CLINICE
Fisura labio-palatina
polidactilie la nivelul mainilor
si picioarelor
intarziere in crestere
microcefalie cu suturi largi
deschise
defecte ale scalpului
frunte tesita
microftalmie/anoftalmie
nas bulbos
urechi jos implantate
par jos implantat
displazie retiniana
pumn strins cu degete incalecate
Malformatii:
1) Sistemul nervos central
(holoprosencefalie)
2) Sistem cardio-vascular
(defecte de sept ventricular)
3) Sistem uro-genital (rinichi
polichistic, uter bifid,
hipospadias)

DIAGNOSTIC
Diagnostic clinic:
Microftalmie
Fisura labio-palatina
Polidactilie
Anomalii cardiace

Confirmat prin diagnostic citogenetic (cariotip):


trisomii complete, libere si omogene 80%
trisomii complete prin translocatii 20%
trisomii partiale prin translocatii neechilibrate t(13q,14q)
sau t(13q,13q) - rare
mozaicuri - rare

EVOLUTIE, PROGNOSTIC
50% deces din prima luna de viata
91% deces pana la varsta de 1 an
Riscul de recurenta
Trisomii libere - <1%
Trisomii 13 prin translocatii ~10 % - n cazul

t(13,13) ajunge la 100%

DIAGNOSTIC
Triplul test NU este
PRENATAL

elocvent
Cariotip - diagnostic

Un heterozom
suplimentar
(X sau Y)
Un heterozom supranumerar, X sau Y, poate cauza alte

probleme.

Sindroamele cromozomiale cu heterozomi implicati sunt in

general mai blande decat cele cu autozomi.

Un exemplu este sindromul Klinefelter , cand copiii de sex

masculin se nasc cu un cromozom X suplimentar, fiind


descris ca 47,XXY.

Alte afectiuni cromozomiale legate de cromozomi sexuali

suplimentari includ sindromul Triplo X (fete cu 3 cromozomi X


47,XXX) si baieti care au doi cromozomi Y (sindromul
47,XYY)

SINDROMUL
KLINEFELTER
(trisomia XXY)
Incidenta: 1/500-1000 nou-nascuti (sex masculin)
PRINCIPALA CAUZA DE HIPOGONADISM LA

BARBATI si de AZOOSPERMIE
totalitatea cazurilor)

(cca.

11%

din

SIMPTOMATOLOGIE
In perioada copilariei:
Doar suspiciune de diagnostic
Statura inalta, pe seama

membrelor
aspect gracil
inadaptabilitate (sociala,
scolara)
Diagnosticul clinic
postpubertar:
Talia crescuta pe seama
membrelor
Disociatie peno-orhidica:
asocierea microorhidismului
(testicule mici) si penis
normal
Sterilitate
Dificultati de adaptare sociala

SEMNE CLINICE
Disgenezie gonadica
Absenta secretiei de testosteron
Azoospermie (lipsa producerii de

spermatozoizi)
ce
determina
sterilitate masculina primara si
definitiva
Hipoplazie testiculara
Activitate sexuala normala
Valori FSH si LH crescute
Caractere sexuale secundare masculine

slab dezvoltate:
Pilozitate pubiana redusa si cu
aspect ginoid (feminin)
Pilozitate
faciala,
axilara
si
tronculara
absente
/
slab
reprezentate
Conformatie
de tip feminin a
corpului (solduri late, umeri ingusti,
adipozitate de tip ginoid)
Ginecomastie
Voce inalta

SEMNE CLINICE
Dezvoltare psiho-sociala
Timiditate
Lipsa de maturitate
Dificultati de adaptare in
societate
Dezvoltare intelectuala
Normala sau spre
limita
inferioara
a
normalului
Dislexie
Dificultati de invatare
In cazul de polisomii XY,
capacitatea intelectuala
scade
cu
cresterea
numarului de cromozomi
X

DIAGNOSTIC
Diagnostic clinic la pubertate
Diagnostic clinic confirmat prin diagnostic

citogenetic:

Cariotip
47,XXY libera si omogena- 85%
47,XXY in mozaic (46,XY/47,XXY) 12-13%
Testul cromatinei X si al cromatinei Y pozitive

Diagnostic diferential:
sindromul Kallman (hipogonadism, anosmie)
Sindromul Chapelle sindromul barbatilor XX

(cariotip 46,XX la persoane de sex masculin la


care un segment de pe bratul scurt al
cromozomului Y ce contine gena pentru
dezvoltarea sexuala masculina SRY a fost
translocat pe cromozomul X)

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Speranta de viata: normala, la fel ca populatia generala
Tulburari de comportament, dificultati de integrare

sociala

SFAT GENETIC
Risc de recurenta - acelasi ca n populatia generala

SINDROMUL TRIPLO-X
(trisomia X)
Incidenta: 1/1000 de nounascuti de sex feminin
Una

dintre cele
frecvente
cromozomiale

mai
boli

Simptomatologie postpubertar:
Talie peste medie (inalta sau la limita superioara a normalului)
Dezvoltarea intelectuala (IQ), integrare sociala:
Normala sau la limita inferioara a normalului
Probleme de vorbire
Dificultati de invatare
Integrare sociala acceptabila
In caz de polisomii X capacitatea intelectuala scade cu
cresterea numarului de cromozomi X
Usoara dismorfie faciala, necaracteristica

Hipertelorism (marirea distantei dintre globii oculari)


Fante palpebrale oblice n sus si spre exterior,

mongoloide
Epicantus
Facies rotund

usor

SIMPTOMATOLOGIE
Dezvoltare psiho-motorie
Dificultati de coordonare a miscarilor
Deficienta a aptitudinilor motorii
Tulburari menstruale

Menarha precoce
Cicluri neregulate
Menopauza precoce

Tulburari de reproducere

Sterilitate
Avorturi spontane repetate
Pot fi si fertile, putand avea copii normali sau cu

trisomie X sau XXY

DIAGNOSTIC
Diagnostic clinic dificil de
stabilit; postpubertar
Diagnostic citogenetic de
certitudine
Cariotip
cel
mai
frecvent
trisomie 47,XXX libera si
omogena
testul Barr pozitiv
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Evolutie normala
Speranta
de
viata
cvasinormala

Sindromul XYY
Fenotip normal masculin
Adesea indivizi inalti si slabi
(Discutabil) ascociat cu probleme

antisociale si de comportament

Monosomia X (Sindromul
Turner)
Lipsa unui cromozom sexual (X sau Y) da nastere

la afectiunea denumita monosomia X


(monosomie inseamna un corp).
Aceasta afectiune se mai cheama Sindrom
Turner si se noteaza 45,X0.
F.important: monosomiile autozomale (lipsa

unui cromozom autozom) sunt letale!

SINDROMUL TURNER
(monosomia X)
Incidenta: 1/2500-3000 din nascutii de sex feminin
95% din embrioni sunt avortati spontan

SIMPTOMATOLOGIE
Neonatal

talie si greutate mai mici

decat normal
limfedem (acumulare de
limfa subcutanat) dur,
nedureros, tranzitoriu la
nivelul mainilor si picioarelor
gat scurt, cu exces de piele
pe ceafa si pterygium coli
(pliu cutanat pe fetele
laterale ale gatului)
distanta intermamelonara
mare
insertie joasa a parului pe
ceafa
malformatii (30-40% din
cazuri)
Renale
Cardiace (coarctatie de
aorta, prolaps de valva
mitrala, bicuspidie aortica)

Postpubertar

1.

2.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Hipostatura: Inaltime medie 130-150 cm


(prin tratament cu STH hormon de
crestere inceput la varsta de 10 ani se pot
castiga 6-10 cm in inaltime)
Amenoreee
primara
si
deficit
de
sexualizare
Datorita disgeneziei gonadice:
Degenerescenta ovocitelor si inlocuirea
ovarelor
cu
bandelete
fibroase=sterilitate
primara
si
definitiva;
Daca degenerescenta e incompleta
pubertate
cvasinormala,
cicluri
neregulate, menopauza precoce, sanse
de sarcina
Absenta secretiei
hormonilor
sexuali
produce amenoree primara si dezvoltarea
deficitara a caracterelor sexuale secundare
Glande mamare slab dezvoltate
Pilozitate axilara si pubiana redusa
Cresterea FSH si LH
Organe genitale externe cu aspect
infantil
Uter hipoplazic.
Terapia
cu
estrogeni
inainte
de
pubertate poate rezolva sau ameliora
deficitul de sexualizare

DIAGNOSTIC
Diagnostic clinic
Diagnosticul clinic confirmat

de diagnosticul citogenetic
cariotip
test Barr
Diagnostic clinic diferential:
n copilarie: cu sd. Noonan (hipostatura, facies
caracteristic, gat scurt si palmat, deformatii
toracice/sternale, malformatii congenitale de cord:
stenoza pulmonara, cardiomiopatie hipertrofica, DSV)
la pubertate: alte cauze de intarziere pubertara
Diagnostic prenatal:
ecografic greu de stabilit (hygroma cysticum, hidrops
fetalis, malformatii cardiace sau renale)
citogenetic de confirmare pe amniocite

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Evolutia normala
Speranta de viata cvasinormala
Probleme in cazul malformatiilor

cardiace si renale
Depistarea precoce permite
tratament cu STH si estrogeni
Pot fi depistate: tiroidite
autoimune, HTA, obezitate,
diabet zaharat noninsulinodependent

SFAT GENETIC
Risc de recurenta putin crescut

fata de populatia generala

Modificari cromozomiale de
marime, forma si structura
In aceste situatii structura unui sau unor cromozomi este modificata astfel incat materialul genetic este

desprins si rearanjat intr-un alt fel sau cromozomii pierd sau castiga material. Modificarile structurale pot
aparea in timpul gametogenezei, la scurt timp post-conceptie sau pot fi mostenite de la un parinte.

a. Translocatiile (t)
In unele situatii, un segment al unui autozom sau heterozom este desprins si apoi atasat altui autozom sau

cromozom sexual.

Ex. 46,XY,t(9;22)(q34;q11.2) = faimosul cromozom Philadelphia chromosome (Ph), o anomalie specifica

asociata cu Leucemia Mieloida Cronica (LMC)

b. Deletiile (pierdere de material cromozomial) (del)


Un mic fragment dintr-un cromozom poate fi desprins si pierdut. Daca materialul lipsa contine informatie

importanta pentru dezvoltarea sau functionarea organismului, poate rezulta o afectiune genetica. Deletiile
mari sunt de obicei incompatibile cu viata. Deletiile pot aparea oriunde de-a lungul unui cromozom.

c. Duplicatiile (castig de material cromozomial) (dup)


Un mic segment al unui cromozom poate fi duplicat (prezenta in dublu exemplar, in tandem=cap-la-cap).

Aceasta duce la o crestere a numarului de gene prezente si poate avea ca rezultat o problema de sanatate,
crestere si/sau dezvoltare.

d. Inversiile (inv) si cromozomii inelari (r)(ring)


Sunt situatii in care un segment cromozomial isi schimba orientarea (inv) sau cromozomii isi unesc capetele

formand un cerc (ring) in loc de forma lor normala. Rezultatul poate fi ca in, timpul dobandirii formei de cerc, o
parte a materialului genetic poate fi pierdut. De asemenea, structura cromozomiala modificata poate genera
probleme la diviziunea cromozomiala in vederea spermatogenezei.
Daca un parinte are un astfel de re-aranjament cromozomial (inversie sau ring), copilul poate mosteni un
dezechilibru de material cromozomial, care poate cauza probleme in dezvoltarea fizica si/sau intelectuala.
e. Izocromozomii (i)
Un izocromozom este un cromozom anormal cu doua brate identice, fie doua brate scurte (p), fie doua brate

lungi (q).
f. Cromozomii dicentrici (dic)
Cromozomii dicentrici rezulta din fuziunea anormala a doua segmente cromozomiale, fiecare incluzand un

centromer.
g. Insertiile (ins)
O portiune a unui cromozom a fost desprinsa din locul sau normal si inserata in alt cromozom sau in alt loc pe

acelasi cromozom.
h. Disomia Uniparentala (UPD eng)
De obicei un copil mosteneste un set de cromozomi de la mama si unul de la tata.
In unele cazuri, totusi, ambii cromozomi ai unei perechi sunt mosteniti fie exclusiv de la mama, fie de la tata

(disomie uniparentala). In cazul majoritatii genelor, acest aspect este neimportant si nu produce efecte
fenotipice.
Insa, in cazul a 80-100 de gene, numite gene amprentate (genetic imprinting), numai gena materna sau gena
paterna este activa, astfel ca mostenirea de la un singur parinte (disomia uniparentala) duce la inactivitatea
lor si implicit la tulburari de crestere si dezvoltare fizica si psihica. Cele mai cunoscute sunt Sd.Prader-Willi si
Sd.Angelman (cr.15)

Anomalii de
structura ale
cromozomilor

Cromozom derivat (der)


Cromozom inelar (ring) (r)

Exemple de del, i, add, inv

Translocatia
robertsoniana (rob)
TRANSLOCATIE ROBERTSONIANA= fuziunea a
2 cromozomi acrocentrici (a bratelor lungi) cu
pierderea bratelor scurte (care de regula nu
contin informatie genetica)

Ex: 46,XX,rob(13q;15q)

Pot fi implicati cromozomii 13,14,15,21,22


(acrocentrici)

rob(q13q14) &
rob(q21q14)
sunt cele mai

Purtatorii de translocatii sunt fenotipic normali

dar au un risc considerabil de a avea copii cu


anomalii citogenetice (trisomii)

Sindroame datorate
deletiilor si
microdeletiilor
DELETII:
Sd. Cri du Chat (5p-)
Sd. Wolf-Hirschhorn (4p-)
MICRODELETII:
Sd. Prader Willi: microdeletie pe cr. 15(q11-q13)

patern
Sd. Angelman: microdeletie pe cr. 15(q11-q13)
matern

SINDROMUL CRI DU CHAT


(deletia 5p-)
Incidenta: 1/50000 nasteri

SIMPTOMATOLOGIE
retard mintal sever
plns caracteristic (tip tipat de

pisica) se amelioreaza dupa vrsta


de 2 ani

microcefalie
facies rotund
hipertelorism
epicantus
micrognatie
urechi jos implantate
malformatii

cardiace
urogenitale

DIAGNOSTIC
Diagnostic clinic suspiciune de boala
Diagnosticul clinic confirmat prin diagnostic

citogenetic
Cariotip
FISH

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Speranta de viata in functie de malformatiile

prezente

SFAT GENETIC
Risc minim pentru deletiile de novo (90%), si variabil

pentru cele n care unul din parinti are translocatii

SINDROMUL WOLFHIRSCHHORN
(deletia 4p-)
Incidenta:
1/50000 de nou-nascuti

SIMPTOMATOLOGIE

hipotrofie staturo-ponderala marcata


Facies cu aspect de casca de

luptator grec (arcade


sprancenoase proeminente si
radacina nazala largita)

Microcefalie
Hiperterolism
urechi jos implantate, cu helix plat
retard mintal
malformatii cardiace (defecte

septale)

DIAGNOSTIC
Diagnostic clinic - suspiciune de boala
Diagnostic citogenetic
FISH - de certitudine

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Speranta de viata limitata
Peste 30% mor din primul an

SFAT GENETIC
Riscul de recurenta la cele de novo - foarte mic (creste n

cazul translocatiilor)

SINDROMUL PRADER WILLI


del 15 (q11-q13) cromozomul
patern
Incidenta
1/10000-15000 nou-nascuti

SIMPTOMATOLOGIE

Hipotonie neonatala, dificultati de supt


Dismorfologie cranio-faciala

caracteristica

Hiperfagie (datorata lipsei

centrului hipotalamic al satietatii)

Obezitate consecutiva hiperfagiei


Hipostatura (inaltimea medie cca.

150cm)

Hipogonadism
Retard mintal moderat
Tulburari de vorbire
Tulburari de comportament

SINDROMUL ANGELMAN
del 15 (q11-q13) cromozomul
matern
Incidenta
1/10000-40000 nou-nascuti

SIMPTOMATOLOGIE
Retard mintal sever
Microcefalie
Tulburari motorii si de

echilibru

Lipsa vorbirii
Tulburari caracteristice

de comportament