Sunteți pe pagina 1din 99

Aranjare PowerPoint/PDF: Antonel-Aurel Ilie ș

LISTA COLABORATORILOR

Catedra de Microbiologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” Ia şi Ş ef de lucră ri universitar, doctor medic Profesor universitar, doctor medic Profesor universitar, doctor medic

DANIELA BOSNEA DUMITRU BUIUC GABRIELA COMAN

MARIA DAN Preparator universitar, medic

OLIVIA DORNEANU ROXANA FILIP

Ş ef de lucră ri universitar, doctor medic Ş ef de lucră ri universitar, doctor medic

DRAGO Ş FLOREA Asistent universitar, medic

LUMINI ŢA SMARANDA IANCU CARMEN PÂNZARU IRINA POPOVICI ANA VORNICU

Conferen ţ iar universitar, doctor medic Conferen ţ iar universitar, doctor medic Preparator universitar, medic Preparator universitar, medic

Fig. 2-1:

Fig. 2-1 : Colora ţ ia Gram Principiu : Dup ă colorare cu violet de metil
Fig. 2-1 : Colora ţ ia Gram Principiu : Dup ă colorare cu violet de metil
Fig. 2-1 : Colora ţ ia Gram Principiu : Dup ă colorare cu violet de metil
Fig. 2-1 : Colora ţ ia Gram Principiu : Dup ă colorare cu violet de metil

Coloraţ ia Gram

Principiu: Dup ă colorare cu violet de metil şi mordan ţ are cu solu ţ ie iodo-iodurat ă (Lugol) unele bacterii rezist ă la decolorarea cu alcool ş i ră mân violete (sunt gram–pozitive), altele se decolorează şi le putem recolora în roşu cu fucsin ă (sunt gram–negative). Comportamentul diferit al bacteriilor în colora ţ ia Gram îl numim afinitate tinctorială.

Indica ţ ii:

diferen ţ ială Gram este caracter taxonomic primar util pentru clasificarea preliminar ă a bacteriilor urm ă ri ţ i partea dreapt ă a figurii).

Procedura (urm ă ri ţ i partea stângă a figurii):

colora ţ ia

aspectul

morfotinctorial

al

bacteriilor

în

A. Colorare un minut cu solu ţ ie 0,2% violet de metil. Sp ă lare cu ap ă de robinet. B. Mordan ţ are 2 minute cu solu ţ ie Lugol. C. Decolorarea cu alcool-aceton ă este timpul cheie al colora ţ iei. Alcoolul decolorează rapid. Adaosul de aceton ă în propor ţ ie de 1/3 face reactivul mai u ş or de manipulat ş i permite decolorarea (diferen ţ ierea) optim ă în 5 secunde pentru frotiurile subţ iri (e.g. din culturi) ş i 10-15 secunde pentru cele mai groase (e.g. din prelevate patologice). D. Recolorare cu fucsin ă fenicat ă Ziehl diluat ă 1/10.

Fig. 2-2 : Controlul de calitate al colora ţ iei Gram Utiliz ă m un

Fig. 2-2:

Controlul de calitate al coloraţ iei Gram

Utiliză m un frotiu efectuat dintr-o suspensie cu densi- tatea 3 Mc Farland din cultura peste noapte pe agar nutritiv a Escherichia coli ATCC 25922 şi Bacillus megaterium.

a. Frotiu martor corect diferen ţ iat: bacilli gram-negativi şi gram-pozitivi.

b. Frotiu martor insuficient diferen ţ iat: numai bacilli gram-pozitivi (subdecolorat).

c. Frotiu martor supradecolorat: numai bacili gram–negativi.

Fig. 2-3 : Colora ţ ia Ziehl-Neelsen Principiu : bacilii al c ă ror perete
Fig. 2-3 : Colora ţ ia Ziehl-Neelsen Principiu : bacilii al c ă ror perete
Fig. 2-3 : Colora ţ ia Ziehl-Neelsen Principiu : bacilii al c ă ror perete

Fig. 2-3: Coloraţ ia Ziehl-Neelsen

Principiu: bacilii al c ă ror perete are asociat peptido- glicanului acizi micolici cu caten ă lung ă şi micozide se colorează numai în condi ţ ii speciale (la cald cu solu ţ ie concentrat ă de fucsin ă fenicat ă) ş i rezist ă la decolorarea cu solu ţ ii de acizi minerali şi alcool. Ca atare, îi numim bacilli acido-alcoolo-rezisten ţ i (baar).

Indicaţ ii: diferen ţ ierea baar de bacteriile neacido-rezisten- te (urm ă ri ţ i partea dreapt ă a figurii). Procedura (urm ă ri ţ i partea stâng ă a figurii).

A. Colorare cu fucsin ă fenicat ă Ziehl, la cald. La sfârşitul acestui timp toate bacteriile apar colorate în roşu. B. Diferen ţ ierea cu solu ţ ie 3% acid clorhidric în alcool de 96 0 , eviden ţ iază bacilii acido-alcoolo-rezisten ţ i, care r ă mân colora ţ i în ro ş u. Bacteriile neacido-alcoolo- rezistente nu rezist ă la decolorarea cu acest amestec acid-alcool. C. Recolorarea cu albastru de metilen eviden ţ iază bacte- riile neacido-alcoolo-rezistente. La sfârşitul acestui timp, bacilii acido-alcoolo-rezisten ţ i apar colora ţ i în roşu, iar celelalte bacterii şi celulele în albastru.

Haemophilus infuenzae

Haemophilus in f uenzae Fig. 3-1 : Haemophilus influenzae : colonii satelite striului de Staphylococcus aureus

Fig. 3-1: Haemophilus influenzae: colonii satelite striului de Staphylococcus aureus pe agar sânge (2x). H. influenzae formează colonii transparente de aproximativ 2 mm lângă stria de stafilococ şi din ce în ce mai mici pân ă la punctiforme pe m ă sură ce se distan ţ eaz ă de S. aureus care sintetizeaz ă factor V.

Controlul de calitate

Fig. 7-1

Controlul de calitate Fig. 7-1 Pentru controlul de calitate al steriliz ă rii la autoclav folosim

Pentru controlul de calitate al steriliză rii la autoclav folosim un test bilogic. Fiole cu spori de Bacillus stearo- termophilus, în concentra ţ ie de 10 6 /ml bulion nutritiv glucozat şi cu un indicator de pH, sunt folosite în ambalajele de la diferite nivele ale incintei de sterilizare. Dup ă sterilizare, fiolele sunt incubate 48 ore la 57 0 C. Dac ă sterilizarea a fost eficient ă sporii sunt omorâ ţ i. Fiola cu mediul virat în galben semnific ă steri- lizarea ineficient ă , sporii r ă mân viabili, germinează şi generează o cultură care fermentează glucoza, acidific ă ş i vireaz ă mediul de cultură în galben.

Testul cromogen cu nitrocefn

Testul cromogen cu nitroce f n Fig. 7-2 : Detectarea rapid ă a beta-lactamazelor prin testul

Fig. 7-2: Detectarea rapid ă a beta-lactamazelor prin testul cromogen cu nitrocefin: rondelele impregnate cu nitrocefin (cefalosporin ă colorat ă în galben) î şi modific ă culoarea în roşu dac ă tulpina testat ă este produc ă toare de enzim ă .

Staphylococcus aureus Fig. 8-1 : Staphylococcus aureus - în prob ă de puroi de la

Staphylococcus aureus

Fig. 8-1: Staphylococcus aureus - în prob ă de puroi de la un copil cu osteomielit ă . Frotiu colorat Gram

(1000x).

Coci sferici gram-pozitivi (0,5-1,0 micrometri), câ ţ iva gram la limit ă , a şeza ţ i izola ţ i, în perechi şi predominant în gr ă mezi neregulate, dispu ş i extracelular, dar şi în polimorfonucleare.

dispu ş i extracelular, dar ş i în polimorfonucleare. Fig. 8-2 : Staphylococcus aureus . Frotiu

Fig. 8-2: Staphylococcus aureus. Frotiu din cultură de 24 ore în me- diu lichid. Colora ţ ia Gram (1000x). Coci sferici gram-pozitivi, câ ţ iva gram la limit ă , a şeza ţ i izola ţ i, în diplo şi predominant în gră mezi neregulate asem ă n ă toare ciorchi- nilor de strugure.

Staflococi

Sta f lococi Fig. 8-3 : Stafilococi în cultur ă de 24 ore pe agar cu

Fig. 8-3: Stafilococi în cultură de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (2x). Coloniile mari netede, cremoase, pigmentate în galben citrin şi β -hemolitice apar ţ in Staphylococcus aureus; coloniile pitice, opace, nepigmentate, nehemolitice aparţ in Staphylococcus epidermidis.

Fig. 8-4:

Fig. 8-4 : Furuncul al cefei.

Furuncul al cefei.

Fig. 8-4 : Furuncul al cefei.
Fig. 8-4 : Furuncul al cefei.
Fig. 8-4 : Furuncul al cefei.

Sindromul Ritter

Sindromul Ritter Fig. 8-5 : Sindromul pielii op ă rite (Ritter). Epidermoliz ă necrotic ă .

Fig. 8-5: Sindromul pielii op ă rite (Ritter). Epidermoliză necrotic ă . Rash-ul tegumentar generalizat şi descuamarea pe zone întinse realizează aspectul de „piele op ă rit ă“.

Fig. 9-1 : Cultur ă de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec

Fig. 9-1: Cultur ă de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec a unei tulpini de streptococ

β -hemolitic, Streptococcus pyogenes (1/1). Acest coc gram-pozitiv formează

colonii mici cu diametrul de 1 mm, nepigmentate, opace, înconjurate de o zon ă largă de hemoliză clar ă , complet ă .

Fig. 9-1bis : Streptococcus pyogenes - tipurile de colonii: a. Tulpinile capsulate formeaz ă colonii

Fig. 9-1bis: Streptococcus

pyogenes - tipurile de colonii:

a. Tulpinile capsulate

formează colonii mucoide cu

tendin ţă la confluare.

b. Prin liza acidului hialuronic capsular coloniile încep s ă se turteasc ă .

c. Colonii turtite, cu

suprafa ţ a mamelonat ă , contur

neregulat (matt).

d. Tulpinile necapsulate

formează colonii mici, rotunde, opace (glossy).

Fig. 9-2 : Cultura pe agar cu 5% sânge de berbec (1/1) a unui streptococ

Fig. 9-2: Cultura pe agar cu 5% sânge de berbec (1/1) a unui streptococ α-hemolitic:

streptococ viridans ce culti- vă sub forma coloniilor mici (aprox. 1mm), nepigmenta- te, opace, înconjurate de o zon ă de liză par ţ ial ă a he- matiilor ce determin ă „înverzirea“ mediului ( α - hemoliză ).

ă de liz ă par ţ ial ă a he- matiilor ce determin ă „înverzirea“ mediului
ă de liz ă par ţ ial ă a he- matiilor ce determin ă „înverzirea“ mediului
Fig. 9-3 : Frotiu din cultura de 24 ore în bulion glucozat a unei tulpini

Fig. 9-3: Frotiu din cultura de 24 ore în bulion glucozat a

unei tulpini de Streptococcus

pyogenes. Colora ţ ia Gram:

coci sferici gram-pozitivi a şeza ţ i în lan ţ uri lungi.

de Streptococcus pyogenes . Colora ţ ia Gram: coci sferici gram-pozitivi a ş eza ţ i
de Streptococcus pyogenes . Colora ţ ia Gram: coci sferici gram-pozitivi a ş eza ţ i
Fig. 9-4 : Impetigo contagiosa . Fa ţ a este unul din sediile de elec

Fig. 9-4: Impetigo contagiosa.

Fa ţ a este unul din sediile de elec ţ ie. La acest copil observă m prezen ţ a leziunilor multiple aflate în diferite stadii evolutive: vezicule, pustule, cruste galbene, „melicerice“. Denumirea popular ă a bolii este aceea de „bube dulci“.

, pustule, cruste galbene , „ melicerice “. Denumirea popular ă a bolii este aceea de
Fig. 9-5 : Streptococcus pyogenes . Frotiu din puroi ob ţ inut dup ă deta

Fig. 9-5: Streptococcus pyogenes. Frotiu din puroi ob ţ inut dup ă deta şarea unei cruste melicerice. Colora ţ ia Gram (1000x). Sunt prezente celule inflamatorii şi coci sferici gram-pozitivi ce formează o pereche şi trei lan ţ uri.

Fig. 9-6 : Testul sensibilit ăţ ii la bacitracin ă ş i sulfametoxazol- trimetoprim :
Fig. 9-6 : Testul sensibilit ăţ ii la bacitracin ă ş i sulfametoxazol- trimetoprim :

Fig. 9-6: Testul sensibilit ăţ ii la bacitracin ă şi sulfametoxazol- trimetoprim: tulpina de strep- tococ β -hemolitic prezentat ă este sensibilă la bacitracin ă (B) ş i rezistent ă la sulfame- toxazol-trimetoprim (SXT), deci este streptococ de grup

A.

Fig. 9-7: Testul sensibilit ăţ ii la bacitracin ă şi sulfametoxazol- trimetopriml: tulpina de strep- tococ β -hemolitic testat ă este rezistent ă la bacitracin ă ş i sensibil ă la sulfametoxazol- trimetoprim. Este un strepto- coc beta-hemolitic non-grup A.

Fig. 9-8 : Testul CAMP pentru identificarea prezumtiv ă a streptococului de grup B, Streptococcus

Fig. 9-8: Testul CAMP pentru identificarea prezumtiv ă a streptococului de grup B, Streptococcus agalactiae. Activitatea β -hemolizinei produs ă de Staphylococcus aureus este poten ţ at ă de proteina extracelulară (factor CAMP) produs ă de streptococul de grup B. Aceast ă zon ă este u şor observat ă pe agar cu 5% sânge de berbec, dup ă incubare peste noapte (aspect în vârf de să geat ă “).

Fig. 9-9 : Streptococcus pneumoniae , cultur ă pe agar cu 5% sânge de berbec

Fig. 9-9: Streptococcus pneumoniae, cultur ă pe

agar cu 5% sânge de berbec (1/1): α -hemoliză dup ă 24 ore de incubare în atmosferă cu 5% bioxid de carbon. Coloniile sunt gri-opace, foarte mici (0,5 mm), alfa- hemolitice cu deprimare central ă .

cu 5% bioxid de carbon. Coloniile sunt gri-opace, foarte mici (0,5 mm), alfa- hemolitice cu deprimare
Fig. 9-10 : Streptococcus pneumoniae , cultur ă pe agar sânge cu 5% sânge de

Fig. 9-10: Streptococcus pneumoniae, cultură pe agar sânge cu 5% sânge de berbec, dup ă 24 ore de incubare în atmosferă cu 5% bioxid de carbon (3x). În aceast ă imagine de detaliu observ ă m foarte bine aspectul caracteristic al coloniei de pneumococ, respectiv de colonie crateriform ă datorit ă autolizei enzimatice.

Fig. 9-11 : Frotiu din sput ă . Colora ţ ia Gram (100x). Observ ă

Fig. 9-11: Frotiu din sput ă. Colora ţ ia Gram (100x). Observă m foarte numeroase polimorfonucleare, fibrin ă şi dou ă celule bron ş ice tinere. Scorul Q de calitate pentru aceast ă prob ă este +3.

Fig. 9-12 : Frotiu din sputa aceluia ş i bolnav cu pneumonie pneumococic ă .

Fig. 9-12: Frotiu din sputa aceluia şi bolnav cu pneumonie pneumococic ă . Colora ţ ie Gram (1000x). Observă m c ă singurele bacterii prezente, numeroşi diplococi ovali gram-pozitivi (mai mult de 10 perechi/câmp), sunt asociate cu polimorfonucleare şi fibrin ă, „mesagerii leziunii“. Sputocultura cantitativ ă a izolat, în concentra ţ ie de peste 10 6 UFC/ml, o tulpin ă de Streptococcus pneumoniae.

Fig. 9-13 : Frotiu din sputa unui pacient cu pneumonie . Colora ţ ie Gram

Fig. 9-13: Frotiu din sputa unui pacient cu pneumonie.

Colora ţ ie Gram (100x). Observă m numeroase celule epiteliale scuamoase (mai mult de 25) şi polimorfonucleare (mai mult de 25), absen ţ a fibrinei. Scorul Q de calitate este zero.

Fig. 9-14 : Prob ă de sput ă incorect prelevat ă . Colora ţ ie

Fig. 9-14: Probă de sput ă incorect prelevat ă. Colora ţ ie Gram (1000x). Scorul Q de calitate mai mic decât unu. Observa ţ i foarte numeroşi coci gram-pozitivi în lan ţ uri şi perechi asocia ţ i unei celule epiteliale scuamoase. Sunt bacterii de contaminare orofaringian ă .

Fig. 9-15 : Streptococcus pneumoniae , testul sensibili- t ăţ ii la optochin. Sensibilitatea la

Fig. 9-15:

Streptococcus

pneumoniae, testul sensibili- t ăţ ii la optochin. Sensibilitatea la etilhidro- cuprein ă (optochin) diferen- ţ iaz ă pneumococul de al ţ i streptococi viridans. Prezen ţ a unei zone de inhibi ţ ie mai mari sau egală cu 14 mm în jurul discului cu 5 micrograme de optochin identific ă prezumtiv pneumococul.

ie mai mari sau egal ă cu 14 mm în jurul discului cu 5 micrograme de
Fig. 9-16 : Streptococcus pneumoniae , depistarea polizaharidului capsular prin latexaglutinare în LCR: proba pozitiv

Fig. 9-16: Streptococcus pneumoniae, depistarea polizaharidului capsular prin latexaglutinare în LCR: proba pozitivă (stânga), proba negativă (dreapta).

Fig. 10-1 : Frotiu din puroi uretral . Colora ţ ia cu albastru de metilen

Fig. 10-1: Frotiu din puroi uretral. Colora ţ ia cu albastru de metilen (1000x). Gonococi: coci de 0,6-1 micrometri dispu ş i în perechi cu fe ţ ele adiacente aplatizate („boabe de cafea“), situa ţ i intra ş i extracelular.

Fig. 10-2 : Frotiu Gram(1000x). Meningococi : coci gram-negativi a ş eza ţ i în

Fig. 10-2: Frotiu

Gram(1000x). Meningococi: coci gram-negativi a şeza ţ i în diplo cu aspectul boabelor de cafea“ asocia ţ i polimorfonuclearelor.

LCR. Colora ţ ia

din

sedimentul

unui

Fig. 10-3 : Copil , în vârst ă de 1 an ş i 2 luni

Fig. 10-3: Copil, în vârst ă de 1 an ş i 2 luni cu meningit ă meningococică,

aflat în a 12-a zi de boal ă . Stare generală gravă ; observă m privirea în apus de soare“. Sunt vizibile arii largi de necroză şi gangren ă , cât şi leziuni mici pete ş iale.

Fig. 10-4 : Meningococcemie cu meningit ă la un copil de 8 ani . Erup

Fig. 10-4: Meningococcemie cu meningit ă la un copil de 8 ani.

Erup ţ ie hemoragic ă generalizat ă .

Fig. 11-1 : Enterobacteriaceae . Frotiu din cultur ă colorat Gram (1000x). Bacili gram-negativi drep

Fig. 11-1: Enterobacteriaceae. Frotiu din cultură colorat Gram (1000x). Bacili gram-negativi drep ţ i, cu capete rotunjite, fă ră a şezare caracteristic ă .

Fig. 11-2 : Klebsiella pneumoniae . Frotiu din amprenta splinei unui ş oarece injectat experimental.

Fig. 11-2: Klebsiella pneumoniae. Frotiu din amprenta splinei unui şoarece injectat experimental. Colora ţ ia Gram (1000x). Printre celulele splenice sunt prezen ţ i bacili gram-negativi capsula ţ i.

Fig. 11-3 : Aspectul mucoid al culturii de Klebsiella pneumoniae pe mediul MacConkey.

Fig. 11-3: Aspectul mucoid al culturii de Klebsiella

pneumoniae pe mediul

MacConkey.

Fig. 11-4 : Aspectul invaziv al unei culturi de Proteus mirabilis . Inocul depus în

Fig. 11-4: Aspectul invaziv al unei culturi de Proteus mirabilis. Inocul depus în centrul pl ă cii Petri. Observa ţ i v ă lurile concentrice de invadare a suprafe ţ ei mediului de cultur ă .

Fig. 11-5 : Aspectul diferen ţ iat al coloniilor de bacili gram-negativi pe mediul diferen

Fig. 11-5: Aspectul diferen ţ iat al coloniilor de bacili gram-negativi pe mediul diferen ţ ial MacConkey:

coloniile lactozo-pozitive apar colorate în roz–ro ş u, coloniile lactozo-negative apar necolorate.

ial MacConkey: coloniile lactozo-pozitive apar colorate în roz–ro ş u, coloniile lactozo-negative apar necolorate.
Fig. 11-6 : Coprocultur ă pe mediul Hektoen : coloniile lactozo-pozitive (coliformi) sunt inhibate la

Fig. 11-6: Coprocultură pe mediul Hektoen: coloniile lactozo-pozitive (coliformi) sunt inhibate la locul de depunere a produsului; coloniile lactozo-negative, favorizate în dezvoltare, se diferen ţ iaz ă în produc ă toare sau neproduc ă toare de hidrogen sulfurat (respectiv cu sau fă ră centru de culoare neagră ).

ă toare sau neproduc ă toare de hidrogen sulfurat (respectiv cu sau f ă r ă
Fig. 11-7 : Tipul diferen ţ iat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a

Fig. 11-7: Tipul diferen ţ iat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a trei patotipuri diareigene de Escherichia coli. Aderen ţ a de tip localizat la tulpinile ECEP.

Fig. 11-8 : Tipul diferen ţ iat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a

Fig. 11-8: Tipul diferen ţ iat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a trei patotipuri diareigene de Escherichia coli. Aderen ţ a de tip agregativ la tulpinile ECEAg.

Fig. 11-9 : Tipul diferen ţ iat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a

Fig. 11-9: Tipul diferen ţ iat de adezivitate pe culturi de celule HEp-2 a trei patotipuri diareigene de Escherichia coli. Aderen ţ a de tip difuz la tulpinile ECAD.

Fig. 11-10 : Bubon pestos : ganglioni inghinali m ă ri ţ i de volum.

Fig. 11-10: Bubon pestos: ganglioni inghinali m ă ri ţ i de volum.

Fig. 11-11 : Yersinia Colora ţ ia Leishman (cu albastru de toluidin ă ) (1000x).
Fig. 11-11 : Yersinia Colora ţ ia Leishman (cu albastru de toluidin ă ) (1000x).

Fig. 11-11: Yersinia

Colora ţ ia Leishman (cu albastru de toluidin ă ) (1000x). Aspirat din bubon. Numero ş i bacili colora ţ i caracteristic bipolar, ceea ce îi face u şor de confundat cu un bacil sporulat, al ă turi de numeroase limfocite.

pestis.

sporulat, al ă turi de numeroase limfocite. pestis . Fig. 11-11bis : Yersinia pestis . Colora
sporulat, al ă turi de numeroase limfocite. pestis . Fig. 11-11bis : Yersinia pestis . Colora

Fig. 11-11bis: Yersinia pestis. Colora ţ ia Gram (x1250). Aspirat din bubon. Numeroşi bacili gram- negativi, pleomorfi, de 0,5-0,8 microni/1-3 microni şi colora ţ i bipolar ş i limfocite.

Fig. 11-12 : Fenomenul Dienes folosit în studii epidemiologice: prezen ţ a unei delimit ă

Fig. 11-12: Fenomenul Dienes folosit în studii epidemiologice:

prezen ţ a unei delimit ă ri lineare în cazul unor tulpini diferite de Proteus mirabilis cu cre ş tere invazivă . Urm ă ri ţ i să ge ţ ile.

Fig. 12-1 : Campylobacter jejuni , frotiu din scaun diareic colorat cu albastru de metilen

Fig. 12-1: Campylobacter jejuni, frotiu din scaun diareic colorat cu albastru de metilen: polimorfonucleare, ţ iva coci, bacili mici palid colora ţ i în albastru, în form ă de virgulă şi sub forma „aripilor de pesc ă ru ş în zbor“.

Fig. 12-2 : Helicobacter pylori în fragment de biopsie gastric ă . Colora ţ ia

Fig. 12-2: Helicobacter pylori în fragment de biopsie gastric ă . Colora ţ ia Gram (1000x). Aspect caracteristic de bacterie spiralat ă .

Fig. 12-3 : Testul ureazei. Detectarea prezen ţ ei ureazei produs ă de Helicobacter pylori

Fig. 12-3: Testul ureazei. Detectarea prezen ţ ei ureazei produs ă de Helicobacter pylori prin plasarea fragmentului biopsic într-un mediu tamponat cu 2% uree şi roşu fenol drept indicator de pH. Test pozitiv (stânga): ureaza scindează ureea cu producere de ioni de amoniu care alcalinizează mediul. Roş ul fenol în mediu alcalin virează în roz-roşu. Test negativ dreapta, culoarea mediului neschimbat ă (galben).

Fig. 13-1 : Pseudomonas aeruginosa , frotiu din cultura de 24 ore pe agar sânge.

Fig. 13-1: Pseudomonas aeruginosa, frotiu din cultura de 24 ore pe agar sânge. Colora ţ ia Gram (1000x). Bacili gram-negativi fini (0,3 - 0,5micrometrii/ 1,5 - 3 micrometri) dispu şi izola ţ i sau în perechi.

Pseudomonas aeruginosa

ş i izola ţ i sau în perechi. Pseudomonas aeruginosa Fig. 13-2 : Pseudomonas aeruginosa :
ş i izola ţ i sau în perechi. Pseudomonas aeruginosa Fig. 13-2 : Pseudomonas aeruginosa :

Fig. 13-2: Pseudomonas aeruginosa:

cultura de 48 ore pe agar nutritiv (1/1) eviden ţ iaz ă pigmentogeneza, respectiv eliberarea de pigmen ţ i difuzibili, piocianina ş i pioverdina ce dau culturii ş i progresiv mediului culoarea verde stră lucitoare.

Fig. 13-3 : Pseudomonas aeruginosa , cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge

Fig. 13-3: Pseudomonas

aeruginosa, cultura de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (1/1). Colonii mari cu diametrul de 3 mm, rotunde, netede şi hemolitice.

14-1 : Frotiu din sputa unui pacient cu pneumonie. Colora ţ ia Gram (1000x). Haemophilus

14-1: Frotiu din sputa unui pacient cu pneumonie. Colora ţ ia Gram (1000x). Haemophilus influenzae: cocobacili şi bacili gram-negativi fini, scurţ i, drep ţ i asocia ţ i semnificativ cu polimorfonucleare.

Fig. 14-2 : Frotiu din sput ă ( în caset ă 1000x). Haemophilus influenzae .

Fig. 14-2: Frotiu din sput ă (în caset ă

1000x). Haemophilus

influenzae.

Celule inflamatorii, fibrin ă, cocobacili numeroşi cu tendin ţ a de a se a şeza în bancuri de pe ş ti“.

Fig. 16-1 : Corynebacterium diphtheriae . Frotiu de cultur ă de 24 ore pe mediul

Fig. 16-1: Corynebacterium diphtheriae. Frotiu de cultur ă de 24 ore pe mediul L őeffler. Colora ţ ia Gram, cu prelungirea decoloră rii (1000x). Bacili gram-pozitivi la limit ă , cu incluzii de volutin ă dispuse bipolar, violete pe fondul roş u al citoplasmei bacilului; dispu ş i în litere chineze ş ti ş i palisade.

Fig. 16-2 : Corynebacterium diphtheriae , cultur ă de 48 ore pe mediul Tinsdale (1/1):
Fig. 16-2 : Corynebacterium diphtheriae , cultur ă de 48 ore pe mediul Tinsdale (1/1):

Fig. 16-2: Corynebacterium diphtheriae, cultură de 48 ore pe mediul Tinsdale (1/1): colonii mici, negru-cenu şii, cu halou cafeniu bine delimitat. Acest mediu selectiv care con ţ ine telurit de potasiu şi cistin ă , diferen ţ iază grupul Corynebacterium diphtheriae de alte specii ale genului care sunt inhibate cantitativ sau dac ă apar, sunt lipsite de halou.

Fig. 16-3 : Difterie . Aspectul faringelui: fals ă membran ă la nivelul amigdalelor congestive.

Fig. 16-3: Difterie. Aspectul faringelui: falsă membran ă la nivelul amigdalelor congestive.

Fig. 16-4 : Producerea crupului difteric : falsele membrane coboar ă de la nivelul faringelui

Fig. 16-4: Producerea crupului difteric:

falsele membrane coboară de la nivelul faringelui pân ă la laringe.

Fig. 16-4 : Producerea crupului difteric : falsele membrane coboar ă de la nivelul faringelui pân
Fig. 16-4 : Producerea crupului difteric : falsele membrane coboar ă de la nivelul faringelui pân
Fig. 16-5 : Difterie : edem masiv al gâtului ( „gât proconsular “ ) ş

Fig. 16-5: Difterie: edem masiv al gâtului („gât proconsular) şi scurgere nasală sero-sanguinolent ă .

Fig. 16-6 : Listeria monocytogenes . Frotiu din cultur ă de 24 ore în bulion

Fig. 16-6: Listeria monocytogenes. Frotiu din cultură de 24 ore în bulion tripticază soia. Colora ţ ie Gram (1000x). Se observă bacilii gram-pozitivi (0,4-0,8 micrometri/0,5 -2 micrometri) scurţ i, drep ţ i, cu capetele rotunjite, dispu şi izola ţ i, în litere unghiulare şi în palisade.

16-7 : Listeria monocytogenes : cultur ă de 72 ore pe agar cu 5% sânge

16-7: Listeria monocytogenes:

cultur ă de 72 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (1/1): colonii mici de 1 mm, rotunde, transparente, cu aspectul pic ă turilor de rou ă , înconjurate de β -hemoliză difuză .

de 1 mm, rotunde, transparente, cu aspectul pic ă turilor de rou ă , înconjurate de
Fig. 16-8 : Lsteria monocytogenes . Cultur ă de 72 ore pe agar cu 5%

Fig. 16-8: Lsteria monocytogenes. Cultură de 72 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (x3). În aceast ă imagine de detaliu observă m mai bine caracterul difuz al zonei înguste de beta- hemoliză .

Fig. 16-9 : Listeria monocytogenes . Cultur ă de 24 ore pe mediul selectiv PALCAM

Fig. 16-9: Listeria monocytogenes. Cultură de 24 ore pe mediul selectiv PALCAM (1/1). Selectivitatea este dat ă de polimixin ă , acroflavin ă , clorură de litiu, ceftazidim, esculin ă , manitol. Coloniile sunt negre sau cenu şii inconjurate de un halou brun-închis.

Fig. 17-1 : Bacillus anthracis . Frotiu din amprenta de splin ă a ş oarecelui

Fig. 17-1: Bacillus anthracis. Frotiu din amprenta de splin ă a ş oarecelui decedat dup ă 48 ore de la inocularea suspensiei bacteriene. Colora ţ ie cu albastru de metilen policrom (1000x). Bacillus anthracis ş i celulele splenice apar colora ţ i în albastru, iar capsula colorat ă metacromatic în roz.

Fig. 17-2 : Bacillus anthracis . Frotiu din cultura de 48 ore pe agar nutritiv.

Fig. 17-2: Bacillus anthracis. Frotiu din cultura de 48 ore pe agar nutritiv. colora ţ ie Gram (1000x). Bacili gram-pozitivi mari (0,9 micrometri/3-8micrometri) a ş eza ţ i în lan ţ uri arcuite, sporula ţ i, cu spor oval situat central şi care nu deformează corpul bacteriei.

Fig. 17-3 : Bacillus anthracis . Cultur ă de 24 ore pe agar nutritiv (1/1):
Fig. 17-3 : Bacillus anthracis . Cultur ă de 24 ore pe agar nutritiv (1/1):

Fig. 17-3: Bacillus anthracis.

Cultură de 24 ore pe agar nutritiv (1/1): colonii mari de 3 mm, aplatizate, de tip R.

nutritiv (1/1): colonii mari de 3 mm, aplatizate, de tip R. Fig. 17-4 : Bacillus anthracis
nutritiv (1/1): colonii mari de 3 mm, aplatizate, de tip R. Fig. 17-4 : Bacillus anthracis

Fig. 17-4: Bacillus anthracis, detaliu al unei culturi de 24 ore pe agar nutritiv (x3). Aspectul de „cap de meduză “: periferia coloniei examinat ă cu lupa apare înconjurat ă de prelungiri laterale ondulate precum şuviţ ele de p ă r.

Fig. 17-5 : Cultur ă de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec(1/1).

Fig. 17-5: Cultură de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec(1/1). Coloniile mari, rugoase, alb- cenu ş ii, turtite, nehemolitice

aparţ in Bacillus anthracis (jos);

coloniile cu morfologie asem ă n ă - toare, dar înconjurate de o zon ă larg ă de beta-hemoliz ă apar ţ in

Bacillus cereus (sus).

ă n ă - toare, dar înconjurate de o zon ă larg ă de beta-hemoliz ă
Fig. 17-6 : Bacillus anthracis - cultur ă de 24 ore pe agar cu 5%

Fig. 17-6: Bacillus anthracis - cultur ă de 24 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (x3). În aceast ă imagine de detaliu observă m coloniile mari cu diametrul de 5 mm, alb-cenu şii, rugoase, cu aspect de „sticlă pisat ă “.

Antraxul Fig. 17-7 : C ă rbune cutanat : forma buloas ă . Fig. 17-8

Antraxul

Fig. 17-7: Cărbune cutanat: forma buloas ă .

Fig. 17-8: Cărbune cutanat: în regiunea cervico- laterală pe o zon ă congestivă şi edema ţ iat ă este prezent ă o leziune necrotic ă acoperit ă de o crust ă neagră .

congestiv ă ş i edema ţ iat ă este prezent ă o leziune necrotic ă acoperit
Fig. 17-9 : Bacillus cereus . Cultura de 24 ore pe mediul Nagler. Sub ac

Fig. 17-9: Bacillus cereus. Cultura de 24 ore pe mediul Nagler. Sub ac ţ iunea lecitinazei produsă de Bacillus cereus mediul cu gă lbenu ş de ou (lecitovitelina) este opacifiat.

Fig. 17-10 : Clostridium spp. Frotiu din cultura de 96 ore în bulion VF. Colora
Fig. 17-10 : Clostridium spp. Frotiu din cultura de 96 ore în bulion VF. Colora

Fig. 17-10: Clostridium spp. Frotiu din cultura de 96 ore în bulion VF. Colora ţ ia Gram (1000x): bacili gram- pozitivi cu dimensiunea de 0,5 micro- metri / 1,3 micrometri cu spor oval subterminal şi care deformează corpul bacteriei.

Fig. 17-11: Clostridium

deformeaz ă corpul bacteriei. Fig. 17-11 : Clostridium tetani . Frotiu din cultura de 96 ore

tetani.

Frotiu din cultura de 96 ore în mediul VF. Colora ţ ia Gram (1000x): bacili gram-pozitivi (la limit ă ) cu dimensiuni de 1,5 micrometri/2 micrometri, sporu- la ţ i, cu sporul sferic situat terminal.

(la limit ă ) cu dimensiuni de 1,5 micrometri/2 micrometri, sporu- la ţ i, cu sporul
Fig. 17-12 : Clostridium perfringens . Frotiu din cultura de 24 ore pe mediul VF.

Fig. 17-12: Clostridium perfringens.

Frotiu din cultura de 24 ore pe mediul VF. Colora ţ ia Gram (1000x). Bacili gram pozitivi mari (5 micrometri/1 microme- tru), drep ţ i, cu capete rotunjite şi care nu sporulează pe mediile şi în condi ţ iile uzuale de laborator.

drep ţ i, cu capete rotunjite ş i care nu sporuleaz ă pe mediile ş i
Fig. 17-13 : Clostridium tetani - cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge

Fig. 17-13: Clostridium tetani - cultura de 72 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (x3): colonii rizoide, turtite, cenu şiu-transparente, margini neregulate cu tendin ţă invazivă .

Fig. 17-14 : Clostridium perfringens . Cultura de 48 ore pe agar cu 5% sânge
Fig. 17-14 : Clostridium perfringens . Cultura de 48 ore pe agar cu 5% sânge

Fig. 17-14: Clostridium perfringens. Cultura de 48 ore pe agar cu 5% sânge de berbec (1/1). Observă m colonii rotunde cu margini regulate, înconjurate de o zon ă intern ă de hemoliză complet ă datorat ă θ-toxinei şi o zon ă extern ă mai larg ă de hemoliză incomplet ă datorat ă α -toxinei.

Fig. 17-15: Coloan ă de geloză moale în tuburi Weinberg cu eviden ţ ierea unei clostridii mobile ce formează colonii cu aspect pufos şi a unei clostridii

imobile (Clostridium perfringens) ce formează

colonii lenticulare (urm ă ri ţ i să ge ţ ile).

Fig. 17-16 : Clostridium perfringens de neutralizare a α -toxinei. Utiliz ă m agar nutritiv

Fig.

17-16:

Clostridium

perfringens

de

neutralizare a α -toxinei. Utiliz ă m agar nutritiv cu 5%

g ă lbenu ş de ou. Linia albastră

divide placa în 2 sectoare: în jum ă tatea dreapt ă epuiz ă m antitoxina Clostridium perfrin- gens. Depunem în 2 striuri martorul pozitiv ş i tulpina de testat. Observă m c ă în jum ă - tatea dreapt ă pentru ambele tulpini, α -toxina a fost neutra- lizat ă .

testul

-

Fig. 18-1 : Actinomicoz ă : „granule de sulf “ prezente în lichidul pleural într-un

Fig. 18-1: Actinomicoz ă : „granule de sulfprezente în lichidul pleural într-un caz de actinomicoză pulmonar ă . Puroi fluid cu grunji galbeni de 0,2/1mm, ce reprezint ă colonii ale actinomicetului infectant.

Fig. 18-2 : Act ynomices . Frotiu din cultura în anaerobioz ă a unor „granule

Fig. 18-2: Actynomices. Frotiu din cultura în anaerobioză a unor „granule de sulf“. Colora ţ ie Gram (x1000). Observă m bacilii gram- pozitivi ramifica ţ i ce se fragmentează în forme cocoide şi bacilare.

Fig. 18-3 : Cultur ă de 5 zile pe mediul Wilkins-Chalgren cu 5% sânge de

Fig. 18-3: Cultură de 5 zile pe mediul Wilkins-Chalgren cu 5% sânge de berbec (4x): Prevotella intermedia – colonia neagră ,

Bacteroides ureolyticus – cooloniile gă lbui, Fusobacterium

nucleatum coloniile alb-cenu ş ii opalescente.

Fig. 18-4 : Asocia ţ ia fuso-spirochetozic ă . Angina Vincent. Colora ţ ia Gram

Fig. 18-4: Asocia ţ ia fuso-spirochetozic ă. Angina Vincent. Colora ţ ia Gram (1000x):

numero ş i baciligram-negativi fusiformi (Fusobacterium), spirochete (Treponema vincenti) ş i polinucleare.

Mycobacterium tuberculosis

Mycobacterium tuberculosis Fig. 19-1 : Mycobacterium tuberculosis - frotiu din prob ă de sput ă concentrat

Fig. 19-1: Mycobacterium tuberculosis - frotiu din prob ă de sput ă concentrat ă şi decontaminat ă . Colora ţ ia Ziehl-Neelsen (1000x): bacili fini (0,2 - 0,6/1 – 10 micrometri), drep ţ i sau u şor încurba ţ i, cu aspect de litere unghiulare, colora ţ i în roşu. Celulele inflamatorii şi bacteriile neacido-rezistente sunt colorate în albastru.

Mycobacterium tuberculosis

!
!

Fig. 19-2: Frotiu din cultura de Mycobacterium tuberculosis în mediul lichid (Middlebrooke). Colora ţ ia Ziehl-Neelsen (1000x): observă m dispozi ţ ia bacilului acido-rezistent în corzi flexuoase datorat ă cordfactorului.

Mycobacterium tuberculosis

!
!

Fig. 19-3: Mycobacterium tuberculosis, cultură de 4 s ă pt ă mâni pe mediul L őwestein-Jensen: cre ştere eugonic ă , colonii rugoase uscate, conopidiforme, de culoare bej.

Micobacterii atipice

!
!

Fig. 19-4: Micobacterii fotocromogene, de la stânga la dreapta:

M. marinum; M. kansasii; M. simiae. Cultura de 3 s ă pt ă mâni pe mediul L ő westein-Jensen: colonii g ă lbui, rotunde, „S“, cu tendin ţă la cre ş tere rugoasă (centru).

Micobacterii atipice

Micobacterii atipice Fig. 19-5 : Micobacterii scotocromogene ( M. gordonae, M. flavescens ). Cultura de 14

Fig. 19-5: Micobacterii scotocromogene (M. gordonae, M. flavescens). Cultura de 14 zile pe mediul L ő westein- Jensen: colonii galben-portocalii, „S“, cu aspect untos în eprubeta stâng ă (M. gordonae).

Micobacterii atipice

!
!

Fig. 19-6: Micobaterii cu cre ş tere rapidă , cultur ă pe mediul L őwestein-Jensen. Primele colonii observate dup ă 6 zile. Fotografiile culturilor în vârst ă de 8 zile:

Mycobacterium chelonae (stânga) colonii „R“ g ă lbui, cre ş tere luxuriant ă în subcultură; Mycobacterium fortuitum (dreapta) colonii „S“ g ă lbui şi cre ş tere eugonic ă în subcultură.

Mycobacterium leprae

!
!

Fig. 19-7: În partea stâng ă desen: Mycobacterium leprae, bacil acido-rezistent dispus în aglomeră ri compacte de bacili alinia ţ i paralel şi cap la cap, numite „globi“. În dreapta: frotiu din raclatul unei leziuni ulcerate de lepră lepromatoasă; colora ţ ia Ziehl-Neelsen modificat ă (1000x): bacili acido-rezisten ţ i intra şi extra celulari dispu ş i în globi leproşi“.

Mycobacterium leprae

!
!

Fig. 19-8: Lepra tuberculoid ă:

stânga: macul ă la nivelul obrazului stâng; dreapta: zone depigmentate la nivelul toracelui. În aceste zone, să race în bacili, neulcerate şi pu ţ in contagioase, sunt prezente tulbură ri de tip nevritic (anestezii).

Mycobacterium leprae

!
!

Fig. 19-9: Lepra lepromatoas ă :

leziuni granulomatoase distructive ce invadează tegumentul.

!
!

Fig. 19-9bis: Lepra lepromatoas ă : facies leonin.

Treponema pallidum

Treponema pallidum Fig. 20-1 : Treponema pallidum . Examen microscopic pe fond negru din exsudatul unui

Fig. 20-1: Treponema pallidum. Examen microscopic pe fond negru din exsudatul unui şancru sifilitic (x1000). Sunt prezente în câmp şase treponeme delicate, hematii şi în partea dreapta jos un leucocit.

Șancru siflitic

Ș ancru si f litic Fig. 20-2 : Ş ancru sifilitic al penisului: ulcera ţ ie

Fig. 20-2: Şancru sifilitic al penisului: ulcera ţ ie delimitat ă net, cu suprafa ţ a lucioasă şi baza indurat ă (şancru tare).

Siflis secundar

Si f lis secundar Fig. 20-3 : Leziuni eruptive ale sifilisului secundar.

Fig. 20-3: Leziuni eruptive ale sifilisului secundar.

Fif. 20-4: Sifilis ter ţ iar: gome sifilitice.

Fif. 20-4 : Sifilis ter ţ iar : gome sifilitice. Fig. 20-5 : Pian : ş

Fig. 20-5: Pian: ş ancru de inoculare.

Fif. 20-4 : Sifilis ter ţ iar : gome sifilitice. Fig. 20-5 : Pian : ş
Fig. 20-6: Borrelia recurrentis pe frotiu din sânge în cursul unui puseu febril la un

Fig. 20-6: Borrelia recurrentis pe frotiu din sânge în cursul unui puseu febril la un pacient cu febr ă recurent ă . Printre hematii, ală turi de un limfocit, observă m 3 spirochete groase (diametrul 0,2-0,5 micrometri şi 8-30 micrometri lungime) cu 3-10 spire laxe. Celelalte specii ale genului prezint ă aceea şi morfologie.

specii ale genului prezint ă aceea ş i morfologie. Fig. 20-7 : Leptospira icterrohae- morrhagiae :

Fig. 20-7: Leptospira icterrohae- morrhagiae: examenul microscopic pe fond negru al preparatului efectuat din mediul Stuart eviden- ţ iază o spirochet ă fin ă cu diametrul de 0,1microni ş i lungimea 15 microni, cu spire regulate, strânse şi capete în cârlig“.

Mycoplasma pneumoniae Fig. 21-1 : Mycoplasma pneumoniae . Electronomicrografie: mucoasa bron- ş ic ă ş

Mycoplasma pneumoniae

Mycoplasma pneumoniae Fig. 21-1 : Mycoplasma pneumoniae . Electronomicrografie: mucoasa bron- ş ic ă ş i

Fig. 21-1: Mycoplasma pneumoniae. Electronomicrografie: mucoasa bron- şică şi corpi de forma unei rachete de tenis ce au por ţ iunea terminal ă asem ă n ă toare unei trompe, care reprezint ă un bacil eloctronodens. O micoplasm ă ce ader ă la suprafa ţ a mucoasei.

O micoplasm ă ce ader ă la suprafa ţ a mucoasei. Fig. 21- 1bis : Mycoplasma

Fig. 21-1bis: Mycoplasma pneumoniae, proteina P1 ş i func ţ ia de adezin ă . Electronomicrofotografie:

la

suprafa ţ a unei celule epiteliale

Mycoplasma pneumoniae ader ă

(136.000x).

ă . Electronomicrofotografie: la suprafa ţ a unei celule epiteliale Mycoplasma pneumoniae ader ă (136.000x).
Rujeol ă Fig. 28-1 : Aspectul erup ţ iei în rujeol ă . Observa ţ

Rujeolă

Fig. 28-1: Aspectul erup ţ iei în rujeolă. Observa ţ i erup ţ ia maculo- papular ă generalizat ă şi aspectul faciesului „plâng ă re ţ “.

Herpes labial Fig. 32-1 : Herpes labial în stadiul eruptiv veziculos: vezicule situate peribucal pe

Herpes labial

Fig. 32-1: Herpes labial în stadiul

eruptiv

veziculos:

vezicule

situate

peribucal

pe

o

zon ă

de

eritem

cutanat,

unele

aglomerate

„în

buchet“.

Herpes genital Fig. 32-2 : Herpes genital. Observa ţ i la veziculele situate pe prepu

Herpes genital

Fig. 32-2: Herpes genital. Observa ţ i la veziculele situate pe prepu ţ , pe un pat eritematos.

Varicela Fig. 32-3 : Aspectul erup ţ iei în varicel ă . Copil în a

Varicela

Fig. 32-3: Aspectul erup ţ iei în varicelă. Copil în a 3-a zi de la debut, aspect polimorf, cu ele- mentele eruptive în diferite stadii evolutive: papule, vezicule („pic ă turi de rou ă “), cruste.

Herpes zoster

Fig. 32-4: Herpes zoster; erup ţ ia veziculară pe fond eritematos corespunde unui dermatom. În imagine dermatomul unui nerv spinal.

zoster; erup ţ ia vezicular ă pe fond eritematos corespunde unui dermatom. În imagine dermatomul unui
Variol ă Fig. 33-1 : Aspectul erup ţ iei în variol ă . Observa ţ

Variolă

Fig. 33-1: Aspectul erup ţ iei în variol ă . Observa ţ i dispozi ţ ia centrifug ă a ele- mentelor eruptive aflate în stadiul de pustul ă . În cavitatea bucal ă , la nivelul bol ţ ii palatine observ ă m 3 pustule.

Fig. 40-1 : Hemocultur ă în mediu difazic . Urm ă ri ţ i panta

Fig. 40-1: Hemocultur ă în mediu difazic.

Urm ă ri ţ i panta agarizat ă la nivelul c ă reia sunt prezente numeroase colonii ş i liza hematiilor în mediu lichid, semn al multiplic ă rii bacteriene.