Patologia

aparatului
genital feminin
Dr. Dumitru
Adrian

Leziuni vulvare
La nivel vulvar se ntlnete frecvent o

afeciune numit distrofia vulvar, ce se

prezint clinic cu prurit i eritem, iar
histopatologic poate avea 2 forme :
forma atrofic (lichenul scleros i atrofic) i
forma hiperplazic (hiperplazia scuamoas), care se

pot combina dnd forme mixte

La nivelul mucoasei vulvo-vaginale poate apare

un proces displazic numit neoplazia

intraepitelial vulvar / vaginal (VAIN), ce
poate fi de la displazie simpl (VAIN1), pn la
displazie sever (VAIN 3).
Carcinomul in situ vulvar (carcinom
intraepitelial) se numete boala Bowen i se

Afectiuni inflamatorii de natura

infectioasa
Vaginitele (infecia mucoasei vaginale) apar prin transmisie

sexual, cel mai frecvent infecia fcndu-se cu 3

microorganisme : Gardnerella, Trichomonas i Candida
Albicans.

Gardnerella este un cocobacil, ce produce vaginoza bacteriana

(o inflamaie acut cu PMN si celule epiteliale, cu aspect de cer

nnorat clue cells pe un fond cetos al frotiului filmy
background)
Trichomonas Vaginalis este un protozoar, cu aspect de par,
sau de lmie flagelat, cu citoplasm palid i nucleu central.
Pe frotiu apare falsa eozinofilie, agregate nodulare de PMN
(canon-balls) si asocierea cu Leptothrix
Candida Albicans este un fung, ce se poate prezenta sub form
vegetativ de bastona (hife pseudoseptate) sau sub form de
spori.

Alte vulvo-vaginite apar prin infecia cu virusul Herpes

Simplex 2, ce produce o serie de vezicule intraepiteliale, pline

cu un lichid seros i cu celule epiteliale cu nucleu n teanc
de farfurii aspect morular (molding) pe frotiu
Infecia cu Treponema Pallidum, duce la apariia sifilisului
primar manifestat prin ancrul dur i adenopatia satelit

Pap, 200x

Frotiu cervico-vaginal

Cookie
cutter
cells
Frotiu inflamator nespecific cu
modificari celulare reactive, si

Frotiu cu pseudokoilocite,
modificari reactive si celule cu
amfofilie si policromatofilie,

Frotiuri cervico-vaginale
Trichomonas, Pap,
40x

Candida Albicans, Pap,

40x
Gardnerella, Pap,
40x

Leptothrix, Pap,

Actinomicoza, frotiu pap.

Afectiuni inflamatorii de natura

infectioasa
Condilomul este o infecie cu HPV (human

papilloma virus), transmis pe cale sexual

(tipurile 16 i 18 au potential oncogen).

Colposcopie

HPV determin un efect citopatic nuclear

incluzionar la nivelul celulelor epiteliale

superficiale si intermediare

Macroscopic, condilomul poate fi plan sau

acuminat - sub forma unor vegetaii, cu

aspect de fire de iarb sau creast de
coco, pe vulv, vagin sau col uterin.
Microscopic se caracterizeaz prin:

HE, 400x

akantoz,
parakeratoz,
infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar i
prezena koilocitelor (celule epiteliale

infectate cu HPV, care au un nucleu mare,

neregulat, n stafid, cu halou clar
perinuclear)

L-SIL, koilocit, Pap,

Afectiuni inflamatorii
Cervicitele sunt inflamaii ale mucoasei colului

uterin i pot fi acute sau cronice.

Cervicitele cronice sunt obinuite i se
caracterizeaz prin:

un infiltrat inflamator limfo-plasmocitar nespecific i

metaplazia scuamoas a epiteliului endocolului
Cervicita cronica se poate asocia cu dilatarea chistic

a glandelor endocervicale (ou Naboth) sau cu

apariia unor polipi hiperplazici microglandulari
endocervicali.

Hiperplazia endocervical microglandular

poate apare n sarcin i n tratamentul cu pilule

contraceptive pe baz de progesteron

Condilomul acuminat
Koilocite, Pap, 400x

Condilom regiunea
inghinala, 48 ani, suprafata
rugoasa, lobulata, aspect
conopidiform

HE, 100x
IHC HPV, 200x

ISH,

Baza de implantare
ISH HPV, 100x

Cervicita cronica cu endometrioza si reactie granulomatoa

de corp strain

Glande
endometriale
si stroma

Granulo
m
epitelioi
Agregat nodular limfod
plasmocitar periglandular

Microhemoragii

Celula giganta
multinucleata de corp strain

Afectiuni ale endocolului

Glanda endocervicala cu
metaplazie scuamoasa si
displazie, HE, 100x

Polip fibroglandular endocervical,

Hiperplazia edometriala
Def:

Implica proliferarea anormala a glandelor

endometriale (cu un raport glande/stroma mai mare decat
cel din faza proliferativa a unui ciclu menstrual normal) cu
grade variate de complexitate arhitecturala (de la
hiperplazie simpla glandulo-chistica pana la hiperplazie
complexa) cu sau fara atipii citologice, toate in
contextul unei stimulari estrogenice prelungite.
Apare in general la femeile in perimenopauza si in
anumite conditii poate progresa (lent) spre un
adenocarcinom endometrial.
Proliferarea endometriala este in stransa legatura cu
hiperestrogenismul. Femeile cu cicluri anovulatorii,
sdr. ovarelor polichistice (Stein Leventhal), sau care
sufera de obezitate, hiperfunctie adreno-corticala,
tratament prelungit cu estrogeni sau au tumori
ovariene secretante de estrogeni au un risc crescut
pentru a dezvolta hiperplazie endometriala

Hiperplazia edometriala- Factori de risc

Sdr.Stein Leventhal
(ovare polichistice in
compartie cu ovare
normale)
Terapie estrogenica
medicamentoasa
Tumora de

Hiperplazia endometriala- Aspecte Macroscopice

Mucoasa uterina este ingrosata focal sau difuz ( > 5
mm cat este normal in perioada de proliferare),
rosiatica, sangeranda, consistenta moale. In hiperplazia
simpla (glandulo-chistica) dilatatii chistice se pot
observa cu ochiul liber (aspect de branza Schweizer).
Hiperplazia poate aparea si in contextul unui polip
endometrial.

Hiperplazia endometriala- Aspecte Microscopice

Conform OMS hiperplazia endometriala poate fi de 4
tipuri:

Hiperplazia endometriala atipica este considerata leziune monoclonala, cu

crestere focala independenta, evolutiva, neresponsiva la tratament
hormonal ce include leziuni heterogene (uneori poate asocia focare de
adenocarcinom endometrial ) si intotdeauma se apreciaza prin raportare la
arhitectura endometrului normal.

Hiperplazia simpla de endometru fara atipii (glandulo-chistica)- Aspecte

Microscopice

Proliferare
glandulara
tubulara, cu glande
de talie variata,
forma usor
neregulata, unele
dilatate chistic.
Epiteliul glandular
este unistratificat
sau
speudounistratifica
t, cilindric in
glandele nedilatate
si cubic/aplatizat in
cele dilatate
Celulele au citoplasma amfofila, activitate mitotica chistic.
redusa, fara
atipii.Corionul este dens celular, bine vascularizat, cu sau fara
sufuziuni hemoragice. Celulele stromale sunt rotund-ovalare,
uniforme, cu citoplasma indistincta si activitate mitotica variabila

Hiperplazia complexa de
endometru - Aspecte Microscopice

Glande aglomerate, de forma neregulata, ramificate ,,

inmugurite cu excrescente papilare sau pseudopapilare
si stroma putina intre ele (aspect de glande,,spate in
spate). Pot exista atipii citologice ( hiperplazie

HIPERPLAZIA ENDOMETRIALA
ATIPICA

Poate fi :
low grade

high grade

sau

Neoplasmele de corp
uterin
Cancerul endometrial
Tumora stromal endometrial
Tumora mullerian mixt (carcinosarcom)
Adenosarcomul
Leiomiomul
Leiomiosarcomul

Cancerul endometrial
Invazie in peretele Adenocarcinomul endometrial se
uterin
prezint ca o proliferare

Necroza
Col uterin fara
invazie macroscopic

glandular neoplazic, cu glande

spate n spate, fr strom, cu
invaginri epiteliale ce dau
aspectul de gland n gland.
Supravieuirea n stadiul I este
de 75% la 5 ani.
Adenocarcinomul endometrial se
mparte clinico-biologic n 2
grupe :
grupa cu prognostic favorabil: la

femei perimenopauz cu
hiperestrogenism i hiperplazie
glandular endometrial
grupa cu prognostic defavorabil:
la femei postmenopauz, fr
stimuli estrogenici i fr
hiperplazie glandular
endometrial

Stadializarea cancerului
endometrial
Stadiul

Extensia

Limitat la corpul uterin

II

Prinde corpul si colul

uterin
Limitat la pelvis

52%

Invazie in vezica urinara,

rect sau dincolo de pelvis

10%

III
IV

Supravietuirea
la 5 ani
75%

30%

Cancerul endometrial
Histopatologic sunt recunoscute 3

mari categorii:

ADK endometrioid (~ 60%) format

din celule cubo-cilindrice cu nuclei

veziculosi, cu dispozitie in tubi; poate
avea diferentiere scuamoasa
(carcinom adenoscuamos,
adenoachantom), poate avea
secretie PAS (+) sau poate prezenta
poiectii papilifere digitorme intraluminale
ADK papilar seros celule cilindrice
cu nuclei omogeni, bazofili, la polul
bazal, ce tapeteaza axe conjunctivovasculare, cu formare de papile,
uneori secundare sau tertiare, dand
un aspect arborescent
ADK cu celule clare celule hobnail
in plaje

ADK endometrioid, HE, 40x

Diseminarea se poate face prin:

Invazie directa in miometru,

parametre vezica urinara, rect

(prin continuitate)
Diseminare pe calea trompei uterine
ovare
Diseminare limfatica ggl.
paraaortici
Diseminare vasculara plaman (in

ADK papilifer de endometru, HE, 100x

Tumori ale corpului

uterin
Tumora stromal endometrial

cuprinde 3 entiti :

stromatoza nodular: celule fusiforme,

dispuse concentric perivascular, ce

formeaz noduli, fr mitoze
mioza stromal endolimfatic: celule
alungite, fusiforme, dispuse n fascicule,
cu tendina de invazie n limfatice, fr
mitoze
sarcomul stromal endometrial (celule
fusiforme ce prezint mitoze
numeroase). IHC (+): Vim, CD10, ER,
PgR

Tumora mullerian mixt

(carcinosarcomul) / tumora mixta

mezodermala) este o tumor bifazic
cu proliferare att epitelial (tubulara)
ct i mezenchimal, cu celule
fusiforme dispuse in fascicule, uneori
cu elemente heterologe, cum ar fi
prezena cartilajului sau muschi striati.
Adenosarcomul este o tumora
caracterizata prin proliferarea
adenomatoasa benigna a componentei
epiteliale, insotita de proliferarea
maligna
a componentei
stromale. HE,
Sarcom
stromal endometrial,

CK7 (+)
epiteliu, (-)
tumora, 40x

Sarcom
stromal
endometrial
Invazie in miometru, HE, 4x
Zona cu celule rotunde, HE, 10x

Zona dens celulara, HE, 10x

Zona laxa cu celule fusiforme, HE,

Leiomiofibrom uterin (30 cm, 20

kg)

Leiomiomul este o tumor benign hormono-dependenta cu punct

de plecare n muchiul neted. Afecteaza frecvent femei adulte cu

hiperestrogenism
Macroscopic se prezint ca un nodul ncapsulat, bine delimitat,
albicios, cu aspect de vartej pe sectiune, cu localizare submucoas,
intramural sau subseroas
Se poate hialiniza si calcifica. Poate suferi procese de degenerescenta

chistica.
Se poate torsiona, poate comprima tesuturile inconjuratoare si poate
avea focare hemoragice sau arii de ulceratie

Leiomiofibrom uterin complicatii

Leiomiom
intramural cu
necroza

Hemoragie
Hialinizare cu
calcificare

Leiomioame subseroase si
intramurale cu degenerescenta
chistica

Leiomiofibrom
Microscopic se caracterizeaz

prin proliferarea unor fibre

musculare netede dispuse n
vrtejuri, incluse ntr-o strom
fibro-conjunctiv
Celulele fusiforme au nucleu cu
aspect in trabuc (diagnostic
diferential cu fibroblastul
nucleu ascutit la capete), cu
dispozitie in fascicule
intretaiate, incluse intr-o stroma
conjunctiva
Varianta: leiomiom epitelioid
IHC: SMA (alfa-actina

Celule fusiforme cu
dispozitie in vartejuri si
fascicule, VG, 100x

IHC, SMA,

Leiomiosarcomul
Tumora maligna compusa din

celule alungite, eozinofile, cu

citoplasm fibrilar, dispuse
n benzi i fascicule, care
uneori se intersecteaz n
unghi drept.
Se descriu mai multe tipuri
histologice : bine difereniat,
Leiomiosarcom, celule fusiforme si gigante,
epitelioid, mixoid, pleomorf pleomorfism
celular si nuclear, mitoze atipice,
sau dedifereniat.
HE, 100x, 200x
D frecvent metastaze
sangvine n plmn i ficat;
prognosticul este defavorabil
cnd diametrul tumorii este
> 6 cm, cnd exist
hemoragii i necroze sau > 5
mitoze / HPF (cmp cu
obiectiv mare - 40x).
Imunohistochimic este pozitiv

Sarcina ectopica tubara

Def: Sarcina ectopica (extrauterina) reprezinta

implantarea (nidarea) si dezvoltarea zigotului in

afara endometrului.
Dupa localizare poate fi : tubara (la nivelul salpingelui/ trompei

uterine Falopio in treimea medie sau distala- 95% din cazuri),

ovariana, abdominala/peritoneala, cervicala.
Cauze: tulburari de migratia ovocitului secundar/zigotului la
nivelul trompei uterine cauzate de aderente ale mucoasei
(dezvoltate secundar unei salpingite cronice); motilitate tubara
anormala datorata unor inflamatii sau malformatii congenitale sau
dobandite.
Sarcina tubara este principala cauza a hematosalpinxului.
Invazia trofoblastica contribuie la subtierea peretelui tubar,
lumenul este dilatat pe seama dezvoltarii sacului gestational.
Ruptura peretelui se produce de obicei in lunile a 2-a / 3-a
de sarcina si mai precoce in cazul sarcinii ectopice de la
nivelul istmului trompei uterine=>hemoragie severa
intraperitoneala(tablou clinic de abdomen acut chirurgical)

Sarcina ectopica tubara

Sarcina ectopica tubara- Aspecte Macroscopice

Salpingele este marit de volum, cu peretele subtiat si

congestiv, acoperit sau nu de cheaguri hematice, cu sau

fara lipsa de substanta la nivelul peretelui (sarcina
tubara rupta). La sectionare lumenul e ocupat de
cheguri
hematice
care
contin
resturi
ovulare/placentare , uneori putandu-se evidentia si
embrionul sau resturi embrionare. In hematosalpinxul
masiv este greu de indentificat produsul de conceptie.

Sarcina extrauterina- Aspecte Macroscopice

Sarcina ectopica

ovariana
Sarcina ectopica

tubara

Sarcina ectopica tubaraAspecte Microscopice

Peretele salpingelui este mult subtiat, datorita atrofiei

peretelui muscular. In lumen se identifica

cheaguri
fibrino-hematice, vilozitati coriale (formate dintr-un ax
conjuctivo-vascular marginit de strat de celule cuboidale
citotrofoblastice si un strat extern de celule mai mari, cu
citoplasma eozinofila abundenta si numerosi nuclei
sincitiotrofoblastul) si uneori structuri embrionare.
Vilozitati coriale pot fi
distrofice. Mezoteliul
salpingelui poate
avea aspect
proliferativ cu
formarea de papile si
corpi psamomatosi
(calcificari
concentrice) ca
reactie la efractia
peretelui tubar.
Faldurile mucoasei

Sarcina ectopica tubaraAspecte Microscopice

Cheaguri fibrinohematice
Mezoteliul
salpingelui cu
aspect proliferativ
ce formarea de
papile

Peretele salpingelu
este mult subtiat,
datorita atrofiei
peretelui muscular
Vilozitati coriale

Structuri embrionare: aici somite mezodermice,

notocord si tub neural

Sarcina molara/Mola hidatiforma

Def: Boala gestationala trofoblastica cauzata de o

fertilizare si gametogeneza anormala, caracterizata

printr-o proliferare si maturare aberanta a
trofoblastului cu formarea unor vili corionici
degenerati hidropic si cu grade diferite de
proliferare
trofoblastica.
Mola
poate
fi
completa(totala), partiala si invaziva. In unele cazuri
poate degenera malign intr-un choriocarcinom.
Factori de risc: varsta (sub 15 sau peste 40 ani), rasa
asiatica, antecedente de sarcina molara si hipovitaminoza
A.
Clinic: sangerari vaginale, marime variabila a uterului de
la o zi la alta (uter ,,in armonica), toxemie gravidica
(HTA, edeme, albuminurie; eliminarea de vezicule molare
este semnul patognomonic ce precede avortul, nivel hCG crescut, embolie pulmonara, CID, ruptura uterina, etc.

Sarcina molara/Mola hidatiforma -Etiopatoge

Sarcina molara/Mola hidatiforma

Aspecte macroscopice
Mola completa este cel mai adesea monoparentala, diploida(2n),

cariotip: 46XX sau 46XY cu toate genele in stare homozigota.

Embrionul moare precoce, inainte ca circulatia placentara sa se dezvolte.
Vilozitatile coriale au aspect racemos (ca boabele de strugure) si nu
prezinta vase sangvine.Nu se identifica elemente embrio-fetale.
Uterul este marit de volum. Riscul de degenerare maligna in
choriocarcinom este de 2%
Mola partiala este triploida (extrem de rar tetraploida) biparentala,
cariotip: 69XXX, 69XXY, 69XYY sau 92XXX . Fatul poate supravietui
pana la 10 saptamani sau mai mult, in functie de mozaicismul genetic. In
cadrul molei exista atat vilozitati coriale degenerate hidropic cat si
cu aspect normal. Structurile fetale sunt prezente. Unele vilozitati
coriale au vase de sange cu hematii de tip fetal (nucleate). Daca embrionul
se formeaza complet acesta are malformatii grave si nu este viabil. Acest
tip de mola nu este factor de risc pentru choriocarcinom
Mola invaziva- tip particular de mola (frecvent mola completa) in care
vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de sange, seroasa
ramanand de multe ori intacta. Invazia vasculara duce la aparitia nodulilor
trofoblastici in afara uterului (in 20-30% din cazuri) mai ales la
nivel pulmonar

Mola hidatiforma completa- Aspecte macroscopice

Vilozitatile coriale degenerate hidropic cu aspect racemos. Peretii

veziculelor sunt translucizi, avasculari. Veziculele cu dimensiuni intre
1-3cm contin un lichid clar sau galbui. Nu exista membrane amniotice

Mola hidatiforma partiala- Aspecte

macroscopice

Mola partiala: mixtura de vili

normali si de vili degenerati
hidropic
si
prezenta
membranelor
amniotice,
cordonului
ombilical
si
structurilor embriofetale
cu bilaterala a degetelor 3-4)
(sindactilia

Mola hidatiforma invaziva- Aspecte macroscopic

Mola invaziva: vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de

sange, seroasa intacta

Mola hidatiforma - Aspecte microscopice

Mola hidatiforma completa: Vilii corionici sunt degenerati

hidropic difuz, sunt mariti, edematiati, cu stroma

mixomatoasa, putine celule mezenchimale si rare celule
Hofbauer (macrofage) si pot prezenta ,,cisternacentrala.
Vilii sunt avasculari, (nu prezinta vase sangvine) desi pot exista
spatii vasculare primitive, marginite de un endoteliu rudimentar,
dar in lumen nu exista eritrocite fetale. Hiperplazia trofoblastica
este prezenta circumferentiala in jurul vililor. Cito si
sincitiotrofoblastul prezinta atipii celulare (nucleomegalie,
hipercromazie) si activitate mitotica. Nu se identifica structuri
embrionare.
Mola hidatiforma partiala: exista o mixtura de vili normali si
vili degenerati hidropic, histologic asemanatori cu cei din mola
completa. In plus
acestia pot prezenta invaginari ale
trofoblastului in stroma vilozitara, cu vase de sange cu
hematii fetale in lumen si zone de fibroza stromala.
Proliferarea trofoblastica este in general focala, nu asa de
evidenta ca in mola completa si cu participarea preponderenta a
sincitiotrofoblastului, care prezinta vacuolizari citoplasmatice
evidente. Se identifica de asemenea structuri embrio-fetale.

Mola hidatiforma completa - Aspecte microscopice

Vili corionici
degenerati hidropic
difuz, avasculari, unii
cu cisterna centrala.
Proliferari
trofoblastice
circumferentiale

Mola hidatiforma partiala - Aspecte microscopice

Mixtura de vili
degenerati hidropic si
vili normali
Proliferarea trofoblastica
este in general
focala/polara
Invaginari ale

Confused?

Adenomioza(Endometrioza interna)
Endometrioza reprezinta prezenta ectopica de glande

si/sau stroma endometriala.

Def:Adenomioza (endometrioza interna) este o leziune
benigna (ce apare la femeile in perioada fertila) a
uterului caracterizata prin prezenta de glande si stroma
endometriala printre fasciculele musculare netede din
grosimea miometrului, la mai mult de 3 mm de
jonctiunea endometru-miometru
Existenta ectopica a glandelor endometriale in alte
situsuri, altele decat uterul desemneaza endometrioza
externa (in ovare, parametre, salpinge, peritoneu, cicatrici de
laparotomie, ombilic, apendice, fundul de sac Douglas.) Au fost
descrise cazuri de endometrioza
pleurala, ganglionara,
pulmonara, renala si osoasa(rar). Boala regreseaza dupa
menopauza.
Etiologia este necunoscuta.
Clinic: asimptomatica, dispareunie, dismenoree, dureri pelvine,
infertilitate

Adenomioza(Endometrioza interna)Aspecte Macroscopice

Adenomioza afecteaza mai ales peretele posterior

uterin. Acesta poate avea aspect normal sau

marit de volum. La sectionare miometrul este
ingrosat, cu aspect trabecular sau spongios, cu
multiple zone rosiatice de talie mica, unele cu
aspect chistic-hemoragic(,, chisturi ciocolatii)
Adenomioza poate interesa si leziunile
nodulare
leiomiomatoase. La pacientele in varsta uterul este
atrofic in ciuda focarelor de adenomioza.

Macroscopice

Endometrioza peritoneala
Endometrioza ovariana

Anedomioza(Endometrioza
interna) Aspecte microscopice
Printre

fibrele musculare netede din grosimea

miometrului, la mai mult de 3 mm de jonctiunea
endo-miometriala
si
observa
glande
endometriale de forme si dimensiuni diferite,
inconjurate de o stroma citogena/dens celulara
(formata din celule uniforme, fuziforme sau rotundovalare).
Glandele endometriale sunt tapetate de un
epiteliu
glandular
cilindric,
uni
sau
pseudostratificat, inactiv sau usor proliferativ.
Aspectul secretor al glandelor din focarele de
adenomioza se observa in sarcina sau dupa tratament
progesteronic.
Tesutul muscular adiacent focarelor poate fi hipetrofic.

Anedomioza (Endometrioza interna) Aspecte

microscopice

Glandele endometriale
tapetate de un epiteliu simplu
cilindric
Stroma citogena
Hipertrofia fibrelor musculare
netede adiacente
Siderofage intraluminal

Def:

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este cea mai

frecventa tumor malign a tractului genital
feminin care se dezvolt din epiteliul exo- sau
endocervical. Carcinomul scuamos (epidermoid)
este cel mai frecvent tip histologic (90%)

Tumora apare in decadele de viata 4-5 , dar in

prezent se raporteaza o crestere a incidentei
cancerului de col uterin la femei din ce in ce mai
tinere ( sub 35 de ani)
Prin introducerea screening-ului citologic (BabesPapanicolaou)
incidenta,
morbiditatea
si
mortalitatea au inceput sa scada, iar leziunile
premaligne sunt din ce mai bine documentate.
n Romnia, conform datelor furnizate de OMS,
cancerul de col uterin se afl pe primul loc ca
prevalen i este a doua cauz de moartalitate
prin cancer la femei.

Cancerul de col uterin

Factori de risc, Patogenie
Principalii factori de risc
pentru cancerul de col
uterin sunt:

:
Infecia cu HPV (human papilloma virus) 16,

18 (75% din totalul cazurilor), 31 si 45 (10%

din cazuri) i HSV 2
Fumatul
Contacte sexuale cu parteneri multipli (> 6) i
via sexual nceput la vrst mic (~16
ani)
Igien
local
HPV- virus
AND deficitar
d.c. + capsida
eicosaedrica, Genele E6 si E7
Multiparitate
inactiveaza proto-oncogenele p53
si Rb, ducand la anomalii ale
ciclului celular promovand

Cancerul de col uterin si Infectia cu HPV

Cancerul de col uterin

Infectia cu HPV poate fi 0biectivata si in
M.O. in coloratii clasice (H.E.) sau
imunohistochimice. Virusul determina
efect citopatic cu formarea unor celule cu
halou perinuclear, citoplasma
acidofila si atipii nucleare = Koilocite

Cancerul de col uterin

Majoritatea cancerelor cervicale sunt precedate de
leziuni premaligne. Acestea pot persista in stadiu
non-invaziv o perioada indelungata de timp,
descuamand celule atipice evidentiate prin
examinare citologica
. intraepiteliale cervicale CIN
Leziunile precanceroase
(neoplazii
I, II si III) reprezinta etape succesive ale aceluiasi proces si nu
evolueaza toate invariabil spre o forma invaziva de cancer ,
unele chiar pot regresa.
Riscul progresiei creste odata cu severitatea leziunii. Evoluia
de la CIN la CIS (carcinom in situ) se face n ~ 12-15 ani.
Caractere
histologice

Sistemul
tradiional

OMS

Besthesda

Koilocite + atipie
uoar

Infecie HPV

Infecie HPV

L-SIL

Displazie limitat
la 1/3 inferioar a
epiteliului

Displazie uoar

CIN1

L-SIL

Displazie limitat
la 2/3 ale
epiteliului

Displazie
moderat

CIN 2

H-SIL

Displazie extins

Neoplazia intraepiteliala
cervicala
Neoplazia intraepitelial cervical (CIN) se
caracterizeaz histologic prin:

atipii nucleare + hipercelularitate focal + pierderea polaritii

celulare

Evoluia de la CIN1 la carcinom invaziv se face dup

schema: CIN1 CIN2 CIN3 CIS

HE,carcinom
CIN3,
microinvaziv carcinom invaziv 100x

CIN2, HE,
100x

Dupa I. Damjanov, 1999, adaptat

CIS, HE, 100x

premaligne
.

Cancerul de col uterin. Aspecte Macroscopice

Carcinomul epidermoid invaziv are aspect

/exofitic (vegetant)- cel mai comun pattern
de prezentare, ulcerat (endofitic) sau
infiltrativ, cu hemoragii i necroze, n
apropierea
al colului
uterin.
Tumora se proiecteaza
peste orificiului
mucoasa din extern
jur, are aspect
nodular,
frecvent
exulcerat, cu marginile indurate, neregulate. In formele ulcerate, baza
tumorii este acoperita de un detritus necrotico-hemoragic. In forma
infiltrativa, tumora creste predominant in stroma cervicala, care devine
indurata, in timp ce modificarile la suprafata colului sunt minime
Cele mai des neoplazia porneste din zona de trasformare scuamoclindrica
Dimensiunile tumorii variaza de la cativa mm la cativa cm, culoarea este
alb-cenusie si sangereaza cu usurinta la atingere.
In stadiile avansate colul este distrus in intregime si se observa invazia
organelor de vecinatate (uter, peritoneu, vagin, rect) sau metastazarea la
distanta(ggl locoregionali, ficat, plaman, maduva osoasa). Cresterea
tumorala si metastazarea (de obicei limfatica) sunt in general lente.

Cancerul de col uterin- Aspecte

Macroscopice
.

Carcinom epidermoid ce cuprinde mare

parte a exo si endocolului pana la
nivelul istmului uterin. Leiomiofibrom
uterin intramural adiacent.
Carcinomul epidermoid la nivelul buzei
posterioare a colului uterin
Carcinom epidermoid ulcero-vegetant ce
cuprinde mare parte din suprafata

Macroscopice
.

er de col uterin infiltrativ la nivelul uterului si peretelui vezicii ur

Cancerul de col uterinAspecte Microscopice

Carcinom epidermoid (scuamos) e constituit dintr-o

proliferare de celule tumorale mari, poligonale,
cu margini
tumorale distincte, citoplasma
.
eozinofila nuclei cu pleomorfim variabil si figuri
mitotice tipice si atipice.
Celulele sunt dispuse in plaje solide, inconjurate de
o stroma dezmoplazica conjunctivo-vasculara bine
reprezentata, cu moderat infiltrat inflamator
limfoplasmocitar. Uneori celulele sunt izolate in
stroma dezmoplazica.
Carcinoamele pot fi keratinizante (cu formare de
perle para sau ortokeratotice) mai bine diferentiate
sau nekeratinizant (fara globi cornosi, dar se pot
intalni diskeratocite) mai slab diferentiat
Se descrie (conform FIGO) si carcinomul scuamos

Clasificarea OMS 2005 a tumorilor colului uteri

>90
%
.

~7%

~3%

Stadializarea cancerului de col

uterin
Stadiul

Extensie

Supravietuire
la 5 ani

Limitat la cervix

90%

II

Invazia vaginului superior

sau parametre

75%

III

Invazia vaginului inferior,

uretere sau perete pelvin

30%

IV

Invazia rectului, vezicii

urinare sau dincolo de
pelvis

10%

Cancerul de col uterin

Apariia carcinomului de col uterin se

face prin transformarea neoplazic a

celulelor epiteliale cervicale, i
trecerea prin stadiul de CIN (neoplazie
intraepitelial cervical). Evoluia de
la CIN la CIS (carcinom in situ) se face
n ~ 12-15 ani.
Carcinomul in situ este o leziune
malign n care celulele neoplazice nu
au depit membrana bazal.
Histopatologic se prezint sub 3
forme :
CIS cu celule mici : celule rotund-

ovalare, dispuse n ir indian, bazofile

cu raport N/C 1; ocazional exist
saci de PMN (celule maligne ce au
fagocitat PMN = canibalism celular)
CIS keratinizat : grupuri neregulate, de
celule maligne, cu aspect nodular, cu
perle keratozice
CIS non-keratinizat : grupuri rotunde,
regulate de celule, fr perle
keratozice; celulele din acest tip pot fi
celule fibr (spindle-cell), celule
mormoloc (tad-pole cell) sau celule
H-SIL cugrup)
suspiciune de
intermediare (din altreilea
invazie, Pap, 200x, 48

CIS, HE, 200x

Cancerul de col
uterin
Carcinoamele invazive de col uterin pot

fi: carcinoame epidermoide (~ 90%),

adenocarcinoame sau carcinoame cu
celule clare (mezonefroide).
Carcinomul epidermoid microinvaziv
depete membrana bazal, cu
invazie minim ( ~ 3 mm n profunzime
i 7 mm n lateral); extensia se face n
model spray-like i prinde 1 - 3
ganglioni regionali.
Carcinomul epidermoid invaziv se
prezint macroscopic cu aspect
vegetant, ulcerat sau infiltrativ, cu
hemoragii i necroze, n apropierea
orificiului extern al colului.

Cancer de col uterin (colposcopie):

tumora exofitica, cu suprafata
rugoasa, cu zona hemoragica intinsa

Microscopic, celulele pleac din

jonciunea scuamo-cilindric, ptrund n

strom i pot keratiniza, ducnd la
apariia unor forme bine, mediu sau slab
difereniate de cancer.
Prezena perlelelor orto- sau

Carcinom scuamos nekeratinizant de

col uterin, HE, 40x

Cancerul de col uterin

Adenocarcinomul apare post-menopauz, frecvent la

femei obeze, cu HTA, diabet sau nulipare. Poate avea

forme de la bine difereniat (cu formare de glande) la
slab difereniat (cu formare de plaje solide). Poate
prezenta zone mucinoase sau poate avea diferentiere
scuamoasa (carcinom adenoscuamos i
adenoachantom).
Carcinomul cu celule clare (mezonefroid) apare ~ 1%
din cazuri, cu supravieuire de ~ 40% la 5 ani. Se
caracterizeaz prin formarea de glande i papile
tapetate de celule clare, cu citoplasma abundent
(celule hobnail n int de pantof).
Diseminarea cancerului de col uterin se poate face prin
extensie prin contiguitate n vagin, parametre, rect,
vezic urinar, prin extensie hematogen (cu metastaze
pulmonare i hepatice) sau prin extensie limfatic n

Microscopice

Carcinom scuamos de col uterin, diverse aspecte: celulele cu

nuclei hipercromi,sunt dispuse in plaje solide, diskeratocite,
mitoze atipice, infiltrat inflamator peritumoral si

Microscopice

Carcinom scuamos de col uterin, diverse aspecte: celulele cu

nuclei sunt dispuse in plaje solide, diskeratocite, mitoze atipice,
infiltrat inflamator peritumoral si globi cornosi (perle orto si

THE END