PATOLOGIA TIROIDIANĂ

Cuprins • Anatomiatiroidei • Histologiatiroidei • Anomaliilecongenitale • Hipotiroidismul •

Chistul de tract tireoglos • Tiroiditele • Gușile • Tumorile tiroidiene
ANATOMIA TIROIDEI • Localizare:regiunea cervicală, anterior de laringe şi trahee, formată
din doi lobi laterali uniţi printr-o porţiune mediană denumită istm. • Cea mai voluminoasă glandă
endocrină, greutate 20-40 g, dimensiuni medii 2,5/1,5-2/1,5 cm. • Embriologie: origine dublă,
endodermică pentru celulele foliculare şi ectodermică pentru celulele parafoliculare (cel C).
HISTOLOGIA TIROIDEI • Capsula: ţesut conjunctiv din care se desprind septuri fine, subţiri
care delimitează incomplet parenchimul tiroidian, cu rol de susţinere şi separare. • Parenchimul
tiroidian: foliculii tiroidieni, sferici/ ovalari,tapetaţi de un singur rând de celule epiteliale, situaţi
pe o membrană bazală, în interior coloid- PAS pozitiv. • Stroma interstiţială: capilare cu endoteliu
continuu şi fenestrat.
Anomaliile congenitale • Aplazia tiroidiană (absenţa congenitală a tiroidei) – cretinism şi deficit
neuropsihic ireversibil • Hipogenezia – grad mai redus de întârziere nervoasă şi mintală •
Persistenţa de structuri embrionare: • Lobul piramidal • Tiroidă accesorie • Chist de tract tireoglos
• Tiroidele ectopice: linguală, pe traseul canalului tireoglos (baza limbii – lob piramidal),
itratoracic sau substernal

Hipotiroidismul • Cretinismul: • insuficienţa/absenţa secreţiei tiroidiene post natale sau prima

copilărie, înainte de maturarea sistemului nervos • morfologic: nanism, oprirea dezvoltării sexuale,
facies particular, hipertrofia limbii, persistenţa fontanelelor şi neosificarea cartilajelor epifizare,
depozite anormale de grăsime, întârziere mentală nerecuperabilă şi metabolism bazal subnormal
Hipotiroidismul • Mixedemul: • Insuficienţă tiroidiană apărută la adulţi sau copii mari • Cauze: •
leziuni tiroidiene (tiroidite, neoplazii) • post ablaţională • iradiere/AT • Morfologic: îngroşarea
pielii datorată unui edem particular – bogat în MPZ şi acid hialuronic, facies mongoloid, păr uscat
şi friabil, adipozitate, tulburări nervoase cu inteligenţă relativ păstrată, MB scăzut,
hipercolesterolemie, scăderea semnificativă a iodului legat proteic, captarea subnormală a I131,
modificări EKG, EEC, anemie, aclorhidrie
Chistul de tract tireoglos • Localizare: linia medio-cervicală • Perete: • epiteliu cilindric ciliat
similare faringeliu embrionar care se metaplaziază odată cu vârsta generând un epiteliu scuamos •
în grosimea peretelui sunt înglobaţi câţiva foliculi tiroidieni
TIROIDITELE • Definiţie: inflamaţiile glandei tiroide traduse prin prezenţa infiltratului
inflamator la nivel glandular şi scleroză. • Clasificare: • Tiroidite acute; • Tiroidite subacute
(granulomatoasă,De Quervain) -alte inflamaţii granulomatoase:-tiroidita de palpare; -t.b.c./sifilis
teţiar/infecţii fungice • Tiroidite autoimune:-tiroidita Hashimoto -alte variante de t. AI; - tiroidita
limfocitară nespecifică; • Tiroidite de cauze necunoscute:-tiroidita Riedel;
TIROIDITE ACUTE • Etiologie: • Bacteriană:S.aureus, Streptococus pyogenes,S.pneumoniae; •
Virală: CMV, Pneumocistis carinii- imundepresaţi; • Noninfecţioase: post radioterapie • Căi de
transmitere: • Procese supurative de vecinătate(traheale sau laringiene) • Hematogene în cadrul
unor septicopioemii • Traumatisme directe
TIROIDITA SUBACUTĂ GRANULOMATOASĂ • Etiologie:
v.urlian,adenovirusuri,v.Coxackie • Predispoziţie genetică: HLA-BW35 • Proces autolimitat cu
evoluţie în faze succesive pe o perioadă de 1-6 luni. • Macroscopic: Mărire de volum a glandei 2-3
ori, asimetrică, aspect nodular, arii alb gălbui ce contrastează cu restul glandei.
TIROIDITA SUBACUTĂ GRANULOMATOASĂ • PAC este utilizată drept un test de
diagnostic; • Aspiratele conţin un infiltrat inflamator mixt cu PMN-uri, eozinofile, celule gigante
multinucleate de corp străin, limfocite şi celule foliculare degenerate; • Coloidul este relativ redus,
dispus difuz sau sub formă de particule; • Când fibroza este extensivă, frotiurile pot fi acelulare
sau pot conţine mici fragmente de ţesut conjunctiv.
TIROIDITA SUBACUTĂ GRANULOMATOASĂ microscopic • Faze iniţiale: interesarea
focală a glandei cu ruperea foliculilor tiroidieni, cu formare de microabcese. • Faze evolutive:
granuloame gigantoepitelioide, cel GMN derivate din epiteliul folicular. • Faze avansate: depuneri
de colagen în zonele distruse. • Pot coexista diferite stadii de evoluţie în aceeaşi glandă.
Alte tiroidite granulomatoase • Tiroidita de palpare (foliculită granulomatoasă multifocală) •
Tuberculoza/sarcoidoza • Tiroidite parazitare: actinobacterioze, echinococoză, b.Chagas
TIROIDITE AUTOIMUNE • Au în comun creşterea în volum a glandei cu prezenţa unui
infiltrat inflamator limfoplasmocitar şi a anticorpilor antitiroidieni.
TIROIDITA HASHIMOTO • Frecvenţă: 10-12% din populaţie • Predispoziţie genetică: HLA-
DR3, DR5 • Asociată cu alte boli autoimune. Sdr.Sjogren, LES, A.Biermer, DZ tip II, miastenie •
Disfuncţie determinată genetic a LT supresoare, cu atac necontrolat a limfocitelor citotoxice
asupra tireocitelor şi producere de Ac. Antitiroidieni: Ac. antitireoglobulină, Ac. fixatori de
complement, 10-15% Ac. anti rec.TSH.
TIROIDITA HASHIMOTO • PAC are valoare diagnostică şi se asociază metodelor imunologice
de investigaţie; • Aspiratele conţin un amestec de elemente limfoide şi epiteliale, cele două
elemente pot apare în proporţii variate în funcţie de stadiul bolii alături de frecvente oncocite. •
Elementele limfoide pot fi limfocite mici, mature, sau limfocite stimulate. Se pot găsi celule
epitelioide, dispuse în agregate mici sau izolat, cu aspect fuziform, citoplasmă densă şi nuclei
alungiţi; • În 30% din cazuri se pot identifica celule gigante multinucleate. Coloidul este redus
sauabsent.
TIROIDITA HASHIMOTO • Macroscopic: creşterea în volum a glandei X2-X3, simetrică, 200
g, uneori nodulară, de obicei un lob mai voluminos decît celălalt; pe secţiune netedă, vag lobulată,
consistenţă fermă. • Microscopic: există două forme: - clasică guşogenă; - forma atrofică;
TIROIDITA HASHIMOTO • Infiltrat inflamator limfoplasmocitar cu dispoziţie difuză şi
nodulară (cu centri germinativi), • Foliculii tiroidieni mici atrofici, cu focare de metaplazie
oncocitară(cel. Hurtle), rare focare hiperplazice nodulare (diagn. diferenţial de un carcinom
papilar tiroidian).Oncocitele (cel. Hurtle) sunt considerate celule foliculare epuizate. • În forma
atrofică există o fibroză densă, abundentă, cu o atrofie marcată a parenchimului tiroidian. • În
hashitoxicoză există o hiperplazie difuză a parenchimului tiroidian, cu microproiecţii papilare în
interiorul unor foliculi.
VARIANTE DE TIROIDITE AUTOIMUNE • Tiroidita fibroasă: 10% c, consistenţă fermă;
infiltrat inflamator bogat în plasmocite, frecvente imagini de metaplazie scuamoasă • Tiroidita
juvenilă: se diferenţiază de tiroidita Hashimoto prin absenţa metaplaziei oncocitare, pot exista arii
de hiperplazie focală, afectează frecvent copii şi femeile tinere,Ac.antitiroidieni (+/_), evoluează
în general cu eutiroidie.
VARIANTE DE TIROIDITE AUTOIMUNE • Tiroidita silenţioasă (nedureroasă): frecvent
asociată cu HLA-DR3/35, glanda uşor mărită de volum, rare oncocite şi imagini de hiperplazie
focală. Apare mai frecvent la femei, cu hipertiroidism moderat tranzitor, în evoluţie dezvoltînd
mixedem. • Tiroidita limfocitară nespecifică (focală, cronică simplă): frecvenţă crescută - 40% c.
la necropsii, există agregate limfoide fără producerea de centrii germinativi, AAT scăzuţi, funcţia
tiroidiană neafectată, fără simptomatologie clinică, apare la femeile în vîrstă, fiind o tulburare
imunologică dezvoltată odată cu înaintarea în vîrstă. 
TIROIDITA RIEDEL • Frecvenţă: rară, sub1%, afectează femeile adulte şi tinerii, fiind o
fibroză extensivă ce înlocuieşte parenchimul tiroidian , manifestare a unei boli idiopatice a
ţesutului conjunctiv - fibrosceroză idiopatică multifocală (retroperitoneală, mediastinală,
retroorbitară, colangită sclerozantă). • Echo. – hipoechogenitate • Scinti.-iodocaptarea este redusă.
TIROIDITA RIEDEL • Macroscopic: mărire de volum a glandei, consistenţă foarte dură,
lemnoasă, procesul interesează toată glanda sau o parte din ea şi musculatura adiacentă; tiroida
apare fixată, aderentă de structurile vecine, pe secţiune zonele interesate sînt albicioase , lipsite de
lobulaţie, contrastînd cu zonele normale. • Microscopic: ţes. fibros dens, hialinizat, care
înlocuieşte structura glandulară şi afectează şi strucurile vecine, infiltrat inflamator
limfoplasmocitar focal, uneori bogat în eozinofile, în zona de fibroză proces de vasculită şi
perivasculită în venele de calibru mediu, ţesutul tiroidian restant cu modificări atrofice.
GUŞA • Definiţie: Mărirea de volum a glandei tiroide , difuză sau nodulară, cu etiologie
noninflamatorie şi netumorală, însoţită de hiper/normo/hipotiroidism. • Clasificare (patogenic,
morfologic, funcţional): 1.Guşă dishormonogenetică- defect de sinteză a hormonilor tiroidieni;
nodulară; însoţită de hipotiroidism; 2.Guşă prin deficit de iod (guşă endemică)- scăderea aportului
de iod; nodulară; însoţită de eutiroidism; 3.Guşă nodulară idiopatică (guşa sporadică)-cauze
necunoscute, nodulară; însoţită de eu/hipotiroidism 4.B.Basedow -Graves-mec.AI; difuză;însoţită
de hipertiroidism.
GUŞA DISHORMONOGENETICĂ • Guşa dishormonogenetică reprezintă creşterea volumului
tiroidian, datorată unui defect enzimatic în producerea hormonilor tiroidieni. • Au fost descrise
mai multe tipuri de defecte enzimatice, determinate genetic, în mare parte cu transmitere
autosomal recesivă • Există cazuri de guşă dishormonogenetică în care nu poate fi demonstrată
prezenţa unor anomalii biochimice. • Incapacitatea de secreţie a hormonilor tiroidieni, determină
printr-un mecanism de feed-back creşterea TSH-ului, care va duce la o stimulare continuă şi
hiperreactivitate a glandei tiroide.
GUŞA DISHORMONOGENETICĂ • Macroscopic: creşterea în volum a glandei, asimetrică,
frecvent cu modificări degenerative. • Microscopic: foliculi atrofici, uneori cu dispoziţie în
trabecule, rare proliferări papilare, variabile aspecte de pleomorfism celular şi atipie nucleară.
GUŞA CU EUTIROIDIE-PAC • Celule foliculare şi coloid abundent, dispus difuz,slab
delimitat, translucid; • Epiteliul folicular constă din celule cu nuclei rotunzi sau ovalari (7-9µm),
membrana nucleară regulată, subţire, rar nucleolaţi şi citoplasma palidă, cu limite celulare puţin
distincte; • Metaplazia oncocitară este frecvent găsită, existând şi elemente intermediare între
celulele foliculare şi oncocitele clasice; • Fondul frotiului poate conţine frecvente macrofage cu
citoplasmă spumoasă sau cu pigment de hemosiderină, alături de extrem de rare celule gigante
multinucleate.
GUŞA PRIN DEFICIT DE IOD • Cauze: - guşa endemică:- deficit de iod în apă sau alimente; -
guşa idiopatică/ sporadică:- erori înnăscute în sinteza hormonilor - medicamente sau alimente
guşogene - aport suboptimal de iod; - defect în sinteza hormonilor - clearance-ul crescut al
iodurilor renal - AI - Ig. ce stimulează tiroida; • Mărirea de volum a glandei este consecinţa
hipertrofiei şi hiperplaziei epiteliului folicular, secundară tulburărilor în producerea hormonilor
tiroidieni şi creşterea compensatorie a TSH-ului.
GUŞA PRIN DEFICIT DE IOD • Guşa poate fi difuză sau nodulară (cu interesarea totală sau
parţială a glandei). • Macroscopic: -guşa parenchimatoasă: creşterea în volum a glandei, 100-150
g, simetrică, pe secţiune hiperemică; - guşa nodulară ( stadiul final al guşii difuze, este rezultatul
răspunsului variat al celulelor foliculare la stimulul TSH), 500g, lobii laterali se extind în jurul
faringelui, a esofagului şi trimite prelungiri în spatele sternului, asimetrică, pe secţiune noduli
solizi, sau translucizi, gelatinoşi, cu leziuni degenerative: hemoragii, cicatrici fibroase,calcificări,
degenerări chistice, noduli parţial sau total încapsulaţi.
GUŞA PRIN DEFICIT DE IOD • Microscopic: foliculi cu dimensiuni variabile, cu epiteliul
înalt sau aplatizat, cu focare de proliferare secundară, cu sau fără metaplazie oncocitară, cu
structuri micropapilare, cu reacţii gigantocelulare de corp străin (la coloid, sau cristalele de
colesterol), focare de hemoragie, de calcificare sau metaplazie osoasă, asociate cu infiltrat
inflamator (tiroidite în antecedente), sau calcificări distrofice în vasele mari capsulare.
Caracteristici Nodulii adenonatoizi Adenomul folicular Număr multipli solitar Capsula
încapsulare redusă, capsula poate fi prezentă dar nu înconjură în totalitate nodulul capsulă
evidentă, înconjurând în totalitate formaţiunea nodulară Tiroida adiacentă fără compresiune în
tiroida de vecinătate compresiune şi/sau atrofie în glanda de vecinătate Aspectul comparativ cu
tiroida vecină comparabil diferit Aspectul tiroidei de vecinătate foliculi dilataţi şi noduli coloizi
frecvenţi tiroida de vecinătate fără modificări Modificări degenerative frecvent întâlnite
neobişnuite (metaplazie oxifilă) GUŞA PRIN DEFICIT DE IOD
BOALA BASEDOW-GRAVES • Sinonime:guşă difuză hiperplazică,hiperfuncţională •
Frecvenţă: 15-20% din patologia tiroidiană, F/B=2/1-10/1; • Clinic: triada simptomatică: - sdr.
tireotoxic; - guşă; - oftalmopatie; -+/- mixedem pretibial
BOALA BASEDOW-GRAVES • Patogenie: determinism AI, HLA-DR3-5, determinată de
prezenţa unui Ac. antitiroidian (Ig.), produsă de limfocite – LATS (long acting thyroid
stymulator), care acţionează direct asupra celulelor foliculare stimulînd diviziunea lor
(hiperplazia), sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni, fără controlul TSH-ului hipofizar,
nerespectînd mecanismul de f.b. normal.
BOALA BASEDOW-GRAVESPAC • Aspiratul este bogat celularizat, cu frecvente elemente
sangvine, coloid redus sau absent şi numeroase limfocite; • Tireocitele sunt de dimensiuni mari,
citoplasmă abundentă şi nuclei voluminoşi, nucleolaţi.
BOALA BASEDOW-GRAVES • Macroscopic: glanda tiroidă mărită difuz, 40-50 g, rar 80-90 g,
capsula intactă neaderentă, pe secţiune suprafaţă omogenă, consistenţă cărnoasă, culoare roşie vie.
• Microscopic: foliculi hiperplazici, cu frecvente proiecţii papilare intralumenale, lipsite de ax
fibrovascular, celulele foliculare sînt cilindrice înalte, cu citoplasmă clară, microvacuolară şi
nuclei situaţi bazal, cu cromatina densă; uneori se observă mitoze sau imagini de metaplazie
oncocitară; în lumen coloid redus, cu numeroase vezicule de resorbţie, stroma bogat vasculară şi
foliculi limfoizi cu rari centri germinativi.
Nodulul tiroidian • Se prezintă ca o tumefacţie localizată a glandei tiroide. • Nu reflectă o singură
patologie ci reprezintă manifestarea clinică a unui spectru larg de leziuni tiroidiene. • Prevalenţa
lor este mai mare în ţările cu deficit iodat moderat sau sever, unde există frecvente cazuri de guşă
endemică . • Necesită o încadrare riguroasă, bazată pe un protocol de diagnostic.
Examenul clinicSemne/ simptome care dictează o terapie chirurgicală • Anamneză - Iradieri
externe în perioada copilăriei - Istoric familial de carcinom medular - Vârstă< 20 de ani sau > 60
de ani - Sex masculin • Nodul tiroidian - Creştere în dimensiuni (în special sub L - Thyroxine) -
Ferm, solid, neregulat - Fixare la ţesuturile moi adiacente • Altele - Adenopatie latero - cervicală -
Disfagie, răguşeală
Examenul paraclinic • Echografia • Scintigrafia • Tomodensitometria(CT) • RMN • Dozările
hormonale • Markerii autoimunităţii tiroidiene
Elemente echografice caracteristice nodulilor tiroidieni benigni şi maligni
Dozări hormonale • Hormoni tiroidieni: -T4 total (TT4): 50-120μg/l (65-155nmol/l) -T3 total
(TT3): 0,9-2μg/l (1,15-3nmol/l) • Hormoni tiroidieni liberi: - FT4: 7,4-19,4μg/l (9,5-25pmol/l) -
FT3:2-6μg/l (3-9pmol/l) • TSH: - limita inferioară: 0,1-0,4 mUI/l - limita superioară: 3,5-4,5
mUI/l • Tireoglobulina: - 30-40 mg/ml • Calcitonina: - RIA: <250pg/ml - IRMA: <10 pg/ml
Puncţia aspiraţie citologicã (PAC) • Avantaje: • Este usor de efectuat; • Este o metodă sigură,
precisă, realizată cu costuri reduse; • Este netraumatizantă, fiind uşor suportată de pacienţi; • Poate
fi uşor repetată.
Puncţia aspiraţie citologicã (PAC) • Metodă: • Seringă de 20 ml, cu piston etanş şi ac subţire cu
diametrul 0,4-0,6 mm (22-26 G); • Picăturile aspirate se etalează pe lamă printr-o mişcare de
translaţie; • Fixarea se realizează prin uscare în aer, sau introducerea într-un amestec alcool-eter; •
Colorarea se face May-Grünwald-Giemsa (MGG), Papanicolau sau hematoxilină-eozină.
Puncţia aspiraţie citologicã (PAC) • Calitatea prelevatului: • Sunt necesare prezenţa de 5-6
grupuri celulare, cu celule foliculare bine prezervate, fiecare grup conţinând în medie 10 celule; •
Frotiurile trebuie interpretate din punctul de vedere al celularităţii (bogat, moderat, slab
celularizate, acelulare) şi a tipului citologic (benigne, suspecte, maligne sau neinterpretabile).
Algoritmul de explorare a nodulilor tiroidieni, E.Zbranca Nodulul tiroidian PAC Benign
Malign Suspect Neoplazie foliculară Absenţi MRS Scinti rece cald malign benign Tiroidectomie
L-T4 Nonregresie Regresie
Examenul extemporaneu • Metodă cu largă utilizare în practica diagnostică curentă; • Presupune
recoltarea unui fragment tisular în timpul executării actului chirurgical, prelucrarea sa prin metode
rapide, colorare cu albastru de toluidină şi examinarea la microscop; • Intervenţia chirurgicală va
fi temporizată 10-15 min după care va fi continuată şi orientată de diagnosticul histopatologic.
Clasificarea OMS 2004 a tumorilor tiroidiene A.Tumori benigne: I. Epiteliale: 1. Adenomul
folicular 2. Altele II. Mezenchimale B.Tumori maligne: I. Tumori derivate din epiteliul folicular
1. Carcinomul folicular 2. Carcinomul papilar 4. Carcinomul insular 5. Carcinomul nediferenţiat
6. Cacinomul scuamocelular 7. Carcinomul mucoepidermoid/mucinos II. Tumori derivate din
celulele parafoliculare 1. Carcinomul medular / variante III. Tumori mixte cu diferenţiere
foliculară şi parafoliculară IV. Tumori legate de epiteliul timic sau branhial V. Tumori ale
celulelor limfoide VI. Tumori mezenchimale sau necunoscute VII. Tumorisecundare tiroidiene
(metastaze)
Carcinomul papilar - variante • Folicular • Macrofolicular • Cu celule “înalte” (“tall cell”) • Cu
celule cilindrice (“columnar cell”) • Oncocitar • Cu celule clare • Pseudo-Warthin • Sclerozant-
difuz • Forma solidă • Cribriform
Carcinomul folicular - variante • Cu celule oxifile • Cu celule clare
Adenomul folicular - PAC • Aspectele citologice variate reflectă aspectul histologic variat al
acestor tumori benigne tiroidiene; • Adenomul macrofolicular este greu de deosebit citologic de o
guşă multinodulară, amândouă prezentând coloid abundent şi celule foliculare cu aspect de
“fagure de miere”, cu nuclei mici, uniformi, centrali; • Adenoamele microfoliculare, trabeculare,
fetale sau solide, prezintă o celularitate bogată, coloid redus sau absent, grupuri sinciţiale de celule
foliculare, cu dispoziţie acinară, trabeculară sau microfoliculară.
Carcinoamele tiroidiene • Caracteristici generale: • Predilecţie mare pentru femei, 60-70% din
cazuri; • Unul din cele mai frecvente carcinoame la copil, corelat cu iradierea în regiunea capului
şi gâtului în primele două decade de viaţă; • Factori favorizanţi: tiroidita Hashimoto, guşa
nodulară netoxică, guşa hiperplazică; • Factori genetici: crs 10 - carcinom papilar, srd.MEN II A-
carcinom medular; • Carcinomul tiroidian reprezintă 1,3% din totalitatea carcinoamelor, 5-10%
din nodulii solitari şi 10-15% din nodulii “reci”.
Carcinomul papilar tiroidian-PAC • Este forma de carcinom cel mai uşor de diagnosticat
citologic; • Dispoziţia celulară micropapilară este cea mai caracteristică; • Nucleii sunt măriţi de
volum, cu dimensiuni variate, uneori dispuşi excentric, cu nucleoli, incluzii şi şanţuri
intranucleare; • Coloidul este vâscos, fibrilar, intim asociat celulelor foliculare; • Se pot găsi şi
corpi psamomatoşi sau celule gigante multinucleate.
Carcinomul papilar tiroidianfactori de prognostic • Prognostic favorabil: sex feminin, vârsta
sub 20-40 ani (vindecare de 100%, chiar în prezenţa metastazelor ganglionare), dimensiuni sub 1,5
cm, aspecte morfologice bine diferenţiate; • Prognostic nefavorabil: sex masculin, vârsta avansată,
dimensiuni peste 5cm, multicentricitatea, extensia extratiroidiană, aspecte morfologice slab
diferenţiate • Supravieţuire la 10-20 ani peste 90%
Carcinomul folicular tiroidian • 10-20% din carcinoamele tiroidiene, mai frecvent în zonele cu
deficit iodat; • Tipuri histologice:- minim invaziv - larg invaziv • Diagnosticul de malignitate este
pus prin prezenţa invaziei capsulare şi a emboliilor tumorale intravasculare; • Metastaze
hematogene: plămân, oase lungi sau late.
Carcinomul folicular-PAC • Aspectul citologic al carcinomului folicular bine diferenţiat
seamănă foarte mult cu adenomul folicular, făcând diferenţierea foarte grea; • Asociază frecvente
mitoze, aglomerări celulare şi suprapuneri, hipercromazie nucleară şi nucleoli proeminenţi în
număr variabil; • Coloid redus sau absent.
Carcinomul folicularfactori de prognostic • Prognostic nefavorabil: metastaze multiple, vârsta
înaintată, absenţa captării I radioactiv în tumorile metastatice
Tumorile oncocitare - PAC • PAC nu poate face o diferenţiere exactă între adenoamele şi
carcinoamele oncocitare, deoarece atipia nucleară şi pleomorfismul nu reprezintă o diferenţă între
cele două categorii tumorale; • Frotiurile sunt bogat celularizate şi prezintă coloid redus sau
absent, celulele Hürthle sunt aranjate în plaje puţin coezive cu rare dispoziţii foliculare; • Celulele
sunt poliedrice, cu limite celulare evidente şi citoplasmă granulară intens bazofilă şi nuclei măriţi
de volum, inegali, nucleolaţi.
Carcinomul insular • Face parte din categoria tumorilor tiroidiene slab diferenţiate; • Prezintă din
punct de vedere comportamental şi morfologic o poziţie intermediară între carcinoamele bine
diferenţiate şi cele nediferenţiate (anaplazice) • Evoluţie : agresivă, metastaze ganglionare şi la
distanţă, pulmonare şi osoase.
Carcinomul insular-PAC • PAC este extrem de celularizată, coloidul este redus; • Celulele
tumorale sunt relativ uniforme, aranjate în cuiburi, trabecule sau microfoliculi, prezintă aspect
monomorf cu incluzii şi şanţuri intranucleare; • Se pot găsi celule bizare, alungite, sugerând un
diagnostic greşit de carcinom medular.
Carcinomul anaplazic (nediferenţiat) • Tumoră cu malignitate ridicată, reprezintă 5% din
tumorile tiroidei; • Afectează de obicei persoanele în vârstă, un număr mare fiind asociate cu o
tumoră tiroidiană bine diferenţiată preexistentă; • Prezintă arii întinse de necroză, de obicei tumora
înlocuieşte o mare parte din glandă şi invadează ţesuturile moi din jur.
Carcinomul anaplazic (nediferenţiat)-PAC • Aspectele citologice relevă un pleomorfism
marcat, conţin variate celule bizare, discoezive, cu caracteristici clare de malignitate; • Celulele
pot fi fuziforme, gigante multinucleate sau prezintă un aspect scuamoid, cu nuclei bizari,
cromatina dispusă în boţuri grosiere, cu întinse arii optic clare intranucleare.
Carcinomul anaplazicprognostic • Evoluţie : diseminează foarte rapid, pe toate căile, în
momentul diagnosticului tumora are de obicei extensie extratiroidiană, dând compresiuni pe
organele din jur, dă metastaze în ganglionii limfatici şi la distanţă în pulmon, SR, hepatice; •
Prognosic nefavorabil, supravieţuirea la 10 ani sub 2%.
Carcinomul medular tiroidian • Tumoră malignă a cărei celule au diferenţiere spre celulele C-
parafoliculare, care conţin în mod normal calcitonină; • 5-10% din tumorile tiroidei, 70% în forme
sporadice, 20-25% în forme cu asociere familială şi transmitere AD; • Terapia chirurgicală este
extrem de agresivă, cu evidare ganglionară largă, rata de suprvieţuire la 5 ani este de 60-70%; •
Metastaze la distanţă: pulmonare, osoase, hepatice, SR.
Carcinomul medular-PAC • Frotiuri bogat celularizate, cu aspect monomorf sau asociere
celulară cu celule rotunde, poligonale mari, alungite, fuziforme sau celule rotunde mici; • În
citoplasma celulelor tumorale se pot identifica granule eozinofile şi prezintă frecvent excrescenţe
sau prelungiri citoplasmatice mamelonate; • Rar se pot identifica şi depozite de amiloid.
Carcinom medular tiroidian variante • Varianta foliculară (tubulară) • Varianta papilară •
Varianta cu celule mici • Varianta cu celule gigante • Varianta cu celule clare • Varianta
melanocitară (pigmentară) • Varianta oncocitară (oxifilă) • Varianta scuamoidă • Varianta
amficrină • Varianta paragangioma like • Varianta încapsulată
Carcinom medular tiroidianprognostic • Rata de supravieţuire la 5 ani de 60-70% şi la 10 ani
40-50%; • Prognostic bun: sex feminin, vârsta sub 40 de ani, stadii incipiente; • Metastaze la
distanţă: pulmonare, hepatice, osoase, SR.
Limfoamele tiroidiene • Reprezintă 6% din totalul tumorilor tiroidiene; • Marea majoritate sunt
LMNH, fenotip B, tip MALT(rar cu diferenţiere plasmocitară).
Limfoamele tiroidiene-PAC • Frotiurile sunt în general monomorfe, fiind formate dintr-o
populaţie de celule limfoide, fără celule din centrul germinativ sau celule epiteliale; • Aspectul
frotiului variază în funcţie de tipul limfomului respectiv; • Limfoamele foliculare sunt dificil de
diagnosticat, fiind constituite dintr-un amestec de populaţii celulare ce pot aminti de un proces
reactiv; • Limfomul imunoblastic cu grad înalt de malignitate prezintă o populaţie monotonă de
celule tumorale, cu nuclei veziculari şi nucleoli proeminenţi.
Metastazele tiroidiene • Tumori secundare ale unui carcinom epidermiod, melanom malign,
carcinoame pulmonare, gastro-intestinale, sân sau carcinoame cu celule clare renale.
Metastazele tiroidiene-PAC • PAC este o procedură utilă în diagnosticul leziunilor nodulare
tiroidiene suspecte de a fi metastaze; • De ajutor sunt datele clinice cu antecedente tumorale,
prezenţa unui amestec de celule foliculare normale cu celule tumorale sau diferenţierile tumorale
către producerea de mucine, melanină sau keratină; • Sunt necesare teste suplimentare
imunhistochimice şi de microscopie electronică sau utilizarea marcajului cu tireoglobulină şi
calcitonină.
Clasificarea TMN • T: Tx- tumora primară nu poate fi evaluată; T0- tumora primară nu este
vizibilă; T1- <2 cm. , limitată la tiroidă; T2- >2 cm. ,<4 cm., limitată la tiroidă; T3- >4
cm. ,limitată la tiroidă sau cu extensie minimă extratiroidiană; T4 (a, b, c) - tumoră ce depseşte
capsula tiroidei şi invadează ţes subcutanat, laringele, traheea, fascia paravertebrală, sau prezintă
metastaze la distanţă. Notă: (m) tumori multiple.
Clasificarea TNM • N: ggl. limfatici laterocervicali, sau mediastinali superiori Nx- ggl. limfatici
nu pot fi evaluaţi; N0- ggl. limfatici fără metastaze; N1- ggl. limfatici regionali cu metastaze; N1a-
metastază ipsilaterală înggl.laterocervicali; N1b- metastază bilaterală, controlaterală, mediastinală
Clasificarea TNM • M- metastaze la distanţă determinate prin metode imagistice Mx-
metastazele la distanţă nu pot fi evaluate; M0- fără metastaze; M1- metastaze la distanţă: PUL-
pulmonare; OSS- osoase; HEP- hepatice; BRA- creier; LYM- ggl limfatici;
Clasificarea TNM • Stadii:Carcinom papilar/ folicular ,<45 ani std. I. orice T orice N M0 std II
oriceT oriceN M1. Carcinom papilar/ folicular, >45 ani std I T1 N0 M0 std II T2/3 N0 M0 std III
T4 N0 M0 orice T N1 M0 std IV orice T orice N M1.
Clasificarea TNM • Carcinom medular: std I T1 N0 M0 std II T2,3,4 N0 M0 std III oriceT N1
M0 std IV oriceT oriceN M1. • Carcinomul nediferenţiat: std IV oriceT oriceN oriceM
Clasificarea TNM • Gradul: Gx- gradul nu poate fi evaluat G1- bine diferenţiat G2- moderat
diferenţiat G3- puţin diferenţiat G4- nediferenţiat.