PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

PATOLOGIE ENDOCRINĂ
Obiective educaționale:
Tiroidita Hashimoto
Boala Basedow-Graves
Guşa difuză netoxică. Guşa nodulară.
Adenomul folicular tiroidian
Carcinomul tiroidian papilar. Carcinomul tiroidian folicular.
Feocromocitomul
Neuroblastomul

PATOLOGIA TIROIDEI
TIROIDITE

Tiroidita Hashimoto
Definiţie: boală autoimună caracterizată printr-un infiltrat inflamator limfoplasmocitar important care
înlocuieşte parenchimul tiroidian
Epidemiologie:
- Mai frecventă la 30-50 de ani (dar poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii)
- F: B= 10-15(20):1; la bărbaţi boala apare cu 10-15 ani mai târziu decât la femei
Importanţă:
- Cea mai frecventă cauză de guşă cu hipotiroidism în regiunile cu iod suficient
- Cauză majoră de guşă neendemică la copii
- Prima boală autoimună descrisă
Patogeneză: agresiune autoimună împotriva unor antigene tiroidiene urmată de reducerea progresivă a
celulelor epiteliale tiroidiene şi înlocuirea lor cu un infiltrat inflamator mononuclear şi cu fibroză
Anatomie patologică
Macroscopie:
- Tiroidă mărită difuz, simetric: 60-200 g
- Consistenţă fermă (confuzie cu un carcinom)
- Capsulă intactă, de obicei neaderentă de ţesuturile vecine
- Suprafaţa de secţiune: aspect uşor nodular, culoare galbenă-cenuşie (seamănă cu un limfoganglion
cu hiperplazie reactivă)
Microscopie:
- Parenchim înlocuit de foliculi limfoizi cu centri germinativi + Pl, Mf
- Foliculii tiroidieni restanţi:
- Atrofiaţi, conțin puțin coloid cu aspect întunecat
- Metaplazia celulelor foliculare:
- Metaplazie oncocitară (celule Hürthle): mari, cu citoplasmă abundentă, eozinofilă,
granulară (mitocondrii numeroase), nuclei rotunzi
- Metaplazie scuamoasă
- Fibroză interstiţială
Clinic:
- Guşă nedureroasă, difuză, simetrică
- Hipotiroidism lent progresiv (rar hipertiroidism: hashitoxicoză)
Laborator: TSH↑ T3↓ T4 ↓, anticorpi anti TPO (anti-tireoperoxidază, antitireoglobulină
- RIC (scintigrafie, radioiod captare) ↓ (poate fi crescută în cazuri de hashitoxicoză sau la debut)
Complicaţii:
- Asocieri cu alte boli autoimune: DZ tip 1, boală Addison, LES, miastenia gravis, sindrom Sjögren
- Limfom nonHodgkin cu celule B tiroidian
- Carcinom papilar tiroidian

1
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

GUŞILE
Guşă: termen generic, atribuit orice măririi în volum a glandei tiroide

Boala Basedow-Graves
(Guşa toxică difuză, guşa exoftalmică, tireotoxicoza)
Definiţie: boală autoimună a tiroidei caracterizată prin niveluri crescute ale T3/T4, mărire a tiroidei şi
hiperplazia epiteliului folicular
Importanţă:
- Cea mai frecventă cauză de hipertiroidism la copii
- Cea mai frecventă cauză de tireotoxicoză
Epidemiologie:
- F:B= 7-8:1; femei tinere: 20-40 ani (poate apărea la 30-60 de ani)
Etiopatogeneză: mecanism autoimun:
- Autoanticorpi serici antireceptor pentru TSH, antiperoxizomi tiroidieni, antitireoglobulină
- TSH normal
Anatomie patologică
Tiroida
Macroscopie:
- Mărire simetrică, difuză a glandei, uşoară: de obicei sub 80 g
- Capsulă intactă
- Pe secţiune: depinde de vascularizaţie
- În faze incipiente: aspect suculent, culoare roşie, ca a unui muşchi, consistenţă
parenchimatoasă (ca a pancreasului)
- În faze avansate: aspect uscat, culoare cenuşie-gălbuie, friabilă
Microscopie:
- „Prea multe celule”:
- Celule foliculare tiroidiene înalte, hiperplaziate, formează pseudopapile (fără ax
fibrovascular) neramificate, mari, care umplu foliculii
- Coloid redus, palid, apos, cu vacuole de resorbţie (semn de hiperfuncţie)
- Foliculi limfoizi mari în interstiţiu + centri germinativi, Pl
- Vascularizaţie crescută
- ! Aspectul macro şi microscopic poate fi modificat de tratamentul preoperator (creşte coloidul)
Oftalmopatia infiltrativă
Macroscopic: exoftalmie
Microscopie:
- Infiltrat inflamator abundent retroorbitar cu Li T
- Edem şi inflamaţie în muşchii extraoculari
- Acumulare de matrice extracelulară
- Creşterea numărului de adipocite (infitraţie grasă)
Dermatopatia: mixedem pretibial
Macroscopie: piele groasă, acoperită de scuame, semnul godeului negativ
Microscopie: îngroşarea dermului - depunere de de glicozaminoglicani şi infiltrat limfocitar
Ale modificări:
- Hiperplazie limfoidă generalizată - ganglioni, timus, splină
- Hipertrofie miocardică
- Leziuni ischemice miocardice (la cei cu boală coronariană preexistentă)
Clinic:
- Triada: guşă difuză cu hipertiroidism + exoftlamie + mixedem pretibial – tulburări trofice cutanate
- Manifestări datorate hipertiroidismului
Laborator: ↑ RIC, ↑ T3, T4 , TSH↓
Complicaţii: cardiace, oculare (ulcere corneene)

2
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

Guşa difuză netoxică

(Simplă, coloidă)
Definiţie: mărire difuză a tiroidei, fără producere de noduli şi neasociată, de obicei, cu hiper- sau
hipofuncţie
Epidemiologie:
- Forma endemică: peste 10% din populaţia unei regiuni
- Aport insuficient de iod
- Foarte răspândită
- B=F
- Forma neendemică:
- Etiologie: aport insuficient de iod şi cerere crescută de hormoni tiroidieni (puberate, sarcină,
alimente guşogene)
- Rară
- F:B= 8:1; vârful incidenţei: pubertate, tinere
Patogeneză:
- Reducerea sintezei de hormoni tiroidieni din cauza aportului insuficient de iod
- Defect congenital al sintezei hormonilor tiroidieni
- Ca urmare ↑ nivelul TSH → hipertrofia şi hiperplazia celulelor foliculare → mărirea glandei (guşă)
cu atingerea unei stări de eutiroidie
- Ulterior: acumulare de coloid în foliculii măriţi (guşă coloidă)
- Dacă etiologia persistă, se ajunge la hipotiroidism
Anatomie patologică: modificările depind de durata de evoluţie
- Două stadii de evoluţie: stadiul hiperplazic si stadiul de involuţie coloidă
Stadiul hiperplazic:
Macrosopie: tiroidă mărită moderat (100-150 g), difuz, simetric, aspect hiperemic pe secțiune
Microscopie:
- Celule foliculare cilindrice
- Foliculi noi, mici, cu puţin coloid
Stadiul de involuţie coloidă: acumulare progresivă de coloid
Macroscopie: mare: ≥500 g, strălucitoare, translucidă, culoare brună
Microscopie: acumulare neuniformă de coloid:
- Foliculi mari, destinşi, epiteliu aplatizat, cu o cantitate mare de coloid
- Foliculi mici, epiteliu hiperplazic, cu puţin coloid
Clinic:
- Copii: cea sporadică → cretinism
- Adulţi: eutiroidism, rar hipotiroidism
- Uneori efecte compresive
Evoluţie: transformare în guşă nodulară
Laborator: TSH ↑ sau la limita superioară a normalului, T4 şi T3 normale

GUŞA NODULARĂ
(Guşă multinodulară, guşă adenomatoasă, hiperplazie adenomatoasă, hiperplazie nodulară)
Definiţie: proliferare de foliculi tiroidieni benigni care conferă glandei un aspect nodular
Importanţă:
- Cea mai frecventă boală tiroidiană
- Cea mai frecventă guşă
- Cea mai frecvent confundată cu o tumoră dintre leziunile tiroidiene
- Cea mai mare formă de guşă
Patogeneză:
- Rupturi ale foliculilor destinşi de coloid → hemoragie → fibroză cicatricială → calcificări
- Evoluţie ciclică
- Probabil stadiul final al guşii difuze

3
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

Anatomie patologică
Macroscopie:
- Mare → >2 kg, asimetrică (unul din lobi este mai afectat)
- Uneori creşte retrosternal/retroclavicular: guşă plonjantă (intratoracică)
- Secţiune: eterogenă
- Noduli multipli, bine sau slab definiţi, uneori pseudoadenomatoşi (guşă adenomatoasă)
- Zone chistice
- Zone de hemoragie recentă (roşii) sau veche (brune)
- Zone albe, cretoase (calcificări)
- Zone ferme, cenuşii-albicioase (fibroză)
- Zone galbene (depozite de colesterol)
Microscopie: aspect eterogen:
- Noduli parenchimatoşi multipli, separaţi prin benzi de fibroză
- Aspect anizofolicular:
- Foliculi mari, plini cu coloid, uneori aspect microchistic
- Foliculi mici, hiperplazici
- Interstiţiul:
- Hemoragii focale recente şi vechi (hemosiderină)
- Calcificări focale în zonele de fibroză
- Celule xantomatoase
- Cristale de colesterol (colesterolul derivă din celulele foliculare rupte)
Clinic:
- Hipertiroidism - tireotoxicoză
- Deformarea regiunii
- Disfagie, dispnee, stridor, sindrom de venă cavă superioară
- Hemoragiile: mărire bruscă, dureroasă, a glandei
- ACV: fibrilaţie atrială, tahicardie, IC
Laborator: RIC neuniformă (noduli „calzi”), T3 T4 uşor ↑

TUMORILE TIROIDEI
Cel mai adesea asociate cu prezenţa unor noduli tiroidieni, mai frecvent solitari
Nodulul solitar:
- F:B=4:1
- Incidenţa creşte cu vârsta
- De obicei origine netumorală (hiperplazie, chisturi, focare de tiroidită)
- Tumorile benigne: de 10x mai frecvente decât cele maligne
- Tumorile maligne: 1% din nodulii solitari
- Marea majoritate: prognostic bun - supravieţuire de 90% la 20 de ani
Factori care indică originea tumorală a unui nodul tiroidian:
- Nodul solitar
- Vârstă tânără
- Sex masculin
Iradierea anterioară a regiunii gâtului (radioterapie): suspiciune de malignitate
Nodulii „calzi” (RIC↑) sunt mai frecvent benigni
Posibilităţi de diagnostic morfologic:
- Examen citologic: puncţia aspirativă cu ac fin (FNA)
- Examenul histopatologic al piesei de rezecţie chirurgicală

4
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

TUMORI BENIGNE
Adenomul folicular
Definiţie: tumoră benignă a tiroidei cu diferenţiere foliculară
Epidemiologie:
- Cea mai frecventă tumoră tiroidiană
- Orice vârstă
- F:B=3-4:1
Patogeneză: 20% au mutaţii ale oncogenelor RAS similare celor din carcinomul folicular
Anatomie patologică
Macroscopie: nodul solitar (excepţie formele sindromice, ex. sindrom Cowden)
- Sferic, înconjurat complet de o capsulă fibroasă
- Diametrul: 3 cm (mm -10 cm)
- Culoarea: albă-cenuşie - roşie-brună (în funcţie de celularitate şi de conţinutul în coloid)
- Modificări secundare: în tumorile mari – hemoragie, arii chistice, fibroză, calcificări, formare de os
- Aspect diferit faţă de glanda adiacentă (diagnostic diferenţial cu guşa nodulară)
- Comprimă ţesutul tiroidian din jur
- Capsulă fibroasă completă în jurul tumorii
Microscopie:
- Format din foliculi cu aspect diferit faţă de glanda netumorală
- Foliculii glandei adiacente sunt comprimaţi
- Arhitectură variată:
- Normofoliculară (adenom simplu)
- Macrofoliculară (adenom coloid)
- Microfoliculară (adenom fetal)
- Trabeculară (adenom embrionar)
Clinic:
- Nodul solitar, “rece” la scintigrafie
- Masă unilaterală nedureroasă, descoperită la un examen de rutină
- Tumorile mari: compresiune (disfagie), istoric de luni, ani de zile
- Eutiroidism, rar hipertiroidism (adenom toxic)
Diagnosticul definitiv: numai pe piesa de rezecţie - demonstrarea integrităţii capsulei (excluderea unui
carcinom folicular)
Evoluţie: nu se malignizează, nu recidivează

TUMORI MALIGNE
Carcinomul papilar
Origine: epiteliul folicular
Epidemiologie:
- Cel mai frecvent cancer tiroidian (75-85%)
- F:B=2,5:1
- La orice vârstă (inclusiv copil) – mai frecvent la 20 (30)-40 ani
- Peste 90% din cazurile de cancer tiroidian la copii
Factori favorizanţi:
- Iradierea regiunii cervicale: terapeutică, accidentală, în primele două decade de viaţă
- Factori genetici
Anatomie patologică
Macroscopie:
- Solitar sau multifocal (20%)
- Dimensiuni microscopice sau 2,5-10 cm diametru
- Uneori bine delimitat, încapsulat
- Alteori slab delimitat, infiltrează parenchimul adiacent

5
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

- Pe secţiune:
- Nodul solid, ferm, albicios sau arămiu, care înlocuieşte parţial glanda
- Zone de fibroză, calcificare, degenerescenţă chistică
- Infiltrează capsula peritumorală
- Poate penetra capsula tiroidei
Microscopie:
- Trei trăsături definitorii:
- Papile: ramificate, cu ax conjunctivo-vascular, acoperite de celule cubice stratificate
- Nucleii celulelor tumorale:
- Au aspect optic vid (cromatină fină, palidă, dispersată)
- Conţin invaginaţii ale citoplasmei: pseudoincluzii, incizuri nucleare
- !!! Prezenţa nucleilor cu aceste trăsături permite diagnosticul, chiar în lipsa papilelor
- Corpii psamomatoşi:
- Structuri calcificate lamelate, concentrice, situate mai ales în axul fibrovascular sau
la vârful papilelor: absente în alte carcinoame tiroidiene  utile pentru diagnostic
- !!! Prezenţa lor într-un limfoganglion cervical sau în ţesuturile moi peritiroidiene
ridică suspiciunea unui carcinom tiroidian
- Invazie limfatică
Clinic:
- Nodul asimptomatic, de regulă cu aspect benign
- Creşte lent
- Prima manifestare poate fi metastaza limfoganglionară (20%), fără a influenţa prognosticul!!!
- Simptomatic în faze avansate: disfonie, disfagie, tuse, dispnee
- Rar debut cu metastaze hematogene (pulmonare)
Evoluţie:
- Infiltrarea ţesuturilor adiacente
- Metastaze limfoganglionare cervicale
- Metastaze hematogene mai rar decât în alte forme de carcinom: plămâni, mai rar oase, creier etc.
Prognostic: foarte bun
- Tumorile cu diametrul < 2 cm au prognostic excelent
- Supravieţuire la 10 ani: 95%
Microcarcinomul papilar:
- Focar de carcinom papilar cu diametrul sub 1 cm
- Descoperit accidental în piese excizate pentru altă patologie
- Prognostic: excelent

Carcinomul folicular
Origine: epiteliul folicular
Epidemiologie:
- 10-20% din carcinoamele de tiroidă
- F>B
- Orice vârstă (rar la copil): cu 10 ani mai târziu decât cel papilar; maximum: 40-50 ani
Factori favorizanţi:
- În relaţie cu iodul scăzut în alimente (guşa nodulară: un posibil factor de risc)
- Mutaţii ale oncogenelor RAS
Anatomie patologică
Macroscopie:
- Nodul unic (nu tumoră ocultă!)
- Forme: bine delimitat sau invaziv
- Pe secţiune:
- Culoare cenuşie-rozată, uneori cu arii bogate în coloid
- Fibroză, calcificări
6
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

Microscopie:
- Arii foliculare şi solide
- Celule cu atipii, mitoze
Clinic:
- Nodul care creşte lent, nedureros
- Rece la scintigrafie
Evoluţie:
- Infiltrează tiroida şi ţesuturile moi peritiroidiene
- Metastazează hematogen (cale venoasă): mai ales în oase
- Fractura osoasă poate fi semnul de debut
- Metastaze multiple, pulsatile (foarte vascularizate; similar cu metastazele de carcinom cu
celule renale)
- Localizare: umăr, stern, calotă, osul iliac
Prognostic: 50% deces în 10 ani

Carcinomul nediferenţiat (Anaplazic)

Origine: epiteliul folicular
Epidemiologie:
- Rar: 5% din toate carcinoamele de tiroidă
- F>B, vârste mai avansate (65 de ani), în zone guşogene
- 50% pe fondul unei guşi nodulare
- Istoric personal de carcinom tiroidian sau carcinom diferenţiat sincron (de obicei papilar)
Patogeneză:
- De novo
- Dediferenţierea unui alt tip de carcinom
- Mutaţii ale p53
Anatomie patologică
Macroscopie: mare, solid, ferm, cu necroze şi hemoragii, ]nlocuieşte toată tiroida, invadează în jur (trahee, esofag)
Microscopie: celule foarte anaplazice
Clinic:
- Tumoră cervicală ce creşte rapid
- Nodul rece
Evoluţie:
- Infiltrează precoce capsula şi structurile adiacente tiroidei: dispnee, disfagie, răguşeală
- Metastaze limfatice şi hematogene - metastaza poate fi primul semn
Prognostic: rezervat - majoritatea decedează în mai puţin de 1 an de la data diagnsoticului

Carcinomul medular
Definiţie: tumoră malignă neuroendocrină a tiroidei cu origine în celulele C (parafoliculare)
Epidemiologie: 5% din carcinoamele tiroidiene
Clasificare:
- Forma sporadică: 80% din cazuri, F:B=1,3:1, vârstă medie, interesare unilaterală ± metastaze cervicale
- Forma familială:- 20%, autosomal dominant - 10q 11.2-protooncogena RET
Prognostic general: bun
Leziune precursoare: hiperplazia celulelor C
- Izolat sau:
- MEN 2A: ≤ 20 ani, asociat cu hiperplazie/tumori ale paratiroidelor, medulosuprarenalei (MSR)
- MEN 2B (MEN 3): la 15 ani, prognostic mai prost decât MEN 2A, hiperplazia MSR sau feocromocitom,
ganglioneuroame gastrointestinale, oculare
Anatomie patologică
Macroscopie: nodul solitar sau noduli multipli
- Cele sporadice: un lob
- Cele familiale: bilaterale, multicentrice
- Solide, ferme, neîncapsulate, relativ bine delimitate, pe secţiune: cenuşii-gălbui
Microscopie:
- Celule poligonale sau fuziforme
- Arhitectură: cuiburi, trabecule, foliculi
- Depozite interstiţiale de amiloid: (pro)calcitonină produsă de celulele tumorale
- Imunohistochimie: celule pozitive pentru calcitonină; microscopie electronică: granule secretorii cu sâmbure dens
- În formele familiale: hiperplazie multicentrică a celulelor C (leziuni precursoare)
7
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

Clinic:
- Tumoră cervicală
- Disfagie, răguşeală
- Uneori debut cu sindroame paraneoplazice: diaree (secreţie de VIP – peptid intestinal vasoactiv)
Laborator: nivel crescut al calcitoninei şi mutaţiile RET: screening pentru cazurile familiale
Marker seric: calcitonina - utilă în supravegherea postterapeutică (recidive, metastaze)
Profilaxie: descendenţii celor cu sindrom MEN 2 cu mutaţii RET: tiroidectomie totală profilactică
Tratament: chirurgical

PATOLOGIA SUPRARENALELOR
Feocromocitomul
Definiţie: tumoră a medulosuprarenalei compusă din celule cromafine care sintetizează şi eliberează
catecolamine şi, uneori, hormoni peptidici
Importanţă:
- Formă de HTA corectabilă chirurgical
- HTA fatală, în lipsa tratamentului
Epidemiologie:
- Rar, orice vârstă
- B=F
Anatomie patologică
Macroscopie:
- Mic, circumscris sau mare, hemoragic
- În medie 100 g, dar poate fi de 1g – 4000 g
- Cele mai mari: bine delimitate prin ţesut conjunctiv sau prin ţesutul medular sau cortical comprimat
- Străbătut de septuri fibroase → aspect lobular
- Uneori suprarenala restantă ataşată de tumoră
- Pe secţiune:
- Tumorile mici: galbene-arămii
- Tumorile mari: hemoragie, necroză, arii chistice, înlocuiesc complet glanda
Microscopie:
- Citologie: celule cromafine poligonale sau fuziforme, monotone sau cu atipii
- Citoplasmă granulară
- Nuclei cu cromatină fină, rotunzi
- Mitoze variabile
- Arhitectură: cuiburi, alveole, lobuli (zellballen) separate de o reţea vasculară bogată
- Microscopie electronică: granule cu sâmbure dens
- Imunohistochimie: markeri neuroendocrini - cromogranină, sinaptofizină
Clinic:
- HTA:
- Paroxistică
- Asociată cu tahicardie, palpitaţii, cefalee, transpiraţii, tremurături, durere abdominală sau
toracică, greaţă, vomă
- Precipitată de: stress emoţional, efort fizic, modifcări ale posturii, palparea regiunii
tumorale
- Complicaţii cardiace: cardiomiopatie prin catecolamine
Laborator: nivel crescut urinar al catecoalminelor libere şi al metaboliţilor (acid vanilmandelic şi
metanefrine)
Evoluţie:
- Metastaze:
- Limfoganglionii regionali
- La distanţă: ficat, plămân, oase
Prognostic: cei cu forma malignă - deces în 1 an de la diagnostic
Criterii de malignitate: singurul - prezenţa metastazelor!!!

8
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ. MG III, 2016-2017.

Neuroblastomul
Face parte din grupul tumorilor „neuroblastice”: ale ganglionilor simpatici şi ale medulosuprarenalei
Origine: din celule ale crestei neurale
Epidemiologie:
- Cea mai frecventă tumoră din grupul celor neuroblastice
- Cea mai frecventă tumoră solidă la copii după tumorile cerebrale
- 7-10% din toate tumorile pediatrice
- 50% din tumorile maligne ale sugarilor
- Vârsta medie la data diagnosticului: 22 de luni
- Aproximativ 1/3 din cazuri: diagnosticate sub 1 an
Forme:
- Sporadic: mai frecvent
- Familial: AD, afectare bilaterală a suprarenalelor sau sedii extraadrenale multiple
Anatomie patologică
Localizare, la copii:
- Medulosuprarenale: 40%
- Simpaticul paraveterbral abdominal 25%, mediastin posterior: 15%
- Pelvis, gât, creier
Macroscopie:
- Noduli minusculi (neuroblastom in situ) → tumori mari, peste 1 kg
- Neuroblastomul in situ: de 40 de ori mai frecvent decât cel vizibil
- Majoritatea celor mici regresează spontan: lasă un focar de fibroză sau calcificare identificabil la
adult
- Unele bine delimitate, încapsulate
- Altele invadează ţesuturile din jur: rinichi, vena renală, vena cavă inferioară
- Secţiune: necroză, degenerescenţă chistică, hemoragie, calcificări
Microscopie:
- Citologie:
- Celule mici, primitive, cu nuclei hipercromi şi citoplasmă redusă
- Dispuse pe un fond fibrilar eozinofil
- Mitoze
- Arhitectură:
- Plaje solide
- Rozete Homer-Wright: celule tumorale dispuse în jurul unor spaţii ce conţin fibrile
eozinofile
- Imunohistochimie: celule pozitive pentru enolaza neuron specifică
- Uneori semne de maturare: spontană sau indusă terapeutic (celule ganglionare, celule
Schwann)
Clinic:
- La cei sub 2 ani: tumori mari abdominale, febră, scădere ponderală
- Copii mai mari: devin manifeste prin metastaze - dureri osoase, simptome respiratorii,
gastrointestinale
Laborator: 90% produc catecolamine, dar fără HTA
Evoluţie:
- Metastaze: limfatice şi hematogene extinse
- Localizare: ficat, plămâni, oase, periorbitale (proptoză, echimoze palpebrale)
- La nou născuţi: metastaze cutanate multiple → dau culoare albastră a tegumentelor (“blueberry
muffin baby”)
Prognostic:
- Cei mai importanţi factori prognostici: vârsta sub 1 an şi stadiile 1-2
- Prognostic mai prost cei peste 5 ani
- Prognostic mai bun formele cu maturare.