PATOLOGIA TIROIDIANA SI NERVOASA

LP 8

GUSA COLOIDO-CHISTICA
Gusa: cresterea difuza / nodulara a volumului glandei tiroide, non-tumorala si neinflamatorie, ca urmare a cresterii numarului si volumului foliculilor tiroidieni. -aceasta hiperplazie a parenchimului tiroidian apare in urma unei stimulari induse de hormonul tireotrop (TSH), ca raspuns la diminuarea absoluta / relativa a nivelului circulant al hormonilor tiroidieni. Cauze ale deficitului de hormoni tiroidieni: -carenta de iod: principala cauza -genetice; -tulburari neuro-hormonale (pubertate, sarcina, menopauza); -substante gusogene naturale (varza, mustar, conopida, soia); -iatrogene (saruri de litiu, saruri de iod) -agenti fizici (radiatii);

Forme: 1.Gusa endemica: in zonele geografice cu carenta de iod ( frecvent muntoase); -frecvent la femei, la pubertate; 2.Gusa sporadica -femei (40 ani)

Macroscopic: -tiroida moderat marita de volum (100-150 g) difuz / simetric, in faza hiperplazica; -tiroida voluminoasa ( >500 g), translucida, maronie, asimetrica, in faza coloida; -pe suprafata, cat si pe sectiune: chisturi de coloid , brune , de diferite dimensiuni; Ecografie tiroidiana: noduli reci.

Tiroida normala

Tiroida coloido-chistica

Diagnostic de organ: tiroida -glanda endocrina lobulata, parenchimatoasa. Capsula: groasa, formata din tesut conjunctiv bine vascularizat si inervat. Trabeculii: septuri conjunctive ce se desprind de pe fata interna a capsulei si impart tiroida in lobuli neregulati; Lobulul: foliculi tiroidieni si stroma fina, bogat vascularizata.

Foliculul tiroidian: unitatea morfofunctionala a glandei; -forma rotunda / ovalara, tapetat de un epiteliu folicular unistratificat cubic / clindric (hiperfunctie). 1.Celule foliculare (principale = TIROCITE): secreta cei 2 hormoni tiroidieni T3 (triiodotironina) si T4 ( tetraiodotironina / tiroxina). 2.Celule parafoliculare (celule C): asezate pe membrana bazala; secreta calcitonina. Lumen: coloid: substanta vascoasa, roz pal, PAS +, bogata in tiroglobulina (TG) produsa de celulele foliculare;

Microscopic: 2 faze: 1.Faza hiperplazica: -este obligatorie, de scurta durata, dupa care tiroida poate reveni la normal sau poate involua. - microfoliculi tapetati de epiteliu cilindric, cu lumen punctiform; -macrofoliculi tapetati de epiteliu cubic, cu perete plisat. Foliculii sunt aglomerati, cu vascularizatie abundenta in stroma; 2.Faza coloida (anizofoliculara): faza de involutie a glandei. -foliculi mijlocii / mari tapetati de epiteliu aplatizat / cubic cu coloid abundent, extrem de concentrat, hipercolorat in lumen, pe alocuri cu fante (crapaturi)

DD: 1.Gusa nodulara: M: apare in urma unor episoade recurente de hiperplazie si involutie a unei gusi simple; -gusa multinodulara: tiroida boselata la nivelul ambilor lobi,marita de volum ( >2000 g) cu multipli noduli si zone de fibroza, uneori, focare de hemoragie, calcificari si focare chistice; m: 1.-noduli macrofoliculari: foliculi mari, cu epiteliu aplatizat, destinsi de coloidul abundent si omogen; -noduli microfoliculari: foliculi mici, tapetati de epiteliu cubic, bazofil / cu celule clare (foliculi hiperplazici); 2.Tesut conjunctiv in cantitate scazuta intre foliculi 3.Infiltrat hemoragic, calcificari focale; 4.Infiltrat inflamator limfocitar.

5.Zone de fibroza;

Gusa nodulara

2.Tiroidita subacuta granulomatoasa De Quervain -apare la femeile tinere (30-50 ani); rar la copii si batrani; M: cresterea de volum difuza , asimetrica a tiroidei, cu tendinta discreta la aderenta la tesuturile din jur; m: proces granulomatos cu celule gigante. 1.la debut: epiteliul folicular este distrus de catre PMN abundente si putine limfocite, iar coloidul eliberat in interstitiu formeaza lacuri; apar granuloame cu PMN in locul foliculilor rupti. 2.ulterior: macrofagele fagociteaza coloidul si devin celule gigante multinucleate, cu nuclei dispusi in coroana, avand aspect tuberculoid ( aspect caracteristic). !!! Nu apare niciodata necroza si hemoragia; 3.In faza tardiva: fibroza progresiva in jurul granuloamelor cu infiltrat limfo-plasmocitar si histiocite. 4.In faza regenerativa: regresia leziunii, cu semne de regenerare a epiteliului folicular. Caracteristic: -T3, T4 crescuti; -distrugerea foliculului; -captarea iodului radioactiv scazuta; -supresia TSH;

Tiroidita Hashimoto

3.Tiroidita limfomatoasa Hashimoto -la femei > 40 de ani; Patogenie: proces inflamator autoimun; M: cresterea de volum a tiroidei; m: infiltrare limfocitara si fibroza;

4.Tiroidita lemnoasa Riedel -adulti, 50 deani, fecvent la femei; -afectiune sclerozanta a tiroidei cu semne de compresiune a organelor vecine; Patogenie: necunoscuta; M: tiroida marita de volum, foarte dura. gusa lemnoasa / gusa de fier;. aderenta la organele din jur;
m: 1.parenchim distrus, inlocuit treptat de tesut sclerotic (coalgen / hialin), cu infltrat limfocitar, PMN si frecvente eozinofile -foliculii tiroidieni sunt complet absenti; -fibroza depaseste capsula si afecteaza tesutul muscular si adipos peritiroidian. 2.Pot fi prinse vasele, nervii, paratiroidele; !!! Nu apar leziuni granulomatoase.

Tiroidita Riedel

BOALA BASEDOW GRAVES (GUSA TOXICA DIFUZA AUTOIMUNA)

Definitie: boala autoimuna, specifica tiroidei, cauzata de producerea de autoanticorpi, ce se leaga de receptorii TSH ai celulelor epiteliale ale foliculilor tiroidieni. -drept rezultat: stimularea in exces a epiteliului tiroidian cu: -hiperproductie de hormoni tiroidieni (T3 si T4); -inhibarea productiei de TSH a hipofizei -simptome clinice de hipertiroidism; Clinic: triada: - tireotoxicoza (tahicardie, scadere in greutate, nervozitate); -oftalmopatie (pleoapele nu se inchid complet, exoftalmie, edem periorbital); - dermopatie (mixedem pretibial); PC: - nivel seric crescut de T3 si T4 - nivel seric scazut de TSH -captare crescuta de iod radioactiv

Macroscopic: -tiroida marita de volum, difuza, uniforma, asimetrica / asimetrica, ( < 60 g), capsula intacta, neaderenta; -pe sectiune: aspect carnos, rosiatic, intens lobulat, consistenta scazuta (moale);

Microscopic: -trasatura dominanta: celularitatea excesiva a parenchimului, datorata atat cresterii in inaltime a celulelor, cat si cresterii numarului de celule, cu fomare de structuri papilare in coloid; -lobulatie accentuata cu hiperplazie foliculara si hipervascularizatie. 1.foliculii mici: au celule foliculare cilindrice, inalte, cu citoplasma clara si nuclei ingramaditi; -lumen gol / coloid palid, diluat bogat in vacuole de resorbtie situate apical;

2.foliculii mari: epiteliu plicaturat, cu formare de structuri papilare, cu axe conjunctivo-vasculare intraluminale proeminente; -in lumen, in coloid, in dreptul celulelor epiteliale cu activitate secretorie hormonala crescuta sunt prezente vacuole optic goale;
Stroma: infiltrat limfocitar, sub forma de benzi / semilune dispuse perilobular, cu prezenta de foliculi limfoizi, cu centru germinativ clar; Acumularea de tesut limfoid in tiroida: face parte din hipertrofia limfoida generalizata ( cresterea ggl, a timusului, hiperplazia de tesut limfoid a splinei).

Boala Graves

DD:
1.Gusa coloidochistica -hipofunctie, cu foliculi enormi, tapetati de celule foliculare turtite si coloid bogat, hipercolorat; 2.Adenomul folicular Plummer: eutiroidie; M: nodul incapsulat, palpabil, alb-cenusiu / brun, ~ 3 cm; m: -leziune nodulara incapsulata, fara invazie, cu numerosi foliculi, in general cu un singur tip arhitectural; - foliculi normali; -macrofoliculi: coloid abundent; -microfoliculi (fetali): foliculi mici, saraci in coloid; -aspect trabecular (embrionar): travee groase, dispuse strans, cu stroma edematosa, cu foliculi mici si putin coloid; -celulele: uniforme, cu nuclei regulati, rotunzi, dispusi bazal; citoplasma eozinofila / clara; Stroma: bine vascularizata, cu zone de fibroza, uneori, mucus, hemoragii, calcificari, necroza;

Adenom folicular: folculi mici si mari;

Adenom folicular: foliculi mici si travee;

TIROIDITA LIMFOCITARA CRONICA HASHIMOTO

Definitie: tiroidita cronica cu infiltrat bogat limfo-plasmocitar care inlocuiesc parenchimul tiroidian.

- reprezinta forma clasica a tiroiditei autoimune. -cea mai frecventa cauza de gusa hipotiroidiana, in regiunile cu iod suficient. -apare la orice varsta, mai ales dupa 50 de ani, mai frecvent la femei;
Cauze: defect conditionat genetic, de o deficienta a limfocitelor T supresoare specific tiroidiene, cu activarea anormala a celulelor T si ulterior stimularea celulelor B ce secreta autoanticorpi. Clinic: - asimptomatica -letargie, intoleranta la frig, crestere in greutate, piele groasa, alura respiratorie scazuta; -gusa difuza, bilateral, ferma si elastica dezvoltata in cateva saptamani / luni -functie tiroidiana normala / hipotiroidism;

PC: anticorpi antitiroidieni (ACAT): antimicrozomiali (95%), antitiroglobulina (55 %);

Macroscopic: -tiroida marita de volum, difuza, bilateral (x 3-6), uneori cu aspect fin lobulat, usor aderenta de tesuturile din jur, rosie; -capsula: intacta; - pe sectiune: tesut ferm si elastic, roz albicios / galbuie, cu puncte albicioase;

Microscopic: -accentuarea lobulatiei prin ingrosarea septurilor fibroase; 1.infiltrat limfocitar abundent, difuz / foliculi cu centri germinali hiperplazici. 2.foliculii: atrofici, mici, cu metaplazie oncocitara (oxifila) a epiteliului folicular: celule cu citoplasma abundenta, granulara, eozinofila, luminoasa celule HURTHLE (nu sunt specifice tiroiditei Hashimoto); -in lumen: coloid imprastiat, intens colorat 3.stroma: tesut conjunctiv abundent, cu formare de fibroza fina dispusa in jurul septurilor interlobulare;

Tiroidita Hashimoto: celulele Hurthle

Tiroidita Hashimoto: varianta fibroasa

DD: 1.Varianta fibroasa a tiroiditei Hashimoto - apare la cei in varsta, mai frecvent la barbati. -parenchim tiroidian foarte lobulat cu: -fibroza: abundenta, densa, paucicelulara, care insa nu se extinde spre capsula (DD: cu gusa lemnoasa Riedel) -infiltrat limfo-plasmocitar cu centrii germinativi mai putin proeminent; -foliculii tiroidieni sunt mai sever atrofiati cu conversia epiteliului in celule Hurthle / celule scuamoase. 2.Neoplasm -cand, aspectul macroscopic nu este uniform, bilateral;

POLIOMIELITA
Definitie: infectie virala produsa de virusul polio ( ARN virus enterovirus) prin apa contaminata cu materii fecale sau direct pe cale fecal-orala, care se caracterizeaza prin distrugerea neuronilor motori si infiltrat inflamator limfocitar in substanta cenusie a maduvei spinale; Patogenie: virusul se multiplica in tesutul limfoid al orofaringelui / al intestinului subtire, de unde disemineaza pe cale sanguina si se localizeaza in neuronii din creier / maduva spinarii. Clinic: -simptome gastro-intestinale ( apar la ~ saptamani de la infectie); -simptome de meningita aseptica; * daca sunt afectati neuronii motori periferici (coarnele anterioare ale maduvei spinarii): -initial: dureri intense ale membrelor inferioare, cu atrofia grupelor de muschi afectate; -ulterior: pierderea reflexelor si paralizia membrelor inferioare; *daca sunt afectati neuronii motori din creier (bulb): poliomielita severa -paralizii ale nervilor cranieni; -paralizia muschiului diafragm (paralizie respiratorie cu evolutie severa); -HTA

Macroscopic: maduva spinarii: prezinta mici hemoragii. Microscopic: 1.afectarea neuronilor motori, urmata de neuronofagie (celula nervoasa alterata, in apoptoza este inconjurata si invadata de de o aglomerare de celule de tip microglial - macrofage) 2.prezenta de celule inflamatorii limfomononucleare in jurul neuronilor distrusi ( fenomen numit satelitoza); 3.glioza reactiva: proliferare de tesut glial ce inlocuieste neuronii pierduti (remaniere gliala);

Poliomielita

Poliomielita

ENCEFALITA VIRALA
Definitie: inflamatia virala difuza a creierului, asociata frecvent cu inflamarea meningelui, asocierea fiind numita meningoencefalita;

Cauze: -virusuri diverse; -encefalita poate apare in cadrul altor infectii virale ( HIV, rabie, poliomielita, herpes simplex); Clinic: -febra, semne neurologice focale, ameteli, cefalee, voma; -crize pseudoepileptice, dezorientare, pierderea memoriei; -coma; PC: -leucocitoza cu limfocitoza periferica; LCR: limfocite crescute, cu glucoza normala si proteine normale sau usor crescute;

Incluzii intranucleare

Microscopic: -afectarea neuronilor si a celulelor gliale. 1.Alterarea neuronilor cu neuronofagie; -neuronii: incluzii virale; 2.prezenta de infiltrat inflamator limfomonocitar dispus perivascular, aspect de manson; 3.hiperplazie microgliala (limfomonocite dispuse grupat); 4.proliferare de astrocite (astrocitoza);

Nodul microglial

Encefalita virala: infiltrat perivascular

Encefalita virala: nodul microglial

Encefalita cu herpes virus, tip 1 (ADN) Macroscopic: -localizare unilaterala, la nivelul lobului temporal, care este tumefiat, cu zone de necroza si hemoragie. Microscopic: -incluziile virale intranucleare sunt greu de identificat in neuroni; 1.zone de necroza parcelara, cu proliferari gliale reactive adiacente. 2.proliferarea microgliei: celule spumoase, limfocite, plasmocite; 3.infiltrat limfocitar perivascular; 4.proliferare de celule gliale

Zone de necroza si hemoragie in lobul temporal si frontal

Infiltrat limfocitar perivascular, cu necroza cerebrala;

Encefalita din HIV Microscopic: -afectarea frecventa a substantei albe a emisferelor cerebrale si mai putin cortexul; 1.noduli microgliali macrofagici. 2. proliferare de astrocite (glioza / astrocitoza); 3.Necroza focala (rarefierea substantei albe, prin liza mielinei si a axonilor) 4. in 25% din cazuri: prezenta de celule gigante multinucleate, cu citoplasma eozinofila si 2-10 nuclei dispusi la periferie;

MENINGITA ACUTA (LEPTOMENINGITA)

Definitie: inflamatie acuta exudativa, fibrino-purulenta a leptomeningelui, cu difuziune rapida in spatiul subarahnoidian si afectarea tesutului cerebral si a sistemului ventricular.; prognostic prost, foarte grav;

Cauze: -nou-nascuti: Escherichia Coli, grupul B de streptococi; -sugari si copii: Haemophilus influenzae; -adolescenti si tineri: Neisseria meningitis; -cei foarte tineri si batrani: Pneumococ, Streptococ, Listeria monocytogenes (batrani);
Patogenie: meningite prin propagare si meningite metastatice. Meningitele prin propagare: forme localizate; -direct: de la nivelul unei plagi penetrante a craniului / fisuri prin fractura de baza a craniului (traumatisme, interventii chirurgicale); -frecvent: de la un proces infectios din vecinatate (supuratii ale stancii temporalului consecutiv unei otite, abces al creierului / cerebelului copii); Meningitele metastatice: cele mai frecvente; sunt forme generalizate;

Macroscopic: dupa ridicarea calotei craniene: 1.duramater: destins; dupa intepare: LCR clar / opac, tulbure purulent; 2.leptomeningele: infiltrat prin exudat inflamator, cu luciu sters, uneori, acoperit de o membrana purulenta difuza, ce poate masca suprafata creierului; 3.exudatul inflamator: localizare -convexitatea creierului, langa sinusul sagital (meningita pneumococica) -baza creierului, in regiunea interpedunculara, in vecinatatea puntii, in scizuri si santuri, unde formeaza o teaca a vaselor ( meningita cu HI); Aspect: -galben-verzui, gros, cremos (meningita pneumococica); -albicios, filant (mai apos), (meningita streptococica); 4.ventriculii: sunt afectati (datorita comunicarilor directe dintre spatiile arahnoidiene si ventriculi); -sunt destinsi, de o serozitate tulbure; -plexurile coroide sunt acoperite de depozite purulente. (ventriculite = apar in meningitele fulminante);

Diagnostic de organ: meningele Meningele: structuri conjunctivale ce protejeaza SNC. 1.Duramater (pahimeningele) -dispus extern; este cel mai gros; 2.Meningele moale (leptomeninge): -arahnoida: deriva din piamater, nefiind aderenta de ea; se gaseste subiacent duramatei; m: membrana fina conjunctiva, avasculara, tapetata de un singur rand de celule meningoteliale; -prezinta vilozitati in lumenul sinusurilor durale; -cu varsta, aceste vilozitati se ingroasa prin depuneri de colagen, formandu-se granulatiile Pacchioni (contin calcosferite, corpi amilacei, avasculare); -piamater: structura conjunctivo-vasculo-gliala ce adera strans de substanta nervoasa, separata de aceasta prntr-un strat subtire si aderent de prelungiri nevroglice ce formeaza o membrana bazala (piamater nu vine niciodata in contact cu celulele si fibrele nervoase); m: retea fina de fibre de reticulina si fibre elastcie, printre care se gasesc vase;

Meningele

Meningele

Microscopic: I.Leptomeninge 1. infiltrare masiva, difuza de PMN. -predomina in jurul vaselor; -in formele fulminante PMN: pot patrunde in vasele mai mici (marginatie leucocitara si diapedeza), cu posibila extensie a infiltratului inflamator in substanta cerebrala / maduva, de-a lungul tecilor perivasculare piale. Exudatul purulent: -PMN: citoplasma intens eozinofila, cu nuclei intens colorati in bloc (cariopicnoza); -piocite: umbre celulare la care nu se evidentiaza nucleul); 2.vasele: dilatate, hiperemiate (hiperemie activa); 3.edem: exudat seros, slab eozinofil, asociat cu PMN inegal diseminate. 4.retea de fibrina; -infarct hemoragic al tesutului cerebral adiacent (datorat ocluziei venoase produsa de tromboflebita sinusurilor cavernoase): II.Creier -spre creier: tecile perivasculare piale: largite, cu edem si rare PMN; -substanta cerebrala: hiperemie, edem (aspect criblat al substantei nervoase);

Meningita acuta

Exudat PMN in meninge; PMN, edem si vase hiperemiate in substanta cerebrala;

PMN

D+: pe baza inflamatiei exudative purulente (leptomeningita purulenta); DD: 1.Meningita TBC -exista cazeificare, predomina limfocitele, leziuni specifice in peretii vaselor; 2.Meningita seroasa -predomina edemul inflamator si sunt prezente infiltrate histiocitare; 3.Leptomeningita din antrax -predominant hemoragica; Complicatii ale meningitei purulente: -fibroza leptomeningeala; -arahnoidita cronica adeziva (prin fibroza arahnoidei, in cadrul meningitei pneumococice);

SCHWANNOM (NEURILEMOM / NEUROM ACUSTIC)

Definitie: TB a nervilor periferici cu origine in celulele tecii Schwann a axonului, formata dintr-o cantitate mica de fibre de reticulina si colagen;

-apare pe traiectul -nervilor periferici ; -nervilor intracranieni: nervul VIII (acustic), nervul V (trigemen); -apare excentric pe nervii proximali / radacini de nervi spinali; -este una dintre cele mai frecvente tumori nervoase intracraniene;
Clinic: -pierderea auzului; -zgomote auriculare (acufene / tinitus) -dezechilibru; -ameteli; -ataxie (pierederea capacitatii de coordonare musculara) -se poate asocia cu neuofibromatoza tip 2;

Macroscopic: -T unica, mica (2-3 cm), circumscrisa, incapsulata, grialbicioasa, cu aspect lobulat, localizata la nivelul unghiului cerebropontin (nr.VIII); -pe sectiune: consistenta ferma, cu zone de necroza (ramolisment degenerativ chistic), ce contin uneori sange;

Microscopic: -masa tumorala incapsulata, constituita din zone stromale mixoide ce alterneaza cu zone bogat celulare; 1.zonele bogat celulare: tip Antoni A -celule alungite, fusiforme, cu nuclei centrali / ovalari / picatura dispusi in palisada (aspectul paralel al scandurilor intr-un gard) in jurul unor zone eozinofile, palide ,de hialin (corpii Verocay); 2.zonele stromale, mixoide, cu putine celule: tip Antoni B; -fibre conjunctive nervoase dispuse dezordonat, neregulat, cu aspect plexiform. -celule tumorale cu citoplasma clara, nuclei rotunzi / ovalari, aspect fagure. 3.vasele: pereti ingrosati, hialinizati; -in jurul lor: frecvent aspecte

Tip Antoni A

Tip Antoni B

Tip Antoni A

Schwannom

DD: Neurofibromul -TB formata din proliferarea celulelor Schwann asociata cu proliferare de fibre conjunctive de colagen; -apare in cadrul facomatozelor ( faco = lentila) (malformatii congenitale ce ating SNC, ochiul, pielea, mucoasele); Exemplu: Neurofibromatoza generalizata Von Reckinghausen = afectiune ereditar dominanta, cu: 1.neurofibroame multiple (diseminate pe suprafata cutanata). 2.pete pigmentare colorate cafea culapte pe piele si mucoase; 3.fibroame cutanate; M: neurofibroame neincapsulate, uneori produc cresterea difuza a nervilor distali; m: aspect sarac celular cu benzi conjunctive nervoase intrepatrunse, cu nuclei fusiformi, alungiti, subtiri, ondulati (patognomonic);